vineri 05 decembrie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: consum

22 articole
Economie

Eșecul majorării taxelor: încasările din TVA au scăzut în septembrie, față de august 2025 - presă

Eșecul majorării taxelor: încasările din TVA au scăzut în septembrie, față de august 2025, arată datele obținute oficial, de la ministerul de Finanțe, de Antena 3. Potrivit acestor date, încasările din TVA au scăzut cu aproape 350 de milioane de lei, de la o lună la alta, iar ca procent, statul a încasat cu aproape 3% mai puțin decât în ​​luna precedentă. Citește și: Primăria lui Băluță a autorizat un bloc-turn între mormintele de la Bellu. Imaginile, virale pe rețelele sociale TVA-ul a fost mărit de la 19% la 21% în august 2025.  Eșecul majorării taxelor: încasările din TVA au scăzut în septembrie, față de august 2025 Cum au evoluat încasările din TVA: iunie: 10,275 miliarde de lei iulie: 10,724 miliarde lei august: 12,556 miliarde de lei septembrie: 12,207 miliarde de lei Potrivit Antenei 3, explicația este dată de o scădere abruptă a consumului, după ce prețurile au crescut: „În luna august, consumul între 2024 şi 2025 a fost de -4%, în timp ce în septembrie de -2%”.  Acest post mai susține și că veniturile din accizele la băuturi spirtoase au scăzut, deși aceste accize au crescut cu 14,4%: „Veniturile din accizele aplicate băuturilor spirtoase au înregistrat o scădere de 53,87 milioane lei în primele luni ale anului 2025 față de perioada similară a lui 2024”, arată Antena 3. 

Eșecul majorării taxelor: încasările din TVA au scăzut în septembrie, față de august 2025, arată datele Finanțelor Foto; Facebook
Vânzările de bere scad în Germania (sursa: Pexels/Sonja Maric)
Eveniment

Germanii beau mai puțină bere: consumul atinge cel mai scăzut nivel din ultimele trei decenii

Vânzările de bere scad în Germania. În primul semestru din 2025, berarii din Germania au vândut doar 3,9 miliarde de litri de bere cu alcool, atât pe plan intern cât și internațional. Este cel mai redus nivel înregistrat de la începutul publicării acestor statistici, în 1993, potrivit datelor furnizate de Oficiul federal de statistică (Destatis). Comparativ cu primele șase luni din 2024, vânzările au scăzut cu 6,3%. Vânzările de bere scad în Germania Piața internă, care generează în continuare aproximativ 82% din vânzări, a înregistrat un declin de 6,1% în prima jumătate a anului. Citește și: Cine este angajatul la stat de care nu ați auzit, dar care câștigă mai mult decât Isărescu Nici exporturile nu au fost scutite: acestea au scăzut cu 7,1%. Este pentru prima dată când Germania nu depășește pragul de patru miliarde de litri de bere vânduți într-un semestru. Berea fără alcool câștigă teren Singura creștere semnificativă a fost înregistrată în segmentul berii fără alcool. În 2024, s-au produs 579 de milioane de litri, de aproape trei ori mai mult decât în urmă cu zece ani. Cota de piață a acestui tip de bere a ajuns la 9%, fiind tot mai populară în sectorul HoReCa. Cauzele declinului: recesiune, demografie și încrederea scăzută Asociația berarilor germani atribuie scăderea consumului unor factori multipli: schimbările demografice, recesiunea care afectează economia de doi ani consecutivi și încrederea scăzută a consumatorilor. Directorul general al asociației, Holger Eichele, avertizează că și acordul comercial SUA-UE ar putea pune presiune suplimentară asupra exportatorilor germani. Germania rămâne lider european în producția de bere Chiar și în contextul acestui declin, Germania continuă să fie principalul producător de bere din Uniunea Europeană. În 2024, a realizat 7,2 miliarde de litri de bere, reprezentând 22,2% din producția totală a UE, și s-a clasat pe locul doi la exporturi, cu 1,4 miliarde de litri.

Drogurile fac ravagii în rândul elevilor (sursa: Pexels/MART PRODUCTION)
Eveniment

Drogurile invadează școlile: copii recrutați în rețele, debutul consumului chiar din clasele primare

Drogurile fac ravagii în rândul elevilor. Consumul și traficul de droguri au cunoscut o creștere alarmantă în Iași în ultimii ani, potrivit autorităților. Drogurile fac ravagii în rândul elevilor Adolescenții ajung să fie implicați în rețele de distribuție, iar debutul în consum se produce chiar din clasele V–VI. Citește și: „Abuzurile statului român”: ce acuzații aduce vicepremierul demisionar Anastasiu Copiii cunosc substanțele, metodele de procurare și strategiile de evitare a depistării, ceea ce arată amploarea fenomenului. Reprezentanții Brigăzii de Combatere a Criminalității Organizate Iași vorbesc despre un fenomen extins, nu despre cazuri izolate. Continuarea, în Ziarul de Iași

Asociații de canabis, legalizate în Germania (sursa: Pexels/Aphiwat chuangchoem)
Eveniment

Liber la canabis în Germania: 293 de asociații au primit aprobare de cultivare și distribuire

Asociații de canabis, legalizate în Germania. La un an de la legalizarea cluburilor de consum pentru canabis în Germania, autoritățile au aprobat înființarea a 293 de astfel de asociații. Aceste asociații au dreptul să cultive și să distribuie canabis către membrii înregistrați, în condiții legale stricte. Asociații de canabis, legalizate în Germania Renania de Nord-Westfalia este landul cu cele mai multe aprobări – 83 de cluburi, urmat de Saxonia Inferioară cu 55 de asociații. Citește și: Cel mai influent cotidian din Germania, de orientare conservatoare, îl laudă pe Nicușor Dan și critică dur fosta guvernare Ambele landuri se află în vestul țării, la granița cu Țările de Jos, un stat cunoscut pentru politica sa tolerantă față de consumul de canabis. Renania-Palatinat ocupă locul trei cu 27 de cluburi aprobate, urmată de Baden-Württemberg, cu 23. Diferențe semnificative între landuri În alte regiuni ale Germaniei, numărul cluburilor autorizate este semnificativ mai mic: Saarland – 0 cluburi aprobate Bremen – 2 cluburi Mecklenburg – Pomerania Inferioară – 3 cluburi Turingia – 6 cluburi Berlin – 7 cluburi Această discrepanță reflectă abordările diferite ale autorităților locale privind aplicarea noii legislații. Ce permite legea privind consumul de canabis Începând cu 1 aprilie 2024, consumul recreațional de canabis este legal pe teritoriul Germaniei, dar doar în anumite condiții: Orice adult poate deține până la 25 de grame de canabis în spațiul public. Acasă, este legală deținerea a până la 50 de grame și maximum trei plante pentru consum personal. Cultivarea comună și distribuția controlată sunt permise doar prin intermediul cluburilor înregistrate, care trebuie să respecte reguli stricte privind recrutarea membrilor și metodele de cultivare. O legalizare parțială încă disputată politic Legalizarea a fost implementată de fostul guvern de centru-stânga, însă subiectul rămâne controversat în plan politic. Actualul executiv, condus de conservatori, a anunțat că va lansa o evaluare a impactului legii, urmărind efectele sale asupra sănătății publice, siguranței și societății în general.

Jaf la Guvern: mașinile „de protocol” consumau 20 l/100km Foto: Facebook
Eveniment

Jaf la Guvern: mașinile „de protocol” consumau 20 l/100km, o apă la 0,33 l se vindea cu nouă lei

Jaf la Guvern: mașinile „de protocol” consumau 20 l/100km, iar o apă la 0,33 l se vindea cu nouă lei, a spus șeful cancelariei, Mihai Jurca. Citește și: Estul României va fi abandonat în eventualitatea unui conflict cu Rusia, arată o analiză a infrastructurii rutiere El a arătat că chiria pentru 30 de mașini era de 1.300 de lei pe zi, benzină costta 33.000 de lei pe lună, pentru opt chelneri închiriați de la RA-APPS  se cheltuiau 80.000 de lei lunar, iar apa și sucurile la 0,33 litri erau cumpărate la prețul de 9 lei, în condițiile în care în magazine costă maximum 4 lei.  Jaf la Guvern: mașinile „de protocol” consumau 20 l/100km Guvernul plătește: chirie pentru 30 de mașini - 12 milioane de lei/an, 1.300 lei/lună, benzină - 33.000 de lei/lună, iar consumul mediu a ajuns la 20 l/100 km. „Aici cea mai mare cheltuială este cea cu automobile. Avem 12 milioane de lei pe an pentru 30 de mașini, fără să includem și cheltuiala cu combustibil. Cheltuiala lunară de până acum cu combustibilul, este, în medie, de 33 de mii de lei pe luna”, a spus oficialul.  Întrebat ce se întâmplă cu cei care nu au carnet de conducere, dacă își vor deconta transportul cu taxiul sau prin aplicațiile de ride-sharing, Mihai Jurca i-a invitat să folosească transportul în comun.  „Ceea ce se întâmplă și într-o companie privat cu o persoană care nu are carnet de conducere: circulă cu mijloacele de transport în comun”, a spus Mihai Jurca.  „Fiecare demnitar va avea acces la o Dacie Duster, dar nu va mai avea șofer, își va conduce propria mașină, la fel ca în orice companie privată. Vom reduce schema de personal, pentru a reduce bugetul. Am redus numărul de mașini la jumătate, vom renegocia contractul pentru autovehicule. Indiferent cum o luăm, noi am fi putut să cumpărăm pe lună zece mașini la cheltuielile pe care le-am avut. Dacă nu putem renegocia acet contract, vom găsi o variantă să schimbăm furnizorul, poate facem un parteneriat cu cei de la Dacia”, a mai arătat șeful Cancelariei.    

Condamnare dură pentru un șofer beat (sursa: Facebook/Poliția Română)
Eveniment

Închisoare pentru conducere sub influența alcoolului, deși doar a acroșat trei stâlpișori

Condamnare dură pentru un șofer beat. Un fost militar, veteran al teatrelor de operații, a fost condamnat la închisoare cu executare pentru conducere sub influența alcoolului, o decizie rară în astfel de cazuri. Condamnare dură pentru un șofer beat Acesta a fost prins cu o alcoolemie de 2,45‰, fără permis, conducând în plină zi chiar în fața sediului Poliției Rutiere. Citește și: FOTO Vama Veche, părăsită: plaje goale, restaurante în care bate vântul, nopți fără vacarm Aventura s-a încheiat după doar 50 de metri, când șoferul a fost oprit imediat după ce a acroșat trei stâlpișori. Comportamentul sfidător în fața instanței a cântărit decisiv în hotărârea judecătorilor de a aplica pedeapsa cu executare. Continuarea, în Ziarul de Iași

Consumul de droguri, un record global (sursa: Pexels/MART PRODUCTION)
Eveniment

316 milioane de oameni consumă droguri: un fenomen care alimentează instabilitatea globală

Consumul de droguri, un record global. Numărul consumatorilor de droguri la nivel mondial a atins un nou record: 316 milioane de persoane, potrivit unui raport ONU. Creșterea accelerată a consumului, în special de cannabis și cocaină, depășește ritmul de creștere al populației și agravează instabilitatea din numeroase regiuni ale lumii. Consumul de droguri, un record global Conform celui mai recent raport mondial privind drogurile, publicat de Oficiul ONU pentru Droguri și Criminalitate (UNODC) de la Viena, numărul consumatorilor de droguri a crescut la 316 milioane de persoane în 2023. Citește și: EXCLUSIV Șefii DNA și ai Parchetului General nu vor să fie schimbați și cheamă procurorii să-i apere. Nicușor Dan a spus că nu este mulțumit de ei În 2022, estimările indicau aproximativ 292 de milioane de consumatori, ceea ce înseamnă o creștere rapidă în doar un an. Această evoluție este mai accelerată decât ritmul de creștere al populației globale, ceea ce îngrijorează experții ONU. Consumul sporit, alături de oferta în continuă extindere, contribuie la ceea ce directoarea UNODC, Ghada Waly, a numit „un cerc vicios care alimentează instabilitatea globală”. Cannabis, în topul consumului În 2023, cannabisul a fost, de departe, cea mai consumată substanță psihoactivă, cu 244 de milioane de utilizatori. Pe locurile următoare se află: Opiaceele: 61 de milioane Amfetaminele: 30,7 milioane Cocaina: 25 de milioane Ecstasy (MDMA): 21 de milioane Pe parcursul ultimului deceniu, consumul de droguri (excluzând alcoolul și tutunul) a crescut cu 28%, potrivit datelor ONU. Piața cocainei crește accelerat Dintre toate drogurile analizate, piața cocainei a înregistrat cea mai rapidă creștere. În 2023, producția ilegală de cocaină a atins o cantitate record de 3.708 tone, cu peste o treime mai mult decât în anul precedent. Această expansiune a pieței are consecințe dramatice: mai multe decese, escaladarea violenței între bande și conflicte în creștere în regiunile de tranzit și consum, inclusiv în Europa de Vest și Centrală, unde se confiscă deja mai multă cocaină decât în America de Nord. Violență și instabilitate în zonele de conflict Raportul ONU evidențiază efectele destabilizatoare ale cocainei în regiuni vulnerabile. În Ecuador, rata crimelor a crescut dramatic, iar în zona Caraibelor, bandele armate generează tot mai multă violență. În Siria, comerțul cu Captagon, un drog sintetic, continuă în ciuda conflictelor, iar în Ucraina, producția și traficul de droguri sintetice au crescut pe fondul războiului. 64 de milioane de persoane dependente În 2023, 64 de milioane de persoane suferiseră de tulburări legate de consumul de droguri, cu 13% mai multe față de acum zece ani. Totuși, există un semn pozitiv. Deși adolescenții europeni de 15–16 ani continuă să consume cannabis într-un ritm mai ridicat decât media globală, studiile recente indică o scădere a frecvenței consumului în rândul tinerilor, un semn încurajator conform datelor UNODC.

Consumul de bere, permis pe stadioane (sursa: Pexels/Pixabay)
Eveniment

Se va bea bere pe stadioane, potrivit unui proiect de lege inițiat de un deputat, fost fotbalist

Consumul de bere, permis pe stadioane. Începând de anul viitor, consumul de bere ar putea fi permis pe stadioanele din România, dacă proiectul de modificare a Legii 4/2008 va fi adoptat. Consumul de bere, permis pe stadioane Inițiativa aparține deputatului ieșean Ciprian Paraschiv, fost căpitan al Politehnicii Iași, care a anunțat că are deja sprijin parlamentar majoritar. Citește și: Ciolacu, Tudose și Paul Stănescu se bat să-și trimită clientela în viitorul guvern Legea vizată, cunoscută ca „Legea Dragomir”, reglementează prevenirea și combaterea violenței la competițiile sportive. Paraschiv susține că modificările propuse se bazează pe legislația europeană și pe experiența sa ca observator UEFA și FIFA. Continuarea, în Ziarul de Iași

Elon Musk neagă consumul de droguri (sursa: Facebook/The White House)
Eveniment

Elon Musk susține că nu se droghează și acuză New York Times de minciună

Elon Musk neagă consumul de droguri. Elon Musk a reacționat sâmbătă pe rețeaua X, negând categoric informațiile apărute într-un articol al publicației New York Times, care susținea că antreprenorul ar consuma în mod regulat substanțe precum ketamină, ecstasy, ciuperci halucinogene și medicamente eliberate pe bază de rețetă. Elon Musk neagă consumul de droguri „Ca să fie clar, NU iau droguri! New York Times minte sfidător. Citește și: Salina Praid, pe mâna unui sinecurist cu facultate privată la 42 de ani, cu diplomă de agent de pază și ordine. A fost președinte PSD în Berca, Buzău Am încercat ketamină cu rețetă acum câțiva ani și am spus asta pe X. Te ajută să treci peste perioadele sumbre, dar nu am mai luat de atunci”, a scris Musk pe contul său oficial. Musk atacă presa Încă de vineri, la o conferință comună cu Donald Trump, Elon Musk a minimalizat informațiile publicate, evitând să comenteze pe fondul acuzațiilor și alegând în schimb să critice publicația americană. „Vorbim despre New York Times? Să trecem mai departe”, a spus el. Miliardarul a acuzat cotidianul că răspândește „minciuni”, nu doar despre el, ci și despre presupusele relații ale fostului președinte Trump cu Rusia. Articolul NYT: consum repetat în campania electorală Potrivit articolului din New York Times, Musk ar fi consumat „cantități semnificative” de ketamină în perioada campaniei electorale, alături de alte substanțe psihoactive precum ecstasy, ciuperci halucinogene și medicamente prescrise. Informațiile nu sunt însoțite de dovezi directe, dar ridică semne de întrebare privind stilul de viață al miliardarului. Donald Trump: „Elon este un tip fantastic” Întrebat despre presupusul consum de droguri al lui Elon Musk, Donald Trump a declarat vineri seară că nu era la curent cu aceste informații. Totuși, fostul președinte american a ținut să-și arate sprijinul: „Cred că Elon este un tip fantastic. A făcut o treabă fantastică și nu va fi ușor de înlocuit”. Musk a recunoscut anterior folosirea ketaminei În trecut, Elon Musk a recunoscut că a folosit ketamină în doze mici, cu prescripție medicală, ca metodă de combatere a tendințelor depresive. Potrivit propriilor declarații, aceasta l-ar fi ajutat să fie mai eficient în muncă, fără a afecta deciziile sau funcționarea companiilor pe care le conduce.

Cu cât vor crește facturile la energie, dacă subvenția se elimină Foto: Hidroelectrica
Economie

Cu cât vor crește facturile la energie, dacă subvenția se elimină - analiză Ziarul Financiar

Cu cât vor crește facturile la energie, dacă subvenția se elimină de la 1 iulie: între 15% și 121%, arată o analiză a Ziarului Financiar. Totuși, nu este clar dacă subvența va fi complet eliminată, întrucât Ministerul Energiei a anunțat că pregătește o schemă de sprijin care va ajuta șase milioane din cele circa nouă milioane de consumatori. Citește și: Crin Antonescu, dezlănțuit împotriva lui Nicușor Dan, la Realitatea TV: demagog, susținut de Băsescu și Coldea Cu cât vor crește facturile la energie, dacă subvenția se elimină Ce arată datele Ziarului Financiar:  La un consum până în 100 KWH, de la o factură de 63 de lei se va ajunge la 138 de lei (calculată la un preț de 1,5 lei/KWH, după eliminarea subvenției) La un consum între 100 KWH și 255 KWH: factura ar sări de la circa 140 lei la 262,5 lei.  La un consum între 255 KWH și 300 KWH: de la 236,5 lei la 412,5 lei.  La consum de peste 300 KWH, factura ar ajunge la 525 lei, față de 455 lei.  „Circa jumătate dintre consumatorii casnici de energie din România sunt la nivelul de sub 100 kWh pe lună, iar o treime sunt în intervalul 100-255 kWh pe lună“, arată Ziarul Financiar. 

Câte ouă putem mânca pe zi (sursa: Pexels/Boris Manev)
Eveniment

Ce a fost mai întâi, oul sau sănătatea? Un studiu arată câte ouă pot fi consumate zilnic

Câte ouă putem mânca pe zi. Un studiu realizat pe aproape jumătate de milion de persoane din China sugerează că un ou pe zi ar putea reduce riscul de boli de inimă și de accidente vasculare cerebrale. Câte ouă putem mânca pe zi Potrivit profesoarei Nita Forouhi, de la Universitatea Cambridge, consumul de ouă poate fi benefic sănătății. Citește și: EXCLUSIV De ce a secretizat CNSAS dosarul lui Crin Antonescu: pentru a ascunde originea unui "document nou și neprocesat" „Cel puțin, consumul unui ou pe zi nu este asociat cu un risc cardiovascular crescut. La cel mai bun scenariu, poate chiar aduce beneficii pentru sănătate”, a declarat aceasta pentru BBC. Medicii și nutriționiștii consideră ouăle drept unul dintre cele mai nutritive alimente naturale, bogate în: proteine de calitate, vitaminele A, D, B și B12, luteină și zeaxantină (care protejează vederea la vârste înaintate). Dr. Frankie Phillips, din cadrul Asociației Dietetice Britanice, afirmă că: „Un ou, sau chiar două, pe zi este absolut în regulă. Oamenii nu ar trebui să se teamă să consume ouă.” Singura atenționare: nu trebuie exagerat cu niciun aliment, pentru a nu priva organismul de alți nutrienți esențiali. De asemenea, un exces de proteine poate pune presiune pe rinichi. Colesterolul: ouăle nu sunt principalul vinovat Temerile legate de colesterol au fost în mare parte infirmate. Potrivit NHS, colesterolul alimentar are un impact mai mic asupra sângelui decât grăsimile saturate. Cu alte cuvinte, ouăle nu sunt problema, ci modul în care sunt gătite. Oul mediu conține circa 4,6g de grăsime, din care doar un sfert este grăsime saturată. Adăugarea de unt sau smântână schimbă însă complet ecuația. Cum este bine să le gătim? Nutriționiștii recomandă ouăle fierte sau posate, care își păstrează nutrienții fără adaosuri de grăsimi. Potrivit acestora este de evitat prăjirea ouălor, deoarece crește semnificativ aportul de grăsimi și colesterol. Ouăle crude sau slab preparate (în maioneză sau înghețată) sunt sigure dacă provin de la găini vaccinate și au marcajul corespunzător. Cum se păstrează corect ouăle? În primul rând trebuie să fim atenți când cumpărăm ouă, cele crăpate pot fi contaminate Trebuie depozitate în frigider, în ambalajul original sau într-un compartiment dedicat. Albușul rezistă până la 3 săptămâni în recipiente închise, gălbenușul, până la 3 zile. Ambele pot fi congelate până la 3 luni. Un truc util: puneți oul într-un bol cu apă rece: dacă se scufundă, este proaspăt, dacă plutește, nu mai este bun Alergia la ouă: rară la adulți, dar existentă Alergia la ouă este relativ comună la copiii sub 5 ani, dar rară la adulți. Reacțiile obișnuite sunt ușoare: roșeață sau umflături în jurul gurii, dureri de stomac, greață sau diaree În cazuri rare, reacțiile pot fi severe și necesită intervenție medicală de urgență.  

Decizia ÎCCJ nu schimbă procedurile poliției (sursa: Facebook/Poliția Română)
Eveniment

Decizia ÎCCJ nu schimbă procedurile poliției

Decizia ÎCCJ nu schimbă procedurile poliției. Decizia recentă a Înaltei Curți de Casație și Justiție (ÎCCJ), care stabilește că simpla prezență a substanțelor psihoactive în sânge nu este suficientă pentru a constitui infracțiune, nu schimbă modul de acțiune al Poliției Rutiere. Decizia ÎCCJ nu schimbă procedurile poliției Bogdan Oproiu, director adjunct al Direcției Rutiere, a precizat într-o conferință de presă că polițiștii vor continua controalele de depistare a șoferilor sub influența drogurilor și înlăturarea acestora din trafic. Citește și: EXCLUSIV Opera Națională București, executată de angajați pentru restanțe de milioane la salarii: sechestru pe o pianină, pe niște autoturisme și chiar pe scaunul directorului Daniel Jinga „Poliția Rutieră desfășoară în continuare acțiuni pentru depistarea și scoaterea din trafic a acelor conducători auto care creează un real pericol pe drumul public”, a declarat Oproiu într-o conferință de presă. Ce prevede decizia ÎCCJ? Conform hotărârii Completului pentru dezlegarea unor chestiuni de drept al ÎCCJ, pentru ca o persoană să fie considerată sub influența substanțelor psihoactive, trebuie să fie îndeplinite două condiții. Prima, prezența substanței psihoactive în probele biologice recoltate la unitatea medicală. A doua, demonstrarea afectării capacității de a conduce a șoferului. „Este necesar să se constate atât prezența în probele biologice a substanței psihoactive, cât și aptitudinea acesteia de a putea determina afectarea capacității de a conduce a autorului faptei”, se arată în decizia ÎCCJ. Modificări legislative În sprijinul controalelor rutiere, Poliția Română a fost dotată cu echipamente moderne de detectare a substanțelor interzise. Totodată, Ordonanța 97/2024 a stabilit că unitățile medico-legale trebuie să finalizeze testele toxicologice în maximum 72 de ore. În primă fază, cazul este analizat general, iar dacă testul toxicologic confirmă prezența substanțelor psihoactive, dosarul trece în latura penală, a explicat Oproiu. Decizii contradictorii Decizia ÎCCJ vine pe fondul unor controverse majore privind interpretarea infracțiunii de conducere sub influența drogurilor. Spre deosebire de alcool, unde există un prag legal de 0,80 g/l alcool pur în sânge, legislația nu prevede o limită minimă pentru substanțele psihoactive. Mulți șoferi s-au ales cu dosare penale după ce au consumat medicamente uzuale sau spray-uri nazale antialergice. În unele cazuri, instanțele au dispus condamnarea, chiar dacă nu s-a demonstrat afectarea capacității de a conduce, în timp ce alte instanțe au achitat inculpații. „Reclamanții susțin că simpla prezență a substanței psihoactive în probele biologice, în cantități infime, nu înseamnă că afectează capacitatea de a conduce”, ceea ce ar impune stabilirea unui prag minim, similar alcoolului. Problema persistenței drogurilor în organism Un alt aspect dezbătut este persistența urmelor de substanțe psihoactive în sânge, fără efecte asupra șoferului la momentul testării. Anumite substanțe rămân detectabile zile sau săptămâni după consum, chiar dacă efectele psihoactive au dispărut complet. Analizele toxicologice nu fac întotdeauna distincția între consum recent și urme reziduale. În astfel de cazuri, experții medico-legali sunt solicitați să stabilească dacă șoferul se afla efectiv sub influența drogurilor la momentul conducerii. În practică, au existat cazuri în care buletinele toxicologice au arătat prezența substanțelor, însă examenele clinice au confirmat că șoferul avea capacitățile normale de percepție spațio-temporală.

Vinurile roșii franțuzești, consum drastic scăzut (sursa: Facebook/Vins de Bordeaux)
Economie

Vinurile roșii franțuzești, consum drastic scăzut

Vinurile roșii franțuzești, consum drastic scăzut: acestea se confruntă cu un declin "existențial": generațiile tinere optează tot mai mult pentru alte băuturi sau evită complet alcoolul, conform experților. Vinurile roșii franțuzești, consum drastic scăzut Consumul de vin roșu în Franța a scăzut cu aproape 90% din 1970 până în prezent, potrivit CIVB (Conseil Interprofessionnel du Vin de Bordeaux). În plus, consumul total de vin – roșu, alb și rose – s-a redus cu peste 80% din 1945, potrivit datelor Nielsen, cu o scădere accentuată între Generația Z și mileniali. Citește și: O putinistă cu opinii similare cu cele ale lui Georgescu, „uitată” de Parlament într-o funcție crucială, deși mandatul i-a expirat de șase luni "Problemele pentru vin, în special pentru vinul roșu, devin existențiale acum și există probleme care au început în urmă cu mai mult de un deceniu", spune Spiros Malandrakis, analist la Euromonitor International. El subliniază că sectorul suferă din cauza "lipsei de conexiune cu generațiile mai tinere". Jean-Pierre Durand, membru în consiliul director al CIVB, descrie impactul generațional: "Cu fiecare generație din Franța vedem o schimbare. Dacă bunicul consuma 300 de litri de vin roșu pe an, tatăl consuma 180 de litri, fiul consumă 30 de litri." Tinerii vor culori mai deschise Declinul consumului este accentuat și de preferințele tinerilor pentru rose, bere, băuturi spirtoase și opțiuni fără alcool. În plus, sectorul suferă de pe urma scăderii cererii din China, o piață de export esențială, și a impactului schimbărilor climatice. "Vinurile roșii cu un conținut mare de tanin sunt în declin puternic, iar declinul accelerează odată cu schimbul de generații", explică Thomas Castet, cumpărător de vin. Pentru a răspunde provocărilor, liderii industriei vinului sugerează fie o concentrare pe vinurile de calitate ridicată, fie extinderea gamei prin vinuri albe sau cu conținut redus de alcool, deși aceste opțiuni necesită investiții. Defrișări masive de vie Spiros Malandrakis menționează rezistența viticultorilor față de produse inovative, precum vinurile la cutie, și reticența față de turismul oenologic și marketingul personalizat, care ar putea atrage tinerii. Presiunile au condus la defrișarea a până la 9.500 de hectare de vie în regiunea Bordeaux, ca răspuns la supra-producție și pentru controlul dăunătorilor. Conform unui plan început în 2023, viticultorii primesc 6.000 de euro pentru fiecare hectar de vie defrișat, cu un buget total de 57 milioane de euro finanțat de Guvernul francez și CIVB. "Nu putem continua să producem vinuri care nu sunt băute. Atunci când modelul nu funcționează, ne adaptăm", afirmă Jean-Pierre Durand.

Românii preferă tăria și vinul, berii (sursa: Pexels/cottonbro studio)
Eveniment

Românii preferă tăria și vinul, berii

Românii preferă tăria și vinul, berii. Consumul mediu pe locuitor al băuturilor în România a înregistrat schimbări semnificative în 2023, conform datelor Institutului Național de Statistică (INS). Creșteri s-au înregistrat la băuturile nealcoolice, vinuri și băuturile alcoolice distilate, în timp ce consumul de bere a scăzut. Românii preferă tăria și vinul, berii Consumul mediu de bere pe locuitor a scăzut cu 2,9 litri în 2023, comparativ cu anul anterior. Resursele totale de bere au fost mai mici cu 532.200 hectolitri, din care: Citește și: Propagandista lui Călin Georgescu, Anca Alexandrescu, sinecuristă și beneficiară a uneia din cele mai mari țepe PSD-Ponta, Petromidia 93,4% au provenit din producția internă, care a scăzut cu 2,1% (-339.800 hectolitri); Importurile de bere au scăzut semnificativ, cu 33,3%; Disponibilul de bere pentru consum uman s-a redus cu 3,4%. Vinurile: Producție în creștere și consum sporit Sectorul vinurilor a înregistrat o creștere generală a resurselor totale cu 541.000 hectolitri, datorită majorării producției cu 20,9% (+803.900 hectolitri). Importurile de vinuri au crescut cu 7,5% (+43.200 hectolitri); Stocurile inițiale de vinuri au scăzut cu 10,4% (-306.100 hectolitri); Consumul uman de vinuri a crescut cu 178.700 hectolitri. Exporturile de vinuri, în schimb, au scăzut cu 8.300 hectolitri față de 2022. Crește consumul de tărie Resursele totale de băuturi alcoolice distilate au crescut cu 138.500 hectolitri alcool 100% în 2023. Principalele categorii analizate includ: Lichioruri, alcool etilic și alte băuturi alcoolice distilate: creștere a resurselor cu 140.000 hectolitri și o majorare a consumului uman cu 45,3%. Consumul mediu pe locuitor a crescut de la 1,4 litri la 2,1 litri alcool 100%. Rachiuri naturale și coniac: Producția a scăzut cu 13,5% (-9.200 hectolitri alcool 100%), dar consumul mediu pe locuitor s-a menținut constant. Whisky, gin, rom și votcă: Resursele totale au crescut cu 9.000 hectolitri alcool 100%, deși producția a scăzut cu 9,3%, iar importurile au crescut cu 9%. Băuturile nealcoolice, creșteri pe toate segmentele Resursele totale de băuturi nealcoolice (ape minerale, băuturi răcoritoare și bere nealcoolică) au crescut cu 1.928.500 hectolitri în 2023. Creșterea a fost impulsionată de: producția internă, care a avut cea mai mare contribuție; consumul mediu pe locuitor, care a crescut cu 5,6 litri (+2,3%). Ape minerale: creștere de 4,5% (+5,3 litri); Bere nealcoolică: creștere de 2,1% (+0,1 litri); Băuturi răcoritoare: creștere de 0,2% (+0,2 litri). Apele minerale au avut cea mai mare pondere în consumul de băuturi nealcoolice, fiind în creștere cu 1,1 puncte procentuale față de anul anterior. Preferințele consumatorilor Anul 2023 a marcat o diversificare în preferințele de consum ale românilor. Dacă berea a cunoscut o scădere, băuturile nealcoolice, vinurile și băuturile alcoolice distilate au înregistrat creșteri importante. Aceste schimbări reflectă atât tendințele pieței interne, cât și influențele economice și culturale.

Românii au început să fure gaz (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Economie

Românii au început să fure gaz

Românii au început să fure gaz. Până recent, doar consumul fraudulos de energie electrică din reţelele distribuitorilor era o practică. Românii au început să fure gaz După ce a făcut bilanţul pe anul trecut, distribuitorul Delgaz Grid a anunţat recent că a descoperit un număr de 1.509 cazuri de consum fraudulos, cu aproape 40% mai multe faţă de anul 2022. Citește și: Probabil cea mai scumpă șosea din România: centura Gura Humorului, care are doar zece kilometri, va costa aproape cât toată autostrada de centură din nordul Bucureștiului Dintre acestea, 906 sunt furturi la gaze naturale şi 603, la energie electrică. Județul Iaşi este cap de listă şi la furtul de curent, şi la cel de gaz. Continuarea, în Ziarul de Iași.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră