sâmbătă 22 februarie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: construcție

14 articole
Eveniment

Copoul, transformat în groapă de gunoi

Copoul, transformat în groapă de gunoi. Primăria Iași nu acționează în fața neregulilor dezvoltatorului imobiliar Cristinel Niculiță, care construiește ansamblul Copou Garden Residence. Copoul, transformat în groapă de gunoi Aceasta este concluzia unui ieșean care a trimis multiple sesizări către municipalitate, denunțând distrugerea mediului de către un agent economic despre care afirmă că încalcă sistematic legea. Citește și: EXCLUSIV Dronele Watchkeeper X contractate de MApN cu Elbit pentru 2025 nu mai ajung în România: compania israeliană a invocat războiul din Gaza, „eveniment de forță majoră” Fără un răspuns din partea Primăriei Iași, bărbatul a apelat la Garda de Mediu iar Comisariatul Județean a confirmat plângerile. Și a sancționat compania lui Niculiță cu 85.000 de lei, sumă echivalentă cu prețul a zece metri pătrați dintr-un apartament comercializat de Studio Casa Consult. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Copoul, transformat în groapă de gunoi (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Bazin olimpic - proiectat, construit parțial, abandonat (sursa: defapt.ro)
Investigații

Bazin olimpic - proiectat, construit parțial, abandonat

Bazin olimpic - proiectat, construit parțial, abandonat. 3,5 milioane de euro au îngropat Ministerul Economiei și Nuclearelectrica în fundația unui complex sportiv cu bazin de înot olimpic, proiect finanțat de statul român pentru îmbunătățirea condițiilor de viață în orașul Cernavodă. Proiectul faraonic a fost abandonat în urmă cu 12 ani, dar ruinele nu au fost nici măcar conservate pentru ca, la un moment dat, lucrările să poată fi continuate. Citește și: Marcel Ciolacu vrea să-l ierte pe prietenul său Robert Negoiță de datorii de circa 200 de milioane de lei către stat prin efectul amnistiei fiscale anunțate de premier Liviu Cristian Negoiță, primarul orașului Cernavodă, susține că acest proiect este "o chestie urâtă", construit într-o zonă arheologică, pe care nu ar putea să îl administreze în cazul în care ar fi finalizat vreodată. Mai mult, infrastructura sportivă existentă, adică terenurile de baschet și tenis, ar urma să fie distruse de Nuclearelectrica, sub conducerea directorului Cosmin Ghiță, pentru a face loc unor blocuri de locuințe. HG din 1991, buget - zece ani mai târziu Statul român a aprobat programul social pentru îmbunătățirea condițiilor de viață din orașul Cernavodă și ale personalului de execuție și exploatare ale CNE Cernavodă prin Hotărârea de Guvern 454 din iunie 1991. Prin acest program s-a decis, la începutul anilor 2000, să se aloce bani pentru construirea unui "Centru de instruire și agrement pentru copii și tineret în orașul Cernavodă". Este vorba de un complex sportiv multifuncțional cu o sală imensă pentru competiții de handbal, tenis, volei, baschet, fotbal în sală. Proiectul mai prevedea săli de fitness, de box, de arte marțiale, tenis de masa etc. Traseu: Ministerul Energiei, Nuclearelectrica, Primăria Cernavodă În plus, complexul beneficia de un bazin de înot olimpic pentru natație și polo cu tribună de 300 de locuri. Liviu Cristian Negoiță, primarul orașului Cernavodă, a spus pentru DeFapt.ro că "chestia asta era ceva… pfff… cu amfiteatru, bazine olimpice, săli de conferințe". Lucrările urma să fie finanțate de Ministerul Economiei și Energiei, instituție care vira banii în conturile Nuclearelectrica, iar de acolo erau plătiți cei care urmau să execute lucrarea. După finalizarea lucrărilor, complexul urma să fie predat către Consiliul Local Cernavodă. Contract de proiectare reziliat În anul 2007, Societatea Națională Nuclearelectrica a organizat o primă licitație pentru construcția complexului sportiv. După mai multe tergiversări, licitația a fost câștigată de firma Proconex Universal pentru suma de 30,9 milioane lei. Dar contractul a fost reziliat subit. Presa vremii a atras atenția că acest contract a fost reziliat pentru că nu ar fi fost câștigat de firmele apropiate de PDL, partid aflat atunci la putere. Oficial, la solicitarea DeFapt.ro, Cosmin Ghiță, actualul director general al Nuclearelectrica, a transmis că "rezilierea contractului cu Proconex Universal S.R.L a intervenit ca urmare a ȋntârzierii Proconex Universal S.R.L. de a preda faza de proiectare, adică a neȋndeplinirii obiectului contractului conform termenelor contractuale". Cu toate acestea, firma Proconex Universal a încasat de la Nuclearelecrica pentru lucrările executate suma de 1,55 milioane lei. Contract nou, cu firme plăcute de PDL Licitația a fost reluată în anul 2009. Contractul a fost câștigat de asocierea formată din firmele General Concrete Cernavodă SRL, SC Termogaz Company SA și SC Elcomex IEA SA. De data aceasta, valoarea contractului a fost de doar 28,6 milioane lei. În acea perioadă, firmele Termogaz Company și Elcomex IEA erau sponsori oficiali ai PDL, partid aflat la putere, și abonate la contractele publice. Termogaz Company era deținută atunci de Miron Dorel Gărdean (44 %), Ioan Rusan (20 %), Susana Rusan (20 %), Adinel Grădiştean (15%) şi Miron Lupulescu (1%). Miron Dorel Gărdean este fratele lui Adrian Gărdean, administrator la Aviaţia Utilitară Bucureşti, firmă care donase 40.000 lei Partidului Democrat Liberal. Statul a alocat 3,5 milioane de euro Cealaltă firmă, Elcomex IEA SA, era controlată de afaceristul Ion Grecu care sponsorizare în acte cu 15.000 partidul lui Traian Băsescu. Directorul Cosmin Ghiță a precizat că "prin legile anuale de aprobare a Bugetului de Stat pentru anii 2010, respectiv 2011, au fost alocate sume în bugetul Ministerului Economiei pentru finanțarea acestui obiectiv de investiți". Adică 4.092.000 lei în anul 2010, respectiv 13.494.037 lei ȋn anul 2011. În jur de 17,6 milioane lei, echivalentul a 3,5 milioane de euro. Bazin olimpic - proiectat, construit parțial, abandonat Ministerul Economiei nu a mai alocat fonduri în anul 2012, iar lucrările au fost abandonate atât de firmele de casă al PDL, cât și de Nuclearelectrica. Asta, în contextul în care lucrările erau realizate în proporție de 42%. În ciuda gradului mare de realizare, lucrările nu au fost conservate din cauza lipsei de fonduri. "Având ȋn vedere că ȋncepând cu exerciţiul bugetar 2012, ȋn bugetul fostului Minister al Economiei nu au mai fost prevăzute sume pentru continuarea finanţării proiectului, conform clauzelor din contract, SNN a solicitat CNE Cernavodă, ȋn calitate de derulator efectiv al contractului, notificarea contractorilor cu privire la sistarea lucrărilor, acestea urmând a fi continuate după identificarea unei soluţii de finanţare", a transmis directorul Cosmin Ghiță. De trei ani, nici măcar nu s-au mai cerut bani Pentru continuarea lucrărilor, reprezentanții Nuclearelectrica au făcut demersuri la Ministerul Economiei și Departamentul pentru Energie pentru a obține banii necesari continuării lucrărilor. Dar nici miniștrilor și nici șefilor din Departamentul de Energie nu le-a păsat de proiect și de investițiile deja făcute. "În anii 2020 şi 2021, SNN a solicitat ȋn continuare sprijin din partea Ministerului Economiei, Energiei şi Mediului de Afaceri, respectiv Ministerului Energiei pentru organizarea unei ȋntâlniri cu experţii ministerului ȋn domeniu pentru cristalizarea unui proiect de hotărâre de guvern care să reglementeze transferul obiectivului ȋn subordinea altui minister care poate asigura finanţarea lucrărilor de execuţie aferente obiectivului", a spus directorul Cosmin Ghiță. În ultimii trei ani nu s-a mai făcut nici un demers pentru a debloca lucrările. Primarul din Cernavodă: "Termin pe banii cui?" Liviu Cristian Negoiță, primarul orașului Cernavodă, a declarat pentru DeFapt.ro că acest proiect social nu mai poate fi resuscitat în actualele condiții. Documentele aferente proiectului ar fi depozitate pe undeva în zona Târgoviște, iar costurile de finalizare a lucrării ar fi imense, dar nu se știe cât. "Și dacă iau această lucrare o termin cu banii cui? Să spunem că ai lua această investiție. Trebuie să o termini. Trebuie foarte mulți bani ca să fie terminată. Este un proiect megaloman deja, nu mai este un proiect care să deservească comunitatea și nu este un proiect pentru comunitate. Nu poate să fie administrată. Orașul nu ar avea bani nici de administrare Singura soluție să o ia ministerele sau Consiliul Județean și să o administreze ei la nivel național sau județean. Comunitatea nu poate să administreze o asemenea construcție. Chiar dacă, să presupunem, că mâine ea va fi gata, UAT (unitate administrativ-teritorială - n.r.) nu ar putea să o administreze. Sunt costuri imense. E pe terenul primăriei, dar nu mai știu cum a fost dat terenul", a declarat primarul Liviu Cristian Negoiță. Întrebat dacă acest complex sportiv ar fi fost o sursă de venituri pentru municipalitate, primarul Liviu Cristian Negoiță s-a arătat indecis: "În principiu nu aș putea să spun că ar fi fost o dezvoltare pentru oraș. Mai auzea cineva de Cernavodă. Pe hartă știe toată lumea. A rămas în paragină și nu este normal. E o chestiune urâtă". Bonus: Nuclearelectrica va distruge niște terenuri de sport Terenurile de sport din proximitatea campusului de sport al CNE Cernvodă urmează să fie demolate pentru a face loc unor blocuri cu patru etaje care vor fi destinate pentru cazarea angajațiilor de la centrala nucleară. Ansamblul rezidențial va fi format din două blocuri, fiecare cu câte 25 de apartamente cu două camere. Documentația depusă de Nuclearelectrica pentru obținerea avizului de mediu arată că pe terenurile pe care va fi construit ansamblul rezidențial se află mai multe terenuri de sport. Practic, vor fi desființate terenurile de baschet și tenis, terenuri igienizate în vara acestui an de un ONG local care militează pentru educație, sport și natură. "Membrii ONG-ului Educație, Sport, Natura Cernavodă, cu sprijinul copiilor, au efectuat o acțiune de igienizare a celor trei terenuri de sport din proximitatea campusului CNE. Această inițiativă are scopul de a crea condiții decente pentru practicarea sportului, în contextul în care, în viitorul apropiat, pe acest amplasament se vor construi blocuri", a anunțat asociația în urmă cu două luni.

Autostrada A7, Pașcani - Suceava, 4,3 miliarde (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Economie

Autostrada A7, Pașcani - Suceava, 4,3 miliarde

Autostrada A7, Pașcani - Suceava, 4,3 miliarde. Costurile pentru construirea primului lot din autostrada Pașcani – Suceava sunt estimate la 4,3 miliarde de lei. Autostrada A7, Pașcani - Suceava, 4,3 miliarde CNAIR a lansat licitația de proiectare și execuție la finalul săptămânii trecute, iar ofertele pot fi depuse până pe 5 septembrie. Citește și: EXCLUSIV Prime de 10.000 de lei la Asociația Internațională a Polițiștilor România, cu orice ocazie posibilă. Dosar penal pentru nedeclararea sumelor, polițiștii se toarnă între ei În aceste zile, va fi publicat anunțul și pentru cel de-al doilea lot. În total, 62 km care vor asigura continuitatea autostrăzii A7 spre nordul țării: peste 12 km sunt pe raza unor localități ieșene, inclusiv un viaduct cu o lungime de peste un kilometru în zona Pașcani. Continuarea, în Ziarul de Iași.

SRU, contract de 1,8 miliarde lei (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Economie

SRU, contract de 1,8 miliarde lei

SRU, contract de 1,8 miliarde lei. Constructorul Spitalului Regional de Urgență (SRU) Iași ar putea fi desemnat până la finalul acestui an. SRU, contract de 1,8 miliarde lei Ofertele a șase asocieri au intrat în fază de evaluare. Principalele țări din care provin ofertanții sunt România și Turcia. Citește și: Deși deficitul a explodat, guvernul Ciolacu suspendă “austeritatea“: crește valoarea mașinilor hibrid care pot fi cumpărate de stat. CSM își poate moderniza parcul auto Dar, printre partenerii acestora se numără firme puternice din Germania, Israel, Italia, Serbia sau Ucraina, cu o vastă experiență în derularea unor proiecte majore de infrastructură. Contractul are o valoare estimată la 1,8 miliarde lei, fiind vorba despre cea mai mare lucrare de acest tip din istoria postdecembristă a Iașiului. În licitație sunt implicate peste 80 de firme, parte din cele șase asocieri care au depus oferte. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Dan Negru, clădire interbelică distrusă oribil (sursa: Facebook/Dan Negru)
Investigații

Dan Negru, clădire interbelică distrusă oribil

Dan Negru, clădire interbelică distrusă oribil. Omul de televiziune militează, de ceva vreme, pentru reînvierea trecutului românesc, pentru păstrarea valorilor neamului etc. Dan Negru, clădire interbelică distrusă oribil Asta, până la confortul lui. Pentru care a distrus o clădire interbelică superbă dintr-o zonă bucureșteană de patrimoniu pentru a construi deasupra două etaje. Citește și: Averea uriașă a familiei de bugetari Piedone Popescu, care acum vrea să ocupe și primăria Capitalei, și pe cea a Sectorului 5. Soția juniorului, economistă la „Kebap Shop” Evident, fără nici o legătură cu stilul arhitectural interbelic al casei. Mai jos, în ordine cronologică, imagini cu casa. (LATER EDIT: Din motive care pot ține de GDPR, am decis ștergerea fotografiilor) Din motive care țin de datele personale ale lui Dan Negru, nu vom dezvălui adresa imobilului.

Două noi penitenciare vor fi construite (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Două noi penitenciare vor fi construite

Două noi penitenciare vor fi construite. Iaşiul a pierdut, pe moment, competiţia pentru construirea unui nou penitenciar. Două noi penitenciare vor fi construite O astfel de investiţie ar însemna relocarea Penitenciarului din Copou şi eliberarea unui teren cu o suprafaţă de 5,3 hectare. Citește și: Rectorul Universității Babeș-Bolyai desființează ministerul Muncii, după ce a recunoscut astrologia și numerologia drept ocupații legale: „Halucinant” În Berceni şi Buzău va începe construirea de noi penitenciare anul viitor. La Iaşi noutatea este că s-a renunţat la amplasamentul propus de relocare, iar Ministerul Justiţiei (MJ) vrea un teren de la Primăria Iaşi. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Blocuri construite fără autorizații, într-o veselie (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Economie

Blocuri construite fără autorizații, într-o veselie

Blocuri construite fără autorizații, într-o veselie. Război total într-o comună ieşeană între primar şi un dezvoltator imobiliar care ignoră cererea edilului de suspendare a lucrărilor până la intrarea în legalitate şi construieşte neobosit locuinţele pe care şi-a propus să le ridice. Blocuri construite fără autorizații, într-o veselie Lupta se dă în teren, dar şi la nivel de instituţii. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Angajaţii primăriei verifică şantierul, constată că dezvoltatorul construieşte fie în extravilan, fie cu etaje în plus faţă de proiect, dă amenzi şi dispune sistarea lucrărilor. Citește și: Horodniceanu, zero șanse să fie sancționat de colegii lui din CSM pentru amenințările adresate unor polițiști Dezvoltatorul atacă hotărârile în instanţă şi amenda în instanţă şi continuă să construiască, deşi magistraţii nici nu au apucat, în unele cazuri, să citească noile dosare. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Spațiul verde devine blocuri și birouri (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Economie

Spațiul verde devine blocuri și birouri

Spațiul verde devine blocuri și birouri. Un hectar de verdeaţă din oraş se află la o sentinţă distanţă de transformarea în blocuri şi birouri. Spațiul verde devine blocuri și birouri Tribunalul Iași a aprobat solicitarea proprietarilor de ştergere a terenului din Registrul Spaţiilor Verzi întocmit de Primărie. Judecătorii au acceptat aprecierea proprietarilor că terenul nici nu ar fi trebuit inclus în acest registru, iar argumentele municipalităţii au fost respinse unul câte unul. Citește și: VIDEO Medicii care implantau stimulatoare cardiace de la morți aveau sute de bancnote de 500 de euro, sute de mii de lei, 36 de tablouri scumpe și 25 de stimulatoare cardiace Ultima şansă a Primăriei pare a fi recursul, care a intrat pe rolul Curţii de Apel. Continuarea, în Ziarul de Iași.

O nouă Operă nu are teren (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Politică

O nouă Operă nu are teren

O nouă Operă nu are teren. Un ultimatum de șase luni pentru viitorul sediu al Operei ieşene. O nouă Operă nu are teren Altfel, „va trebui să redistribuim acei bani, 15 milioane de euro, pentru că nu vom fi în stare conform acordului de împrumut să ducem proiectul la bun sfârşit”, a avertizat ministrul Culturii la Iaşi. Problema este una veche: identificarea terenului pe care să se ridice noua sală de concerte. Citește și: Patriarhia română, reacție după ce Antena 3 CNN a vrut să-i manipuleze pe credincioșii din Ucraina împotriva lui Zelenski: românii au datoria să se adapteze la realitatea tragică a Ucrainei invadate Deşi este vorba de o construcţie nouă, suma vehiculată pentru Iaşi este de doar 15 milioane de euro. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Investițiile publice în construcții, plus 50% (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Investițiile publice în construcții, plus 50

Investițiile publice în construcții, plus 50%. Firma care a făcut documentaţia pentru Filarmonica Iași în 2019 şi care a fost plătită să o reactualizeze anul acesta a predat-o CJ. Investițiile publice în construcții, plus 50% Este principalul motiv pentru care consilierii s-au grăbit să o aprobe – deşi administraţia publică din România „îngheaţă” complet când vine vorba de zile libere. Altfel spus, nu se va urni niciun leu de la Bucureşti – unde stă speranţa de finanţare prin PNRR sau prin vreun alt program cu fonduri europene. Citește și: DOCUMENT Corpul de Control al Guvernului confirmă dezvăluirile Defapt.ro: securitatea cibernetică a Autorității Aeronautice, distrusă de protejatul lui Lucian Bode Valoarea investiţiei a crescut deja cu mai bine de 45%, până la 67,9 milioane, sumă la care se adaugă TVA. Continuarea, în Ziarul de Iași.

"Centura mică" a orașului Iași (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

"Centura mică" a orașului Iași

"Centura mică" a orașului Iași. Proiectanţii au stabilit traseul final al drumului Uricani - Cicoarei, sector care va avea patru benzi, faţă de două cât are restul centurii Iaşului, şi care face parte din aşa-numita „centură uşoară”, sau „mică”, a Iaşului. "Centura mică" a orașului Iași Potrivit informaţiilor „Ziarului de Iaşi”, în cadrul studiului de fezabilitate au fost analizate două alternative de traseu. Una dintre acestea va fi aprobată în perioada următoare de autorităţi. Conform planşelor obţinute de ZDI, traseul are 8,1 km şi face legătura între sensul giratoriu de la Uricani cu şoseaua Nicolina, respectiv zona de lângă Crucea lui Ferentz. Citește și: De ce se dau lupte grele cu pierderi rusești uriașe pentru Insula Șerpilor: mica stâncă din Marea Neagră este esențială pentru atacul asupra Odesei și joncțiunea cu Transnistria În Cicoarei, va fi realizată şi o penetraţie spre cartierul Dacia, iar viitorul pod peste Bahlui, finanţat în cadrul aceluiaşi proiect al centurii uşoare, va intersecta strada Strămoşilor în zona Bicaz. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Cum va arăta T4 de la Aeroportul Iași (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Cum va arăta T4 de la Aeroportul Iași

Cum va arăta T4 de la Aeroportul Iași. Procedura de achiziţie a serviciilor de proiectare şi execuţie pentru terminalul de pasageri T4 s-a încheiat cu desemnarea unui câştigător: asocierea condusă de Strabag SRL. Toţi cei trei ofertanţi au trecut de evaluarea tehnică, iar departajarea s-a făcut pe oferta financiară. Cei de la Strabag au pariat pe aproape 328 de milioane de lei (fără TVA). Cum va arăta T4 de la Aeroportul Iași Noul terminal va fi ridicat pe o suprafaţă construită de 10.416 mp şi una desfăşurată de 31.210 mp, şi va avea o capacitate de procesare de 3,3 milioane pasageri/an. Citește și: Putin continuă să aducă trupe în estul Ucrainei, Biden a convocat unii aliați din NATO, printre care România și Polonia. Bătălia pentru Donbas va determina viitorul lumii Realizarea T4 presupune inclusiv o reconfigurare a drumului de acces şi a actualei parcări de autoturisme. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Autorizațiile de construcție la Iași, picaj (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Autorizațiile de construcție la Iași, picaj

Autorizațiile de construcție la Iași, picaj. Ritmul în care Primăria Iaşi autorizează construcţii noi a scăzut dramatic în primele două luni ale acestui an. Autorizațiile de construcție la Iași, picaj Scăderea este atât de brutală încât a dus la o situaţie fără precedent: în 20 de zile din tot cuprinsul lunii trecute nu au fost eliberate autorizaţii. Numărul de autorizaţii emise în primele două luni ale anului este un minim istoric al ultimilor 15 ani, comparativ cu perioada similară. Citește și: EXCLUSIV La un pas de catastrofă: motorul unui MiG 21 LanceR s-a oprit brusc înainte de decolare, când rula pe pistă. Cauza: kerosenul vândut de asociatul lui Sebastian Ghiță Doar 68 de autorizaţii au fost eliberate în lunile ianuarie (46) şi februarie 2022 (22): cu 70% mai puţin faţă de vârful perioadei analizate (2018) şi cu 60% faţă de cel mai grav an din punct de vedere al crizei economice (2010). Continuarea, în Ziarul de Iași.

Licitaţia pentru construirea Sălii Polivalente, anulată (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Licitaţia pentru construirea Sălii Polivalente, anulată

Licitaţia pentru construirea Sălii Polivalente, anulată. Decizia a fost luată de conducerea Primăriei după ce au fost actualizaţi indicatorii tehnico-economici. Refacerea devizului a dus la o creştere a costurilor de aproape 60%, de la 213 milioane lei la circa 340 milioane lei. Această creştere a fost cauzată de majorarea preţurilor la materiale de construcţii, în special în ceea ce priveşte oţelul, cimentul şi aluminiul. Licitaţia pentru construirea Sălii Polivalente, anulată Aceste materiale au ponderea cea mai semnificativă în cazul proiectului, iar preţurile cu crescut, în doar şase luni, cu 60%, 15% şi, respectiv, 50%. În cazul benzilor laminate din oţel, creşterea a ajuns chiar şi la 75%. Citește și: GALERIE FOTO Americanii au intrat în țară miercuri seara. Primul convoi, cu tehnică militară Licitaţia a fost lansată la începutul lunii ianuarie, iar ofertele erau aşteptate în luna martie. Din informaţiile publicate în sistemul electronic de achiziţii publice (SEAP) nu rezultă în mod clar care a fost motivul anulării, dar, contactat telefonic, viceprimarul Daniel Juravle, cu atribuţii de primar în această perioadă, a confirmat că este vorba despre creşterile din piaţa construcţiilor. Cu tot cu TVA, costurile de construire ajung acum la 400 milioane lei. Continuarea, în Ziarul de Iași.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră