sâmbătă 22 februarie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: consiliul concurentei

8 articole
Economie

Consiliul Concurenței, investigații în sectorul bancar

Consiliul Concurenței, investigații în sectorul bancar. Consiliul Concurenței intenționează să finalizeze până în 2024 investigațiile din sectorul bancar, care vizează două cazuri majore, precum și investigațiile din domeniul energiei, unde se analizează posibile practici de blocare a concurenței. Președintele Consiliului Concurenței, Bogdan Chirițoiu, a oferit detalii despre progresul acestor investigații. Consiliul Concurenței, investigații în sectorul bancar Bogdan Chiriţoiu a dat detalii, la un seminar pe teme de energie, organizat de Consiliul Concurenţei şi Federaţia Asociaţiilor Companiilor de Utilităţi din Energie (ACUE). Citește și: Finanțarea panourilor solare pentru casă poate fi obținută mai ușor de la stat, a fost eliminată obligativitatea unui aviz "La anul trebuie, asta e intenţia, să terminăm investigaţiile pe bănci. Sunt două investigaţii pe bănci. Aş vrea să le terminăm pe amândouă deodată, dacă putem, adică undeva să evităm riscul în care dăm două mega-amenzi una după alta. Deci undeva să ţinem să le vedem ca un pachet, dacă ajungem la amenzi. E posibil să nu ajungem la amenzi. Una priveşte o posibilă înţelegere pentru stabilirea indicatorilor gen ROBOR. Aici vorbim de trezoreriile băncilor. Cealaltă vizează modul cum funcţionează biroul de scoring (biroul de credite), care e condus de bănci, în care suspiciunea este că prin faptul că sunt penalizaţi clienţii care fac multe interogări sau pentru care se fac multe interogări, deci care caută la mai multe bănci să ia credite, e descurajată migraţia clienţilor. Dacă lucrezi cu banca la care eşti e una, dar dacă tu încerci să mai întrebi şi la bănci concurente, atunci îţi scade scoringul, eşti văzut ca fiind mai riscant. Deci într-un fel eşti descurajat să te mulţi la o altă bancă, asta e suspiciunea". Investigații laborioase Chirițoiu a explicat că aceste investigaţii durează foarte mult din cauza volumului de date culese la bănci, care este mare şi nu sunt finalizate prelucrările de date, chiar dacă sunt făcute electronic. "Unele înţeleg că nu putem să le facem electronic, din păcate. Chat-urile le citim, nu le prelucrăm electronic, discuţiile dintre bancheri. Deci durează mult să prelucrăm datele, nu ne împotmolim la altceva", a precizat preşedintele autorităţii de concurenţă. Investigații în alte domenii Chirițoiu a afirmat că se aşteaptă ca anul viitor să fie finalizată investigaţia pe bănci, dar şi cea pe alimente, legată de unt, ulei etc. "Acolo ce am văzut sunt creşteri mari de preţuri în perioada de inflaţie. Suspiciunea este că unele companii au profitat de climatul ăsta general de inflaţie ca să crească prin înţelegeri preţurile. Vedem dacă le confirmăm", a mai spus Bogdan Chiriţoiu. Investigații în energie Preşedintele Consiliului Concurenţei a menţionat că există investigaţii şi pe energie, pentru a vedea dacă firmele mari nu blochează concurenţa. "Acei mari, ce înseamnă distribuitori care au şi furnizori. Desigur, sunt companii separate, dar e o legătură totuşi, pentru că sunt acelaşi grup, furnizori şi distribuitori. Ne-am uitat în trecut dacă Electrica şi CEZ nu blochează migraţia clienţilor. Am terminat-o prin angajamente. Acum ne uităm şi avem o sesizare de la o companie care avea impresia că e blocată migraţia clienţilor spre ei. Acum avem altă companie, avem furnizori, care ne spun: domnule, noi nu primim date de la distribuţii, distribuitorii îşi avantajează proprii furnizori, care au acces mai bun la datele distribuitorilor şi atunci pot să factureze, au nişte avantaje în business. Noi, ăştia care suntem noi, da, vrem să intrăm, nu avem date de aceeaşi calitate. Asta investigăm în momentul de faţă.(...) E o investigaţie în lucru. Pentru mine cel puţin, vom vedea cum gândeşte echipa, nici să spui "n-am făcut un efort special să-l favorizez, pur şi simplu, aşa am moştenit. Sistemele noastre IT comunică pentru că eram cândva aceeaşi firmă şi e normal să comunice, pe când alţii vin din afară cu sistemele lor care nu se potrivesc în sistemele noastre", nu ştiu dacă asta e suficient. Eu mă aştept ca un dominant să facă un efort, să-şi acomodeze, să-şi trateze echidistant toţi clienţii. Furnizorul din propriul grup şi el e unul dintre clienţii lui. Aşteptarea mea este să-i trateze pe toţi la fel, să facă un efort, nu să fie doar pasivi, să aştepte să se dezvolte ceilalţi, şi să facă paşi în a arăta această deschidere către către companiile care vor să intre în piaţa asta de furnizare. Sesizarea aici a venit de la Hidroelectrica", a mai precizat şeful Consiliului Concurenţei Bogdan Chiriţoiu.

Consiliul Concurenței, investigații în sectorul bancar (sursa: Facebook/Consiliul Concurenței)
Gabriel Liiceanu protestează după ce Consiliul Concurenței a amendat Humanitas Foto: Inquam/Virgil Simionescu
Politică

Liiceanu, după ce Consiliul Concurenței a amendat Humanitas

Gabriel Liiceanu, după ce Consiliul Concurenței a amendat editura Humanitas cu 200.000 de euro: „S-ar putea ca amenda globală de circa 1,2 milioane de euro dată sistemului de carte de la noi să pună la pământ «o industrie» care, oricum – într-o țară în care 42% dintre români sunt analfabeți funcțional, iar 11 milioane (peste 55% din populația țării) nu au citit nici măcar o carte în ultimul an – se târa din greu”, a spus filosoful într-un discurs ținut în fața acestui consiliu. Citește și: Cât a plătit Victor Negrescu să fie propus comisar european de către premierul Marcel Ciolacu: 1,2 milioane de lei. Suma a fost împrumutată de Negrescu de la rude Liiceanu, după ce Consiliul Concurenței a amendat Humanitas „Aș fi fost oricând capabil de a recunoaște că Humanitas a greșit. Dar n-am reușit să aflu cu ce anume ne-am făcut vinovați. De ce ne-am aflat în fața judecății dumneavoastră, doamnelor și domnilor consilieri de la Consiliul Concurenței? (...) Decizia dumneavoastră ne obligă, pentru a putea să ne plătim amenda și să funcționăm în continuare, să apelăm la singurele surse de venit pe care le avem: vânzarea cărților pe care le producem. Ne obligați, altfel spus, să mărim prețul cărților. Ceea ce ar însemna, la urma urmelor, că dumneavoastră ați amendat firavul public de cititori pe care îl mai are România. Și cartea în general. Nu mai rămâne decât să ne cerem scuze că existăm”, a mai spus Liiceanu, potrivit Hotnews. Consiliul Concurenței, în slujba PSD Consiliul Concurenței este condus din 2009 de Bogdan Chirițoiu. În 2023, Chirițoiu, care susține că este, ideologic, un liberal, a sprijinit măsura plafonării prețurilor, adoptată de guvernul Ciolacu. „Sperăm să punem presiune suplimentară pe magazine să ducă suplimentar prețurile la aceste produse de bază, produse care au scăzut față de anul trecut. Față de anul trecut vedem la aproape toate scăderi importante”, afirma Chirițoiu în iulie 2023. Bogdan Chirițoiu În mai 2024, premierul Ciolacu ordona Consiliului Concurenței să ancheteze creșterea prețurilor la detergenți. Aproape imediat, Chirițoiu a anunțat că prețurile la detergenți au scăzut, după ce Consiliul Concurenței a declanșat o investigație pe acest domeniu. Consiliul Concurenţei a anunțat, miercuri, că a sancţionat șase companii active pe piața furnizării de carte, precum și Asociația Editorilor din România (AER), cu amenzi în valoare totală de 5,967 milioane lei (aproximativ 1,2 milioane euro) pentru participarea la o înțelegere anticoncurențială. Editura Humanitas a primit o amendă de 365.718,84 lei, iar Librăriile Humanitas 582.362,94 lei.

Competiție ceaușistă între Consiliul Concurenței și ministrul Agriculturii, pentru a anunța reduceri masive de prețuri Foto: Puterea
Eveniment

Competiție Consiliul Concurenței ministrul Agriculturii

Propaganda de stat: competiție ceaușistă între Consiliul Concurenței și ministrul Agriculturii, pentru a anunța reduceri masive de prețuri. Citește și: Ștefan Mandachi s-a supărat pe Aeroportul Otopeni pentru că l-a pus să plătească parcarea. Omul de afaceri și-a lăsat mașina timp de șase zile în parcarea unde costă 20 lei/oră Cele două instituții s-au contrazis, în decurs de câteva zile, în legătură cu procentul uriaș cu care au scăzut prețurile, urmare a măsurilor luate de PSD. Competiție ceaușistă între Consiliul Concurenței și ministrul Agriculturii Între cele două variante, Antena 3 a preferat să anunțe reducerea cea mai puternică. La 3 august, ministrul Agriculturii scria, pe Facebook: „Au scăzut preţurile la alimente chiar şi cu 30-50%! Această măsură a PSD reduce inflaţia şi este un ajutor pentru românii cu venituri mici şi medii! Este 1 august şi preţurile la 14 alimente care fac parte din coşul de cumpărături de bază, au scăzut chiar până la 50%, aşa cum ne-am asumat!” Marcel Ciolacu, la 3 august: „Am văzut deja preţuri scăzute cu 35% şi chiar 50% la unele produse”. La 5 august, ministerul Agriculturii afirma: „Prețurile celor 14 produse alimentare de bază au scăzut deja cu până la 50%” La 7 august, Consiliul Concurenței susținea: prețurile medii ale alimentelor de bază din marile lanțuri comerciale au scăzut cu valori de până la 34%, în contextul aplicării prevederilor ordonanței privind plafonarea adaosurilor comerciale. „Prețurile la unele alimente de bază au scăzut chiar și cu 50%, după 1 august. Analiza făcută în magazine de Consiliul Concurenței”, titra, la 7 august, Antena 3, deși Consiliul Concurenței indicase doar un procent de 34%. Sâmbătă, premierul Ciolacu s-a filmat vizitând un magazin Profi, unde a constatat că prețurile au scăzut: „Am vrut să văd cu ochii mei cum s-a aplicat acest act normativ și am mers astăzi într-un magazin Profi din Sectorul 4. Cele mai mari scăderi sunt la cartofii noi, apoi la pâine, telemea, făină și mălai. Îi asigur pe toți românii că, în perioada următoare, toate autoritățile cu competențe de control vor verifica, în toate magazinele, ca acest act normativ să fie corect aplicat astfel încât prețul coșului zilnic al fiecărui român să fie redus!”.

Consiliul Concurenței susține că preţurile alimentelor au scăzut cu 34% Foto: Consiliul Concurenței
Eveniment

Consiliul Concurenței susține preţurile alimentelor scăzut

Consiliul Concurenței susține, într-un comunicat, că preţurile medii ale alimentelor de bază din marile lanţuri comerciale au scăzut cu până la 34%. Înă Consiliul nu oferă nici un exemplu concret în care să arate că într-o anume rețea, un anume produs a scăzut cu procentul indicat de această autoritate. De exemplu, Consiliul Concurenței susține că „preţul strugurilor a înregistrat o scădere medie de aproape 34%”. Însă acest fapt se datorează faptului că, până recent, se vindeau struguri de import, aduși chiar de pe alte continente, iar acum au apărut strugurii românești. Ieftinirea nu are nici o legătură cu măsurile guvernamentale de plafonare a prețurilor, așa cum sugerează Consiliul Concurenței. Consiliul Concurenței susține că preţurile alimentelor au scăzut cu 34% „Prețurile medii ale alimentelor de bază din marile lanțuri comerciale au scăzut cu valori de până la 34%, în contextul aplicării prevederilor ordonanței privind plafonarea adaosurilor comerciale, potrivit datelor analizate de Consiliul Concurenței. Astfel, comparativ cu preţurile medii din luna iunie, la 1 august, cele mai mari reduceri aplicate de marile lanţuri de retail s-au înregistrat la fructe şi legume. Preţul strugurilor a înregistrat o scădere medie de aproape 34%, fiind urmat de prune, al căror preţ a scăzut cu circa 30%, cartofi (28,4%), ardei gras (27,5%), ardei Kapia (25,6%), morcovi (24,2%) şi pepene (22,2%)", se precizează într-un comunicat al autorităţii de concurenţă. Doar merele distrug succesul guvernului Ciolacu, preamărit de Consiliul Concurenței Preţul mediu al cărnii a scăzut cu până la 12,1%, în timp ce preţul mediu al lactatelor a înregistrat o reducere de până la 12,3% la 1 august faţă de iunie. Laptele, vizat în continuare de acordul voluntar privind reducerea preţului, a raportat o scădere de 5,3%, ajungând sa coste, în medie, 5,05 lei. Preţul laptelui proaspăt românesc înregistrase, din luna mai, reduceri, în medie, de 20% în cea mai mare parte a magazinelor, în urma acordului menţionat, susține instituția condusă de Bogdan Chirițoiu. „În urma analizei, am remarcat scăderi ale preţurilor, ce depăşesc 40% în cazul unor produse disponibile în anumite magazine, cum ar fi pepenele, aripile de pui, ceapa şi ardeii Kapia, şi chiar 50%, dacă vorbim de morcovii, prunele, strugurii şi cartofii din anumite lanţuri de retail", a declarat Bogdan Chiriţoiu, preşedintele Consiliului Concurenţei. Celelalte produse care se regăsesc în coşul de bază, precum pâinea, uleiul, ouăle, zahărul şi mălaiul au înregistrat şi ele reduceri de preţ. Citește și: Ștefan Mandachi s-a supărat pe Aeroportul Otopeni pentru că l-a pus să plătească parcarea. Omul de afaceri și-a lăsat mașina timp de șase zile în parcarea unde costă 20 lei/oră Dintre produsele vizate de reducerea adaosului comercial, doar la mere roşii s-a constat o creştere de 3,6%, până la preţul de 3,9 lei, cauza fiind sezonalitatea, recolta merelor fiind realizată toamna, a explicat Consiliul Concurenţei.

Mari producători români de ulei, "blat" (sursa: pexels.com/Designecologist)
Economie

Mari producători români de ulei, "blat"

Mari producători români de ulei, "blat". Consiliul Concurenței, condus de Bogdan Chirițoiu, a anunțat că a declanșat o investigație pentru a verifica dacă marii producători de ulei de floarea soarelui au făcut înțelegeri ascunse pentru a stabili prețul uleiului pe piața din România. Investigația îi vizează pe americanii de la Bunge, francezii de la Expur și românii de la Prutul și Ardealul. Cumulat, cele patru societăți au o cifră de afaceri de peste 1,25 de miliarde de euro și profituri de peste 50 de milioane euro. Mari producători români de ulei, "blat" Cel mai mare producător de ulei de floarea soarelui de pe piața românească este compania Bunge România, producătorul uleiurilor Floriol, Unisol, Ulvex și Rază de Soare. Parte a grupului american Bunge, filiala românească este deținută de alte două societăți, Bunge Biocombustibil SRL și Koninklijke Bunge BV din Olanda, și persoana fizică Arie Johannes De Lange. Ultimul este directorul a două companii off shore ale grupului Bunge, înregistrate în paradisuri fiscale din Cipru și Marea Britanie. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Conform informațiilor fiscale, compania Bunge România a avut în anul fiscal 2020 o cifră de afaceri de peste 1,94 miliarde lei și pierderi declarate de peste 71 milioane lei. Însă, în anul fiscal 2021, cifra de afaceri a producătorului de ulei a crescut la peste 3,03 miliarde lei, în timp ce pierderile au depășit suma de 126 de milioane lei. Compania mama Bunge, fondată în anul 1818 în Amsterdam, este înregistrată în Insulele Bermude, în timp ce sediul operațional este în statul american Missouri. La finalul anului 2022 a avut venituri globale de 67,23 miliarde dolari și 23.000 de angajați. În România, a declarat un număr mediu de 586 angajați. Creșteri financiare pe toată linia Pe locul secund în topul producătorilor de ulei din floarea soarelui se află compania Expur, deținută de francezii de la Saipol, filială a grupul Avril. Expur vinde pe piața românească celebrul ulei Untdelemn de la Bunica, dar și uleiurile Olpo, Marisol și Ulcom. Directorul general al companiei Expur, investigată de Consiliul Concurenței, este bulgarul Nikolay Valeriev Belchev. Datele financiare ale companiei arată că cifra de afaceri a crescut de la peste 1,156 miliarde lei în 2020, la peste 1,692 miliarde lei în 2021. Iar profitul net a crescut de la peste 16,32 milioane lei, la peste 125,8 milioane lei în anul fiscal 2021. Adică o creștere de aproape opt ori. Prutul de la Galați Investigația Consiliului Concurenței vizează și compania românească Prutul SA, deținută de afaceristul gălățean Marian Andreev. Fabrica de ulei Prutul a fost înființată în Galați în anul 1893 sub numele Fleming Oil. Compania lui Marian Andreev deține un terminal de ulei cu punct de încărcare la Dunăre, în Portul Comercial Galați. Aflată pe locul trei în topul producătorilor de ulei din floarea soarelui din România, firma Prutul comercializează uleiurile Spornic, Spornic Profesional, Bonatello, Boniflor, Surâsul Soarelui și Prutul. Firma lui Marian Andreev a avut în anul fiscal 2020 o cifră de afaceri de peste 648 milioane lei și un profit net de aproape 16 milioane lei. Totul, cu 418 angajați. Un an mai târziu, cifra de afaceri a depășit 1,03 miliarde lei, în timp ce profitul net a depășit suma de 63,72 milioane lei. Discretul afacerist gălățean Marian Andreev susține pe site-ul companiei sale că "misiunea procompetitivă a S.C. PRUTUL S.A. se bazează pe premisa fundamentală a legislaţiei în domeniul concurenţei potrivit căreia concurenţa produce cele mai bune produse şi servicii la cele mai mici preţuri, încurajează eficienţa şi inovaţia şi întăreşte economia în ansamblul ei. Restricţiile asupra concurenţei afectează toate părţile implicate, de la consumatori la angajaţi. Dorinţa mea este de a ne asigura că acționăm corect într-o piaţă care funcţionează pe baze concurenţiale prin eliminarea restricţiilor nerezonabile și prin prevenirea comportamentelor anticoncurenţiale.". Ardealul din Satu Mare Ultima companie aflată sub investigația Consiliului Concurenței este Ardealul SA, din județul Satu Mare. Aceasta comercializează uleiurile Ardealul, Floarea de Aur și Helios. Datele de la Registrul Comerțului arată că societatea este deținută de 4.178 de acționari, dar are un Consiliu de Supraveghere condus de președintele Angela Lupșica Negrean. Din consiliu mai fac parte Pop Diana Lupșica Negrean și Zsolt Dula. Funcția de președinte al directoratului este deținută de Simona Maria Nuna. Citește și: Sondaj: 62% dintre americani consideră că acuzațiile aduse lui Trump sunt „în principal” motivate politic Datele fiscale arată că Ardealul SA a avut în anul fiscal 2020 o cifră de afaceri de peste 258,8 milioane lei și un profit de este 21,5 milioane lei. Dar, un an mai târziu, cifra de afaceri a crescut la peste 416,4 milioane lei și profitul, la peste 57,5 milioane lei.

Băncile, înțelegere ilegală pentru ROBOR mare (sursa: Facebook/Consiliul Concurenței)
Eveniment

Băncile, înțelegere ilegală pentru ROBOR mare

Băncile, înțelegere ilegală pentru ROBOR mare. Inspectorii Consiliului Concurenţei se află în control inopinat la mai multe bănci, în cadrul unei investigaţii privind modul de stabilire a indicelui ROBOR, au afirmat, pentru Agerpres, surse apropiate situaţiei. Băncile, înțelegere ilegală pentru ROBOR mare În luna august, guvernatorul Băncii Naţionale a României, Mugur Isărescu, declara că băncile au cam sărit calul cu indicele ROBOR şi s-au dus în sus mult mai mult decât rata de politică monetară. "Aici iarăşi cred că e nevoie de unele explicaţii. De regulă între rata de politică monetară şi ROBOR există o corelaţie. Deci ROBOR-ul se mişcă în apropierea ratei de politică monetară şi este acest interval sau coridor al ratei de politici 1%. Mai jos este rata dobânzii la depozite de la Banca Naţională şi cu un procent, e mai bine spus, un procent peste rata de politică monetară, este vorba de rata Lombard cu care se acordă credite de ultimă instanţă şi overnight. "Băncile au cam sărit calul cu ROBOR-ul" Şi ROBOR-ul în mod normal se plimbă între cele două pentru că aici se pot finanţa şi băncile şi aşa mai departe. De mai bine de patru - cinci luni s-a decuplat Robor-ul. Aşa ca să mă exprim mai pe înţelesul dumneavoastră, băncile au cam sărit calul cu ROBOR-ul. S-au dus în sus mult mai mult decât rata de politică monetară", a spus Isărescu. Citește și: NATO se așteaptă în orice moment la o mișcare disperată a lui Putin: Norvegia, cel mai important furnizor actual de gaze al UE, și-a ridicat nivelul de alertă militară Indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care se calculează costul creditelor de consum în lei cu dobândă variabilă, a ajuns, în 26 octombrie, la 8,21% pe an, conform datelor publicate de Banca Naţională a României (BNR). La începutul acestui an, indicele ROBOR la trei luni era 3,02% pe an.

Consiliul Concurenţei declanşează în premieră o investigaţie (sursă: Pexels.com)
Eveniment

Consiliul Concurenţei declanşează în premieră o investigaţie

Consiliul Concurenţei declanşează în premieră o investigaţie ce vizează un posibil comportament anticoncurenţial al unor companii pe piaţa forţei de muncă specializată din domeniul producţiei de autovehicule şi al altor activităţi conexe din România, potrivit unui comunicat al autorităţii de concurenţă.Companiile investigate sunt: Renault Technologie Roumanie, Alten Si-Techno Romania, Akka Romserv, Bertrandt Engineering Technologies Romania, Expleo Romania, Fev Ece Automotive şi Segula Technologies Romania. Citește și: EXCLUSIV Terenurile lui Dăianu de la Mogoșoaia, unde se coace „Sectorul 0”, cumpărate de la Ninel Peia, aliatul AURAstfel, autoritatea de concurenţă deţine indicii privind o posibilă coordonare a comportamentului unor companii concurente cu scopul de a-şi împărţi piaţa forţei de muncă calificată/specializată în domeniul activităţilor de inginerie automotive şi de a impune un nivel minim al drepturilor salariale.Practicile, numite "no-poach", prin care companiile se înţeleg să nu contacteze, recruteze şi/sau angajeze persoane care lucrează şi/sau care au lucrat la vreuna dintre firmele implicate, elimină concurenţa reală între companii pentru atragerea angajaţilor, creând bariere artificiale pe piaţă, scăzând mobilitatea forţei de muncă, chiar ţinând-o captivă. Consiliul Concurenţei declanşează în premieră o investigaţie în industrie Practic, aceste acorduri au drept consecinţă menţinerea nivelului salariilor pentru respectivele specializări la un nivel artificial, inferior celui real.Forţa de muncă reprezintă o componentă esenţială pentru desfăşurarea unei activităţi economice pe piaţă, costurile cu aceasta reprezentând costuri fixe pentru societăţile achizitoare (angajatorii). Prin acordurile de a nu concura pentru anumite categorii de angajaţi şi de a îşi împărţi angajaţii, companiile îşi coordonează achiziţia de forţă de muncă cu scopul de a creşte puterea de cumpărare şi de a reduce astfel costurile cu forţa de muncă. Citește și: Viceprimărița din Brașov, amenințată cu bătaia: Să facem ca la MogoșoaiaActivitatea de recrutare de forţă de muncă reprezintă un parametru concurenţial între părţile implicate, fiind aplicabile aceleaşi reguli privind concurenţa ca atunci când întreprinderile comercializează bunuri sau prestează diverse servicii.În ultimii ani, autorităţile naţionale de concurenţă europene, precum cele din Lituania, Ungaria, Polonia sau Portugalia, au început să investigheze şi să sancţioneze acorduri de tipul "no-poach" şi de fixare a salariilor.Această tendinţă a autorităţilor de concurenţă reflectă o atenţie sporită acordată acordurilor anticoncurenţiale pe pieţele de forţă de muncă, aspect subliniat şi de Comisarul european pentru concurenţă, Margrethe Vestager, care a anunţat recent că acţiunile Comisiei Europene se vor concentra pe astfel de practici din sectorul resurselor umane.În acest context, Consiliul Concurenţei a efectuat inspecţii inopinate la sediile şi punctele de lucru ale companiilor investigate. Posibile activități anticoncurențiale Inspecţiile inopinate reprezintă o etapă importantă în cadrul procedurilor de investigare a unui posibil comportament anticoncurenţial, efectuarea acestora nereprezentând o antepronunţare a Consiliului Concurenţei în ceea ce priveşte existenţa unei încălcări a Legii concurenţei.Documentele ridicate se află în analiza autorităţii române de concurenţă, în cadrul procedurilor specifice. Inspecţiile inopinate au fost autorizate de Curtea de Apel Bucureşti şi sunt justificate de necesitatea obţinerii tuturor informaţiilor şi documentelor destinate clarificării posibilelor practici anticoncurenţiale analizate.Compania Segula Technologies Romania a fost sancţionată contravenţional cu amendă în valoare de 441.494,13 lei pentru refuzul de a se supune unei inspecţii desfăşurate de autoritatea de concurenţă, respectiv nu a permis accesul inspectorilor de concurenţă în vederea inspectării contului de e-mail al administratorului unic al firmei.În situaţia în care, în cadrul investigaţiei, Consiliul Concurenţei va constata încălcarea regulilor de concurenţă, companiile implicate riscă amenzi de până la 10% din cifra de afaceri.Cu toate acestea, companiile care cooperează cu autoritatea de concurenţă, în cadrul programului de clemenţă, pot obţine imunitate la amendă sau reduceri substanţiale ale amenzilor.Investigaţia a fost declanşată şi ca urmare a informaţiilor primite pe Platforma Avertizorilor de Concurenţă.Persoanele afectate în mod direct de posibila coordonare comportamentală investigată se pot adresa autorităţii de concurenţă.

Șeful Consiliului Concurenței critică facturile compensate. (sursă: Facebook/Consiliul Concurentei)
Eveniment

Șeful Consiliului Concurenței critică facturile compensate

Șeful Consiliului Concurenței critică facturile compensate pentru toat[ lumea. Măsurile de sprijin pentru consumatorii de energie ar trebui ţintite doar către cei vulnerabili, nu să revenim la acel sistem stupid când toată lumea era sprijinită şi ne prefăceam că energia e ieftină, a afirmat, marţi, Bogdan Chiriţoiu, preşedintele Consiliului Concurenţei."E clar că facem un efort excepţional lunile acestea, pentru că situaţia este excepţională, dar, aşa cum a spus şi ministrul Energiei, ne aşteptăm la o scădere din aprilie a preţului gazelor şi acest lucru într-o anumită măsură va duce şi la scăderea preţurilor la electricitate. Dar problema rămâne, preţurile mari la energie nu reprezintă ceva strict trecător şi în câteva luni ne întoarcem la situaţia de acum 10 ani", a spus Chiriţoiu, în conferinţa "Criza energetică - soluţii la problemele momentului", organizată de DC News.În opinia sa, trebuie puse la punct mecanisme care să ajute la gestionarea situaţiei consumatorilor vulnerabili. Citește și: EXCLUSIV Avionul donat de Țiriac pentru SMURD, folosit de Gabriel Oprea pentru „zboruri speciale”"Dar fără să revenim la acel sistem destul de stupid pe care îl aveam înainte, când încercam să dăm la toată lumea, şi cui avea nevoie, şi cui n-avea nevoie, şi să ne prefacem că energia e ieftină, când ea de fapt nu este deloc ieftină", a spus oficialul Concurenţei. Șeful Consiliului Concurenței critică facturile compensate pentru toți consumatorii Dacă toţi consumatorii primesc ajutoare, ei nu vor mai fi stimulaţi să utilizeze eficient şi să ia măsuri de reducere a consumului, a continuat el."Colaborăm cu Guvernul pentru acest text (noua OUG pentru compensarea facturilor - n.r.) să ne asigurăm că nu este excesiv, adică dirijăm bine ajutoarele şi respectăm legislaţia europeană. ANRE supervizează modul cum se facturează, împreună cu ANPC, iar noi suntem atenţi la concurenţa din piaţă şi să nu blocheze companiile migrarea consumatorilor de la o ofertă mai proastă la una mai bună", a spus Chiriţoiu. Citește și: Care sunt afacerile Chinei în RomâniaEl a arătat că instituţia pe care o reprezintă a analizat şi modul în care companiile respectă legislaţia din domeniul branşamentelor la reţea, iar concluziile au fost că, deşi cerere există, numărul branşărilor nu a crescut."Eu sunt convins că unele companii nu şi-au făcut bine treaba, am văzut asta şi la facturare, şi la branşare. Dar, dacă vorbim de preţuri, preţurile sunt mari în România nu din cauza unui lucru incorect pe care îl face o instituţie a statului român sau o companie. Preţurile cresc în toată Europa şi este imposibil să nu crească şi în România, pentru că Rusia nu livrează gaze la nivelul din anii anteriori, aceasta este realitatea şi inevitabil preţurile cresc la gaze şi electricitate. Sunt convins că multe companii nu şi-au făcut bine treaba, dar să nu căutăm acum ţap ispăşitor la noi în curte, când realitatea depăşeşte graniţele şi forţele noastre. Nu putem noi în România să obligăm Rusia să livreze gaze şi să schimbăm modul în care merg pieţele din Europa. Deci o doză de realism trebuie să avem", a completat preşedintele autorităţii de concurenţă. O colaborare corectă El a arătat că aşteptarea legitimă a statului faţă de marile companii este să colaboreze corect cu autorităţile şi, atunci când există o politică a statului, printr-un act normativ aprobat de Parlament, companiile să colaboreze pentru implementarea acelei strategii."Nu să caute nod în papură să nu aplice legea. Pentru că orice om inteligent, orice avocat - şi sunt mulţi inteligenţi, dacă vor să găsească nod în papură, o să găsească, o să spună că nu e o virgulă bine pusă. E şi datoria noastră, a autorităţilor, să îmbunătăţim cadrul legal, dar este şi datoria agenţilor economici ca în mod loial să colaboreze cu noi şi să facă eforturi să aplice legislaţia. Acesta este un lucru pe care nu l-am văzut. Mi se pare că multe dintre companiile din piaţa noastră nu s-au zbătut deloc să aplice legea privind branşamentele şi să aplice legea privind facturarea compensaţiilor către clienţi, deci aştept mai multă colaborare din partea acestor mari companii din energie", a susţinut Chiriţoiu.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră