Lovitură dură pentru DIICOT în cazul Pașca: condițiile de cazare erau „corespunzătoare” susține o judecătoare, iar procurorii nu au dovezi pentru traficul de persoane
Judecătoarea Andrada Albescu, de la Tribunalul București, care a respins cererea DIICOT de arestare preventivă a membrilor familiei Pașca, arată în motivarea deciziei că azilele administrate de Viorel Pașca funcționau fără respectarea cadrului legal. Cu toate acestea, magistratul apreciază că persoanele cazate beneficiau de condiții de locuire, igienă și curățenie „corespunzătoare”, iar alternativa pentru mulți dintre beneficiari ar fi fost „revenirea în stradă”. Viorel Pașca, control judiciar Pe 2 iulie, instanța a decis plasarea sub control judiciar a lui Viorel Pașca, liderul Asociației Dumbrava – Dumnezeu Poartă de Grijă, respingând solicitarea DIICOT de arestare preventivă. Citește și: De Ziua Justiției, șefa procurorilor, Cristina Chiriac, s-a photoshopat puțin. Și Savonea a făcut-o Aceeași măsură a fost dispusă și pentru soția acestuia, trei dintre fiii familiei și Delia Mioara Păcală, care coordona filiale și organizații obștești din cadrul asociației. DIICOT: persoane vulnerabile, cazate în centre fără autorizație Potrivit procurorilor DIICOT, sute de persoane au fost transferate din spitale și direcții de asistență socială din mai multe județe și cazate în imobile din comunele Holod, Ceica, Tinca și Lăzăreni, sub aparența furnizării unor servicii de îngrijire, tratament și asistență socială. Anchetatorii susțin că Viorel Pașca nu deținea capacitatea legală, organizatorică și profesională necesară pentru desfășurarea unei astfel de activități, iar beneficiarii erau persoane aflate într-o stare accentuată de vulnerabilitate, cu dizabilități psihice, incapabile să își exprime voința sau să se apere. Judecătoarea: azilele erau ilegale, dar condițiile erau „corespunzătoare” Analizând probele din dosar, judecătoarea Andrada Albescu reține că centrele nu respectau legislația privind serviciile sociale, însă apreciază că persoanele internate beneficiau de condiții materiale care nu pot fi comparate cu situații de abandon total. "Deşi locaţiile administrate de inculpaţi nu funcţionau cu respectarea cadrului legal aplicabil furnizării serviciilor sociale şi nu îndeplineau standardele impuse de legislaţia specifică, persoanele cazate beneficiau de spaţii amenajate pentru locuire dotate cu paturi speciale, noptiere, grupuri sanitare şi televizoare, aspecte care relevă existenţa unor spaţii de cazare, de curăţenie şi igienă corespunzătoare. De asemenea, persoanelor cazate le erau asigurate, în mod constant, hrană, îmbrăcăminte, medicaţie şi acces la servicii medicale. Aceste împrejurări nu sunt de natură să înlăture suspiciunea rezonabilă şi nici concluziile rezultate din celelalte probe privind existenţa unor deficienţe serioase referitoare la administrarea tratamentului medicamentos, lipsa personalului calificat, insuficienţa supravegherii ori nerespectarea standardelor prevăzute de legislaţia în materia serviciilor sociale, însă relevă că prezenta cauză nu corespunde ipotezei unor persoane abandonate în condiţii incompatibile cu existenţa umană, împrejurare ce diminuează intensitatea pericolului concret pe care l-ar genera lăsarea inculpaţilor în libertate", se arată în motivarea instanței. Magistratul mai notează că, potrivit declarațiilor martorilor și beneficiarilor, persoanele decedate erau înmormântate după efectuarea formalităților legale, aspect care, în opinia sa, arată că acestea nu erau abandonate după deces, chiar dacă nu înlătură suspiciunile privind eventualul interes pentru ajutoarele de înmormântare. „Alternativa concretă era revenirea în stradă” Unul dintre argumentele centrale invocate de instanță este că, pentru numeroși beneficiari, alternativa la centrele administrate de Viorel Pașca nu era internarea într-un serviciu social autorizat, ci lipsa oricărei forme de protecție. "Aşadar, evaluând ansamblul probelor administrate, judecătorul constată că prezenta cauză nu relevă situaţia unor persoane abandonate în condiţii incompatibile cu existenţa umană, ci a unor persoane cărora li se asigurau, chiar într-un cadru neautorizat şi insuficient raportat la exigenţele legale, hrană, cazare, îmbrăcăminte, medicaţie şi acces la servicii medicale, precum şi efectuarea formalităţilor necesare în caz de deces. Mai reţine judecătorul că majoritatea persoanelor aflate în locaţiile administrate de inculpaţi reprezentau persoane fără adăpost, lipsite de sprijin familial ori abandonate de aparţinători. În aceste condiţii, fără a minimaliza gravitatea acuzaţiilor formulate şi fără a aprecia că lipsa autorizării ori nerespectarea standardelor legale de funcţionare ar putea fi justificată prin împrejurările cauzei, judecătorul nu poate ignora că alternativa concretă existentă pentru o parte semnificativă dintre beneficiari nu era accesul la un serviciu social autorizat, ci lipsa oricărei forme de protecţie instituţională, respectiv revenirea în stradă. Această împrejurare nu este aptă să înlăture suspiciunea rezonabilă privind săvârşirea infracţiunilor cercetate şi nici să justifice eventualele încălcări ale legii penale, însă reprezintă un element factual care trebuie avut în vedere în evaluarea necesităţii privării de libertate şi a intensităţii pericolului concret pentru ordinea publică", explică magistratul. Totodată, judecătoarea atrage atenția că, deși DIICOT vorbește despre 210 acte materiale de trafic de persoane în formă continuată, în actualul stadiu al anchetei actele de urmărire penală nu individualizează persoanele vătămate pentru fiecare act material și nu descriu distinct situația de fapt aferentă fiecăreia. Viorel Pașca: „Am cerut autorităților să ia bolnavii și nimeni nu a venit” În fața instanței, Viorel Pașca a susținut că a solicitat în repetate rânduri autorităților să preia persoanele bolnave aflate în grija asociației, inclusiv prin adrese transmise Ministerului Sănătății și Ministerului Muncii, însă nu a primit niciun răspuns. "Nu a renunţat la ceea ce a făcut pentru că nu s-a putut. Susţine că are multe scrisori, nu doar ale instituţiilor locale, instituţiilor statului din Bucureşti, mai precis, Ministerului Sănătăţii şi Ministerului Muncii şi Solidarităţii, cu adresă exactă către miniştri, în care le-a spus că dacă activitatea de la Dumbrava nu este în regulă, îi roagă să vină şi să ia bolnavii sau îi duce el acolo unde vor. Acest lucru s-a întâmplat în urmă cu un an. Dacă ceva nu a fost în regulă, se întreabă de ce timp de un an n-au venit să-i ia de acolo. Susţine că a cerut instituţiilor să îi ia şi n-au venit să îi ia. Menţionează că atunci când s-a oprit atunci cu situaţia din Mehedinţi, cu doar 7 dintre ei, i s-a spus că a abandonat bolnavii şi riscă să fie condamnat pentru abandon de persoane. Prin urmare, se situa într-o situaţie extrem de delicată. Se întreabă cum putea să renunţe. Susţine că sunt doar afirmaţii mincinoase, că ar fi luat banii, că n-a vrut să renunţe, cu toate că a depus documente instituţiilor să-i preia şi nu i-a preluat nimeni. Arată că e convins că o mare parte din cei 400 de bolnavi vor deceda pe unde îi duce statul, oricum ar fi decedat probabil şi la Dumbrava, din cauza stării de sănătate, dar o altă mare parte se vor întoarce la Dumbrava, pentru că nu au unde să îi ducă. Li se vor crea un loc temporar acum în spital sau alte locuri, dar oamenii aceia se vor întoarce la Dumbrava şi probabil că îi va primi, pentru că dacă e un om la poartă care să îi spună că nu are unde merge, dacă ai posibilitatea să-l ajuţi, îl ajuţi, chiar şi fără autorizaţie, altfel ar muri în stradă. Dacă a greşit, îi pare rău că a greşit, dar nu regretă nimic din ce a făcut, pentru că are conştiinţa curată, pentru că intenţiile sale au fost bune, onorabile şi a vrut să ajute", a declarat Viorel Paşca, potrivit motivării instanţei. Apărarea: „DIICOT a făcut o mare eroare” Avocatul familiei Pașca a recunoscut în instanță că centrele nu dețineau autorizațiile necesare și nici personalul cerut de lege pentru funcționarea unor azile private, însă a susținut că acuzațiile formulate de DIICOT sunt disproporționate. "Într-adevăr, aceştia se gospodăreau cum puteau, în multe dintre situaţii, inclusiv pe bază de voluntariat. Susţine că Paşca este privit ca un zeu şi ca un erou în Bihor de ani de zile, o întreagă comunitate apreciază ceea ce a făcut, s-a bazat pe sprijinul său şi pe dorinţa lui de a face bine unor semeni pe care familiile şi statul i-au abandonat. (...) Lipsa autorizaţiilor de funcţionare, lipsa unui personal calificat la un anumit nivel, până la a face încadrări de trafic de persoane sub forma lipsirii de libertate sau menţinerii într-o situaţie de aservire, consideră că este ceva absolut halucinant. Consideră că DIICOT a făcut o mare eroare în acest caz şi speră să fie clarificată până la urmă", se mai arată în documentul tribunalului. Referitor la acuzațiile privind înmormântarea beneficiarilor, avocatul a invocat declarațiile primarului și ale preotului greco-catolic, care, în opinia sa, contrazic susținerile procurorilor. "Preotul făcea slujbe religioase pentru fiecare din persoanele respective, li se punea o cruce, li se făcea o înmormântare creştinească, erau puşi într-un sicriu şi nici măcar nu era obligaţia lui Paşca să facă acest lucru. Paşca este un erou pentru zeci de mii de oameni, indiferent de soluţia pe care o va obţine astăzi, adevărul urmând să se afle. Consideră că oamenii au avut un loc şi o îngrijire mult mai bună decât cea pe care au avut-o pe străzi sau cea care ar fi avut-o. Paşca nu a cerut niciodată spitalelor să îi aducă oameni pentru ca el să aibă un beneficiu, în condiţiile în care îl costa 2.000 lei pe lună per persoană", a precizat avocatul familiei.
