duminică 23 februarie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: comune

13 articole
Politică

Majoritatea comunelor din Tulcea sunt în faliment

Majoritatea comunelor din județul Tulcea sunt în faliment: „Poate sunt două, trei primării care au cariere de piatră, care au venituri proprii, care mai stau în picioare, dar restul sunt destul de necăjite”, spune președintele Consiliului Județean, Horia Teodorescu (PSD). Citește și: Ciolacu, ultimul pas înainte de divorț: a făcut „partaj voluntar” al bunurilor din Buzău. Motivația sa: „apropierea campaniei” Majoritatea comunelor din Tulcea sunt în faliment În județul Tulcea sunt 46 de comune, majoritatea având sub 5.000 de locuitori. Comuna Pardina are circa 500 de locuitori, iar Maliuc peste 800. Horia Teodorescu a spus presei că mai multe primării din Tulcea sunt în prag de executare silită, din cauza datoriilor acumulate la diverşi furnizori de servicii, şi își pun speranța într-o rectificare bugetară. „Acum vine o rectificare de buget, o rectificare consistentă, dar este doar un paleativ la nevoile lor. Sunt buni şi banii ăştia care vor veni”, a explicat el. El nu a putut menţiona valoarea totală a debitelor înregistrate de autorităţile tulcene, dar a specificat că primăriile tulcene ar urma să primească sume cuprinse între 40.000 de lei şi 200.000 de lei. „Probabil că (rectificarea bugetară, n.red.) va acoperi urgenţele maxime, cele care le-au adus în situaţia să fie executate silit. Sunt mai multe primării în prag de a fi executate silit. Oricine poate să dea drumul la o executare silită şi să-i blocheze conturile şi să devină primăria nefuncţională. Sunt destule, din păcate", a mai spus Horia Teodorescu. Acesta a preluat vineri al patrulea mandat de președinte al Consiliului Județean.

Majoritatea comunelor din Tulcea sunt în faliment Foto: Facebook Administrția Deltei Dunării
Comunele din Galați afectate de inundații au primari PSD Foto: captură video
Politică

Comunele din Galați afectate de inundații au primari PSD

Toate comunele din Galați afectate de inundații au primari PSD, majoritatea având experiența viiturilor din 2013 și 2016. Citește și: VIDEO Cămașa albă a premierului Ciolacu, impecabilă, fără un strop de noroi, după vizita în satele inundate. Cizmele noi, de cauciuc, neatinse Mai mult, unul dintre primari, Dănuț Codrescu (ales edil-șef în Cuza Vodă din 2008, recent transferat de la PNL la PSD) spunea, în 2020 că „prevenirea inundațiilor este o prioritate” și concluziona, într-un material din presa locală: „Feriţi de apele revărsate la inundaţii, locuitorii din Cuza Vodă au alimentare integrală cu apă potabilă şi reţea de canalizare, printr-un proiect derulat cu Consiliul Judeţean şi SC Apă Canal SA Galaţi”. Într-o altă localitate puternic afectată de ultimele inundații, comuna Costache Negri, primar este Ștefan Luca, de la PSD, care în 2013 a fost primit de premierul PSD Victor Ponta, după inundațiile puternice din acel an. Însă, din stenograma declarațiilor de după discuțiile cu Ponta, se vede că nu a existat nici o preocupare pentru prevenirea inundațiilor. Pe de altă parte, după inundațiile de duminică, primarul PSD din Slobozia Conachi dădea vina pe colegii de partid din Cuza Vodă și Pechea. Comunele din Galați afectate de inundații au primari PSD Au mai fost afectate de inundații: comuna Pechea, primar Mihăiță Măncilă, membru al PSD din 2016, dar ales în februarie 2013 pe listele PP-DD. Corod: Tenie Dumitru, ex-PMP; PSD din 2022 Drăgușeni: Dumitru Vintilă, ales din 2016, PSD. În 2023, ANI l-a acuzat că a fost în stare de incompatibilitate și a sesizat procuratura. Slobozia Conachi (localitatea vizitată de premierul Ciolacu): Emil Dragomir, primar PSD din 2001. În județul Galați, prefectul și președintele Consiliului Județean sunt membri PSD. Iată dialogul cu presa, în care primarul din Slobozia Conachi pasa vina pe alții: Primarul din Slobozia Conachi așteaptă o știre de la Dumnezeu „Reporter: Vreau să vă întreb un lucru, am vorbit şi cu domnul ministru. Emil Dragomir: Domnul ministru nu v-a spus, dar vă spun eu: de nouă luni de zile eu lucrez la decolmatare de la Piscu până la Cuza Vodă. Reporter: Aţi cerut ajutor, de la Iaşi, Galaţi? Emil Dragomir: De la Apele Române./.../ Nu s-a făcut la Cuza şi la Pechea, din cauza asta a venit apa foarte mult și s-a dispersat între localități. Şi dvs cunoașteți, că ați fost, 2007-2013 tot aici am fost cu toții. Deci ajutor am avut. Nu s-a putut decolmata de pe o zi pe alta. Vă dați seama că vorbim de 23 km numai Slobozia și Izvoarele, urma Cuza Vodă și Pechea. Reporter: Există un proiect concret să nu se mai întâmple așa ceva? Emil Dragomir: Eu cred că numai Dumnezeu poate să ne spună dacă se întâmplă ceva sau nu se mai întâmplă. Reporter: Acum nu mai luăm măsuri şi ne lăsăm pe mâna divinităţii? Emil Dragomir: Eu de unde să ştiu ce se poate întâmpla peste noapte sau peste zi? N-avem de unde să ştim. Reporter: De 11 ani niciun proiect de care să știți? Emil Dragomir: Proiect pentru... Reporter: Pentru îndiguire, pentru evitarea unor situaţii... Emil Dragomir: Eu ce a depins pentru localitate la mine eu mi-am făcut datoria și mi-am făcut tot ceea ce /.../ în timpul mandatului meu, iar de alte proiecte nu știu. Nu cunosc mai departe ce s-a întâmplat. Ar trebui, probabil, că domnul prim-ministru v-a spus niște lucruri foarte concrete şi clare. Reporter: Oamenii se plângeau că au făcut mai multe reclamații la primăria asupra canalizării și că și de acolo... Emil Dragomir: Haideţi să vă zic adevărul. Slobozia Conachi și Izvoarele este comuna cea mai joasă. Toate gunoaiele care vin de la Grivița, Costache Negri, Pechea, Cuza Vodă se răsfrâng aici, în comuna noastră. Deci este cea mai joasă. Marcel Ciolacu: Sistemul de canalizare a fost curăţat”.

Comunele s-au "umflat" să permită păcănele (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Economie

Comunele s-au "umflat" să permită păcănele

Comunele s-au "umflat" să permită păcănele. Patru comune ieșene depășesc deja pragul minim de locuitori care permite derularea afacerilor cu jocuri de noroc. Comunele s-au "umflat" să permită păcănele Alte două comune au puțin sub 15 mii de locuitori. Păcănelele, însă, sunt prezente peste tot. Cum e posibil? Citește și: Băsescu amintește că a propus, în 2012, reforma Sănătății și spargerea monopolului CNAS, dar “baronii sănătății“ l-au învins și nu s-a schimbat nimic: “Doar morţii din spitale ar putea fi mai mulţi“ De exemplu, ultimul Recensământ al populației (2021) a găsit în Hârlău ceva mai puțin de 11 mii de locuitori. După domiciliu, însă, sunt aproape 17 mii – ba chiar peste 18 mii, după cum ne-a spus primarul Gheorghiță Curcă. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Oraşe, comune olandeze, administrate din România (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Economie

Oraşe, comune olandeze, administrate din România

Oraşe, comune olandeze, administrate din România. În birourile unei companii de IT din Iaşi se creează soluţii care simplifică viaţa olandezilor. Oraşe, comune olandeze, administrate din România Peste 300 de municipalităţi din Ţările de Jos folosesc produsele gândite aici, fie pentru serviciile de finanţe şi taxe. Citește și: EXCLUSIV Soția șefului masoneriei române, protejată de procurori, acuză mama băiețelului mort după ce Laura Bălănescu l-a operat la Sanador. Ancheta, în lucru de peste cinci ani Fie pentru a-i ajuta pe cetăţenii olandezi să parcurgă relaxaţi paşi pe care românii îi fac cu mult efort atunci când apelează la instituţiile statului pentru obţinerea unor documente. Gestionarea cimitirelor şi automatizarea întregului proces al unei înmormântări, sau soluţii prin care cetăţenii pot participa la proiecte urbanistice din faţa calculatorului, ori pentru serviciile sociale sau de administraţie publică – toate acestea şi multe altele sunt produse Centric IT. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Mii de primării, aproape de faliment (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Economie

Mii de primării, aproape de faliment

Mii de primării, aproape de faliment. Două comune ieşene au fost salvate de executare silită după ce au primit din fondul de rezervă al guvernului aproape un milion de euro. Mii de primării, aproape de faliment Ambele administraţii au acumulat în ultimii trei ani penalităţi uriaşe pentru neplata la timp a unor facturi. Citește și: Încă un institut al Academiei Române capturat de AUR: Centrul European de Studii în Probleme Etnice redistribuie mesajele anti-europene și anti-Ucraina ale propagandei lui Simion În lipsa obişnuitei rectificări bugetare pe care o făcea de obicei în august, Executivul a umblat la salteaua guvernamentală, de unde a scos zilele trecute 1,58 miliarde de lei ca să-i împartă la aproape toate unităţile administrativ-teritoriale. Mai exact, la 3.044 din cele 3.228 de UAT-uri. Printre acestea se numără toate cele 98 din judeţul Iaşi. Iaşiului i-a fost repartizată suma de 51,3 milioane de lei, mai puţin decât în Prahova (56,5 milioane), Olt, Dolj şi Suceava. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Comunele conduse de familii boierești, distruse (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Comunele conduse de familii "boierești", distruse

Comunele conduse de familii "boierești", distruse. La alegerile din 2020, o familie înstăpânită pe o primărie de țară a fost schimbată cu o alta. Comunele conduse de familii "boierești", distruse Sireţel devenise o oaie neagră între comunele ieşene, după ce instanţa l-a legat de mâini pe primarul ales în 2016. Citește și: VIDEO Pescobar recunoaște că bucătăria „Tavernei Racilor” era pericol public, a reconstruit integral spațiul de gătit și susține că a cumpărat echipamente noi Dar nu la propriu, deşi pedeapsa a fost pronunţată într-un dosar de corupţie. Citește și: EXCLUSIV Pescobar, bogat pe credit: Ferrari Roma, Lamborghini Urus și BMW X6, în leasing pe firma la care e angajat pe salariul minim pe economie și care administrează „Taverna Racilor” Gheorghe Ancuţa a fost condamnat în octombrie 2017 la trei ani de închisoare cu suspendare pentru abuz în serviciu, instanţa lăsându-l astfel primar, dar luându-i dreptul de semnătură. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Primarii de comune nu trag gaze (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Economie

Primarii de comune nu trag gaze

Primarii de comune nu trag gaze. În 2018, Transgaz a propus construirea a două magistrale care să deservească 19 unităţi administrativ teritoriale din județul Iași. Primarii de comune nu trag gaze Condiţia era ca primăriile să înfiinţeze asociaţii de dezvoltare intercomunitară pentru întocmirea studiilor de fezabilitate, avizarea acestora şi concesionarea sistemelor de distribuţie. Citește și: Unul din cei mai mari dealer-i de Fentanil și Oxicodonă din București lucrează la lanțul de farmacii Catena. DIICOT l-a prins în flagrant Doar câteva comune din vestul judeţului au făcut asta (Tătăruşi, Valea Seacă, Lespezi, Sireţel şi Vânători). Studiul de fezabilitate care a costat 630 de mii de lei nu le-a folosit, pentru că alegerile din 2020 au schimbat regulile jocului: orice localitate putea să se branşeze la reţeaua de gaze existentă, fără să mai fie nevoie de alte magistrale. Doar că mai puţin de 19 unităţi administrativ teritoriale au decis să aplice pentru obţinerea de fonduri. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Comune depopulate, angajatori pentru circa 10% din alegătorii localității Foto: comuna Bătrâna
Politică

Angajatori pentru circa 10% din alegătorii localității

Cele mai mici comune din România sunt angajatori pentru circa 10% din alegătorii localității, arată o analiză a datelor publice - întrucât sunt comune care nici măcar nu au un site. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Practic, nu există unitate administrativ-teritorială fără „guard” sau bibliotecară sau casieră. Angajatori pentru circa 10% din alegătorii localității Potrivit ultimului recensământ din România, din 2022, cea mai mică comună din țară este Bătrâna, din Hunedoara, cu 88 de locuitori. Potrivt datelor de pe site-ul primăriei, la primărie sunt 10 posturi, inclusiv primarul și viceprimarul, din care șapte sunt ocupate. Dacă raportăm aceste cifre strict la populația cu drept de vot, reiese că circa 10% din localitate lucrează la primărie. În 2020, salariul „guardului” comunei era de 3.620 lei pe lună. Într-o comună din Alba, Ceru-Băicăniți, cu circa 400 de locuitori, sunt zece angajați. La Bulzeștii de Sus, în Hunedoara, localitate cu circa 250 de locuitori, sunt 11 posturi bugetate, din care nouă ocupate efectiv, inclusiv un șofer, un guard și o bibliotecară. Citește și: ANALIZĂ Mii de primari ar rămâne șomeri dacă s-ar desființa comunele sub 5.000 de locuitori. Majoritatea zdrobitoare, de la PSD și PNL Camera de Comerț și Industrie a României (CCIR) și mai multe organizații patronale cu sute de membri cer autorităților reorganizarea teritorial-administrativă a țării pentru reducerea aparatului birocratic, inclusiv redefinirea noţiunii de comună ca localitate cu cel puţin 5.000 de locuitori. România are 41 de președinți de consilii județene, 3.180 de primari, 40.022 de consilieri locali și 1.338 de consilieri județeni. Potrivit datelor INS pentru anul 2018, în România sunt: 105 comune cu sub 1.000 de locuitori, 626 comune – sub 2.000 de locuitori și 1.652 comune cu sub 5.000 de locuitori. În aceste comune locuiesc circa 5,3 milioane persoane. În plus, sunt 22 de orașe cu mai puțin de 5.000 de locuitori.

Toate comunele cu mai puțin de 2.000 de locuitori ar trebui desființate, spune primarul Ioan Popa Foto: Facebook Ioan Popa
Politică

Comunele cu puțin de 2.000 locuitori trebui desființate

Un primar PNL, Ioan Popa, din Reșița, spune că toate comunele cu mai puțin de 2.000 de locuitori ar trebui desființate: „Este rușinos că nu reușim în 50 de ani să facem o reformă administrativă”, a afirmat el, citat de Reșița 24. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Toate comunele cu mai puțin de 2.000 de locuitori ar trebui desființate „Sper ca presiunea creată să facă politicienii din aparatele centrale să se sesizeze că nu se mai poate merge înainte în felul în care mergem acum. Am spus-o și eu cu alte ocazii, aparatul administrativ în România are vârsta mea, este făcut în 1968. Să mă ierte Dumnezeu, are peste 50 de ani. Este rușinos că nu reușim în 50 de ani să facem o reformă administrativă, că cuvântul reorganizare nu este atât de inteligent ales, mai ales în contextul multiculturalității României. Vorbim de o reformă administrativă. UE discută doar cu regiuni, nu cu județe, sunt cele 8 regiuni pe care funcționează ADR-urile, administrațiile financiare și nu numai. Cred că nu ar fi o problemă să ne pliem acolo. Acum se încearcă reducerea numărului de județe pentru că asta înseamnă o simplificare și nu trebuie modificată Constituția României, ceea ce este foarte bine. Oricare dintre variante este binevenită, însă reducerea numărului de județe trebuie dublată neapărat și de reducerea numărului de UAT-uri, de primării, astfel încât să nu mai avem primării sub 2000 de locuitori, aș zice eu”, a declarat primarul Popa. Boc: acum nu este momentul Reorganizare administrativ-teritorială a României va fi făcută de PNL, mai devreme sau mai târziu, dar nu în prag de alegeri, a declarat, la 21 aprilie, primarul liberal Emil Boc. „Sunt convins că nu e momentul acum. În prag de an electoral nu se face o reformă în acel moment, pentru că ar fi distorsionată. După 2024”, a declarat primarul Emil Boc, citat de digi24.ro. Citește și: Datele Fiscului din SUA: statele conduse administrații de stânga, democrate, au pierdut masiv rezidenți cu venituri mari, care au emigrat spre Texas, Florida sau Arizona Camera de Comerț și alte organizații care reprezintă mediul de afaceri din România au cerut recent reorganizarea teritorial-administrativă a țării prin reducerea numărului de județe de la 41 (plus București) la 15, redefinirea noţiunii de comună ca localitate cu cel puţin 5000 de locuitor, dar și redefinirea noțiunii de oraș ca localitate cu cel puțin 10.000 de locuitori.

Alba-neagra rural-urbană după recensământ (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Alba-neagra rural-urbană după recensământ

Alba-neagra rural-urbană după recensământ. Şase comune din judeţul Iaşi ar putea deveni oricând oraşe, numai să îşi dorească autorităţile locale, care ar trebui să iniţieze un referendum, prin care cetăţenii să îşi exprime apoi, la rândul lor, dorinţa în acest sens. Alba-neagra rural-urbană după recensământ Judeţul Iaşi are 93 de comune, şi, conform datelor de la ultimul recensământ, Miroslava, Ciurea, Valea Lupului, Holboca, Tomeşti şi Belceşti ar putea trece la statutul administrativ de oraş. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Însă primarii nici nu vor să audă. Care sunt argumentele lor? Totodată, Paşcaniul nu mai îndeplineşte condiţia de municipiu: minim 40.000 de locuitori, şi teoretic ar trebui retrogradat la simplu "oraş". Citește și: După 15 luni la guvernare, ministrul Budăi anunță că a descoperit „acum” ce scrie în PNRR și refuză să respecte angajamentele privind pensionarea. Nimic despre pensiile speciale La fel şi şase actuale comune, care nu mai îndeplinesc condiţia minimă, 1.500 de locuitori, şi teoretic ar trebui alipite altora mai mari. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Primăriile de comună din România, falimentare (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Economie

Primăriile de comună din România, falimentare

Primăriile de comună din România, falimentare. Aproape jumătate dintre primăriile ieşene nu îşi pot acoperi nici măcar lefurile angajaţilor din banii strânşi la bugetul local. La nivel național, lucrurile stau cam la fel. Primăriile de comună din România, falimentare Costurile cu salarii în unele comune sunt mai mari şi de o dată şi jumătate faţă de veniturile proprii. Din cele 93 de unităţi administrativ-teritoriale (UAT), 42 nu au bani suficienţi ca să îşi poată plăti oamenii care vin la muncă. Citește și: EXCLUSIV Profitul afacerilor lui Pițurcă junior a crescut de 85 de ori în pandemie. Cifra de afaceri: de la 500.000 de lei, la 18 milioane. Pentru acele afaceri, Pițurcă senior a fost reținut de DNA împreună cu șeful Romarm Astfel, primăriile sunt dependente de resursele pe care le primesc de la nivel central ca să o scoată la capăt. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Recensământ în Gorj: câteva comune au mai mulți locuitori Foto: Facebook INS
Politică

Recensământ Gorj: comune mai mulți locuitori

Recensământ în Gorj: câteva comune au, potrivit datelor de la recensământ, mai mulți locuitori decât cei de la Evidența Populației. „Dacă Teleşti avea estimată o populaţie de 2.356, au fost recenzaţi 3.071 de oameni. De asemenea, la Bolboşi, de la 2.684 la 3.400. În continuare, la Mătăsari era o estimare de 4.200 de persoane, s-a ajuns să se recenzeze 5.200. O creştere semnificativă este şi la Roşia de Amaradia, de la 2.600 la 3.100. Hurezani a înregistrat o creştere de la 1.400 la 1.600. La Dăneşti, de la 3.900 la 4.700“, a spus prefectul judeţului Gorj, Marcel Iacobescu, la o emisiune de la Radio Accent. Recensământ în Gorj: câteva comune au mai mulți locuitori „Am avut o populaţie de 3.628. Cu alunecările de teren s-au mai mutat la Cojani şi la Câmpu Mare. Scopul nostru era să avem tot peste 3.000, ca să rămânem localitate de gradul II. De asta ne-am luptat şi noi cu echipa primăriei şi cu recenzorii. Avem peste 3.100 şi asta înseamnă că rămânem comună de gradul II“, a explicat Liviu Cotojman, primarul comunei Roşia de Amaradia. Pe de altă parte, primarul comunei Teleşti, Romulus Bîldea, susţine că datele colectate la recensământ sunt cele reale și pe el nu-l interesează gradul localităţii: „Fiind aproape de oraş, fiind la 12 kilometri de Târgu Jiu, sunt foarte multe persoane care domiciliază pe raza localităţii, care nu au domiciliul în comună, dar locuiesc efectiv în Teleşti. Foarte multe persoane s-au retras la ţară, dar nu şi-au schimbat domiciliul din actul de identitate. Eu nu am probleme cu gradul comunei. Salariile se stabilesc prin diferenţă de către Consiliul Local. Citește și: Trolling masiv pe pagina de Facebook a Ambasadei Chinei la București, după ce aceasta a anunțat că „cei care se joacă cu focul vor pieri” Există un minim şi un maxim. Conform legii, nu trebuie să depăşească salariul viceprimarului, iar diferenţa de salariu la viceprimar de comună de gradul II la comună de gradul III este de 50 de lei“, a afirmat acesta. Vasile Păunescu, directorul executiv al Direcţiei Judeţene de Statistică Gorj, a spus că datele vor fi reverificate.

Comunele ratează finanțările europene cu brio (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Comunele ratează finanțările europene cu brio

Comunele ratează finanțările europene cu brio. Când vine vorba de fonduri europene, problema nr. 1 este birocraţia excesivă care trebuie parcursă până la obţinerea efectivă a finanţării. Comunele ratează finanțările europene cu brio Documentaţia cerută de autorităţile de management de la Bucureşti pe diferitele programe de finanţare pun în încurcătură administraţiile locale - dintre care unele nu mai ajung să depună proiecte. Aşa s-a întâmplat că, anul trecut, 28 de comune din judeţul Iaşi, alături de oraşele Hârlău şi Podu Iloaiei, nu au avut niciun leu de încasat pentru realizarea unor astfel de proiecte. Citește și: EXCLUSIV Oamenii lui Dragnea din dosarul penal Teldrum, contract de trei milioane de euro de la Primăria Alexandria. Banii provin dintr-o finanțare europeană În 2020, situaţia a fost asemănătoare, aceleaşi două oraşe având 0 lei la capitolul „Sume primite de la UE/alţi donatori” pentru proiecte plătite sau prefinanţate în exerciţiul financiar 2014-2020, alături de 25 de comune. Continuarea, în Ziarul de Iași.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră