miercuri 18 februarie
Login Contact
DeFapt.ro

Etichetă: comune

21 articole
Politică

Angajatori pentru circa 10% din alegătorii localității

Cele mai mici comune din România sunt angajatori pentru circa 10% din alegătorii localității, arată o analiză a datelor publice - întrucât sunt comune care nici măcar nu au un site. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Practic, nu există unitate administrativ-teritorială fără „guard” sau bibliotecară sau casieră. Angajatori pentru circa 10% din alegătorii localității Potrivit ultimului recensământ din România, din 2022, cea mai mică comună din țară este Bătrâna, din Hunedoara, cu 88 de locuitori. Potrivt datelor de pe site-ul primăriei, la primărie sunt 10 posturi, inclusiv primarul și viceprimarul, din care șapte sunt ocupate. Dacă raportăm aceste cifre strict la populația cu drept de vot, reiese că circa 10% din localitate lucrează la primărie. În 2020, salariul „guardului” comunei era de 3.620 lei pe lună. Într-o comună din Alba, Ceru-Băicăniți, cu circa 400 de locuitori, sunt zece angajați. La Bulzeștii de Sus, în Hunedoara, localitate cu circa 250 de locuitori, sunt 11 posturi bugetate, din care nouă ocupate efectiv, inclusiv un șofer, un guard și o bibliotecară. Citește și: ANALIZĂ Mii de primari ar rămâne șomeri dacă s-ar desființa comunele sub 5.000 de locuitori. Majoritatea zdrobitoare, de la PSD și PNL Camera de Comerț și Industrie a României (CCIR) și mai multe organizații patronale cu sute de membri cer autorităților reorganizarea teritorial-administrativă a țării pentru reducerea aparatului birocratic, inclusiv redefinirea noţiunii de comună ca localitate cu cel puţin 5.000 de locuitori. România are 41 de președinți de consilii județene, 3.180 de primari, 40.022 de consilieri locali și 1.338 de consilieri județeni. Potrivit datelor INS pentru anul 2018, în România sunt: 105 comune cu sub 1.000 de locuitori, 626 comune – sub 2.000 de locuitori și 1.652 comune cu sub 5.000 de locuitori. În aceste comune locuiesc circa 5,3 milioane persoane. În plus, sunt 22 de orașe cu mai puțin de 5.000 de locuitori.

Comune depopulate, angajatori pentru circa 10% din alegătorii localității Foto: comuna Bătrâna
Toate comunele cu mai puțin de 2.000 de locuitori ar trebui desființate, spune primarul Ioan Popa Foto: Facebook Ioan Popa
Politică

Comunele cu puțin de 2.000 locuitori trebui desființate

Un primar PNL, Ioan Popa, din Reșița, spune că toate comunele cu mai puțin de 2.000 de locuitori ar trebui desființate: „Este rușinos că nu reușim în 50 de ani să facem o reformă administrativă”, a afirmat el, citat de Reșița 24. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Toate comunele cu mai puțin de 2.000 de locuitori ar trebui desființate „Sper ca presiunea creată să facă politicienii din aparatele centrale să se sesizeze că nu se mai poate merge înainte în felul în care mergem acum. Am spus-o și eu cu alte ocazii, aparatul administrativ în România are vârsta mea, este făcut în 1968. Să mă ierte Dumnezeu, are peste 50 de ani. Este rușinos că nu reușim în 50 de ani să facem o reformă administrativă, că cuvântul reorganizare nu este atât de inteligent ales, mai ales în contextul multiculturalității României. Vorbim de o reformă administrativă. UE discută doar cu regiuni, nu cu județe, sunt cele 8 regiuni pe care funcționează ADR-urile, administrațiile financiare și nu numai. Cred că nu ar fi o problemă să ne pliem acolo. Acum se încearcă reducerea numărului de județe pentru că asta înseamnă o simplificare și nu trebuie modificată Constituția României, ceea ce este foarte bine. Oricare dintre variante este binevenită, însă reducerea numărului de județe trebuie dublată neapărat și de reducerea numărului de UAT-uri, de primării, astfel încât să nu mai avem primării sub 2000 de locuitori, aș zice eu”, a declarat primarul Popa. Boc: acum nu este momentul Reorganizare administrativ-teritorială a României va fi făcută de PNL, mai devreme sau mai târziu, dar nu în prag de alegeri, a declarat, la 21 aprilie, primarul liberal Emil Boc. „Sunt convins că nu e momentul acum. În prag de an electoral nu se face o reformă în acel moment, pentru că ar fi distorsionată. După 2024”, a declarat primarul Emil Boc, citat de digi24.ro. Citește și: Datele Fiscului din SUA: statele conduse administrații de stânga, democrate, au pierdut masiv rezidenți cu venituri mari, care au emigrat spre Texas, Florida sau Arizona Camera de Comerț și alte organizații care reprezintă mediul de afaceri din România au cerut recent reorganizarea teritorial-administrativă a țării prin reducerea numărului de județe de la 41 (plus București) la 15, redefinirea noţiunii de comună ca localitate cu cel puţin 5000 de locuitor, dar și redefinirea noțiunii de oraș ca localitate cu cel puțin 10.000 de locuitori.

Alba-neagra rural-urbană după recensământ (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Alba-neagra rural-urbană după recensământ

Alba-neagra rural-urbană după recensământ. Şase comune din judeţul Iaşi ar putea deveni oricând oraşe, numai să îşi dorească autorităţile locale, care ar trebui să iniţieze un referendum, prin care cetăţenii să îşi exprime apoi, la rândul lor, dorinţa în acest sens. Alba-neagra rural-urbană după recensământ Judeţul Iaşi are 93 de comune, şi, conform datelor de la ultimul recensământ, Miroslava, Ciurea, Valea Lupului, Holboca, Tomeşti şi Belceşti ar putea trece la statutul administrativ de oraş. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Însă primarii nici nu vor să audă. Care sunt argumentele lor? Totodată, Paşcaniul nu mai îndeplineşte condiţia de municipiu: minim 40.000 de locuitori, şi teoretic ar trebui retrogradat la simplu "oraş". Citește și: După 15 luni la guvernare, ministrul Budăi anunță că a descoperit „acum” ce scrie în PNRR și refuză să respecte angajamentele privind pensionarea. Nimic despre pensiile speciale La fel şi şase actuale comune, care nu mai îndeplinesc condiţia minimă, 1.500 de locuitori, şi teoretic ar trebui alipite altora mai mari. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Primăriile de comună din România, falimentare (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Economie

Primăriile de comună din România, falimentare

Primăriile de comună din România, falimentare. Aproape jumătate dintre primăriile ieşene nu îşi pot acoperi nici măcar lefurile angajaţilor din banii strânşi la bugetul local. La nivel național, lucrurile stau cam la fel. Primăriile de comună din România, falimentare Costurile cu salarii în unele comune sunt mai mari şi de o dată şi jumătate faţă de veniturile proprii. Din cele 93 de unităţi administrativ-teritoriale (UAT), 42 nu au bani suficienţi ca să îşi poată plăti oamenii care vin la muncă. Citește și: EXCLUSIV Profitul afacerilor lui Pițurcă junior a crescut de 85 de ori în pandemie. Cifra de afaceri: de la 500.000 de lei, la 18 milioane. Pentru acele afaceri, Pițurcă senior a fost reținut de DNA împreună cu șeful Romarm Astfel, primăriile sunt dependente de resursele pe care le primesc de la nivel central ca să o scoată la capăt. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Recensământ în Gorj: câteva comune au mai mulți locuitori Foto: Facebook INS
Politică

Recensământ Gorj: comune mai mulți locuitori

Recensământ în Gorj: câteva comune au, potrivit datelor de la recensământ, mai mulți locuitori decât cei de la Evidența Populației. „Dacă Teleşti avea estimată o populaţie de 2.356, au fost recenzaţi 3.071 de oameni. De asemenea, la Bolboşi, de la 2.684 la 3.400. În continuare, la Mătăsari era o estimare de 4.200 de persoane, s-a ajuns să se recenzeze 5.200. O creştere semnificativă este şi la Roşia de Amaradia, de la 2.600 la 3.100. Hurezani a înregistrat o creştere de la 1.400 la 1.600. La Dăneşti, de la 3.900 la 4.700“, a spus prefectul judeţului Gorj, Marcel Iacobescu, la o emisiune de la Radio Accent. Recensământ în Gorj: câteva comune au mai mulți locuitori „Am avut o populaţie de 3.628. Cu alunecările de teren s-au mai mutat la Cojani şi la Câmpu Mare. Scopul nostru era să avem tot peste 3.000, ca să rămânem localitate de gradul II. De asta ne-am luptat şi noi cu echipa primăriei şi cu recenzorii. Avem peste 3.100 şi asta înseamnă că rămânem comună de gradul II“, a explicat Liviu Cotojman, primarul comunei Roşia de Amaradia. Pe de altă parte, primarul comunei Teleşti, Romulus Bîldea, susţine că datele colectate la recensământ sunt cele reale și pe el nu-l interesează gradul localităţii: „Fiind aproape de oraş, fiind la 12 kilometri de Târgu Jiu, sunt foarte multe persoane care domiciliază pe raza localităţii, care nu au domiciliul în comună, dar locuiesc efectiv în Teleşti. Foarte multe persoane s-au retras la ţară, dar nu şi-au schimbat domiciliul din actul de identitate. Eu nu am probleme cu gradul comunei. Salariile se stabilesc prin diferenţă de către Consiliul Local. Citește și: Trolling masiv pe pagina de Facebook a Ambasadei Chinei la București, după ce aceasta a anunțat că „cei care se joacă cu focul vor pieri” Există un minim şi un maxim. Conform legii, nu trebuie să depăşească salariul viceprimarului, iar diferenţa de salariu la viceprimar de comună de gradul II la comună de gradul III este de 50 de lei“, a afirmat acesta. Vasile Păunescu, directorul executiv al Direcţiei Judeţene de Statistică Gorj, a spus că datele vor fi reverificate.

Comunele ratează finanțările europene cu brio (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Comunele ratează finanțările europene cu brio

Comunele ratează finanțările europene cu brio. Când vine vorba de fonduri europene, problema nr. 1 este birocraţia excesivă care trebuie parcursă până la obţinerea efectivă a finanţării. Comunele ratează finanțările europene cu brio Documentaţia cerută de autorităţile de management de la Bucureşti pe diferitele programe de finanţare pun în încurcătură administraţiile locale - dintre care unele nu mai ajung să depună proiecte. Aşa s-a întâmplat că, anul trecut, 28 de comune din judeţul Iaşi, alături de oraşele Hârlău şi Podu Iloaiei, nu au avut niciun leu de încasat pentru realizarea unor astfel de proiecte. Citește și: EXCLUSIV Oamenii lui Dragnea din dosarul penal Teldrum, contract de trei milioane de euro de la Primăria Alexandria. Banii provin dintr-o finanțare europeană În 2020, situaţia a fost asemănătoare, aceleaşi două oraşe având 0 lei la capitolul „Sume primite de la UE/alţi donatori” pentru proiecte plătite sau prefinanţate în exerciţiul financiar 2014-2020, alături de 25 de comune. Continuarea, în Ziarul de Iași.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră