joi 09 aprilie
Login Contact
DeFapt.ro

Etichetă: competențe

2 articole
Eveniment

Generația Z și piața IT: de ce nu găsesc angajatorii tineri bine pregătiți în România

Generația Z din România se percepe drept una dintre cele mai adaptate generații la era digitală. Crescuți într-un ecosistem dominat de tehnologie, tinerii au dezvoltat o relație organică cu mediul online, iar această familiaritate se traduce, adesea, într-o încredere ridicată în propriile abilități. Totuși, datele statistice și realitatea pieței muncii conturează o imagine diferită: una în care încrederea depășește competența, iar percepția nu se aliniază cu cerințele reale ale economiei digitale. IT-ul, ideal profesional și iluzie colectivă Sectorul IT rămâne, de departe, cel mai atractiv pentru tinerii români. Citește și: Neînfricata Șoșoacă se teme de medicul psihiatru: refuză „expertiza medico-legală psihiatrică” cerută de procurori Conform studiului „Student în România. Tânăr în România”, aproape 87,7% dintre respondenți au o părere bună sau foarte bună despre companiile din acest domeniu. Această atracție este dublată de o autoevaluare optimistă: aproape un sfert dintre tineri afirmă că dețin competențe de programator. În rândul studenților, procentul este și mai ridicat. În realitate, însă, datele europene arată că mai puțin de 7% dintre tinerii cu studii postliceale au competențe IT recunoscute de specialiști. Mai mult, România se află sub media Uniunii Europene în ceea ce privește ponderea angajaților din IT, cu doar 3,8% din totalul forței de muncă, față de media europeană de 5%. Piața muncii: nu lipsa tinerilor, ci lipsa competenței Discursul angajatorilor din IT s-a schimbat vizibil în ultimii ani. Dacă în trecut piața absorbea rapid absolvenți sau persoane cu pregătire minimală, astăzi criteriile s-au înăsprit. Un studiu ANIS arată că 31% dintre companii au redus rolurile de juniori și se concentrează pe competențe avansate și specializate. În același timp, tot mai multe analize din industrie indică faptul că „epoca juniorilor” s-a încheiat, iar angajatorii caută specialiști deja formați, cu experiență practică și abilități solide. Această schimbare scoate la iveală un paradox: nu există o criză de candidați, ci o criză de competență reală. România digitală: infrastructură de top, competențe la coadă România este unul dintre liderii europeni în ceea ce privește internetul de mare viteză și acoperirea cu fibră optică. Cu toate acestea, conform Indicelui Economiei și Societății Digitale (DESI), doar 27,73% din populație are competențe digitale de bază. În rândul tinerilor, procentul ajunge la 47,19%, dar rămâne mult sub media europeană, de aproximativ 70%. Această discrepanță arată că accesul la tehnologie nu este suficient pentru dezvoltarea unor abilități reale. Autoevaluare vs. realitate: diferența de 25 de procente Una dintre cele mai relevante concluzii ale datelor analizate este diferența majoră dintre percepție și realitate. Aproximativ 74,33% dintre tineri se consideră avansați din punct de vedere digital. În același timp, România ocupă ultimul loc în Uniunea Europeană la competențele digitale de bază. Această diferență de peste 25 de puncte procentuale sugerează o eroare sistematică de autoevaluare. Explicația este relativ simplă: tinerii își raportează competențele la generațiile mai în vârstă și confundă utilizarea frecventă a tehnologiei cu o înțelegere profundă a acesteia. Generația conectată: consum intens, competență limitată Pentru Generația Z, internetul este un mediu natural. Aproape 95% dintre tineri folosesc zilnic rețelele de socializare, iar la nivel european, procentul ajunge la 97%. Însă această expunere nu este dublată de educație digitală. Potrivit OMS, România se află pe primul loc la nivel mondial în ceea ce privește utilizarea problematică a rețelelor sociale în rândul adolescenților. Deși majoritatea tinerilor consideră că pot identifica ușor fraudele online sau știrile false, realitatea contrazice această percepție: numărul fraudelor informatice a crescut semnificativ, iar atacurile de tip malware au explodat. Potrivit unui raport al Directoratului Național de Securitate Cibernetică (DNSC) numărul fraudelor informatice raportate a crescut cu 40,2% față de anul precedent, în timp ce atacurile de tip malware au explodat, înregistrând o creștere de 286,8%. Iluzia controlului într-un mediu riscant Comportamentele financiare digitale oferă un alt indiciu al acestei discrepanțe. Tinerii adoptă rapid aplicațiile de e-banking și semnătura digitală, însă o parte semnificativă se implică în activități riscante, precum investițiile speculative sau jocurile de noroc online. Acest tip de comportament reflectă o încredere crescută în propriile abilități, dar și o subestimare a riscurilor reale. O generație între familiaritate și competență În esență, datele conturează portretul unei generații care confundă familiaritatea cu competența. Utilizarea zilnică a tehnologiei creează impresia unei stăpâniri reale, însă piața muncii și indicatorii europeni arată contrariul. Pentru Generația Z din România, provocarea nu mai este accesul la tehnologie, ci transformarea utilizării acesteia într-o competență reală, relevantă economic.

Generația Z, competențe IT limitate (sursa: Pexels/Михаил Крамор)
Serviciul de informații german BfV, puteri sporite (sursa: Facebook/Friedrich Merz)
Internațional

Germania își consolidează apărarea: serviciul de informații BfV primește puteri sporite

Serviciul federal de informații interne al Germaniei (Bundesamt für Verfassungsschutz – BfV) va beneficia de noi competențe și instrumente legale, pentru a răspunde mai eficient provocărilor de securitate actuale. Decizia vine la 75 de ani de la înființarea instituției, într-un context marcat de intensificarea amenințărilor hibride și a influențelor străine. Reforma BfV: „imună la provocările viitorului” În cadrul ceremoniei dedicate aniversării, ministrul de interne Alexander Dobrindt a declarat că Biroul Federal pentru Protejarea Constituției trebuie să devină „imun la provocările viitorului” prin reforme tehnice și juridice. Citește și: AUR ar putea să o susțină pe Anca Alexandrescu, dar așteaptă ca aceasta să se decidă dacă va candida la primăria Capitalei „În vremuri cu amenințări hibride și influențe străine, este mai important ca niciodată să ne apărăm Constituția în mod activ”, a subliniat ministrul. Guvernul Merz promite o legislație modernizată Executivul condus de cancelarul Friedrich Merz a anunțat intenția de a reforma legislația privind funcționarea serviciilor de informații, pentru a permite un schimb de informații mai rapid și mai eficient între instituțiile de securitate. Reforma urmărește să reducă birocrația internă și să consolideze capacitatea Germaniei de a reacționa în timp real la amenințările emergente. „Securitatea a devenit o marfă rară” Directorul BfV, Sinan Selen, a afirmat că arhitectura de securitate a Germaniei trebuie consolidată „tehnic, fizic și mental”, avertizând că securitatea „este din nou o marfă extrem de rară, pe care rivalii noștri sistemici o fac și mai greu de obținut”. Declarațiile sale reflectă preocuparea tot mai mare a autorităților germane față de războiul informațional, atacurile cibernetice și propaganda străină. Un bastion împotriva spionajului și infiltrării comuniste BfV a fost fondat pe 7 noiembrie 1950, cu aprobarea puterilor aliate occidentale, la începutul Războiului Rece. În primii ani, instituția a avut rolul de bastion împotriva spionajului sovietic și infiltrării comuniste în Germania de Vest. Astăzi, misiunea sa se extinde asupra unui spectru mult mai larg de amenințări – de la extremismul de dreapta și islamismul radical, până la campanii de dezinformare orchestrate de state ostile.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră