vineri 05 decembrie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: companii de stat

12 articole
Economie

Bolojan anunță că CFR Marfă și alte companii cu pierderi cronice vor fi lichidate

Premierul Ilie Bolojan anunță că CFR Marfă și alte companii cu pierderi cronice vor fi lichidate, iar lista va fi comunicată săptămâna viitoare. Citește și: ANALIZĂ Economia României, înmlăștinită: PIB-ul a scăzut în trimestrul III, inflație astronomică Pe de altă parte, întrebat despre reforma din ANAF, a spus: „Evaziunea fiscală în stil mare nu se poate face decât cu o umbrelă de protecție. Umbrela nu e politică, e economică”.  Bolojan anunță că CFR Marfă și alte companii cu pierderi cronice vor fi lichidate „Aici lucrăm pe două componente. Pe de o parte, pentru ca în companiile unde sunt pierderi cronice, unde pasivul este mult mai mare decât activul, să finalizăm procedurile de lichidare. Deci aceste companii, care sunt de fapt o gaură neagră, nu mai trebuie... Companiile de stat trebuie lichidate, o parte dintre ele. În aceste zile definitivăm lista. Săptămâna viitoare se va comunica lista pe care Guvernul va lucra într-o primă etapă pentru lichidarea acestora”, a afirmat premierul, într-un interviu pentru Europa Liberă.  Despre CFR Marfă, Bolojan a anunțat: „Este una dintre companiile care va intra în lichidare. Cu siguranță”.  El a mai spus că sunt 50 de comapnii unde conducerea n-a fost numită conform regulilor convenite cu UE. „Gândiți-vă că prețul la electricitate este determinat într-o măsură importantă de producătorii de stat din energie. Și atunci, cu cât aceste companii sunt administrate mai bine, cu atât serviciile pe care le oferă sunt mai bune. Și pentru mine este o prioritate să punem presiune pe toate conducerile acestor companii să-și facă datoria și să livreze performanță (...) Dar nu-i atât de simplu, pentru că unii sunt cu diferite contracte de management în care, din păcate, nu au condiții care să îi stimuleze să facă performanță, în care au multe drepturi și puține obligații”, a explicat Bolojan. 

Bolojan anunță că CFR Marfă și alte companii cu pierderi cronice vor fi lichidate Foto: Facebook
ANAF cere companiilor de stat să-și achite datoriile astronomice sau va trece la executarea silită Foto: Independentul
Eveniment

ANAF cere companiilor de stat să-și achite datoriile astronomice sau va trece la executarea silită

ANAF cere companiilor de stat să-și achite datoriile astronomice sau va trece la executarea silită. La 17 octombrie, premierul Ilie Bolojan anunța că toate instituţiile publice care au datorii la bugetul de stat vor fi notificate, iar Fiscul va trece la recuperarea restanțelor. Citește și: EXCLUSIV Catastrofal: România nu mai poate produce muniție și explozibili, Fabrica de Pulberi Făgăraș a fost închisă din cauza instalațiilor defecte Acum, ANAF, dă companiilor de stat timp până la final de noiembrie.  ANAF cere companiilor de stat să-și achite datoriile astronomice sau va trece la executarea silită Agenţia Naţională de Administrare Fiscală (ANAF) informează companiile de stat, care au datorii neachitate până la data de 30 septembrie 2025, că trebuie să plătească aceste obligaţii fiscale, sprijinind astfel conformarea voluntară a contribuabililor, a anunţat vineri instituţia.Totalul obligaţiilor fiscale restante la 30 septembrie 2025 şi neachitate până la 30 octombrie 2025 pentru cei 249 operatori economici cu capital/patrimoniu integral ori majoritar deţinut direct sau indirect de autorităţile publice centrale ori locale publicate pe site-ul instituţiei este de 9,42 miliarde lei, arată Fiscul, într-un comunicat. Potrivit instituţiei, companiile de stat „pot solicita eşalonarea clasică a plăţii datoriilor, cu respectarea condiţiilor prevăzute de Capitolul IV al Titlului VII din Codul de procedură fiscală”. Formularul pentru cererea de eşalonare poate fi descărcat de pe site-ul ANAF.Totodată, ANAF informează companiile de stat asupra faptului că „neachitarea până la sfârşitul lunii noiembrie 2025 a obligaţiilor fiscale restante va determina ANAF să întreprindă demersurile necesare prevăzute de lege, în vederea recuperării acestora, inclusiv demararea sau continuarea, după caz, a măsurilor de executare silită". „Vor primi notificări toţi. Primării, spitale şi aşa mai departe, care şi ele până acum se considerau scutite de a respecta legea. De ce? Pentru că ce făcea Guvernul? Nu-şi bugetau ultimele luni ale anului, în mod intenţionat, creau o presiune pe salarii – «domnule, nu avem bani de salarii» – şi atunci venea Guvernul printr-o hotărâre şi le dădea aceşti bani. Or, este anormal ca cei care fac asta, an de an, să fie finanţaţi”, arăta Bolojan, într-un interviu la radioul public. 

Bolojan spune că și companiile de stat cu datorii trebuie executate de ANAF Foto: Facebook
Politică

Bolojan spune că și companiile de stat cu datorii trebuie executate de ANAF

Premierul Ilie Bolojan spune că și companiile de stat cu datorii trebuie executate de ANAF, iar cele care nu pot fi redresate trebuie închise. El a spus că multe societăți mici din zona de energie și cea a Ministerului Economiei trebuie sau redresate sau închise. Citește și: Un fost lăcătuș mecanic, acum secretar de stat, și șeful lui de cabinet, în CA-ul Nuclearelectrica Bolojan spune că și companiile de stat cu datorii trebuie executate de ANAF „Și companiile de stat au restanțe destul de importante care trebuie executate de ANAF. Companiile care pot să fie redresate trebuie să continue, cele care sunt în pierdere cronică de mulți ani, cele care au capitaluri sociale negative, trebuie închise pentru că sunt o gaură neagră. Sunt multe societăți mai mici din zona de energie, din zona Ministerului Economiei, care sunt în astfel de situații care trebuie sau redresate sau închise. În acești ani am avut foarte multe neîncasări la buget, în afară de faptul că avem un nivel de taxare în anumite zone, printre cele mai mici din Europa, aveam foarte multe excepții. Asta a fost o problemă”, a spus Bolojan.  Premierul a apreciat că, dacă nu vor fi reduceri, „ va fi doar o problemă de timp până când aceste încasări suplimentare pe care le realizăm deja vor fi practic consumate de cheltuielile care dacă nu le reduci, sunt foarte mari și, deci, ne vom întoarce din nou într-o situație complicată”. „În fiecare an de acum înainte, în anii următori, dobânzile pe care România le va plăti la creditele pe care trebuie să le ia în continuare, din păcate, vor fi tot mai mari. Dacă nu reducem această diferență, atunci e doar o problemă de timp până când Guvernele noastre vor fi niște agenții de plăți, care vor plăti doar dobânzi și cheltuielile sociale. Nu vor mai putea crea condiții pentru dezvoltare în România”, a afirmat Bolojan. 

Datoriile monstruoase ale companiilor de stat la ANAF Foto: Facebook
Economie

Datoriile monstruoase ale companiilor de stat la ANAF. Peste jumătate, irecuperabile

Datoriile monstruoase ale companiilor de stat la ANAF, la 31 mai 2025: 12,79 miliarde de lei, se arată într-un document al ministerului de Finanțe. Ministerul apreciază că, din aceste obligații fiscale restante, 57,86%, respectiv 7,4 miliarde de lei erau „arierate nerecuperabile”. Citește și: Guvernul habar nu are câți angajați sunt la stat, Bolojan cere acum verificări Doar 5,39 miliarde erau considerate „recuperabile”.  Datoriile monstruoase ale companiilor de stat la ANAF Din totalul arieratelor înregistrate de ANAF, 10,88% sunt ale companiilor controlate de stat.  Documentul arată că sunt 1.739 operatori economici cu capital integral sau majoritar de stat, din care 862 aveau restanțe la ANAF. Finanțele menționează că 49,61% din restanțe sunt înregistrate de operatori cu capital majoritar de stat aflați în insolvență/faliment/reorganizare. Aceștia aveau datorii la fisc în valoare de 6,35 miliarde de lei din totalul de 12,79 miliarde de lei. Autoritățile fiscale nu mai au dreptul legal de a aplica măsuri de executare silită asupra acestor obligații, astfel cum prevede Codul de procedură fiscală. Ministerul de Finanțe mai arată că, din 1.739 de companii de stat, 145 au beneficiat de facilități fiscale. Doar în 2025, 15 companii care au fost susținute de stat și-au pierdut sprijinul de la stat fie pentru că nu și-au plătit ratele, fie pentru că nu au respectat condițiile. Trei trebuie să restituie ajutorul de stat, cel mai mare fiind cel acordat CFR Marfă, de 1,5 miliarde de lei.   

Radu Miruță desființează reforma companiilor de stat, propusă de pesedistul Radu Oprea Foto: Facebook
Politică

Radu Miruță desființează reforma companiilor de stat, propusă de pesedistul Radu Oprea

Ministrul Economiei, Radu Miruță (USR), desființează reforma companiilor de stat, propusă de pesedistul Radu Oprea: „Praf în ochi”, a spus demnitarul USR într-o conferință de presă. Citește și: Contabila PSD, cu licență la Academia de Poliție, a ajuns președintele CA-ului Portului Constanța Radu Oprea conduce Secretariatul General al Guvernului (SGG) și anterior a fost ministru al Economiei în guvernul Ciolacu I.  Miruță nu a menționat însă numele lui Oprea, ci doar a indicat spre SGG.  Radu Miruță desființează reforma companiilor de stat, propusă de pesedistul Radu Oprea „Propunerile de modificare a Ordonanței 109/ 2011 (n.r. pusă în transparență de Secretariatul General al Guvernului pe 14 august) sunt praf în ochi. Forma propusă nu rezolvă problemele. Dacă vorbim despre modificarea unei legi, nu înseamnă că ne atingem scopul. După ședința de Guvern, am trimis o propunere din partea ministerului către SGG pentru a amenda forma aflată în dezbatere publică astăzi”, a declarat ministrul.  „Având în vedere forma pusă în dezbatere, care nu rezolvă problemele, am niște semne de întrebare cu privire la preocuparea reală de a rezolva aceste probleme. Suntem o coaliție de guvernare, respect toate partidele politice din această coaliție, dar fiecare trebuie să înțeleagă că nu are drept să decidă pentru tot. Cele mai multe companii de stat sunt la Ministerul Economiei, e legitim și sănătos să propunem amendamente.  Sigur că poți să observi un trend, dacă propunerea este pentru a-i betona mai tare pe cei implantați deja acolo, ridică niște semne de întrebare”, a mai declarat Miruță.  Printre propunerile lui Miruță se află: Extinderea criteriilor de performanță Evaluare a managementului la șase luni Pentru companiile strategice, evaluarea să fie făcută de o comisie independentă - nu de minister sau AMEPIP - numită de premier; opoziția să aibă posibilitatea să își exprime punctul de vedere. Clarificarea procedurii de anulare a selecțiilor acolo unde instituțiile observă vicii: „Astăzi este extrem de greu să anulezi o selecție deja făcută”. Miruță a arătat, azi, că au fost verificate şase companii din ministerul Economiei şi s-a observat că întreg procesul de selecţie al celor din conducere, al membrilor consiliului de administraţie, a fost viciat.  „Nu ştiu ce fac vecinii din Ungaria, dar ştiu că ale noastre companii de stat sunt doar un instrument prin care clasa politică îşi îngroaşă buzunarele. România nu e o ţară săracă, e sărăcită”, a mai arătat Miruță. 

Prima radiografie a găurii negre din cele 1.326 companii de stat Foto: Facebook Guvernul României
Economie

Prima radiografie a găurii negre din cele 1.326 companii de stat: subvenții imense, pierderi uriașe

Prima radiografie a găurii negre din cele 1.326 companii de stat: acestea beneficiază de subvenții imense, dar au pierderi uriașe, au arătat, azi, premierul Ilie Bolojan și vicepremierul Dragoș Anastasiu. Dintre aceste companii, 1.182 sunt deținute de autoritățile locale.  Citește și: Luxul în care locuiește bugetarul Piedone, surprins în câteva fotografii de la momentul percheziției Prima radiografie a găurii negre din cele 1.326 companii de stat Ce date au prezentat cei doi în legătură cu aceste companii: „Subvenții, per total avem 14 miliarde și aceste companii din top 315 au 13,6 miliarde” - Dragos Anastasiu „Acum, profiturile pe toate companiile, 15 miliarde, dar trebuie să scădem subvențiile, și pe top 315 - 14,9 miliarde. Atenţie, în momentul în care vom scădea subvențiile, veți vedea că per total mai rămâne aproape un miliard de RON” - Anastasiu 266 de întreprinderi generează pierderi de 2,5 miliarde de lei, dintre care șapte companii generează pierderi de 2 miliarde de lei, atenție, după ce primesc subvenții. E vorba de Căi Ferate CFR SA, Electrocentrale Craiova SA, Unifarm SA, Transport feroviar marfă - CFR Marfă SA, Compania Municipală Termoenergetica SA, Metrorex SA, Complex Energetic Valea Jiului SA - 2 miliarde de RON.  Din cele 1.182 de companii locale, despre 300 Guvernul nu știe nimic, fiindcă nu au depus bilanț. În jur de 250 de companii au venituri zero „În jur de 230 de companii, deci dintre celelalte despre care știm câte ceva, au pierdere” - Anastasiu 146 de companii de salubritate, dintre care doar 76 sunt pe profit, 30 sunt pe pierdere, 26 nu știm nimic despre ele. 61 de companii de transport, dintre care 41 sunt pe profit, 10 sunt pe pierdere și 5 nu au date financiare depuse. Despre aeroporturile statului: „O singură cifră: la noi, 1400 de oameni, într-unul dintre aeroporturi, în alte părți - același număr de pasageri care trec pe acolo - 800 de oameni. În alt aeroport, 780 de oameni” - Anastasiu.  „Urmează publicarea transparentă a nu numai ce v-am spus eu aici, care este o mică sinteză din toate cifrele pe care le veți vedea la AMEPIP, dar veți vedea și tot ce înseamnă remunerații la absolut toate persoanele care lucrează la aceste companii publice. Vom publica lista tuturor subvențiilor. De asemenea, vom publica lista tuturor arieratelor, dar și a sumelor pe care aceste companii le au de recuperat de la clienții lor. Deci vom termina ceea ce în medicină se cheamă radiografie, pentru că apoi să putem să trecem la diagnostic”, a mai arătat vicepremierul. 

Salarii astronomice în companii de stat “de care multă lume n-a auzit“, cu directori numiți politic, spune ministrul Radu Miruță Foto: Facebook
Politică

Salarii enorme în companii de stat “de care multă lume n-a auzit“, cu directori numiți politic

Salarii enorme în companii de stat “de care multă lume n-a auzit“, cu directori numiți politic și greu de concediat, arată ministrul  Economiei, Radu Miruță (USR), într-un interviu la TVR Info. Citește și: Bonus astronomic pentru un ex-director la Aeroporturi București, recrutat de la firmă de copiatoare. Nu făcea mai nimic, se uita la cinci “indicatori cheie“ El a mai spus că “Indicatorii de performanță sunt o jignire“, aceștia fiind îndepliniți dacă directorul companiei vine la serviciu și stă opt ore, uitându-se pe fereastră.  Salarii astronomice în companii de stat “de care multă lume n-a auzit“, cu directori numiți politic “Sunt companii de stat despre care multă lume n-a auzit, ceea ce înseamnă că lumea nu prea știe ce se întâmplă acolo. (…) Sunt salarii de 50.000, 45.000 de lei, 47.000 (…) – sunt sume enorme, pe care acei oameni nu le iau făcând treabă. Nu vorbim de manageri de top care și-au suflecat mânecile și au spus: «Las privatul, mă duc la stat să fac performanță». S-a alocat o sumă mare de bani din pixul ministrului, pentru ca oamenii care nu au mai încăput pe liste – de parlamentari, prefecți, secretari de stat – să primească niște bani pe spatele românilor care plătesc aceste taxe. (…) Indicatorii de performanță sunt o jignire. Dacă te duci 8 ore la serviciu, se consideră că îți îndeplinești indicatorii de performanță. Și-au betonat un contract cu indicatori pe care îi îndeplinești și dacă te uiți pe geam de la birou. (…) Să știți că, întâmplător, și-au pregătit lucrurile astea au fost finalizate cam cu o lună înainte să ajung eu aici. Până atunci, patru ani au fost interimari. Bănuiau că urmează să plece și și-au rezolvat bucata de contracte“, a spus Radu Miruță. 

Comisia Europeană a suspendat plata a 869 milioane euro din PNRR Foto: Facebook
Politică

Comisia Europeană a suspendat plata a 869 milioane EUR pe PNRR (motive: pensii speciale, politizare)

Comisia Europeană a suspendat plata a 869 milioane euro din PNRR. Motive: pensiile speciale și politizarea companiilor de stat, în primul rând a celor din energie, controlate de ministrul PNL Sebastian Burduja.  Citește și: Averea uriașă pe care Marian Enache de la CCR o vrea ascunsă: două pensii speciale și un salariu imens Comisia Europeană a suspendat plata a 869 milioane euro din PNRR Ce a explicat, azi, ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Marcel Boloș: „Primul jalon suspendat este cel legat de operaţionalizarea şi funcţionalizarea Autorităţii de Monitorizare a Indicatorilor de Performanţă a Întreprinderilor Publice, cum este cunoscută instituţia cu denumirea prescurtată AMEPIP, pentru care în prezent sunt suspendaţi 330 de milioane de euro, urmând ca până la data de 28 noiembrie 2025 să soluţionăm acest jalon cu numărul 440, respectiv să fie selectată şi numită conducerea AMEPIP după criteriile, respectiv standardele pe care le impune Comisia Europeană. Procedura se găseşte în derulare la nivelul Secretariatului General al Guvernului” „Cel de-al doilea jalon care a fost suspendat este cel în legătură cu administratorii de companii de la Ministerul Energiei. Aceştia sunt 43 de administratori care în prezent sunt revocaţi. Suma suspendată este de 227 de milioane de euro şi suntem în următoarea situaţie: proceduri reluate pentru desemnarea administratorilor la opt companii - Nuclearelectrica, Hidroelectrica, Romgaz, Oil Terminal, Conpet, CE Oltenia, Midia Green Energy şi CNCIR. Cele nereluate sunt la Societatea de Administrare a Participaţiilor în Domeniul Energiei - SAPE, Electrocentrale Craiova, Eurotest, Radioactiv Măgurele şi Institutul nostru de Resurse Minerale în domeniul energiei. Termenul pentru ca noii administratori să fie numiţi este 28 noiembrie 2025” „Pentru componenta de pensii speciale - Jalonul 215, sunt suspendaţi 231 de milioane de euro. În prezent, proiectul de act normativ care priveşte componenta de echitate în domeniul pensiilor speciale pentru magistraţi este trecut de dezbaterile în comisii în Senatul României şi are două prevederi importante, respectiv creşterea vârstei de pensionare progresiv, până la 65 de ani, respectiv până în anul 2045. De asemenea, baza de calcul pentru ceea ce înseamnă determinarea cuantumului pensiilor speciale a rămas, cel puţin deocamdată, să vedem ce se va mai modifica la dezbaterile în plen în Senatul României, la 85% din veniturile nete” Comisia Europeană a aprobat însă plata, în cadrul PNRR, a sumei de 1,279 miliarde de euro, din care componenta de grant este de 622 de milioane de euro, iar cea de împrumut de 657 de milioane de euro. 

Guvernul va permite majorări salariale în companiile de stat Foto: Facebook
Economie

Guvernul va permite majorări salariale în companiile de stat

Încă un semnal că austeritatea la stat s-a încheiat înainte de a începe: Guvernul va permite majorări salariale în companiile de stat care au profit. Potrivit site-ului Profit, ordonanța zisă „Trenuleț” - care îngheța salariile în sectorul de stat - se vor permite majorărin salariale în companiile care au profit, care sunt listate la bursă și în industria de apărare, acolo unde s-a obținut „profit operațional”. Citește și: Noi date care arată că guvernul Ciolacu a lăsat țara îngropată în datorii, cu producția industrială în cădere, dar a majorat masiv salariile bugetarilor Pretextul, potrivit surselor citate de Profit, ar fi că astfel și-ar menține „performanțele economice” și se vor putea dezvolta în continuare. Guvernul va permite majorări salariale în companiile de stat Discuția este acum dacă Guvernul va modifica ordonanța Trenuleț, printr-o altă ordonanță, sau modificările vor fi strecurate în Parlament, prin amendamente. „Guvernanții au mai promis anterior că ordonanța (..) va fi modificată în Parlament pentru a permite plata orelor suplimentare lucrate în zilele de week-end sau sărbători legale de către angajații din sistemul de apărare, ordine publică și siguranță națională. Totodată, Guvernul promite să vină cu o soluție și pentru pensiile militare și să continue discuțiile cu conducerile companiilor de stat din domeniile feroviar, silvic, energetic, siderurgic pentru clarificarea modului de aplicare a ordonanței la nivelul acestor companii”, arată Profit. Marți, Guvernul părea să fi cedat și în fața sindicatului de la Metrorex - companie puternic subvenționată și aflată pe pierdere - și ar fi acceptat majorarea salariilor cu 1.050 de lei, brut, lunar.

România are cele mai multe companii de stat din Europa Foto: Inquam/Octav Ganea
Politică

România are cele mai multe companii de stat din Europa

România are cele mai multe companii de stat din Europa, iar cinci dintre acestea au pierderi de 1,3 miliarde de lei, a arătat, azi, Mihai Precup, secretar de stat în Cancelaria Prim-Ministrului. Citește și: Ciolacu, eșec major, deși i-a cedat lui von der Leyen: România va primi cel mai prost portofoliu în Comisia Europeană, din 2009 până acum România are cele mai multe companii de stat din Europa „Avem cinci companii care generează 87% din dividendele plătite anul trecut la bugetul de stat, undeva la 6,6 miliarde plătite la bugetul de stat, 7,6 miliarde de lei dividende distribuite consolidat de către companiile de stat. Tot aşa, în termen de pierderi, avem cinci companii care generează undeva la 1,3 miliarde pierderi, undeva tot pe la 87% din pierderile consolidate”, a spus Precup. „Practic, aş îndrăzni să spun că avem cel mai mare sector al întreprinderilor publice din Europa, atât ca şi număr, cât şi ca şi pondere în PIB. Cele 216 companii deţinute direct de către Guvernul României generează 7% din PIB-ul României", a adăugat secretarul de stat în Cancelaria Prim-ministrului. El a vorbit și despre influența uriașă a acestor companii asupra Bursei de Valori . „Ştiţi cât generează companiile de stat din România la BVB? 44% din piaţa de capital, cele deţinute majoritar de stat. Dacă mai adăugăm şi companiile unde statul are o relevanţă în ceea ce priveşte procesul decizional, chiar dacă este minoritar, mă gândesc aici la OMV Petrom, Rompetrol, ajungem la 64% din capitalizarea bursieră la nivel naţional generată de către companii unde statul este semnificativ ca şi acţionar şi are un punct de vedere relevant în procesul decizional”, a arătat Precup.

România are cele mai multe companii de stat din UE Foto: Inquam/Octav Ganea
Eveniment

România are cele mai multe companii de stat din UE

România are cele mai multe companii de stat din UE: statul deține, la nivel central și local, circa 1.400 de firme. Subvențiile acordate acestor companii sunt la nivelul a circa 0,7% din PIB. Ele primesc subvenții mai mari decât companiile private, dar sunt mai puțin eficiente, arată un studiu al Băncii Modiale. Citește și: Putin se pregătește să transforme emigranții în „arme” cu care să influențeze alegerile din Europa – The Telegraph România are cele mai multe companii de stat din UE Companiile înființate de Gabriela Firea, în subordinea primăriei București, sunt oferite drept contraexemplu, apreciindu-se că ele nu aveau sens din punct de vedere economic. „În ultimul deceniu, amprenta statului a crescut, fiind create mai multe noi întreprinderi de stat: de exemplu, numai primăria Bucureștiului a înființat aproximativ 22 de noi întreprinderi de stat în mai multe sectoare fără o justificare economică clară, cum ar fi serviciile de taxi, turism și publicitate”, scriu experții Băncii Mondiale. „Constatările arată că, în raport cu firmele private, întreprinderile de stat din România, în special cele cu capital majoritar, direct controlate, și cele locale, angajează mai mulți oameni, plătesc salarii mai mari, dar sunt mai puțin productive (...) Există dovezi că prezența întreprinderilor de stat poate limita intrarea pe piață a firmelor private”, se arată în studiu. Sprijinul acordat de guvernul român firmelor tinde să fie orientat către întreprinderile de stat cu capital majoritar. În general, este de patru ori mai probabil ca întreprinderile de stat să primească subvenții guvernamentale decât întreprinderile de stat, indiferent de nivelul de productivitate al acestora, arată Banca Mondială. „Întreprinderile de stat locale au primit subvenții mai ușor și în valori mai mari. Probabilitatea ca ele să primească subvenții a fost de 6,3-7,6 ori mai mare decât cea a întreprinderilor cu capital privat și a întreprinderilor de stat cu capital deținute la nivel central”, se mai afirmă în studiu. Din punct de vedere istoric, întreprinderile de stat au avut niveluri mai ridicate ale datoriei, inclusiv plăți restante mai mari către furnizori.

Guvernul are un portofoliu de 347 de companii, dar doar o treime fac profit
Economie

Guvernul are un portofoliu de 347 de companii

Guvernul are în prezent, prin diferite ministere sau alte structuri, un portofoliu de 347 de companii, arată datele analizate de site-ul Profit. Din acestea, 216 companii sunt operative, nouă se află în reorganizare, 12 în insolvență și 110 în faliment. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Guvernul are un portofoliu de 347 de companii Dar nici situația celor 216 companii operative nu este mai bună: doar 101 au raportat profit la finalul trimestrului III din 2022, în timp ce 44 sunt pe zero, iar 71 au raportat pierderi. Datele publicate de ministerul de Finanțe la 30 septembrie 2022 arată că în companiile de stat subordonate administrației centrale lucrează 166.812 persoane, iar cheltuielile salariale la finalul trimestrului III din 2022 au fost de 11,5 miliarde de lei. Administrația locală are în subordine 957 operatori economic, cu peste 96.000 de angajați, care, însumat, înregistrau pierderi de 257 milioane de lei. Cheltuielile de natură salarială erau de 4,4 miliarde de lei, la finalul trimestrului III din 2022. PNRR are un capitol referitor la „Îmbunătățirea cadrului procedural de implementare a principiilor guvernanței corporative în cadrul întreprinderilor de stat”. Citește și: GALERIE FOTO Miting impresionant la Chișinău pentru aderarea la UE. Peste 75.000 de participanți, rezoluție care cere modificarea Constituției și condamnă Rusia Guvernul urmează să treacă operatorii economici din subordinea administrației centrale în subordinea Agenției pentru Monitorizarea și Evaluarea Performanțelor Întreprinderilor Publice (AMEPIP). Ea va fi în subordinea Secretariatului General al Guvernului. Un amendament aprobat de Camera Deputaților arată că agenția se va finanța din amenzi și va avea un buget de până la 0,1% din veniturile tuturor companiilor de stat din România.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră