duminică 10 mai
Login Contact
DeFapt.ro

Etichetă: companii de stat

23 articole
Politică

Document UE: Politizarea companiilor din energie și transporturi a dus la tăierea masivă a PNRR

Politizarea companiilor din energie și transporturi a dus la tăierea masivă a fondurilor alocate României prin PNRR, arată un document publicat pe site-ul ministerului Investițiilor și Proiectelor. Acest document este o scrisoare „de decomitere” - adică tăierea fondurilor - semnată de Celine Gauer - care se ocupă, din partea Comisiei Europene - de PNRR-ul României și este adresată ministrului Dragoș Pîslaru.  Citește și: Pesedistul Radu Oprea, amendat pentru evaziune, se pregătește să candideze la primăria Sectorului 6, în locul lui Ciucu - surse PSD Politizarea companiilor din energie și transporturi a dus la tăierea masivă a PNRR Documentul arată punctual de ce s-au tăiat peste 458 de milioane de euro. În el nu se face nici o referire la PSD, dar toate companiile de stat cu probleme aparțin de ministere controlate de PSD. Scrisoarea arată că autoritățile române au făcut tot posibilul să nu facă numiri corecte în companiile de stat din energie și transporturi și au refuzat să ofere informațiile cerute de Comisia Europeană, precum indicatorii de performanță (KPI) pe care trebuie să-i îndeplinească membrii conducerilor companiilor de stat pentru a-și justifica salariile.  Ce arată, printre altele, scrisoarea de 21 de pagini a Comisiei Europene, care este din aprilie 2026: „Comisia a constatat că România a numit unul dintre Secretarii de Stat din cadrul Ministerului Transporturilor și Infrastructurii în consiliul de administrație al C.N.I.R., deși acesta s-a clasat pe locul opt în lista scurtă din faza finală a procedurii și nu a fost propus pentru nominalizare de comitetul de selecție”. Ulterior, de facto, ministerul Transporturilor, condus de pesedistul Ciprian Șerban, a refuzat să-l schimbe, ignorând obiecțiile Comisiei Europene.  „Comisia a identificat situații de conflict de interese în procedura de selecție pentru anumiți candidați numiți în consiliile de administrație ale C.N.I.R. și Metrorex” - tot companii ale ministerului Transporturilor.  12 companii din energie „nu au numit membri ai consiliului de administrație și/sau de supraveghere pe baza unei proceduri de selecție transparente și competitive”.  „Conflicte de interese reale și potențiale și influențe politice și ierarhice nejustificate au fost identificate în procedurile de selecție pentru anumiți candidați numiți în consilii pentru un total de 27 de membri ai consiliului de administrație numiți în opt ÎS (Hidroelectrica, Nuclearelectrica, Romgaz, Oil Terminal, CONPET, Complexul Energetic Oltenia, Electrocentrale Craiova și Midia Green Energy)” România (adică ministerul Energiei) nu a precizat care sunt indicatorii de performanță (KPI) pe baza cărora sunt salarizați 24 de membri ai consiliilor de administrație din opt ÎS (Nuclearelectrica, CE Oltenia, CONPET și CE Valea Jiului, Midia Green, CNCIR, Eurotest, Radioactiv Mineral Măgurele și ICSITPML), dintr-un total de 104 mandate.  La Hidroelectrica, unul dintre cei numiți în consiliul de supraveghere a luat scorul 1 în ceea ce privește expunerea sa politică și trebuia exclus. „Neaplicarea în mod consecvent a pragurilor minime de punctaj subminează integritatea procesului de evaluare și pune sub semnul întrebării dacă selecția membrilor consiliului de supraveghere a fost realizată pe baza unor criterii competitive și transparente. Pe această bază, Comisia consideră că selectarea și numirea membrilor consiliilor de administrație și de supraveghere ale Hidroelectrica nu au fost efectuate în conformitate cu o procedură transparentă și competitivă”.  „Selectarea și numirea membrilor consiliului de administrație al Nuclearelectrica nu au fost efectuate în conformitate cu o procedură transparentă și competitivă”. „Comisia consideră că selectarea și numirea membrilor consiliului de administrație al Romgaz nu au fost efectuate în conformitate cu o procedură transparentă și competitivă”.  La Oil Terminal aceeași situație ca la Hidroelectrica: unul dintre candidații numiți care a obținut un scor de 1 din 5 (unde 1 înseamnă cea mai ridicată expunere politică) la criteriul obligatoriu referitor la expunerea politică și care, în conformitate cu regulile stabilite ale procedurii de selecție, ar fi trebuit exclus din procedura ulterioară. „Comisia consideră că selectarea și numirea membrilor consiliului de administrație al Oil Terminal nu au fost efectuate în conformitate cu o procedură transparentă și competitivă”.  Comisia a constatat aceeași situație - numirea CA-ului nu a a vut loc în conformitate cu o procedură transparentă și competitivă - și la: Midia Green Energy, CE Oltenia, Eurotest, Electrocentrrale Craiova sau Conpet. La CNCIR, compania pentru controlul cazanelor și instalațiilor sub presiune, „anumiți candidați numiți nu îndeplinesc criteriile de eligibilitate stabilite (pe baza CV-urilor publicate), în special cele referitoare la conducerea companiilor private sau publice. De exemplu, un funcționar public numit nu demonstrează nicio experiență profesională legată de conducerea companiilor”.  Pentru neîndeplinirea jalonului privind guvernanța companiilor din energie, România a pierdut aproape 180 de milioane de euro din cei aproape 228 milioane euro alocați. Însă cea mai mare sumă care a fost pierdută de România, 198 de milioane de euro, se datorează faptului că AMEPIP nu își poate îndeplini atribuțiile: puterile acestei agenții au fost reduse de guvernarea Ciolacu, angajările n-au corespuns standardelor cerute de Comisia Europeană, iar un număr mare de posturi este neocupat. Responsabil de acest jalon era Secretariatul General al Guvernului, condus de pesedistul Radu Oprea.   

Politizarea companiilor din energie și transporturi a dus la tăierea masivă a PNRR Foto: Viața nemțeană
Reforma lui Bolojan amenință interesele PSD (sursa: Inquam Photos/George Călin)
Politică

Cum a acaparat PSD marile companii de stat modificând legea. Controlul politic, amenințat de Bolojan

Criza politică din România scoate la iveală tensiuni structurale mai vechi, aflate la intersecția dintre deciziile politice și interesele economice. Retragerea PSD din Coaliția de guvernare, în contextul disputei privind reforma companiilor de stat, are la bază o problemă sistemică: influența politică a PSD asupra acestor companii. În același context, după publicarea listei așa-numiților „băieți deștepți” din energie, PSD și AUR au anunțat inițierea unor demersuri comune pentru depunerea unei moțiuni de cenzură împotriva Guvernului Bolojan. Alianța conjuncturală, între un partid tradițional și unul cu discurs suveranist, dincolo de retorica politică, are de fapt în spate interese legate de companiile de stat și a controlului asupra resurselor strategice. Numiri politice, înlesnite legal Pentru a înțelege actuala criză, este esențial să ne întoarcem în 2017, când majoritatea PSD-ALDE a modificat legislația votând în plen un proiect de modificare a OUG 109/2011, cadrul legal care reglementa guvernanța corporativă a companiilor de stat. Citește și: VIDEO EXCLUSIV Fostul ministru USR Claudiu Năsui relatează, la podcastul “Cum e, de fapt?“, cum îi cerea SRI să naționalizeze COS Târgoviște Potrivit unui raport al organizației Expert Forum, aceste modificări au eliminat obligația aplicării principiilor de guvernanță corporativă pentru o serie de companii majore. Printre acestea se numărau Romgaz, Hidroelectrica, Complexul Energetic Oltenia, TAROM, CNAIR, companiile CFR, Transgaz, Transelectrica, Romsilva, RAPPS, Loteria Română și Poșta Română. Concret, nu mai erau obligatorii: - selecția competitivă a conducerii - criteriile de performanță - raportările și mecanismele de transparență - protecția acționarilor minoritari Autorii raportului avertizau că aceste schimbări riscă să readucă un model în care companiile sunt administrate „în propriul interes al grupărilor teritoriale de partid”, prin numirea unor „oameni de casă” în locul managerilor selectați pe criterii profesionale. Oamenii PSD-ului Consecințele au fost imediate. Unul dintre cele mai elocvente exemple privind influența politică în companiile de stat este cel al CFR SA și CFR Marfă. În 2018, la doar un an după modificarea guvernanței corporative a companiilor de stat, la CFR SA, companie care avea aproximativ 25.000 de angajați, Consiliul de Administrație a fost format din persoane cu trasee profesionale eterogene, fără a avea legătură cu specificul domeniului. De exemplu, Marius Mihuț Pițigoi provenea din mediul privat, fiind dealer auto în grupul lui Ion Țiriac. Era asociat în afaceri cu fostul ministru PSD Ioan Rus. Niculae Teodorescu activa de decenii în aparatul guvernamental, fără experiență directă în transporturi feroviare. Cea mai discutată numire a fost însă cea a lui Marian Octavian Șerbănescu, adus în conducerea companiei de fostul ministru al Transporturilor Felix Stroe. Fără experiență relevantă în domeniul feroviar, acesta provenea din cadrul RAJA Constanța, regie de apă aflată în coordonarea aceluiași ministru. Traseul său profesional a fost perceput drept un exemplu de transfer politic dintr-un sector în altul, fără o justificare tehnică solidă. Un model similar s-a regăsit și la CFR Marfă, companie aflată de ani de zile în dificultate financiară, cu pierderi și datorii în creștere. Conducerea acesteia a fost alcătuită din persoane cu legături directe sau indirecte cu zona politică. Ionel Minea a ocupat anterior funcția de secretar de stat în perioada guvernării conduse de Mihai Tudose, iar Ștefăniță Munteanu era consilier al premierului Viorica Dăncilă. Un caz emblematic este cel al lui Răzvan Adrian Moga, fiul senatorului PSD Nicolae Moga, care a ajuns în Consiliul de Administrație fără experiență relevantă în transporturi. Activitatea sa profesională anterioară includea funcții în organizații de vânătoare și administrarea unor mici firme imobiliare. De asemenea, Gheorghe Daniel Saviuc provenea din zona politică, fiind consilier al deputatului PSD Petru Gabriel Vlase. Companii de stat, pe mâna PSD În anii care au urmat, deși au existat tentative de reformă, inclusiv sub presiunea Uniunii Europene, sistemul a rămas neschimbat. În 2024, două din trei companii ale statului erau conduse de oameni numiți politic. La CFR Marfă, toți cei șapte membri ai Consiliului de Administrație fuseseră numiți provizoriu de Ministerul Transporturilor, condus de Sorin Grindeanu, lider PSD. Unul dintre administratori, Niculaie Bordei, a fost consilier PSD la Sectorul 6 între 2012 și 2020. La Transelectrica, companie strategică și profitabilă, conducerea provizorie includea persoane cu legături directe cu PSD. Directorul general Ștefăniță Munteanu a fost consilier personal al fostului premier Mihai Tudose, iar Florin Cristian Tătaru, membru al Directoratului, a fost deputat PSD de Maramureș. Și în cazul TAROM apar astfel de conexiuni cu PSD-ul. Monica Săsărman, numită în Consiliul de Administrație, s-a înscris în PSD după excluderea din PNL. Marcu Mirel Alexandru era prezentat drept susținător financiar al PSD, iar Iulian Daniel Idolu a fost ales local din partea PSD în Timiș. AUR și energia: între discurs suveranist și efecte economice controversate Poziționarea AUR în domeniul energiei a fost una constant critică față de liberalizarea pieței și de politicile fiscale aplicate producătorilor. Discursul public al partidului s-a construit în jurul ideii de „protejare a consumatorului român” și de combatere a „speculei” din piața energiei. Însă, inițiativele legislative promovate au generat controverse privind impactul lor real. Un exemplu relevant este proiectul susținut de parlamentarii AUR pentru modificarea regimului de supraimpozitare a producătorilor de energie regenerabilă. Acesta propunea ajustarea modului de calcul al taxei de 80% aplicate veniturilor suplimentare, prin scăderea costurilor de achiziție din baza de impozitare și introducerea unor excepții pentru producătorii cu prețuri mai mici. În forma existentă la acel moment, legislația prevedea impozitarea drastică a veniturilor obținute peste pragul de 450 lei/MWh — o măsură justificată de autorități prin nevoia de a redistribui profiturile excepționale generate în contextul crizei energetice. Propunerea AUR venea astfel într-un moment în care marii producători reclamau deja presiunea fiscală și riscurile asupra investițiilor. Organizațiile din sectorul energiei regenerabile au criticat dur aceste politici fiscale, avertizând că supraimpozitarea poate duce la insolvențe și la retragerea unor capacități de producție, afectând securitatea energetică a României.

Fostul pușcăriaș Becali, atac suburban la Gheorghiu: „Ne învață pițipoanca cum se vând companiile” Foto: Inquam/George Calin
Politică

Fostul pușcăriaș Becali, atac suburban la Gheorghiu: „Ne învață pițipoanca cum se vând companiile”

Fostul pușcăriaș Gigi Becali, acum deputat, a lansat un atac suburban la vicepremierul Oana Gheorghiu: „Noi suntem handicapați proști care lăsăm pe Bolojan să aducă o pițipoancă vicepremier. Care a făcut o organizație soroșistă de bagabonți să ia bani. Acum ne învață pițipoanca cum se vând companiile și cum face la CEC Bank 1 miliard de euro”, a spus el, la România TV.  Citește și: PSD minte când spune că „tendința generală” în UE este naționalizarea: exemplele Greciei și Italiei Becali s-a referit, probabil, prin expresia „o organizație soroșistă de bagabonți să ia bani”, la ONG-ul Dăruiește Viața, care a construit, din donații private, un spital pentru copiii bolnavi de cancer, pe care apoi l-a donat statului.  Fostul pușcăriaș Becali, atac suburban la Gheorghiu: „Ne învață pițipoanca cum se vând companiile” Gigi Becali a fost condamnat definitiv în 2013 la 3 ani de închisoare cu executare, în urma contopirii pedepselor din trei dosare penale: Dosarul Terenurilor (schimburi de terenuri cu MApN), Dosarul Valiza (dare de mită) și Dosarul sechestrării de persoane. Acesta a fost eliberat condiționat în 2015, după ce a executat o parte din pedeapsă. În dosarul terenurilor, Becali a oferit MApN un teren în comuna Ștefăneștii de Jos (jud. Ilfov) și a primit la schimb un teren în zona Pipera-Voluntari, mult mai valoros datorită potențialului imobiliar. Procurorii DNA au stabilit că statul a fost păgubit cu aproximativ 892.758 USD (la nivelul din 1999). Această diferență a rezultat din subevaluarea terenului primit de Becali și supraevaluarea celui dat de acesta către Armată. „Păi pițipoanco, are numai active 5 miliarde imobile. Noi am pus-o pe pițipoancă vicepremier, că noi nu avem bărbați deștepți? Să fie și femeie vicepremier, dar una deșteaptă, nu una pițipoancă”, a mai spus deputatul, ales pe listele AUR.  El a preluat integral criticile PSD și a amenințat că, dacă vor fi listate la bursă companiile de stat, acesta va scoate oamenii în stradă și va organiza o „revoluție”. „Frumoasă este, e sexy, e sexy așa ca femeie, nu zic nu, e atractivă, chiar dacă are o vârstă. Ea te atrage așa ca femeie, o și laud, dar mergi acasă băi fetițo. Îi spun fetiță în funcție de gândirea ei, de mintea ei, că oricât de în vârstă ai fi, dacă ai mintea mică ești fetiță. Adică scoatem noi la vânzare Romgaz, Transelectrica. Păi noi suntem proști? Ieșim în stradă, eu organizez revoluția. Păi suntem proștii voștri? Când văd așa ceva țip și urlu. Țipă oftica din inima mea, chiar atât de idioți suntem, vindem și companiile care ne aduc bani? Chiar atât de deștepți sunteți voi și noi atât de proști suntem?”, a declarat Gigi Becali. 

Gheorghiu cere „tragerea la răspundere” a celor vinovați de „găurile negre” din companiile de stat Foto: Facebook
Politică

Gheorghiu cere „tragerea la răspundere” a celor vinovați de „găurile negre” din companiile de stat

Vicepremierul Oana Gheorghiu cere „tragerea la răspundere” a celor vinovați de „găurile negre” din companiile de stat, sugerând că verificările pe care le face ar putea duce la descoperirea unor fapte penale.  Citește și: PSD minte când spune că „tendința generală” în UE este naționalizarea: exemplele Greciei și Italiei Ea reacționează după acuzațiile PSD despre vânzarea companiilor de stat, arătând că demnitarii acestui partid nici măcar nu veneau la muncă, când erau convocați să discute reforma din aceste companii. Ea a acuzat PSD că s-a speriat când a început să analizeze Consiliile de Administrație, contractele de mandat şi indicatorii de performanță din marile companii de stat.  Gheorghiu cere „tragerea la răspundere” a celor vinovați de „găurile negre” din companiile de stat „Am organizat ședințe regulate ale Comitetului responsabil de reforma companiilor de stat. De fiecare dată, am invitat miniştrii cărora le reveneau companiile analizate în portofoliu, inclusiv cele din domeniul transporturilor (minister gestionat de PSD) și energie (minister gestionat tot de PSD). De cele mai multe ori au trimis în numele lor secretari de stat ori alți reprezentanți, crezând probabil că nu e o temă de importanță strategică națională ori căutând să amâne deciziile ferme, deși ele fuseseră asumate în documentele enumerate mai sus.   Așadar, prezența personală a miniștrilor la aceste ședințe a fost excepția, nu regula (...)   Practic, tot ce aveau de făcut era să se prezinte la muncă”, a scris Gheorghiu, pe Facebook.    Ea arată că PSD a fost singurul partid care nu i-a oferit un feed-back la propunerile de reformă.   „Am primit răspuns de la PNL şi USR. De la PSD - nimic.   La aproape o lună distanță, pe 15 aprilie, am convocat o nouă ședință a Comitetului de reformă. S-au agreat soluții pentru o parte din cele 22 de companii de stat analizate. S-a comunicat lista companiilor cu potențial de listare, cu mențiunea că ea urmează să fie înaintată Guvernului”, a arătat vicepremierul.    „Spaima politicienilor s-a declanșat când am început să analizăm Consiliile de Administrație, contractele de mandat şi indicatorii de performanță din marile companii de stat. Și care a fost reacția acestor politicieni? Blocarea accesului la documente; Refuzul de a prezenta contracte de mandat; Refuzul colaborării interinstituționale”, a mai arătat ea.    „Nu știu cum poți să trăiești în această duplicitate, însă ce este clar este că cei care plătesc prețul acestei contradicții sunt, din păcate, tot românii de bună credință, care își plătesc taxele și impozitele crezând că cineva „acolo sus” le vrea binele (...)   România are un potențial uriaș. Cu o singură condiție: ca binele României să fie pus deasupra binelui partidului, iar cei care au produs și au administrat găurile negre din companiile de stat să fie, în sfârșit, trași la răspundere.   Și de asta le e frică”, a mai apreciat Oana Gheorghiu. 

Cel mai dur atac a lui Bolojan la PSD: „Niște șobolani ne mănâncă rezervele. Eu am aprins lumina” Foto: Inquam/Alex Nechez
Politică

Cel mai dur atac al lui Bolojan la PSD: „Niște șobolani ne mănâncă rezervele. Eu am aprins lumina”

Cel mai dur atac al lui Bolojan la PSD: „Niște șobolani și șoareci ne mănâncă rezervele din cămară. Eu am aprins lumina în cămară și evident că am deranjat foarte tare”, a spus premierul, la Radio România Actualități. Deși nu a pronunțat numele PSD sau al vreunui lider a acestui partid, șeful Guvernului a mai vorbit despre „vuvuzelele” care se opun privatizării companiilor de stat.  Citește și: Achiziție majoră în PNL Ialomița: organizația l-a primit pe Viorel Cataramă, susținător al unei cooperări cu AUR și critic al lui Bolojan El a acuzat liderii PSD de ”comportament mincinos” și a spus că partidul lui Sorin Grindeanu vrea un „premier marionetă”. Cel mai dur atac al lui Bolojan la PSD: „Niște șobolani ne mănâncă rezervele. Eu am aprins lumina” „Prăduirea bugetului de stat se face în multe feluri. Dacă o bancă de stat dă credite neperformante, precum Eximbank, banii nu mai sunt recuperați. Am limitat asta Dacă vrei energie ieftină, dar permiți ca accesul în sistemul energetic să fie blocat de hârtii, Când am deschis cămara statului, am găsit niște șobolani care rod proviziile și am pus lumina pe ei. Și asta a deranjat Unde s-au dus pierderile de la CFR Marfă? O parte din pierderi sunt restanțe la bugetul de stat. Toate aceste companii de stat pe pierdere sunt subvenționate de la buget”, a arătat Bolojan.  El a explicat și vânzarea pe bursă a unor pachete de acțiuni: „E vorba de vânzarea unor pachete minoritare, iar statul să rămână majoritar. E și o măsură pentru a dezvolta piața de capital, e și o măsură de eficientizare, de transparentizare. Toată această discuție e trecută în programul de guvernare, iar raportul prezentat de doamna vicepremier a fost discutat și aprobat în ședința de guvern. Întotdeauna vom avea o zonă de vuvuzele politice, dar când se duce într-o zonă de dinamitare, nu mai poți sta pasiv”.   

Într-un limbaj de anii 90, PSD îi acuză pe Gheorghiu și Bolojan că vor să vândă companii de stat Foto: Fototeca online a comunismului românesc
Politică

Într-un limbaj de anii '90, PSD îi acuză pe Gheorghiu și Bolojan că vor să vândă companii de stat

Într-un limbaj de anii '90, PSD îi acuză pe Oana Gheorghiu și Bolojan că vor să vândă companii de stat: „Scoaterea la vânzare a celor mai profitabile companii de stat, în plină criză energetică și financiară, reprezentă un atentat la siguranța națională a statului român”, se arată într-un comunicat al formațiunii social-democrate. Citește și: EXCLUSIV Ciocoismele ministrului Șerban: apartament RAAPPS, 83.000 de euro pe sedii parlamentare fantomă, transport decontat, deși e plimbat de SPP Dar PSD minte prin omisiune, fiindcă Gheorghiu nu propune vânzarea unor pachete majoritare, ci doar listarea pe bursă a unor pachete de acțiuni minoritare. În plus, este falsă afirmația că „tendința generală la nivelul statelor membre ale Uniunii Europene este de naționalizare sau de răscumpărare a activelor unor companii de stat”. Doar în Italia, este in curs de privatizare ITA Airways, se vinde un pachet minoritar la Posta Italiene, se vinde un pachet de 4% din ENI și atragerea de investitori privați la Ferrovie dello Stato.  În 2025, Grecia a încheiat procesul de ieșire a statului din marile bănci comerciale. Aeroportul din Atena a listat pe bursă un pachet de 30%. Portul Heraklion a vândut 67% din acțiuni către consorțiul Grimaldi Euromed pentru 80 milioane euro în septembrie 2024. Loteria și Sarea sunt in curs de privatizare, în Grecia.  Într-un limbaj de anii '90, PSD îi acuză pe Gheorghiu și Bolojan că vor să vândă companii de stat PSD susține acum că „inițierea unui astfel de demers de la cel mai înalt nivel guvernamental reprezintă un act de sfidare la adresa românilor!”. „PSD se opune demersurilor asumate de prim-ministrul Bolojan și de vicepremierul Oana Gheorghiu privind vânzarea unor companii de stat profitabile, care au rol major în ansamblul de securitate al țării. Inițierea unui astfel de demers de la cel mai înalt nivel guvernamental reprezintă un act de sfidare la adresa românilor! PSD nu a fost consultat pe tema vânzării unor pachete de acțiuni din companiile strategice. Nu a existat nicio discuție în Coaliție pe acest subiect, iar reprezentanții PSD din Guvern s-au opus explicit inițiativei prim-ministrului și viceprim-ministrului. Scoaterea la vânzare a celor mai profitabile companii de stat, în plină criză energetică și financiară, reprezentă un atentat la siguranța națională a statului român. Este cu atât mai grav cu cât tendința generală la nivelul statelor membre ale Uniunii Europene este de naționalizare sau de răscumpărare a activelor unor companii de stat, pentru a-și consolida securitatea energetică și economică. Invocarea PNRR pentru justificarea acestei inițiative reprezintă un act de dezinformare publică. Nu există vreo obligație a României de a vinde, în plină criză energetică și financiară, companii precum Romgaz, Salrom, Romarm, CEC Bank, Portul Constanța sau Compania de Aeroporturi București. Singura companie la care se face referire este Hidroelectrica, pentru care România s-a angajat, la momentul redactării PNRR, să listeze la bursă un pachet de 15%, nu 20%, cum propune vicepremierul Oana Gheorghiu. Chiar și în acest caz, având în vedere conflictele din Ucraina și Orientul Mijlociu, care pun o presiune uriașă asupra securității energetice a României, premierul, vicepremierul și ministrul Fondurilor Europene ar fi trebuit să fi renegociat jalonul respectiv (122), nu să scoată la vânzare cea mai profitabilă companie din sistemul energetic național. PSD susține nevoia de restructurare a unor companii de stat, dar se opune categoric vânzării lor, mai ales în situația în care acestea realizează profituri consistente și au un rol strategic pentru economia națională”, arată un comunicat al PSD.

Raport devastator al vicepremierului Gheorghiu despre dezastrul din companiile Transporturilor Foto: Facebook
Politică

Raport devastator al vicepremierului Gheorghiu despre dezastrul din companiile Transporturilor

Raport devastator al vicepremierului Gheorghiu despre dezastrul din companiile Transporturilor: Tarom nu mai poate fi salvată prin ajutoare de stat, iar una din soluții este închiderea („încetarea operațiunilor”), Metrorex are pierderi uriașe și singura șansă este un nou contract colectiv de muncă, iar CFR Marfă trebuie să-și ceară falimentul cât mai rapid. Citește și: EXCLUSIV Ciocoismele ministrului Șerban: apartament RAAPPS, 83.000 de euro pe sedii parlamentare fantomă, transport decontat, deși e plimbat de SPP Raportul, prezentat azi în ședința de guvern, prezintă date și despre alte companii de stat, viabile, mai ales in Energie, și arată care din acestea ar putea fi listate pe bursă. Însă cea mai mare parte a documentului de 63 de pagini, intitulat „INFORMARE privind Raportul CNR9 asupra celor 22 de întreprinderi publice din lista-pilot și Raportul privind companiile eligibile pentru listare la Bursa de Valori București”, este ocupată de situația complicată din Transporturi. De exemplu, acest minister nu a reușit nici acum să închidă Regia SNCFR, cu zero angajați, dar cu datorii cumulate de 1,2 miliarde de lei.  Raport devastator al vicepremierului Gheorghiu despre dezastrul din companiile Transporturilor Ce arată documentul, care ar fi trebuit să fie „confidențial”: pierderi nete agregate în 2025 de 186 milioane de lei la Tarom (a avut profit în 2024 din vânzare de sloturi și de aeronave), 57 de milioane de lei la Metrotex (deși primește o subvenție uriașă), CFR - 432 milioane de lei sau CFR Marfă - 329 milioane de lei.  În cazul Tarom, documentul insistă pe o „ieșire ordonată” - fie vânzare, fie oprirea activităților. La Metrorex, cabinetul Oanei Gheorghiu arată că este o șansă faptul că tocmai a expirat contractul colectiv de muncă și s-ar putea negocia altul „fundamentat pe sustenabilitate economică”, adică reducerea cheltuielilor de personal. Metrorex are aproape 5.500 de angajați și a acumulat datorii de cinci miliarde de lei.  Informarea Oanei Gheorghiu mai arată că Transporturile au diferite companii a căror existență nu se justifică: SFT-CFR, o companie de turism pe trenuri de epoca, in faliment, cu trei angajați si datorii de circa șase milioane de lei SNCFR RA, datorii de 1,2 miliarde lei, zero angajați, nu se știe cum dă faliment, legal, o regie autonomă. Telecomunicații CFR, peste 500 de angajați, pierdere netă în 2025 de peste șapte milioane de lei, datorii de 9,3 milioane de lei. Se recomandă fuziunea cu CNCF CFR SA Tipografia Filaret, datorii de 9,5 milioane de lei, se recomandă absorbția în CNCF CFR CFR Călători: datoriile au ajuns în 2024 la 1,27 miliarde de lei. Compania ar putea fi restructurată, cu ajutor de stat.  CFR SCLR Brașov, datorii imense, de 221 milioane de lei. Compania trebuie integrată în CFR Călători.  Informarea mai menționează că ministerul Transporturilor nu a fost de acord cu soluțiile propuse la Tarom și Metrorex - ambele companii sunt controlate de clientela PSD, ministru fiind pesedistul Ciprian Șerban. 

Favoruri acordate managerilor companiilor de stat, printr-un amendament PSD, oprite de Nicușor Dan Foto: Facebook Nicușor Dan
Politică

Favoruri acordate managerilor companiilor de stat, printr-un amendament PSD, oprite de Nicușor Dan

Favoruri acordate managerilor companiilor de stat, printr-un amendament PSD, oprite de Nicușor Dan: șeful statului a sesizat CCR în legătură cu modificarea, în Camera Deputaților, a ordonanței de urgență 22/2025 privind guvernanţa corporativă a întreprinderilor publice. Amendamentul contestat de șeful statului a fost depus de un deputat PSD, Costel Neculai Dunava, și a trecut fără obiecții de plenul Camerei Deputaților.  Citește și: EXCLUSIV Șeful Armatei, generalul Vlad, a descoperit peste noapte că are 330.000 de lei nedeclarați, imediat ce a devenit șef al Statului Major În raportul de fond la proiectul de lege de aprobare a OUG 22/2025 pur și simplu nu se menționează nici un motiv pentru introducerea amendamentului de Neculai Dunava.  Favoruri acordate managerilor companiilor de stat, printr-un amendament PSD, oprite de Nicușor Dan Ce prevedea inițial ordonanța de urgență: „În contractul de mandat vor fi menționate și alte beneficii, respectiv acoperirea unor cheltuieli cu reprezentarea, transportul, diurna, sub condiția ca totalul beneficiilor acordate într-un an de mandat să nu depășească valoarea a două indemnizații fixe brute lunare” - după cum se vede, se specifică clar de ce beneficii pot beneficia managerii companiilor de stat. Ce amendament a strecurat deputatul PSD: „În contractul de mandat vor fi menționate și alte beneficii, sub condiția ca totalul beneficiilor acordate într-un an de mandat să nu depășească valoarea a două indemnizații fixe brute lunare” - s-a scos lista care arăta ce beneficii se pot acorda prin contractul de mandat.  Ce explică Nicușor Dan, în sesizarea către CCR: „Considerăm că prin înlăturarea sintagmei «respectiv acoperirea unor cheltuieli cu reprezentarea, transportul, diurna» se tinde la eludarea legii, prin lărgirea sferei avantajelor materiale, putând fi decontate cu titlu de beneficii orice cheltuieli, în baza contractului de mandat, în cuantumul și limitele de răspundere stabilite de autoritatea publică tutelară, cu consecința evitării monitorizării cheltuielilor de către Agenția pentru Monitorizarea și Evaluarea Performanțelor Întreprinderilor Publice. Agenția nu mai trebuie să analizeze dacă o cheltuială se încadrează tehnic la «reprezentare», «transport» sau «diurnă». Orice plată către administrator care nu este indemnizație de mandat, în limita plafonului acceptat (două indemnizații fixe brute lunare/an), facilitează includerea ei pe lista cheltuielilor susceptibile a fi aprobate, putând influența auditul și controlul cheltuirii banului public, cu afectarea prevederilor art. 135 alin. (2) lit. b) din Constituție, care prevăd că «statul trebuie să asigure protejarea intereselor naționale în activitatea economică, financiară și valutară»”. Practic, Nicușor Dan arată că o serie de cheltuieli abuzive puteau fi astfel decontate, iar AMEPIP nu putea să le verifice. 

Oana Gheorghiu spune că Guvernul face ghiduri miniștrilor, ca să știe ce fac cu companiile de stat Foto: Facebook Oana Gheorghiu
Politică

Oana Gheorghiu spune că Guvernul face ghiduri miniștrilor, ca să știe ce fac cu companiile de stat

Vicepremierul Oana Gheorghiu spune că Guvernul face ghiduri miniștrilor, ca să știe ce fac cu companiile de stat. Ghidul explică fiecărui ministru „ce are voie și ce nu are voie în relația cu o companie de stat”. „Ce înseamnă o companie de stat? Înseamnă că statul este acționar majoritar sau 100% este o companie de stat”, a spus Gheorghiu, la Antena 3.  Citește și: Sandu, reacție surprinzătoare la raportul Comisiei juridice a Camerei Reprezentanţilor din SUA Oana Gheorghiu spune că Guvernul face ghiduri miniștrilor, ca să știe ce fac cu companiile de stat „Încercăm să refacem niște ghiduri miniștrilor. Lucrăm la ele ca să înțeleagă un ministru și un minister ce are voie și ce nu are voie în relația cu o companie de stat. Ce înseamnă o companie de stat? Înseamnă că statul este acționar majoritar sau 100% este o companie de stat.  Asta nu înseamnă că statul poate să se joace cu această companie. Rolul ministerului, cel care reprezintă statul în companie, este următorul: să stabilească foarte clar ce tip de consiliul de Administrație are nevoie, profilul oamenilor, dacă e, nu știu, o companie din domeniul transporturilor îi trebuie un finanțist foarte bun, îi trebuie un jurist foarte bun și un om de specialitate din domeniul respectiv, din transporturi, să zicem. Ăsta este primul rol al ministerului.  Al doilea rol este să stabilească foarte clar scrisoarea de așteptări, ce așteaptă de la acest consiliu, dar asta trebuie să fie clar, să aibă toată strategia în ea, să includă niște niște indicatori foarte clari. Al treilea și cel mai important: indicatorii de performanță, pentru că ce a făcut statul român până acum, s-a prefăcut că pune niște indicatori de performanță și am văzut și am auzit de indicatori de genul: să fie prezent în fiecare zi la muncă sau să se întrunească consiliu o dată pe lună sau la o companie care este monopol să își păstreze numărul de clienți.  De exemplu, ăsta era un indicator la o companie care e monopol. Evident că numărul de clienți nu poate să fie un indicator. Aici se oprește rolul ministerului. Deci astea sunt lucrurile cele mai importante. Dacă lucrurile astea le face bine, asta îi de șansele să aibă un consiliu de Administrație format din oameni profesioniști”, a mai explicat vicepremierul, citată de site-ul Antenei 3.  „Ce facem acum este, în primul rând, să începem să comunicăm și să-i învățăm pe oameni ce înseamnă guvernanța. Și când zic pe oameni, inclusiv mă refer la nivelul ministerelor, la nivelul funcționarilor, la nivelul companiilor”, a mai arătat Gheorghiu. 

Oana Gheorghiu: „reforma” e ca tunelurile dacice, se vorbește mult despre ele, nimeni nu le-a văzut Foto: Facebook
Politică

Oana Gheorghiu: „reforma” e ca tunelurile dacice, se vorbește mult despre ele, nimeni nu le-a văzut

„Pentru mulți dintre noi, «reforma» a devenit aproape un mit, așa cum bine spunea un coleg din Guvern, un fel de tunelurile dacice din Munții Bucegi: se vorbește mult despre ele, dar nimeni nu le-a văzut cu adevărat”, a scris, pe Facebook, vicepremierul Oana Gheorghiu, într-un bilanț al primelor trei luni de activitate în Executiv. Citește și: Ministrul Pîslaru, disperat că PNRR-ul ar putea fi ratat: „Chestia asta mă scoate din minţi” Ea a spus că în februarie sunt programate decizii pentru 22 din cele peste 1.500 de companii de stat.  Oana Gheorghiu: „reforma” e ca tunelurile dacice, se vorbește mult despre ele, nimeni nu le-a văzut „Azi se împlinesc 3 luni de când am devenit membră a Guvernului. Sunt conștientă de așteptările pe care le au oamenii și de povara resimțită după măsurile dificile, luate anul trecut. Acest Guvern a fost nevoit să repare casa și să facă curățenie după ce în ultimii ani, decizii greșite și lipsa de responsabilitate au lăsat robinetul deschis… A preluat, inevitabil, și nemulțumirile oamenilor, multe dintre ele justificate. Tocmai de aceea, dacă vrem să nu mai ajungem niciodată aici, ar trebui noi, ca societate, să nu mai permitem nimănui, niciodată să lase robinetul deschis. În aceste trei luni am auzit des întrebări directe: Ce ai făcut? Câte companii ai închis? Câte sinecuri ai eliminat? Sunt întrebări firești. Oamenii nu mai au răbdare. Au auzit de prea multe ori, de-a lungul anilor, același cuvânt: reformă.   Pentru mulți dintre noi, „reforma” a devenit aproape un mit, așa cum bine spunea un coleg din Guvern, un fel de tunelurile dacice din Munții Bucegi: se vorbește mult despre ele, dar nimeni nu le-a văzut cu adevărat. Realitatea este însă mult mai concretă: zeci de ani de ineficiență, pierderi și blocaje în sectorul public au produs incertitudine pentru mediul privat și servicii publice tot mai slabe pentru oameni. Companiile de stat neperformante trag în jos competitivitatea economiei, iar birocrația înseamnă pentru noi toți costuri mai mari, timp pierdut și oportunități ratate.   Și totuși, ce am făcut eu și echipa alături de care lucrez în aceste trei luni? Am început cu fundația. Am început să săpăm, să punem bazele, să ne asigurăm că ceea ce construim acum nu se va prăbuși peste un an. În aceste 3 luni, asta a însemnat peste 100 de întâlniri de lucru și ședințe tehnice cu ministere, agenții și experți, zeci de ore de analiză pe date reale și un dialog constant cu partenerii instituționali.   Pot fi companiile de stat restructurate? Cu siguranță, da. Dar acest lucru nu se face prin gesturi bruște sau decizii luate pe genunchi. Este nevoie de timp, de analize serioase făcute de specialiști și de o aliniere reală a celor care, azi, fac parte din Guvern.   În aceste luni am înțeles foarte clar că lucrurile ar putea funcționa mult mai bine în România. Există oameni în aparatul public care muncesc, care își doresc ca lucrurile să meargă, care înțeleg nevoile oamenilor. Ceea ce a lipsit, însă, este un ingredient esențial: lideri care să tragă în aceeași direcție, dincolo de interese de grup, de partid sau personale. Lideri care să înțeleagă că au o șansă reală, poate una rară, de a pune România pe un drum corect și stabil (...)    România are peste 1.500 de companii de stat, mult prea multe după părerea mea, dar și după practica altor țări. Am început cu un proiect pilot care vizează 22 dintre ele, companii analizate în profunzime, pentru care Guvernul lucrează la a lua decizii de restructurare, închidere, listare sau atragere de parteneri.   În aceste trei luni, am avut întâlniri săptămânale de coordonare pe acest proiect și mai multe runde de discuții cu aparatul tehnic și conducerea Secretariatului General al Guvernului, care asigură suportul tehnic al proiectului și cu ministerele. Este un exercițiu prin care testăm, în mod real, mecanismele prevăzute în legislația actualizată în 2025, pe baza ghidurilor OECD. În luna februarie sunt programate decizii pentru aceste companii, după ce AMEPIP (o agenție care a devenit cu adevărat funcțională abia spre finalul lui 2025, deși există de mai bine de doi ani) va prezenta rezultatele analizelor sale. Este pentru prima oară, după mulți ani, când există o acțiune coerentă, coordonată la nivelul guvernului, având ca unic scop analiza și restructurarea companiilor de stat.   Statul trebuie să înțeleagă că rolul său este acela de acționar responsabil, nu de manager slab. Conducerea companiilor este rolul profesioniștilor. Statul trebuie să fie prezent acolo unde este nevoie de serviciu public, unde există un interes strategic sau unde este necesar un echilibru de piață. Nu trebuie să fie acționar de dragul de a fi sau pentru a crea poziții confortabile, ci acolo unde aduce valoare reală pentru cetățeni. Aceasta este viziunea după care mă ghidez și care sper să aducă inspirație în perioada mandatului meu. Un stat care își reformează companiile publice transmite un mesaj clar către economie: ne respectăm resursele, contribuabilii și partenerii de afaceri.   În paralel cu reforma companiilor de stat, coordonez, împreună cu echipa din cabinet, debirocratizarea și digitalizarea. Sunt două cuvinte folosite excesiv, în care mulți oameni au obosit să mai creadă. Tocmai de aceea, contează mai mult ce facem decât ce spunem. În aceste luni, am avut întâlniri de lucru cu mediul privat și cu specialiști IT, precum și ședințe interministeriale pentru accelerarea proiectelor digitale.   Am reluat, alături de ministrul Irineu Darău, discuțiile despre democratizarea semnăturii digitale și sper ca normele mult așteptate să fie publicate curând. Am redeschis consultările privind portofelul digital, care trebuie să devină funcțional până la finalul anului și care va simplifica viața tuturor, oferind acces într-un singur loc la documente esențiale și un control mai bun asupra propriilor date.   Urmează și alte inițiative care să apropie cetățeanul de decizia publică. Vom vorbi despre ele la momentul potrivit”, a scris Gheorghiu. 

Vicepremierul Gheorghiu spune că „reforma” companiilor de stat „nu urmărește concedierea oamenilor” Foto: Facebook Guvernul României
Politică

Vicepremierul Gheorghiu spune că „reforma” companiilor de stat „nu urmărește concedierea oamenilor”

Vicepremierul Oana Gheorghiu spune că „reforma” companiilor de stat „nu urmărește concedierea oamenilor”. Ea a spus că se fac noi analize, iar obiectivul ar fi îndeplinirea unui jalon PNRR care prevede ca până la 31 august 2026 să se finalizeze procesul de restructurare a trei companii. Citește și: Probabil cel mai leneș parlamentar: a vorbit doar la depunerea jurământului, unde a întârziat. Zero interpelări către Guvern Într-un interviu la TVR Info, Gheorghiu a mai afirmat că „privatizare poate să însemne listare la bursă, deci practic să vinzi o parte din acțiuni, nu neapărat toată compania, iar statul să rămână acționarul majoritar”.  Vicepremierul Gheorghiu spune că „reforma” companiilor de stat „nu urmărește concedierea oamenilor” „CFR este compania cu cei mai mulți angajați, peste 20.000. Companiile acestea nu pot fi închise, sunt companii strategice. Evident că vor fi restructurate, dar reforma în sine nu urmărește concediereaa oamenilor. Urmărește o reașezare a modului în care sunt conduse și o reașezare a personalului.  Dacă într-o companie care are producție 60% e personal de birou înseamnă că avem o problem. Vor fi și mișcări în felul în care angajații sunt gestionați, dar scopul nu este să dăm afară oameni”, a spus Gheorghiu. Ea a spus că statul român are circa 1.500 de companii, din care 185 sunt inactive. „Sunt 230 de companii centrale, care sunt cele mai importante și la care avem cifrele cele mai mari. Sunt companiile care asigură și serviciile publice, cum este Metrorex. Peste tot în lume, metroul merge pe subvenție de la stat. Avem în listă compania Tarom, cu care statul român trebuie să ia o decizie. Este o companie care se luptă de mulți ani cu pierderi, care lucrează pe o piață foarte concurențială, dar care trebuie să ajungă la un nivel de recuperare a activității prin schimbarea modului în care se face guvernanța acestei companii, fie printr-un parteneriat. Toate aceste lucruri vor reieși din analiză. Peste 1200 de companii sunt locale, care țin de consiliile județene și de primării. Sunt foarte multe. Eu m-am uitat ce se întâmplă în alte țări similare cu noi. Polonia cred că are între 300 și 400 de companii de stat. La fel celelalte țări. Toată lumea a făcut curățenie în zona asta”, a spus vicepremierul. „Privatizare poate să însemne listare la bursă, deci practic să vinzi o parte din acțiuni, nu neapărat toată compania, iar statul să rămână acționarul majoritar. Privatizarea poate să însemne un parteneriat public-privat, care să îți aducă exact zona asta de bună guvernanță și de eficiență și să folosești mai bine activele pe care le ai. Privatizarea poate să însemne și o vânzare, dacă din analiză reiese că ar fi cea mai bună soluție”, a mai explicat ea.   

Bolojan anunță că CFR Marfă și alte companii cu pierderi cronice vor fi lichidate Foto: Facebook
Economie

Bolojan anunță că CFR Marfă și alte companii cu pierderi cronice vor fi lichidate

Premierul Ilie Bolojan anunță că CFR Marfă și alte companii cu pierderi cronice vor fi lichidate, iar lista va fi comunicată săptămâna viitoare. Citește și: ANALIZĂ Economia României, înmlăștinită: PIB-ul a scăzut în trimestrul III, inflație astronomică Pe de altă parte, întrebat despre reforma din ANAF, a spus: „Evaziunea fiscală în stil mare nu se poate face decât cu o umbrelă de protecție. Umbrela nu e politică, e economică”.  Bolojan anunță că CFR Marfă și alte companii cu pierderi cronice vor fi lichidate „Aici lucrăm pe două componente. Pe de o parte, pentru ca în companiile unde sunt pierderi cronice, unde pasivul este mult mai mare decât activul, să finalizăm procedurile de lichidare. Deci aceste companii, care sunt de fapt o gaură neagră, nu mai trebuie... Companiile de stat trebuie lichidate, o parte dintre ele. În aceste zile definitivăm lista. Săptămâna viitoare se va comunica lista pe care Guvernul va lucra într-o primă etapă pentru lichidarea acestora”, a afirmat premierul, într-un interviu pentru Europa Liberă.  Despre CFR Marfă, Bolojan a anunțat: „Este una dintre companiile care va intra în lichidare. Cu siguranță”.  El a mai spus că sunt 50 de comapnii unde conducerea n-a fost numită conform regulilor convenite cu UE. „Gândiți-vă că prețul la electricitate este determinat într-o măsură importantă de producătorii de stat din energie. Și atunci, cu cât aceste companii sunt administrate mai bine, cu atât serviciile pe care le oferă sunt mai bune. Și pentru mine este o prioritate să punem presiune pe toate conducerile acestor companii să-și facă datoria și să livreze performanță (...) Dar nu-i atât de simplu, pentru că unii sunt cu diferite contracte de management în care, din păcate, nu au condiții care să îi stimuleze să facă performanță, în care au multe drepturi și puține obligații”, a explicat Bolojan. 

ANAF cere companiilor de stat să-și achite datoriile astronomice sau va trece la executarea silită Foto: Independentul
Eveniment

ANAF cere companiilor de stat să-și achite datoriile astronomice sau va trece la executarea silită

ANAF cere companiilor de stat să-și achite datoriile astronomice sau va trece la executarea silită. La 17 octombrie, premierul Ilie Bolojan anunța că toate instituţiile publice care au datorii la bugetul de stat vor fi notificate, iar Fiscul va trece la recuperarea restanțelor. Citește și: EXCLUSIV Catastrofal: România nu mai poate produce muniție și explozibili, Fabrica de Pulberi Făgăraș a fost închisă din cauza instalațiilor defecte Acum, ANAF, dă companiilor de stat timp până la final de noiembrie.  ANAF cere companiilor de stat să-și achite datoriile astronomice sau va trece la executarea silită Agenţia Naţională de Administrare Fiscală (ANAF) informează companiile de stat, care au datorii neachitate până la data de 30 septembrie 2025, că trebuie să plătească aceste obligaţii fiscale, sprijinind astfel conformarea voluntară a contribuabililor, a anunţat vineri instituţia.Totalul obligaţiilor fiscale restante la 30 septembrie 2025 şi neachitate până la 30 octombrie 2025 pentru cei 249 operatori economici cu capital/patrimoniu integral ori majoritar deţinut direct sau indirect de autorităţile publice centrale ori locale publicate pe site-ul instituţiei este de 9,42 miliarde lei, arată Fiscul, într-un comunicat. Potrivit instituţiei, companiile de stat „pot solicita eşalonarea clasică a plăţii datoriilor, cu respectarea condiţiilor prevăzute de Capitolul IV al Titlului VII din Codul de procedură fiscală”. Formularul pentru cererea de eşalonare poate fi descărcat de pe site-ul ANAF.Totodată, ANAF informează companiile de stat asupra faptului că „neachitarea până la sfârşitul lunii noiembrie 2025 a obligaţiilor fiscale restante va determina ANAF să întreprindă demersurile necesare prevăzute de lege, în vederea recuperării acestora, inclusiv demararea sau continuarea, după caz, a măsurilor de executare silită". „Vor primi notificări toţi. Primării, spitale şi aşa mai departe, care şi ele până acum se considerau scutite de a respecta legea. De ce? Pentru că ce făcea Guvernul? Nu-şi bugetau ultimele luni ale anului, în mod intenţionat, creau o presiune pe salarii – «domnule, nu avem bani de salarii» – şi atunci venea Guvernul printr-o hotărâre şi le dădea aceşti bani. Or, este anormal ca cei care fac asta, an de an, să fie finanţaţi”, arăta Bolojan, într-un interviu la radioul public. 

Bolojan spune că și companiile de stat cu datorii trebuie executate de ANAF Foto: Facebook
Politică

Bolojan spune că și companiile de stat cu datorii trebuie executate de ANAF

Premierul Ilie Bolojan spune că și companiile de stat cu datorii trebuie executate de ANAF, iar cele care nu pot fi redresate trebuie închise. El a spus că multe societăți mici din zona de energie și cea a Ministerului Economiei trebuie sau redresate sau închise. Citește și: Un fost lăcătuș mecanic, acum secretar de stat, și șeful lui de cabinet, în CA-ul Nuclearelectrica Bolojan spune că și companiile de stat cu datorii trebuie executate de ANAF „Și companiile de stat au restanțe destul de importante care trebuie executate de ANAF. Companiile care pot să fie redresate trebuie să continue, cele care sunt în pierdere cronică de mulți ani, cele care au capitaluri sociale negative, trebuie închise pentru că sunt o gaură neagră. Sunt multe societăți mai mici din zona de energie, din zona Ministerului Economiei, care sunt în astfel de situații care trebuie sau redresate sau închise. În acești ani am avut foarte multe neîncasări la buget, în afară de faptul că avem un nivel de taxare în anumite zone, printre cele mai mici din Europa, aveam foarte multe excepții. Asta a fost o problemă”, a spus Bolojan.  Premierul a apreciat că, dacă nu vor fi reduceri, „ va fi doar o problemă de timp până când aceste încasări suplimentare pe care le realizăm deja vor fi practic consumate de cheltuielile care dacă nu le reduci, sunt foarte mari și, deci, ne vom întoarce din nou într-o situație complicată”. „În fiecare an de acum înainte, în anii următori, dobânzile pe care România le va plăti la creditele pe care trebuie să le ia în continuare, din păcate, vor fi tot mai mari. Dacă nu reducem această diferență, atunci e doar o problemă de timp până când Guvernele noastre vor fi niște agenții de plăți, care vor plăti doar dobânzi și cheltuielile sociale. Nu vor mai putea crea condiții pentru dezvoltare în România”, a afirmat Bolojan. 

Datoriile monstruoase ale companiilor de stat la ANAF Foto: Facebook
Economie

Datoriile monstruoase ale companiilor de stat la ANAF. Peste jumătate, irecuperabile

Datoriile monstruoase ale companiilor de stat la ANAF, la 31 mai 2025: 12,79 miliarde de lei, se arată într-un document al ministerului de Finanțe. Ministerul apreciază că, din aceste obligații fiscale restante, 57,86%, respectiv 7,4 miliarde de lei erau „arierate nerecuperabile”. Citește și: Guvernul habar nu are câți angajați sunt la stat, Bolojan cere acum verificări Doar 5,39 miliarde erau considerate „recuperabile”.  Datoriile monstruoase ale companiilor de stat la ANAF Din totalul arieratelor înregistrate de ANAF, 10,88% sunt ale companiilor controlate de stat.  Documentul arată că sunt 1.739 operatori economici cu capital integral sau majoritar de stat, din care 862 aveau restanțe la ANAF. Finanțele menționează că 49,61% din restanțe sunt înregistrate de operatori cu capital majoritar de stat aflați în insolvență/faliment/reorganizare. Aceștia aveau datorii la fisc în valoare de 6,35 miliarde de lei din totalul de 12,79 miliarde de lei. Autoritățile fiscale nu mai au dreptul legal de a aplica măsuri de executare silită asupra acestor obligații, astfel cum prevede Codul de procedură fiscală. Ministerul de Finanțe mai arată că, din 1.739 de companii de stat, 145 au beneficiat de facilități fiscale. Doar în 2025, 15 companii care au fost susținute de stat și-au pierdut sprijinul de la stat fie pentru că nu și-au plătit ratele, fie pentru că nu au respectat condițiile. Trei trebuie să restituie ajutorul de stat, cel mai mare fiind cel acordat CFR Marfă, de 1,5 miliarde de lei.   

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră