duminică 23 februarie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: comisia

6 articole
Internațional

Moldova, Ucraina și Georgia, drum deschis către UE

Moldova, Ucraina și Georgia, drum deschis către UE. Comisia Europeană (CE) recomandă ca Ucraina, Republica Moldova și Georgia să fie desemnate state candidate la aderarea la Uniunea Europeană (UE). Șefa CE a menționat că în ciuda războiului Ucraina îndeplinește multe condiții de aderare însă a insistat pentru reformarea legilor privind drepturile minorităților. Moldova, Ucraina și Georgia, drum deschis către UE Executivul UE a aprobat vineri acest lucru, dar cele două țări vor trebui să îndeplinească o serie de condiții în viitor în ceea ce privește statul de drept, justiția și lupta împotriva corupției. "Cu condiţia ca liderii ţării să menţină cursul" în ceea ce priveşte reformele economice şi lupta împotriva corupţiei, "credem că ţara are potenţialul de a se ridica la înălţimea cerinţelor" unei candidaturi, a declarat ea într-o conferinţă de presă. Recomandarea este deosebit de semnificativă pentru Ucraina, care a investit atât de mult din viitorul său politic într-o relație mai strânsă cu Europa, deoarece caută sprijin moral pentru a contracara agresiunea rusă. Citește și: Lavrov, ministrul de Externe al lui Putin, a renunțat la limbajul diplomatic și jignește Moldova: Apelează la cerșetorie, extorcare. Occidentul vrea o a doua Ucraină "Ucraina este un stat european care a dovedit din plin că aderă la valorile pe care se bazează Uniunea Europeană", se arată în recomandare. "Prin urmare, Comisia recomandă ca Ucrainei să i se acorde statutul de candidat, în condițiile în care aceasta va lua o serie de măsuri specifice. Recomandările Comisiei Europene vor trebui aprobate de Consiliul Uniunii Europene şi de Parlamentul European. Nu este clar cât va dura procesul de integrare sau dacă se va finaliza. Spre exemplu, negocierile pentru integrarea Albaniei, Macedoniei de Nord şi Muntenegrului stagnează de câţiva ani, iar Turcia a primit statutul de candidat din 1999 şi nu se întrevăd perspective de aderare la UE, relatează Agerpres.

Moldova Ucraina și Georgia drum deschis către UE (suursa: Twitter/Dmytro Kuleba)
Primul pas spre UE pentru Ucraina și Moldova (sursa: Pixabay)
Internațional

Primul pas spre UE pentru Ucraina și Moldova

Primul pas spre UE pentru Ucraina și Moldova. Se aşteaptă ca, în cursul zilei de vineri, Comisia Europeană să se pronunţe în favoarea acordării statutului de candidat la UE atât Ucrainei, cât şi Republicii Moldova, informează DPA. O recomandare în acest sens pentru guvernele celor 27 de state membre ale UE urmează să fie aprobată vineri, în cadrul unei reuniuni prezidate de preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a aflat agenţia germană de presă din cercurile Comisiei. Primul pas spre UE pentru Ucraina și Moldova Cu toate acestea, atât Ucraina, cât şi Republica Moldova se vor confrunta cu un proces de aderare lung şi dificil, chiar dacă li se acordă statutul de candidat. În cazul Ucrainei, accentul principal va fi pus pe promovarea bunei guvernanţe, a statului de drept şi a măsurilor de combatere a corupţiei. Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a depus candidatura Ucrainei pentru aderarea la UE la scurt timp după începerea invaziei ruseşti din februarie. Citește și: Lavrov, ministrul de Externe al lui Putin, a renunțat la limbajul diplomatic și jignește Moldova: Apelează la cerșetorie, extorcare. Occidentul vrea o a doua Ucraină La scurt timp după aceea, Republica Moldova şi Georgia şi-au depus şi ele propriile cereri. Statele UE au însărcinat apoi Comisia Europeană să analizeze această chestiune şi să facă o recomandare cu privire la modul în care să procedeze. Potrivit unor surse din cercurile Comisiei, este posibil ca Georgiei să i se acorde statutul de ţară candidată numai după îndeplinirea anumitor condiţii. La fel ca în cazul Bosniei şi Herţegovinei şi Kosovo, este de aşteptat ca Georgia să primească pentru moment statutul de "potenţial candidat la UE". Odată ce recomandările Comisiei Europene vor fi făcute publice, guvernele celor 27 de state membre ale UE vor trebui să decidă cum să procedeze, o decizie privind statutul de candidat al Ucrainei fiind aşteptată încă de săptămâna viitoare, când liderii UE se vor reuni joi la Bruxelles pentru un summit, potrivit Agerpres.

Boloș: "Vom depune prima cerere de plată a PNRR în valoare de trei milioane de euro pe 31 mai" (sursa: gov.ro)
Eveniment

Guvernul depune prima cerere de plată din PNRR

Guvernul depune prima cerere de plată din PNRR. Guvernul României a aprobat joi ultimul document necesar astfel încât cererea de plată numărul 1, cu termen pe data de 31 mai 2022, să fie transmisă la Comisia Europeană, a anunţat, joi, ministrul Investiţiilor şi Proiectelor Europene, Marcel Boloş, în briefingul susţinut la finalul şedinţei de Guvern. "Într-adevăr, Guvernul României a aprobat astăzi ultimul document necesar astfel încât cererea de plată numărul 1, cu termen pe data de 31 mai 2022, să fie transmisă la Comisia Europeană. Aşa după cum se cunoaşte, cererea de plată numărul 1 are o valoare de 3 miliarde de euro, iar pentru aceasta România trebuie să îndeplinească trei condiţii majore. Guvernul depune prima cerere de plată din PNRR Prima condiţie este cea referitoare la aranjamentele operaţionale, document care a fost semnat în cursul zilei de ieri de către Comisia Europeană, aşa încât condiţia aceasta referitoare la aranjamentele operaţionale a fost îndeplinită", a precizat Boloş. El a subliniat că aceste mecanisme din aranjamentele operaţionale definesc mecanismele de control şi de verificare pe care le avem la nivelul fiecărui jalon din Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă. Citește și: Autoritatea lui Putin se fisurează încetul cu încetul: văduva mentorului său din perioada Sankt Petersburg îi apără pe oamenii de cultură ruși care critică invadarea Ucrainei "A doua condiţie este cea referitoare la milestone-uri, deci respectiv jaloane - 21 de jaloane pe care le aveam de îndeplinit până la sfârşitul anului 2021, potrivit Agerpres. Astăzi sunt încărcate toate în sistemul electronic al Comisiei Europene şi mai avem cea de-a treia condiţie cu privire la auditul mecanismului Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă care raport de audit, ca urmare a deciziei de aprobare de astăzi, urmează să fie finalizat până la depunerea cererii de plată numărul 1", a mai spus Boloş. Totodată, ministrul Investiţiilor a subliniat că "România este astăzi în situaţia în care pe data de 31 mai 2022 să respecte termenul de depunere pentru cererea de plată". "În ceea ce priveşte decizia de astăzi, foarte pe scurt, a fost reglementat mecanismul de nereguli, corupţie si frauda care poate să apară în cadrul operaţiunilor şi respectiv proiectelor ce urmează să se deruleze în Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă. Foarte important de reţinut, pentru beneficiarii Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă, că nu vom mai avea corecţii financiare ca şi în situaţia politicii de coeziune, iar în ceea ce priveşte neregulile, acestea vor fi tratate din perspectiva legislaţiei naţionale şi vor fi stabilite amenzi sau alte sancţiuni care sunt prevăzute pentru nereguli în sistemul legislativ naţional", a precizat ministrul Investiţiilor. "Pe scurt, aceasta a fost ultimul act normativ pe care l am avut de adoptat. 31 mai, reţineţi, data la care România depune prima cerere de plată a Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă în valoare de 3 miliarde de euro", a mai spus Boloş.

100 de milioane de euro regenerarea pădurilor (sursa: Pixabay)
Internațional

100 de milioane de euro regenerarea pădurilor

100 de milioane de euro regenerarea pădurilor. Comisia Europeană a aprobat, în conformitate cu normele UE privind ajutoarele de stat, o schemă românească de 100 de milioane de euro pentru a sprijini regenerarea pădurilor deteriorate, se arată într-un comunicat de presă al Executivului comunitar. Schema va fi finanţată prin Facilitatea de redresare şi rezilienţă ("FRR"), în urma evaluării pozitive de către Comisie a Planului de redresare şi rezilienţă al României şi a adoptării acestuia de către Consiliu. Scopul schemei este de a sprijini proprietarii de păduri să facă progrese cu regenerarea pădurilor în zonele afectate de incendii forestiere, fenomene meteorologice nefavorabile, infestări cu dăunători şi evenimente dezastruoase. 100 de milioane de euro regenerarea pădurilor Sprijinul va lua forma unor granturi directe pentru proprietarii de păduri privaţi şi publici, precum şi asociaţiile acestora. Schema se va desfăşura până la 30 iunie 2026. Comisia a evaluat măsura în conformitate cu normele UE privind ajutoarele de stat şi, în special, în conformitate cu Orientările din 2014 privind ajutorul de stat în sectoarele agricole şi forestiere şi în zonele rurale şi în conformitate cu articolul 107 alineatul (3) litera (c) din Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene, care permite statelor membre să sprijine dezvoltarea anumitor activităţi economice în anumite condiţii. Citește și: Republica Moldova poate deveni cel mai fierbinte punct din est, după Ucraina: în timp ce oficialii de la Moscova insistă pe neutralitatea Chișinăului, Vestul vorbește de înarmare NATO Comisia a constatat că schema este necesară şi adecvată pentru a încuraja regenerarea pădurilor. În plus, Comisia a concluzionat că schema este proporţională şi nu va avea efecte negative nedorite asupra concurenţei şi comerţului în UE, potrivit Agerpres. Pe această bază, Comisia a aprobat schema în conformitate cu normele UE privind ajutoarele de stat. Comisia evaluează cu prioritate măsurile care presupun ajutor de stat cuprinse în planurile naţionale de redresare prezentate în contextul FRR şi oferă îndrumări şi sprijin statelor membre în fazele pregătitoare ale planurilor naţionale, pentru a facilita implementarea rapidă a Facilităţii de redresare şi rezilienţă.

Ungaria pe o pantă "alunecoasă" (sursa: Twitter/Ursula von der Leyen)
Internațional

Ungaria, pe o pantă "alunecoasă"

Ungaria, pe o pantă "alunecoasă". Comisia Europeană a declarat luni că situaţia statului de drept a continuat să se deterioreze în Ungaria, în cadrul unei reuniuni a miniştrilor afacerilor europene, exprimându-şi îngrijorarea cu privire la lipsa de independenţă a autorităţii de reglementare a mass-media şi la utilizarea programului spion Pegasus de către autorităţi, informează AFP. Ministrul ungar Judit Varga a fost chestionată de colegii săi în această întâlnire în cadrul unei proceduri lansate împotriva ţării sale în 2018 de Parlamentul European pentru "risc clar de încălcare gravă a valorilor europene". Aceasta a fost cea de-a patra audiere de acest tip. Ungaria, pe o pantă "alunecoasă" "În numele Comisiei, nu vedem niciun progres; dimpotrivă, au existat chiar noi deteriorări", a declarat comisarul european pentru justiţie, Didier Reynders, care a participat la discuţie. El a citat legea ungară ce interzice discuţiile cu minorii despre "schimbarea de sex şi homosexualitate", denunţând caracterul ei discriminatoriu faţă de comunitatea LGBT. Preocupările Comisiei se referă, de asemenea, la "chestiunea independenţei autorităţii de reglementare a mass-media ai cărei membri" au fost numiţi de către partidul de guvernământ Fidesz şi care a refuzat să reînnoiască licenţa de emisie a postului de radio independent Klubradio, a declarat comisarul european în timpul unei conferinţe de presă. Citește și: Republica Moldova poate deveni cel mai fierbinte punct din est, după Ucraina: în timp ce oficialii de la Moscova insistă pe neutralitatea Chișinăului, Vestul vorbește de înarmare NATO Comentând alegerile legislative din aprilie, care au avut ca rezultat o altă victorie pentru liderul naţionalist Viktor Orban, aflat la putere de 12 ani, Didier Reynders a menţionat constatările preliminare ale OSCE care pun sub semnul întrebării "părtinirea mass-media sau finanţarea opacă a campaniei" electorale, potrivit Agerpres. El a menţionat, de asemenea, "probleme cu privire la independenţa justiţiei sau la utilizarea programelor spion precum Pegasus de către autorităţile ungare". Ungaria denunță presiunea Bruxelles-ului "Evaluarea noastră este aceea că situaţia nu este bună în Ungaria", a mai comentat vicepreşedinta Comisiei Europene responsabilă cu valori şi transparenţă, Vera Jourova. Ministrul Judit Varga a spus că poporul ungar şi-a exprimat prin votul său "sprijinul pentru politica europeană a guvernului ungar" şi a denunţat "presiunea politică" exercitată de UE. Ea a justificat, de asemenea, blocarea de către Ungaria a adoptării celui de-al şaselea pachet de sancţiuni al UE ce prevede un embargo petrolier împotriva Rusiei ca răspuns la invadarea Ucrainei."Fiind o ţară fără ieşire la mare, este esenţial să fie garantată continuarea aprovizionării şi a securităţii cu energie a Ungariei. Aşa că aşteptăm mai întâi o nouă propunere şi apoi putem merge mai departe"."Suntem în discuţii cu Comisia", a adăugat ea. Ungaria depinde de petrolul adus din Rusia prin conducta Drujba. Budapesta a estimat costul opririi achiziţiilor de petrol rusesc la 15 - 18 miliarde de euro pentru a-şi explica cererea de a obţine o scutire de la aplicarea embargoului. În absenţa unor progrese în această săptămână, chestiunea embargoului va fi abordată la summitul european ce va avea loc în perioada 30-31 mai.

UE vrea să dea lovitura de grație Rusiei(sursa: globeecho.com)
Internațional

Ursula von der Leyen, în drum spre Kiev

Ursula von der Leyen, în drum spre Kiev. Preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a plecat vineri dimineaţă cu trenul din Polonia spre Kiev, capitala Ucrainei, unde se va întâlni cu preşedintele Volodimir Zelenski, relatează Agerpres. Ea este însoţită de şeful diplomaţiei UE, Josep Borrell. Ursula von der Leyen, în drum spre Kiev Ursula von der Leyen, fost ministru german al Apărării, a plecat din micul oraş polonez Przemysl, situat la doar 13 kilometri de graniţa cu Ucraina. Spaţiul aerian al Ucrainei este închis din cauza războiului. Ea este primul lider occidental care vizitează Ucraina de când au fost expuse în ultimele zile atrocităţile din oraşul Bucea din apropierea Kievului. Citește și: Dîncu susține că România nu sprijină Ucraina cu armament și nu este spațiu de tranzit, dar e îngrijorat că rușii au ocupat Insula Șerpilor: Interesele noastre de securitate sunt afectate La mijlocul lunii martie, premierii Poloniei, Sloveniei şi Cehiei au călătorit la Kiev cu trenul. Săptămâna trecută, preşedinta Parlamentului European, Roberta Metsola, a vizitat la rândul său capitala Ucrainei. Ca reacţie la uciderea a sute de civili la Bucea, Ursula von der Leyen a propus marţi un al cincilea pachet de sancţiuni împotriva Rusiei. Reprezentanţii celor 27 de state din UE şi-au dat acordul joi pentru noile sancţiuni, care, potrivit unor surse ale DPA, includ interdicţia importului de cărbune, lemn şi vodcă. Oficialii UE spun că o interdicţie totală de combustibili fosili ar putea fi următoarea măsură dacă Rusia îşi continuă războiul împotriva Ucrainei. Pentru ca noile sancţiuni să intre în vigoare, ele trebuie publicate în Jurnalul Oficial al UE, o formalitate care va fi îndeplinită vineri. Potrivit unor surse, au existat neînţelegeri între statele membre ale UE dacă embargoul asupra cărbunelui să intre în vigoare în trei sau patru luni. În cele din urmă, la solicitarea unor ţări precum Germania, statele membre au decis să fie patru luni.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră