sâmbătă 22 februarie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: colectiv

16 articole
Eveniment

Țara în care poți arde de viu, responsabilii PSD scapă

România este țara în care poți arde de viu, dar responsabilii protejați de PSD scapă: au trecut zece zile de la incendiul de la Crevedia, cinci oameni au murit, zeci de persoane sunt rănite, dar ancheta Parchetului general este „in rem”. După incendiul de la Colectiv, patronii clubului au fost reținuți în circa 72 de ore. Citește și: Teodosie Tomitanul, delir verbal împotriva lui Bănescu: „Culpabilitate irefutabilă față de raportarea eclesiologic-ontogenezică”. Baconschi: „N-are sens, nu-i duce bila” În cazul firmei Flagas, controlată de Ionuț Doldurea, fiul primarului PSD de Caracal, statul nu a luat nici o măsură. Nici măcar nu se știe dacă patronii firmei, Ionuț Doldurea și Cosmin Stîngă, ar fi fost audiați la Parchet. Firma Flagas funcționează fără nici un fel de impediment din partea autorităților. UPDATE 18.39: Procurorii Parchetului General i-au adus, marți, la audieri pe Ionuț Doldurea, acționar majoritar și administrator al firmei Flagas SRL, al cărei depozit de gaze a produs explozia de la de la Crevedia. La Parchet a fost adus și celălalt patron, Cosmin Stângă. România, țara în care poți arde de viu, dar responsabilii protejați de PSD scapă Cazul Crevedia/ Flagas nu este singurul în care incendii a căror cauză poate fi conexată politic, la PSD, au rămas nerezolvate, fără nici o trimitere în judecată. Incendiul de la spitalul județean Piatra Neamț, din 14 noiembrie 2020, în care zece oameni au murit și patru au fost rănite. Parchetul General a anunțat punerea sub acuzare a unor foști manageri ai spitalului, dar nimeni nu a fost trimis în judecată. Spitalul era fieful baronului PSD Ionel Arsene, acum refugiat în Italia, după ce a fost condamnat pentru corupție. Incendiul de la spitalul Matei Balș, din București, fief al lui Adrian Streinu Cercel, acum senator PSD. La acest spital era angajat și actualul ministru al Sănătății, Alexandru Rafila, prietenul lui Cercel. În incendiu și imediat după au decedat 17 persoane, deși în unele cazuri nu este clară cauza morții. imediat după incendiu, presa și Corpul de Control al Primului-ministru au indicat numeroase suspiciuni de corupție. Nimeni nu a fost trimis în judecată, nu se mai știe soarta anchetei Parchetului. DNA a închis dosaruld e abuz în serviciu. Pe 1 octombrie 2021 un incendiu s-a produs la Secția ATI a Spitalului de Boli infecțioase din Constanța. În total, 12 persoane și-au pierdut viața în urma acestei tragedii. Nu se știe soarta anchetei penale. Managerul de la acel moment al spitalului a fost destituit de primarul PNL al Constanței, Vergil Chițac - fusese instalat la conducere pe vremea când primar era Radu Mazăre (PSD) - dar a câștigat în instanță dreptul de a-și relua funcția, întrucât ar fi fost dat afară ilegal. Pe 11 noiembrie 2021 un incendiu s-a produs la Spitalul suport covid Movila din Ploiești, iar doi pacienți au decedat. O infirmieră a fost arsă pe 40% din corp. Soarta anchetei parchetului - necunoscută. La acest spital, manager era Bogdan Nica, membru PNL, transferat la ALDE când liberalii erau în opoziție și apoi recuperat de PNL - potrivit presei locale. Foto: Captură video Citește și: EXCLUSIV Generalul SRI la care este conectată gruparea GPL Caracal-Crevedia, scandaluri cu Coldea, Sebastian Ghiță și procurorul Negulescu. Generalul Iancu, în anturajul LOV Chiar și în cazul condamnărilor de la Colectiv, singura persoană conexată politic, primarul Cristian Popescu Piedone, membru al PUSL, aliatul permanent al PSD, a fost eliberată, printr-o decizie a Înaltei Curți de Casație și Justiție.

România, țara în care poți arde de viu, dar responsabilii protejați de PSD scapă Foto: Inquam/ George Călin
Minciună flagrantă a lui Ponta, consilierul premierului Ciolacu Foto: PSNews
Politică

Minciună flagrantă a lui Ponta, consilierul premierului

O nouă inciună flagrantă a lui Victor Ponta, consilierul onorific pe probleme de afaceri internaționale a premierului Ciolacu: medicii de la Floreasca încercau sa faca o sectie modernă pentru arși, dar i-au împiedicat liderii USR, a susținut fostul președinte al PSD, pe Facebook. Citește și: Șefa CNCIR, compania statului care putea să verifice la cerere stația ilegală GPL de la Crevedia, arestată 30 de zile pentru devalizare. Este nepoata fostului SRI Radu Timofte „Drula , Vlad Voiculescu , Ciolos si toata gasca lor de hoti si incompetenti ar trebui sa fie la inchisoare deja! Au venit la guvernare pe cadavrele tinerilor de la “Colectiv” si au facut ZERO paturi pentru arsi - ba chiar au facut plangeri penale contra doctorilor de la “Urgenta - Floreasca” care incercau sa faca o Sectie moderna!”, a scris Ponta pe Facebook. (Nota redacției: am păstrat ortografia autorului, Victor Ponta). Minciună flagrantă a lui Ponta, consilierul premierului Ciolacu Faptele sunt următoarele: Barocamera de la Floreasca, destinată chipurile, tratamentelor pentru arși, a fost inaugurată în aprilie 2015, în prezența ministrului Sănătății, Nicu Bănicioiu, și a primarului Sectorului 1, Andrei Chiliman. „Această unitate este organizată şi va funcţiona la nivelul standardelor şi criteriilor impuse de exigenţele internaţionale privind îngrijirea bolnavilor arşi grav. Se pot face operaţii pentru cei arşi din toată sfera de patologii chirurgicale. Poate fi o problemă de neurochirurgie, de chirurgie abdominală, ortopedie, chirurgie toracică, orice astfel de probleme se rezolvă aici apelând doar la colegii din spitalul nostru", a declarat dr. Ion Lascăr, şeful Clinicii de chirurgie reparatorie. În noiembrie 2015, imediat după incendiul de la Colectiv s-a descoperit că „unitatea” era nefuncțională. „Pe 30 octombrie 2015, cînd oamenii arși în clubul Colectiv au ajuns la Spitalul Floreasca, ei nu au fost duși în cele 6 saloane dedicate și în sala de operații care așteaptă în Unitatea modernă pentru arși. Pentru că Unitatea modernă pentru arși nu a funcționat. La scurt timp după inaugurarea festivă, probleme tehnice au împiedicat-o să devină operațională. Și nu a tratat nici un pacient”, scria, la 4 noiembrie, jurnalistul Cătălin Tolontan. Ministrul Sănătății, Nicu Bănicioiu, a recunosct, atunci, situația. Mai 2016: departamentul de control al ministerului Sănătății arăta că „unitatea de îngrijire a arșilor gravi de la Spitalul Clinic de Urgență (Floreasca) nu este încă funcțională, în ciuda celor declarate de conducerile anterioare ale spitalului și a inaugurărilor oficiale efectuate în ultimele luni”. În august 2016, o investigație Rise Project sesiza primele elemente de corupție, în această investiție de la Floreasca. Barocamera din dotarea așa-zisei uniotăți pentru marii arși fusese cumpărată cu 620.000 de euro, dar firma producătoare o oferea cu doar 185.000 de euro, plus circa 40.000 de euro pentru softul de operare. „Barocamera Secţiei de Arşi de la Spitalul Floreasca a costat 3,4 milioane de lei şi a fost achitată în 10 zile de livrare, nefiind nici funcţională, nici instalată, deşi există un proces-verbal de punere în funcţiune”, potrivit Raportului Corpului de Control al Ministerului Sănătăţii. În octombrie 2016, ministrul Sănătății, Vlad Voiculescu, susținea că barocamera de la Spitalul Floreasca nu poate fi folosită pentru tratarea arsurilor grave, ci mai degrabă pentru tratamente antiîmbătrânire Noiembrie 2016, DNA începe urmărirea penală împotriva medicilor lăudați de Ponta: Ioan Lascăr, șeful Clinicii de Chirurgie Plastică și Microchirurgie Reconstructivă din cadrul Spitalului Clinic de Urgență București (Floreasca), este acuzat de abuz în serviciu, în formă continuată și cu consecințe grave. Prejudiciul estimat de DNA depășea șase milioane de lei. În 2017, Ion Lascăr a fost trimis în judecată. Ministerul Sănătății, deși condus la acel moment de pesedistul Florian Bodog, s-a constituit parte civilă în procesul penal cu suma de 8.213.831 lei. Faptele s-au prescris, după zeci de înfățișări Au urmat obișnuitele tergiversări ale procesului. „La 7 ani de la Colectiv, s-a împlinit termenul 53 din dosarul de corupție al Unității de Mari Arși de la Spitalul Floreasca, inaugurată de politicieni, dar nefolosită”, scria, în octombrie 2022, Libertatea. Prima judecătoare a dosarului, Luminița Târțău, s-a pensionat la 48 de ani. Potrivit fostului ministru Vlad Voiculescu, faptele s-au prescris.

Declarație aurist-șoșocistă a lui Ponta, consilierul premierului
Eveniment

Declarație aurist-șoșocistă a lui Ponta

Declarație aurist-șoșocistă a lui Ponta, consilierul premierului: „Spitalele din străinătate se ocupă doar de pacienții care sunt în stare bună. Vor doar să trimită facturi uriașe către statul român”, a spus fostul premier la România TV, citat de Știri pe surse. Citește și: Marii arși de după incendiul de la Crevedia, trimiși în grabă la spitale din străinătate. În 2015, după Colectiv, Ponta, Bănicioiu, Arafat au tergiversat transferul, spunând că „au de toate” Practic, Ponta a acuzat spitalele care ajută marii arși din România că vor doar să jefuiască românii. Zece persoane arse în incendiul de la Crevedia, la stația GPL a unei beizadele PSD, au fost deja transferate în străinătate. Fostul premier PSD Victor Ponta, în prezent președinte al Pro România, a fost desemnat acum o săptămână consilier onorific al premierului PSD Marcel Ciolacu în domeniul relațiilor economice internaționale. Declarație aurist-șoșocistă a lui Ponta „Spitalele din străinătate se ocupă doar de pacienții care sunt în stare bună. Pacienții în stare rea sunt lăsați în România, să moară aici. Vor doar să trimită facturi uriașe către statul român, acesta este interesul lor. Guvernul a făcut foarte bine că i-a pus în avion și i-a trimis în străinătate pe cei care aveau nevoie de îngrijiri medicale de specialitate, dar e posibil ca românii să se întrebe: Noi nu plătim taxe? Pe noi de ce nu ne trimit în străinătate”, a spus Victor Ponta la România TV, potrivit Stiri pe surse. Însă fostul premier și-a apărat actualul șef, premierul Ciolacu: „Cred că domul Ciolacu și Guvernul au reacționat foarte bine, și-au făcut treaba cum, de altfel, am făcut și noi în 2015, doar că acum și nu sunt ironic, eu cred că domnul Iohannis face foarte bine că își vede în continuare de vacanță și nu s-a mai băgat peste Guvern, că nu a mai venit să spună imediat că corupția ucide. Nu a mai răspândit minciuni, i-a lăsat în pace pe Ciolacu și pe cei de la Guvern și lucrul ăsta se vede (…) Așa arată România lucrului binefăcut În 2015, după incendiul de la Colectiv, Ponta, ministrul Sănătății, Nicu Bănicioiu, și șeful DSU, Raed Arafat, s-au opus timp de mai multe zile ca marii arși să fie trimiși la tratament în străinătate, deși știau că nu sunt condiții adecvate. Însă, Arafat și Bănicioiu declarau public, după Colectiv, că România are tot ce este necesar pentru a trata un număr uriaș de arși.

Marii arși de după incendiul de la Crevedia, trimiși în grabă la spitale din străinătate Foto: Forțele aeriene
Eveniment

Marii arși incendiul Crevedia, trimiși spitale străinătate

Marii arși de după incendiul de la Crevedia sunt trimiși în grabă la spitale din străinătate: până acum au plecat spre clinici din afara țării nu mai puțin de 11 pacienți, dintre care primii patru în noaptea care a trecut. Doi au ajuns la Bruxelles și doi la Milano. Alți șapte vor fi transferați astfel: unul în Norvegia, 4 în Germania și doi în Austria. Citește și: FOTO & VIDEO Două explozii uriașe la Crevedia, la o stație GPL. A doua a avut loc în timp ce pompierii interveneau. Un mort și zeci de răniți. Populația din zonă, evacuată „Până acum am transferat patru (pacienţi - n.r.), sunt pe calea aerului, cu două avioane militare, transferaţi doi pompieri în stare critică şi care au plecat către Spitalul Militar de la Bruxelles şi alte două persoane civile care au plecat către un spital pentru arşi din Milano. Astăzi va fi cel puţin încă un transfer făcut”, a spus Raed Arafat, azi. România a activat Mecanismul de protecție civilă al UE la doar câteva ore după exploziile din Crevedia, dar în 2015 a făcut-o abia la câteva zile după drama de la Colectiv. Marii arși de după incendiul de la Crevedia, trimiși în grabă la spitale din străinătate În 2015, după incendiul de la Colectiv, premierul Victor Ponta, ministrul Sănătății, Nicu Bănicioiu și șeful DSU, Raed Arafat, au tergiversat transferul, spunând că „au de toate”. Discuțiile cu organismul de protecție civilă al Comisiei Europene au început să fie purtate abia din 3 noiembrie 2015, la trei zile de la dramă. „Arși sunt în fiecare săptămâna în România. Arși mari se tratează continuu în România, condițiile nu sunt cele mai bune, se știe, și pentru asta este un program al Băncii Mondiale […] de creare a mai multor centre de arși. În situația serii de vineri, dacă aș fi avut un copil l-aș fi dus la unul din spitalele din București, pentru că nu aveam în altă parte unde să îl duc", susținea Raed Arafat în noiembrie 2015. „Chiar mai devreme mă sună doamna ministru din Moldova, însă i-am comunicat că chiar nu avem nevoie de nimic în acest moment. Medicii noştri pot gestiona situaţia. Franţa şi din Germania - deci am primit din foarte multe părţi astfel de solicitări, încercăm... momentan noi ne descurcam foarte bine, ne descurcam foarte bine, iar medicii noştri pot face faţă cu brio oricărei situaţii. Nu este nicio diferenţă între medicii care au venit şi medicii de aici”, a declarat Nicolae Bănicioiu, după targedia de la Colectiv. Citește și: Stația ilegală GPL de la Crevedia, deținută de fiul unui primar PSD, nu putea funcționa fără protecție politică: condiții dure pentru deschiderea și funcționarea unei astfel de stații Abia la circa o săptămână după incendiu s-a format un pod aerian care să transfer marii arși în străinătate. Însă primele transferuri, către Viena, s-au făcut la câteva zile, iar oficialii români insistau că ele s-au făcut „la cererea familiei”.

Piedone, discurs de erou-martir care vrea să devină lider național Foto: Inquam/ George Calin
Eveniment

Piedone, erou-martir vrea să devină lider național

Recent achitat în dosarul Colectiv, primarul Sectorului V, Cristian Popescu Piedone, a ținut, azi, un discurs de erou-martir care vrea să devină lider național: „O să iau calul de pe blazonul PUSL și plec cu el la muncă, dacă vreți să mă urmați încălecați pe cai”. El a vorbit la o reuniune a PUSL - formațiunea controlată de Dan Voiculescu - la care a fost ales președinte executiv al partidului. Citește și: Șansa lui Halep în cazul unei suspendări pentru dopaj și de ce un precedent în materie o ajută. O eventuală suspendare poate fi redusă masiv în instanță Piedone în Dubai, imediat după eliberare Foto: Facebook Piedone, discurs de erou-martir care vrea să devină lider național „Cât am fost în pușcărie am primit 4408 scrisori și am dat 4408 răspunsuri către oameni. Vă spun sincer: închisoarea nu m-a încarcerat, închisoarea m-a eliberat. Eu am trăit cei 7 ani de justiție nedreptată, pentru că în România, dacă ai plecat pe culoarele băieților deștepți și eu am fost pe un culoar foarte lustruit, dacă pleci pe acel culoar poți să uiți. Începând de azi, sala asta ne-a rămas mică și pe viitor să vă gândiți direct la Sala Palatului. Am ales să îmi scriu un discurs pentru că altfel îmi este teamă că aș fi răbufnit. Vreau să facem treabă pentru România, fraților! Dacă facem politică, haideți lângă Piedone să facem politică pentru cetățeni. Cât am fost în ”concediul” forțat, am urmărit evoluția politică și nu mi-a plăcut deloc ce am văzut. Credeți că românilor le place ce văd? Românii sunt enervați de acest circ politic. Românul s-a săturat de lupta pentru ciolan. Nu există lideri în politică, lideri sunt doar cetățenii. Cetățeanul plătește taxe, cetățeanul este statul. Dacă vreți politică, haideți în stradă cu Piedone, că acolo trăiește românul. Aud că le este frică românilor de inteligența artificială. Dacă te uiți la politicienii actuali, îți dai seama că actualii politicieni sunt umanoizi. Omul vede ce faci, oamenii nu mai pot fi prostiți. Taie cineva pomul roditor din grădină? Așa este și în politică, nimeni nu taie pomul roditor. A venit momentul T0. Cetățeanul trebuie să fie singura prioritate și atât! O să iau calul de pe blazonul PUSL și plec cu el la muncă, dacă vreți să mă urmați încălecați pe cai și haideți să facem România mândră și frumoasă ca doina strămoșească!”, a spus Piedone.

Popescu Piedone anunță triumfător că se întoarce la primărie Foto: Inquam/ George Călin
Eveniment

Popescu Piedone anunță că se întoarce la primărie

Cristian Popescu Piedone, achitat azi de către Înalte Curte de Casație și Justiție (ICCJ) în dosarul Colectiv, nunță că se întoarce la primărie, dar nu va cere despăgubiri statului român. Popescu Piedone a fost condamnat pentru activitatea de primar al Sectorului IV, dar, ulterior, a fost ales primar al Sectorului V, funcție pe care o îndeplinea la momentul condamnării și încarcerării. Cristian Popescu Piedone a fost întrebat la ieşirea din Penitenciar dacă se întoarce la primăria Sectorului 5. „Cu siguranţă, da, dacă nu au făcut alegeri, ce să fac? Scaunul e liber, trebuie să mă întorc”, a răspuns el. Foto: Inquam/George Calin Popescu Piedone anunță triumfător că se întoarce la primărie „Pierdusem speranţa, dar nu pierdusem speranţa în Dumnezeu. Am spus Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, la ultimul meu cuvânt, că mai sus de această treaptă a justiţiei din România nu există decât Dumnezeu (...) La Dumnezeu m-am rugat să audă rugile mele, a deschide ochii judecătorilor, dacă sunt judecători drepţi, pentru că, până la Înalta Curte, nu am avut parte decât de acele culoare despre care vorbiţi (..) de acele comenzi, de acei scheleţi în dulap ai unor procurori şi judecători. (..) Există o speranţă în România pentru dreptate”, a declarat primarul, citat de news.ro. „În 30 de ani de administraţie, să îmi zică mie orice politician din România, din lume, că e fată mare. Nu, nu există, fiecare cu păcatele lui, eu am vrut de la început să răspund pentru păcatele mele, din păcate am răspuns pentru altcineva. Puterea exemplului pentru cine, dat de cine? De cei 3.600 de primari ai României, cu primul primar al ţării, astăzi preşedinte, care a semnat la fel ca şi mine şi nu a răspuns şi nu răspunde. Pe 1 ianuarie i-am cerut graţierea lui, nu mie”, a mai afirmat el. Foto: Inquam/George Calin Grijuliu cu banii publici El a continuat: ”Să nu mă întrebaţi, veţi cere despăgubiri morale. Nu, nu voi cere, şi aşa statul este aşa cum e, dator, mai vin şi eu să îi cer ce? Voi câştiga, nu am nevoie. Voi fi repus în funcţie, îmi voi duce sectorul până la capăt, mă voi gândi ce am de făcut în viitorul meu”. Cristian Popescu Piedone le-a transmis un mesaj şi rudelor celor morţi la Colectiv, afirmând că le-a spus că, dacă copiii lui erau acolo în acea seară şi mureau, susţinea în continuare că este nevinovat, dar că le înţelege furia. Foto: Inquam/ George Calin El le-a transmis un mesaj şi colegilor săi de la Primăria sectorului 5, care „au stat bine mersi şi s-au gândit că Piedone o muritu”. ”Piedone n-o muritu, doar puţin s-o odihnitu”, a spus primarul. Citește și: Averea uriașă a judecătoarei Adomniței, de la Curtea de Apel, unde magistrații fac grevă pentru pensii: 3,7 milioane lei doar în bănci și acțiuni „Vreau să le spun să plece liniştiţi, iar şi-au bătut joc de bani, iar au făcut achiziţii şi o să avem seriale în continuare”, a mai afirmat Piedone la poarta penitenciarului.

Mircea Marian
Opinii

Ce facem cu nesimțiții din Justiție

Fără îndoială, statul român nu duce lipsă de categorii de nerușinați îmbuibați cu privilegii. Dar azi, fără îndoială, magistrații - mai ales judecătorii - depășesc orice limită a nesimțirii. Asistăm la o mineriadă. Acționează sfidător, fiindcă cred că nu li se poate întâmpla nimic. Având protecția pensionarilor speciali de la CCR, știu că sunt intangibili. Este o mineriadă în care niște privilegiați sabotează statul român, ca să-și păstreze pensiile. Nu au absolut nici o rușine, nici o decență! Sabotează statul român fiindcă distrug încrederea cetățenilor în Justiție, în echitate, în statul de drept. Riscăm să pierdem sume uriașe din PNRR pentru că magistrații blochează orice reformă a pensiilor speciale. Își bat joc de mii de contribuabili ale căror procese - care oricum se târâiau - sunt suspendate... Iar infractorii vor înțelege că-n țara asta îți poți face de cap... Fac grevă, o grevă complet ilegală, pentru că nu vor să cedeze un milimetru din pensiile lor speciale, nici financiar, nici în ceea ce privește vârsta de pensionare. Proiectul de lege aflat acum la Parlament abia le mai taie, puțin, din avantaje, dar nici asta nu acceptă. Cu complicitatea unei clase politice corupte și a unor miniștri legați de diferite mafii, au scăpat de DNA și sunt acum anchetați printr-un mecanism obscur despre a cărui activitate publicul nu știe mai nimic. Practic, corupția a dispărut miraculos din Justiție - așa cum a dispărut, de altfel, și de la vârful clasei politice. Nimeni nu dă socoteală pentru procese tergiversate la nesfârșit, până când fapta se prescrie. Dosarul Țăndărei - exemplar. În Marea Britanie, membrii rețelei au fost condamnați urgent. În România au fost achitați, faptele s-au prescris și și-au primit armele înapoi. Cum crimele nu se prescriu, e mai greu cu dosarele Revoluției și Mineriadei din iunie 1990. Dar probabil le vor tergiversa până când Iliescu nu va mai fi... Iar ceea ce au făcut procurorii și judecătorii în dosarul Colectiv este cumplit: și-au bătut joc de suferința familiilor celor 64 de persoane decedate. Au tergiversat dosarul, l-au amânat, s-au pensionat, au tot redus din sentințe, pe măsură ce presiunea publică scădea. La șapte ani, șapte luni și 19 zile de la acea dramă, cel mai important acuzat din acest dosar, Piedone Popescu este achitat. În primă instanță, luase opt ani de închisoare. Apoi s-au făcut patru. Iar Înalta Curte l-a achitat. Eu nu contest decizia, pe fond, dar totuși, cum a fost posibilă această situație? Nu poți să nu te gândești la drama familiilor celor decedați... Dar dânșii se gândesc doar la pensiile lor speciale. Ce este cumplit este că nu vezi, în rândul magistraților, pe nimeni care să ia un pic de distanță față de obrăznicia majorității. Nimeni! La ce judecător te vei duce, sperând să fie corect? Ce poți să aștepți de la procurorii statului român? Nu știu care este soluția. Poate o nouă republică, cu o nouă Constituție, care să desființeze toată rețeaua toxică de privilegii din statul român. Poate reînviem DNA-ul și se face curățenie și-n rândul procurorilor și judecătorilor. Pe vremea doamnei Kovesi, nici nu mai știu câți judecători de la ICCJ și șefi de parchete au fost condamnați, iar unii au ajuns după gratii. Iar ceilalți știau de frică, de aceea o urau pe Kovesi... Repet, nu știu care este soluția, ce se poate face cu acești nerușinați. Dar s-a ajuns prea departe.

Piedone, achitat și eliberat (dosarul "Colectiv") (sursa: Facebook/Cristian Popescu Piedone)
Justiție

Piedone, achitat și eliberat (dosarul "Colectiv")

Piedone, achitat și eliberat (dosarul "Colectiv"). Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a admis, miercuri, recursul în casaţie formulat de fostul primar al Sectorului 5 al Capitalei Cristian Popescu Piedone şi a dispus punerea acestuia în libertate. Piedone, achitat și eliberat (dosarul "Colectiv") "Admite recursul în casaţie formulat de inculpatul Popescu Cristian Victor Piedone împotriva aceleiaşi decizii. Casează, în parte, decizia atacată, numai în ceea ce priveşte soluţia de condamnare a inculpatului Popescu Cristian Victor Piedone, desfiinţând în aceleaşi limite şi sentinţa penală nr. 1897 din data de 16.12.2019, pronunţată de Tribunalul Bucureşti-Secţia I Penală în dosarul nr. 17008/3/2016 şi, în rejudecare. În temeiul art. 448 alin. 1 pct. 2 lit. a şi alin. 3 Cod procedură penală, cu referire la art. 396 alin. 5 Cod procedură penală, raportat la art. 16 alin. 1 lit. b teza I Cod procedură penală, achită pe inculpatul Popescu Cristian Victor Piedone pentru săvârşirea infracţiunii de abuz în serviciu, prevăzută de art. 297 alin. 1 Cod penal, raportat la art. 13/2 din Legea nr. 78/2000 (autorizaţia SC Colectiv Club SRL). Înlătură dispoziţia privind obligarea inculpatului Popescu Cristian Victor Piedone la plata cheltuielilor judiciare către stat. Anulează formele de executare emise în baza sentinţei penale nr. 1897 din data de 16.12.2019, pronunţată de Tribunalul Bucureşti-Secţia I Penală în dosarul nr. 17008/3/2016, rămasă definitivă prin decizia penală nr. 566/A din data de 12.05.2022, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti - Secţia I Penală în acelaşi dosar privind pe inculpatul Popescu Cristian Victor Piedone şi dispune punerea de îndată în libertate a acestuia, dacă nu este arestat în altă cauză. Citește și: Averea uriașă a judecătoarei Adomniței, de la Curtea de Apel, unde magistrații fac grevă pentru pensii: 3,7 milioane lei doar în bănci și acțiuni Cheltuielile judiciare ocazionate de recursul în casaţie declarat de acest inculpat rămân în sarcina statului. Onorariile cuvenite apărătorilor desemnaţi din oficiu pentru recurenţii inculpaţi şi intimaţii inculpaţi, în sumă de câte 680 lei, rămân în sarcina statului.", se arată în minuta deciziei ÎCCJ, care este definitivă.

Dezastrul din spitalele de stat, într-un raport al Curții de Conturi
Eveniment

Dezastrul din spitalele de stat

Dezastrul din spitalele de stat, prezentat într-un raport al Curții de Conturi: peste jumătate sunt mai vechi de 60 de ani, multe au sărit de 100 de ani. În plus, circa 15% ar putea pica la cutremur. Raportul mai arată că, la peste ani de la drama de la Colectiv, nu există nici un centru de arși, care să trateze cazurile grave. Azi, Raed Arafat îndemna populația să nu intre în spații cu risc seismic. „Dacă ştii că o locaţie este într-un risc seismic clasa I şi că este un pericol dacă eşti acolo, eu, îmi pare rău să o zic, dar mai bine nu te duci. Adică tu trebuie să fii tu responsabil pentru tine. Nu intri într-un spaţiu, dacă nu eşti chiar obligat, într-un spaţiu care este cu risc seismic şi care ştii despre el că este cu risc seismic de clasa I”, a afirmat Raed Arafat. Puteți citi și: Raport Curtea de Conturi: salariile personalului medical s-au triplat, faţă de 2014. În schimb, investițiile au evoluat „oscilant” Dezastrul din spitalele de stat Potrivit raportului: Peste 50% din clădirile unităților sanitare spitalicești au o vechime mai mare de 60 ani, doar 3% fiind construite în ultimii 20 de ani. Un număr de 10 unități sanitare din subordinea MS au în administrare și clădiri cu o vechime mai mare de 100 ani Referitor la riscul seismic, aproximativ 15% din numărul clădirilor, reprezentând 20% din totalul suprafeței utile aferente unităților sanitare din subordinea MS sunt încadrate în una din cele 4 clase de risc seismic, RsI, RsII, RsIII sau RsIV, însă două unități sanitare fac parte din clasa de RsI, cu susceptibilitate de prăbușire în cazul unui cutremur (Institutul Național pentru Sănătatea Mamei și Copilului “Alessandrescu-Rusescu” și Spitalul Județean Clinic de Urgență “Sf. Spiridon” Iași). Un număr de 49 de clădiri sunt încadrate în clasa RsII, susceptibile de avariere majoră în cazul unui cutremur, care pot pune în pericol siguranța utilizatorilor. În ceea ce privește autorizația de prevenire și stingere a incendiilor, un număr de 27 unități din subordinea MS (46%) nu dețin acest tip de autorizație, ceea ce reprezintă un factor major de risc Datele oficiale prezentate UE arată o situație mai dramatică Însă, datele prezentate într-o anexă a PNRR, consultată de DeFapt.ro arată că dezastrul este mult mai mare. Cel puțin 21 de spitale românești se află în clasa de risc I, adică au un risc ridicat de prăbușire la cutremur. Alte 68 de spitale au fost incluse în clasa de risc II, construcții care în urma unui cutremur pot suferi degradări majore. Dar Curtea de Conturi a analizat doar situația spitalelor suborodnate ministerului Sănătății, iar datele din PNRR cuprind și spitalele subordonate autorităților locale. Citește și: EXCLUSIV Cel puțin 21 de spitale românești se pot prăbuși la un cutremur mare. Alte 68 ar suferi pagube majore. IGSU ține la secret lista celor mai șubrede spitale În raportul Curții de Conturi se arată clar că România nu are Centre de arși și nici Centre de recuperare medicală a pacienților care au suferit arsuri severe. „Numărul de paturi autorizate de Ministerul Sănătății în unități specializate pentru tratamentul pacienților critici cu arsuri severe este de 39 de paturi pentru arsi în secțiile din Spitalele Clinice de Urgență din Timișoara, Iași, București, Brașov, precum și 300 de paturi pentru arși în secțiile din spitalele județene și municipale din întreaga țară. Aceste paturi sunt dedicate îngrijirii pacienților cu arsură de severitate mica spre medie și necesită îmbunătățiri”, scrie Curtea de Conturi.

Arafat despre Colectiv: Nu sunt vinovat (sursa: Facebook/Raed Arafat)
Eveniment

Arafat despre Colectiv: Nu sunt vinovat

Arafat despre Colectiv: Nu sunt vinovat. Şeful Departamentului pentru Situaţii de Urgenţă, Raed Arafat, a declarat, sâmbătă, că dacă se simţea vinovat în legătură cu tragedia de la Colectiv ar fi părăsit sistemul, în schimb s-a făcut tot posibilul pentru salvarea victimelor incendiului. Arafat despre Colectiv: Nu sunt vinovat "Eu, dacă mă simţeam vinovat de ceva, poate că plecam. Asta o spun - că am făcut tot posibilul să lucrez şi să fac toată treaba ca să mut bolnavii şi ne-am luptat să mutăm bolnavii şi să salvăm vieţi, eu n-am de ce să mă simt vinovat că câteva personaje au îndreptat atacul pe tot sistemul de urgenţă. Da - au fost probleme pe partea de prevenire - dar şi aici vreau să spun - am început să modificăm legislaţia înainte de Colectiv, să nu creadă cineva că legislaţia s-a modificat la presiunea Colectivului. Hotărârea de Guvern de aplicare a legislaţiei a ieşit imediat după Colectiv", a spus Arafat, la Prima TV. El a arătat că legislaţia pe partea de prevenire şi pe impunerea unor reguli mai stricte a fost începută cu câteva luni înainte de Colectiv şi s-a reuşit modificarea legii, dar că "toate astea se pierd când unele voci sunt puternice şi vorbesc continuu pe social media" - lucru care s-a întâmplat şi în pandemie. "Habarnişti despre sistemul de urgenţă" "Eu n-am nicio teamă să-mi zic părerea - şi am mai auzit-o zisă prima dată de către observatori din afara ţării, care sunt specializaţi în domeniu - nu controlori de la Corpul de Control al premierului care au venit şi au făcut treaba, care erau jurişti - habarnişti despre sistemul de urgenţă. Raportul Corpului de Control venea cu foarte multe chestii lipsite de orice adevăr - să luăm exemple: cu intervenţia sub medie - când am întrebat care e media şi cu ce ne-au comparat, răspunsul următor a fost . (...) Nu poţi să te duci să controlezi o intervenţie la un dezastru cu multiple victime, tu - juristă dintr-un birou şi să vii cu părerea că intervenţia e sub medie", a mai spus Arafat. Şeful DSU a adăugat că "nu trebuie să treacă foarte mult ca să explicăm şi noi ce am făcut şi să vedem, să luăm din nou raportul Corpului de Control de atunci şi să vedem modul în care s-a scris, ce au scris în el, pe ce bază au scris, poate merită discutat cu cei care l-au scris". "Nu se poate minimaliza tot" În opinia sa, Arafat susţine că multe lucruri scrise în raport nu erau bazate pe fapte, pe realitate, "erau bazate pe impactul mediatic, impactul emoţional şi faptul că cineva trebuia să dovedească că totul a mers prost". Citește și: EXCLUSIV Filiera Roxadustat: substanța dopantă găsită în corpul Simonei Halep poate fi procurată și sub formă de pudră albă de la un furnizor chinez "Noi am mobilizat 63 de ambulanţe, am mobilizat personal, UPU-rile - ordinul care s-a dat ca bolnavii să se împrăştie pe toate UPU-rile a salvat vieţi. În afara primelor 26 de decese, la faţa locului, şi unul singur pe parcursul transportului la Spitalul Universitar, în primele ore n-au mai fost decese deloc - au existat 88 de pacienţi intubaţi, ventilaţi, (...) nu se poate minimaliza tot ce s-a făcut pentru că unul sau doi sau trei habarnişti în domeniu au comentat", a afirmat Arafat. El a menţionat că subiectele emoţionale sunt exploatate cel mai mult şi au pe seama lor cele mai multe fake-news-uri şi "folclor", dar, dacă sunt analizate la rece, e posibil să apară altceva.

Șapte ani de la tragedia Colectiv (sursa: Facebook/Iancu Eugen)
Eveniment

Șapte ani de la tragedia Colectiv

Șapte ani de la tragedia Colectiv. Pe 30 octombrie este comemorată una dintre cele mai mari tragedii petrecute în România în ultimii 50 de ani, precizează preşedintele Asociaţiei Colectiv GTG 3010, Eugen Iancu. Șapte ani de la tragedia Colectiv "Ziua de 30 Octombrie a devenit de 7 ani o zi a comemorării uneia dintre cele mai mari tragedii din ultimii 50 de ani petrecute în România şi în acelaşi timp o zi în care ne reamintim an de an de corupţia şi de impotenţa statului român. De 7 ani părinţii, rudele celor decedaţi şi supravieţuitorii incendiului vorbesc în această zi despre viaţa lor şi a celor plecaţi, despre speranţe şi dezamăgiri, despre curajul asumării, despre schimbare, despre justiţie şi nevoia de adevăr", scrie Eugen Iancu, pe Facebook. Potrivit acestuia, ceea ce este "cu adevărat important în această zi" este reacţia societăţii şi dacă oamenii îşi doresc ca viaţa lor să fie trăită în siguranţă. "Am rămas doar cu dezamăgirile" "Ce a fost şi rămâne însă cu adevărat important în această zi este reacţia societăţii, reacţia străzii. Important nu este cum ne ducem noi durerile, cicatricile. Important este dacă voi aţi uitat sau nu, dacă voi vă doriţi ca viaţa voastră, a copiilor voştri să fie una trăită în siguranţă sau nu. Noi, victimele, ne vom spune an de an povestea cu speranţa că ea nu se va repeta. Noi am cunoscut efectul focului, al corupţiei, al laşităţii, al orgoliilor şi al prostiei unor decidenţi şi ne-am călit. Am rămas doar cu dezamăgirile. Dar voi, voi cei care credeţi că istoria nu se repetă? Voi cei care credeţi că ? Voi ce spuneţi şi mai ales ce faceţi?", a scris preşedintele Asociaţiei Colectiv. Citește și: Putin dă un semnal clar că e dispus să sacrifice orice ca să câștige ceva în Ucraina: șantajează țările sărace care depind de grâne ucrainene, se retrage din acordul exporturilor maritime Pe 30 octombrie 2015 a avut loc tragedia de la Clubul Colectiv din Bucureşti, cel mai mare incendiu produs într-un club din ţară şi cel mai mare accident după anul 1989, soldat cu 64 de morţi şi 163 de răniţi.

Piedone contestă condamnarea din dosarul Colectiv Foto: Inquam/ Octav Ganea
Internațional

Piedone contestă condamnarea din dosarul Colectiv

Piedone contestă condamnarea din dosarul Colectiv. Fostul primar Cristian Popescu-Piedone a depus la Curtea de Apel Bucureşti o contestaţie la executare împotriva condamnării de patru ani închisoare primită pentru săvârşirea infracţiunii de abuz în serviciu în legătură cu tragedia din octombrie 2015 de la clubul Colectiv, în urma căreia au decedat 64 de persoane. Este prima acţiune în justiţie la care apelează Piedone pentru a scăpa de condamnare după ce a fost închis în penitenciar. Piedone contestă condamnarea din dosarul Colectiv Instanţa a stabilit în acest caz termen pe data de 16 iunie. Piedone mai are la dispoziţie două căi extraordinare de atac la care poate apela - contestaţia în anulare şi recursul în casaţie. Citește și: Autoritatea lui Putin se fisurează încetul cu încetul: văduva mentorului său din perioada Sankt Petersburg îi apără pe oamenii de cultură ruși care critică invadarea Ucrainei Pe 12 mai, Cristian Popescu Piedone a fost condamnat la 4 ani de închisoare pentru abuz în serviciu, pedeapsă scăzută la jumătate faţă de condamnarea de 8 ani şi 6 luni de închisoare cât luase la Tribunalul Bucureşti, potrivit Agerpres. Pe lângă scăderea la jumătate a pedepsei, Piedone a fost scos şi de pe lista inculpaţilor care trebuie să plătească daune de zeci de milioane de euro către victimele incendiului. Piedone este acuzat că semnat acordurile şi autorizaţiile de funcţionare a clubului Colectiv într-o modalitate care a încălcat prevederile legale referitoare la securitatea la incendiu, inclusiv prin aceea că nu au fost respectate dispoziţiile privind controlul după emiterea autorizaţiilor.

Antonina Radu dată în urmărire generală (sursa: Playtech)
Internațional

Antonina Radu, dată în urmărire generală

Angajata ISU, Antonina Radu, condamnată definitiv joi, în dosarul Colectiv, a fost dată în urmărire generală. Antonina Radu a fost condamnată definitiv la 8 ani şi 8 luni de închisoare pentru abuz în serviciu şi uzurparea funcţiei, fiind acuzată că a făcut verificări în clubul Colectiv fără a lua măsurile legale în privinţa respectării normelor de prevenire şi stingere a incendiilor. Antonina Radu, dată în urmărire generală Dat fiind că nu a fost găsită la adresa de domiciliu şi nici nu s-a prezentat pentru a se preda în vederea încarcerării, ea a fost dată în urmărire. Citește și: De ce se dau lupte grele cu pierderi rusești uriașe pentru Insula Șerpilor: mica stâncă din Marea Neagră este esențială pentru atacul asupra Odesei și joncțiunea cu Transnistria IGPR a transmis vineri că, având în vedere hotărârea definitivă a Curţii de Apel Bucureşti, în dosarul Colectiv, Direcţia Generală de Poliţie a Municipiului Bucureşti - Serviciul Investigaţii Criminale a pus în aplicare 5 mandate de executare a pedepsei cu inchisoarea. "O persoană s-a prezentat la sediul unei subunităţi de poliţie, de unde a fost preluată şi încarcerată. Alte trei persoane au fost preluate de la domiciliu, iar după întocmirea formalităţilor necesare, au fost încarcerate. Pentru o persoană, care nu a fost găsită la domiciliu, a fost dispusă măsura punerii în urmărire, fiind emis mandat de arestare european", a precizat Poliţia Română.

Dosarul "Colectiv" a ajuns la final Foto: Facebook Popescu Piedone
Internațional

Dosarul "Colectiv" a ajuns la final

Dosarul "Colectiv" a ajuns la final. Curtea de Apel Bucureşti ar putea pronunţa, marţi, sentinţa definitivă în dosarul "Colectiv", în care fostul primar al Sectorului 4 Cristian Popescu-Piedone a fost condamnat în primă instanţă la 8 ani şi 6 luni de închisoare pentru abuz în serviciu, în legătură cu tragedia în urma căreia au decedat 64 de persoane. Ultimul termen al procesului a avut loc în decembrie 2021, iar de atunci judecătorii au amânat de mai multe ori pronunţarea sentinţei în acest caz. Dosarul "Colectiv" a ajuns la final În cadrul dezbaterilor finale, avocaţii inculpaţilor au solicitat achitarea sau aplicarea unor pedepse mai blânde, apreciind că procurorii ar fi greşit când au decis trimiterea în judecată a clienţilor lor, dar şi magistraţii Tribunalului Bucureşti, când au pronunţat pedepse cu executare. De cealaltă parte, procurorii au cerut pedepse "orientate spre maximumul prevăzut de lege" şi cu executare pentru fostul primar al Sectorului 4 al Capitalei Cristian Popescu-Piedone, funcţionari din Primărie, patronii clubului, doi pompieri, doi pirotehnişti şi reprezentaţii unei firme de artificii, susţinând că ordinea socială a fost "alterată" de corupţie, iar oameni au ars. "Nu vorbim de doi, ci de un cimitir", au transmis anchetatorii. Citește și: EXCLUSIV De ce au căzut ca muștele site-urile aeroporturilor românești sub atacurile Killnet? Șeful Aviației Civile din România a desființat, ilegal, structura de cybersecurity Iniţial, procesul ar fi trebuit să se încheie în luna iunie 2021, însă completul de judecată, format din magistraţii Adina Pretoria Dumitrache şi Andrei Viorel Iugan, a ridicat din oficiu o cerere de schimbare a încadrării juridice a faptelor pentru o parte dintre inculpaţii din dosarul 'Colectiv'. Propunerea a dus atunci la dezbateri aprinse între judecătoarea Adina Pretoria Dumitrache, pe de o parte, şi, pe de alta, procurorul DNA şi avocaţii victimelor, care au reclamat că se încearcă tergiversarea procesului şi aplicarea unor pedepse mai mici inculpaţilor. Cei doi judecători ai completului nu au căzut de acord asupra schimbării încadrării juridice a faptelor, astfel încât s-a format un complet de divergenţă, prin includerea unui al treilea magistrat. Ulterior, acest complet de divergenţă a decis să înlăture aplicarea consecinţelor deosebit de grave în cazul infracţiunii de abuz în serviciu de care sunt acuzaţi o parte dintre inculpaţii din dosarul "Colectiv", printre care şi Cristian Popescu-Piedone. Ce pedepse riscă inculpații din dosarul "Colectiv" Procesul se află în faza de apel, după ce, pe 16 decembrie 2019, Tribunalul Bucureşti a decis următoarele condamnări: * Cristian Popescu-Piedone - 8 ani şi 6 luni de închisoare cu executare pentru săvârşirea infracţiunii de abuz în serviciu în legătură cu eliberarea autorizaţiilor de funcţionare pentru clubul Colectiv; * cei trei patroni ai clubului Colectiv, Alin George Anastasescu, Paul Gancea şi Costin Mincu - câte 11 ani şi 8 luni închisoare pentru ucidere din culpă în formă agravantă, vătămare corporală din culpă în formă agravantă şi neluarea măsurilor legale de securitate şi sănătate în muncă; * Daniela Niţă, patroana firmei de artificii Golden Ideas Fireworks Artists (decedată între timp) - 12 ani şi 8 luni de închisoare cu executare; * pirotehniştii Viorel Zaharia şi Marian Moise - 9 ani şi 8 luni de închisoare şi, respectiv, 10 ani; * Cristian Niţă, director al firmei de artificii - 3 ani şi 6 luni de închisoare cu executare; * George Matei şi Antonina Radu, cei doi pompieri de la Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă (ISU) Bucureşti care au verificat clubul Colectiv fără a lua măsurile legale în privinţa respectării normelor PSI - câte 9 ani şi 2 luni de închisoare. * Aurelia Iofciu, şefa Serviciului autorizări comerciale din Primărie - 8 ani de închisoare; * Larisa Luminiţa Ganea, consilier superior - 7 ani; * Ramona Sandra Moţoc, referent superior - 3 ani de închisoare cu suspendare şi prestarea a 90 de zile de muncă în folosul comunităţii. Persoanele condamnate au fost obligate să plătească, în solidar cu Primăria Sector 4 şi ISU Bucureşti-Ilfov, daune morale şi materiale de peste 50 de milioane de euro către victimele incendiului din octombrie 2015. De asemenea, inculpaţii, ISU şi Primăria Sectorului 4 trebuie să plătească mai multor spitale din Bucureşti şi din ţară peste 8 milioane lei, reprezentând cheltuieli de spitalizare cu persoanele decedate şi rănite. În rechizitoriul întocmit de Parchetul General se arată că patronii Colectiv "au încurajat şi permis accesul unui număr de persoane mult peste limita admisă a clubului, în condiţiile în care spaţiul nu era prevăzut cu mai multe căi de evacuare în caz de urgenţă, precum şi desfăşurarea unui spectacol pirotehnic (foc de artificii) în incinta acoperită a clubului situat pe strada Tăbăcarilor nr. 7, Sector 4, în condiţiile amenajărilor interioare improprii unor astfel de activităţi, caracterizate prin existenţa unor materiale uşor inflamabile, montate cu încălcarea dispoziţiilor legale şi pentru evitarea costurilor suplimentare (obiecte de decor şi pentru izolare fonică pe stâlpii de susţinere, pereţi şi tavan, spumă poliuretanică neignifugată), cu consecinţa producerii unui incendiu în seara de 30.10.2015". Anchetatorii mai arată că patronii Alin George Anastasescu, Paul Gancea şi Costin Mincu "nu au asigurat cadrul organizatoric şi mijloacele necesare securităţii şi sănătăţii în muncă, nu au luat măsuri pentru evacuarea personalului şi a clienţilor prin asigurarea unui număr de căi de ieşire suficient şi prevăzut de lege, marcate şi dotate corespunzător, şi nu au stabilit clauze privind sănătatea şi securitatea în muncă cu prezentarea riscurilor specifice pentru securitatea şi sănătatea în muncă în cadrul clubului la încheierea contractului de prestări servicii dintre SC Club Colectiv SRL şi SC Digidream Multimedia SRL". Fostul primar Cristian Popescu-Piedone este acuzat de săvârşirea a două infracţiuni de abuz în serviciu, cauzând vătămarea intereselor legitime ale unor persoane fizice şi ale Sectorului 4. Potrivit procurorilor, infracţiunea de abuz în serviciu constă în eliberarea acordurilor şi autorizaţiilor de funcţionare pentru două societăţi comerciale într-o modalitate care a încălcat prevederile legale referitoare la securitatea la incendiu, inclusiv prin aceea că nu au fost respectate dispoziţiile privind controlul după emiterea autorizaţiilor.

Antonina Radu dată în urmărire generală (sursa: Playtech)
Eveniment

Dosarul "Colectiv"este la a treia amânare

Dosarul "Colectiv"este la a treia amânare. Pronunţarea în dosarul Colectiv a fost amânată din nou, vineri, de Curtea de Apel Bucureşti, magistraţii anunţând un nou termen pentru 3 mai. Curtea de Apel Bucureşti era aşteptată să se pronunţe, vineri, în dosarul Colectiv, după ce în 3 martie magistraţii au amânat decizia, explicând că au fost depuse concluzii scrise după termenul stabilit şi mai aveau nevoie de timp pentru deliberare. Dosarul "Colectiv"este la a treia amânare Procesul s-a terminat în luna decembrie, iar judecătorii au amânat de trei ori luarea unei decizii în acest caz. La ultimul termen al procesului, din 21 decembrie 2021, avocaţii inculpaţilor au solicitat achitarea sau aplicarea unor pedepse mai blânde, apreciind că procurorii ar fi greşit când au decis trimiterea în judecată a clienţilor lor, dar şi magistraţii Tribunalului Bucureşti, când au pronunţat pedepse cu executare, potrivit Agerpres. Citește și: Avalanșa de angajări la Guvern nu se mai oprește: Ministerul Economiei, plus 10% la schema de personal. Fondurile Europene au anunțat deja: numărul angajaților crește cu 30% De cealaltă parte, procurorii au cerut pedepse "orientate spre maximumul prevăzut de lege" şi cu executare pentru fostul primar al Sectorului 4 al Capitalei Cristian Popescu-Piedone, funcţionari din Primărie, patronii clubului, doi pompieri, doi pirotehnişti şi reprezentaţii unei firme de artificii, susţinând că ordinea socială a fost "alterată" de corupţie, iar oameni au ars. "Nu vorbim de doi, ci de un cimitir", au transmis anchetatorii. Iniţial, procesul ar fi trebuit să se încheie în luna iunie 2021, însă completul de judecată, format din magistraţii Adina Pretoria Dumitrache şi Andrei Viorel Iugan, a ridicat din oficiu o cerere de schimbare a încadrării juridice a faptelor pentru o parte dintre inculpaţii din dosarul 'Colectiv'. Propunerea a dus atunci la dezbateri aprinse între judecătoarea Adina Pretoria Dumitrache, pe de o parte, şi, pe de alta, procurorul DNA şi avocaţii victimelor, care au reclamat că se încearcă tergiversarea procesului şi aplicarea unor pedepse mai mici inculpaţilor. Cei doi judecători ai completului nu au căzut de acord asupra schimbării încadrării juridice a faptelor, astfel încât s-a format un complet de divergenţă, prin includerea unui al treilea magistrat. Ulterior, acest complet de divergenţă a decis să înlăture aplicarea consecinţelor deosebit de grave în cazul infracţiunii de abuz în serviciu de care sunt acuzaţi o parte dintre inculpaţii din dosarul "Colectiv", printre care şi Cristian Popescu-Piedone.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră