marți 18 august
Login Contact
DeFapt.ro

claudiu sandu

7 articole
Politică

Șefii tribunalelor și Curților de Apel, atac în grup la Bolojan: cer explicații despre discuția cu șefa CCR, Simina Tănăsescu. Procurorul CSM Sandu spune că discuția este o „non știre”

Într-un gest fără precedent, președinții tribunalelor și ai Curților de Apel au cerut clarificări cu privire la întâlnirea dintre premierul Ilie Bolojan și șefa CCR, Simina Tănăsescu. Citește și: FOTO Călin Georgescu și soția, la biserică, înconjurați de vreo 12 gealați, în rol de bodyguarzi. Nicușor Dan și familia, cu 3-4 gărzi, în Făgăraș Ieri, procurorul Claudiu Sandu, membru al CSM, a afirmat că această întâlnire este o non-știre: „O întâlnire între două persoane care conduc instituții publice este ceva normal în lumea civilizată. Doar în România e asemenea știre poate crea suspiciuni. Culmea, cei mai suspicioși sunt cei care țin justiția în genunchi”.  Printre cei care cer explicații cu privire la întâlnirea Bolojan-Tănăsescu este Dana Gârbovan, acum șefa Curții de Apel Cluj, care a fost propusă de PSD ministru al Justiției, dar președintele Iohannis a refuzat propunerea. Acum, Gârbovan vrea să ajungă judecătoare la Înalta Curte de Casație și Justiție, condusă de Lia Savonea. Un alt semnatar este controversata Liana Arsene, de la Curtea de Apel București.  „Pentru înlăturarea oricărei speculații și pentru protejarea încrederii publice...” „Președinții curților de apel din România, în considerarea exigențelor statului de drept și din perspectiva instanțelor judecătorești, chemate să dea efect în activitatea lor jurisdicțională deciziilor Curții Constituționale, consideră necesară clarificarea informațiilor apărute în spațiul public referitoare la întâlnirea dintre președinta Curții Constituționale a României, doamna Elena-Simina Tănăsescu, și domnul Ilie Bolojan, prim-ministru demis, care ar fi avut loc în biroul președintelui Senatului, aceștia din urmă cu interese în dosare aflate pe rolul Curții Constituționale (...) În acest context, prezintă relevanță și precedentul din anul 2018, când doamna Elena- Simina Tănăsescu, astăzi președinte al Curții Constituționale, la acel moment consilier prezidențial, și-a prezentat demisia în urma controverselor generate de o întâlnire cu un judecător al Curții Constituționale. Deși Administrația Prezidențială a negat existența oricăror presiuni, aceasta aprecia atunci că este «inadmisibil ca la nivelul opiniei publice să planeze orice suspiciune că ar fi fost posibilă o încercare de imixtiune în activitatea Curții Constituționale». Considerăm că standardul exprimat atunci rămâne pe deplin actual. Pentru înlăturarea oricărei speculații și pentru protejarea încrederii publice în jurisdicția constituțională, considerăm necesară clarificarea informațiilor apărute public, cu privire la existența și cadrul în care întâlnirea a avut loc, la motivul desfășurării sale în biroul președintelui Senatului, precum și la scopul și temele discutate”, se arată în scrisoarea președinților Curților de Apel.  „Președinții tribunalelor din România, în considerarea exigențelor statului de drept și din perspectiva instanțelor judecătorești, chemate să dea efect în activitatea lor jurisdicțională deciziilor Curții Constituționale, consideră necesară clarificarea informațiilor apărute în spațiul public referitoare la întâlnirea dintre președinta Curții Constituționale a României, doamna Elena-Simina Tănăsescu, și domnul Ilie Bolojan, prim-ministru demis, care ar fi avut loc în biroul președintelui Senatului, aceștia din urmă cu interese în dosare aflate pe rolul Curții Constituționale (...) Pentru înlăturarea oricărei speculații și pentru protejarea încrederii publice în jurisdicția constituțională, considerăm necesară clarificarea informațiilor apărute public, cu privire la existența și cadrul în care întâlnirea a avut loc, la motivul desfășurării sale în biroul președintelui Senatului, precum și la scopul și temele discutate. Standardele de independență, imparțialitate și transparență pretinse în mod legitim instanțelor și judecătorilor trebuie respectate cu aceeași rigoare la nivelul oricărei jurisdicții. Respectarea lor consolidează autoritatea instituțiilor și încrederea reciprocă indispensabilă funcționării statului de drept”, afirmă președinții tribunalelor. 

Șefii tribunalelor și Curților de Apel, atac în grup la Bolojan: cer explicații despre discuția cu șefa CCR, Simina Tănăsescu. Procurorul CSM Sandu spune că discuția este o „non știre”
Întâlnirea dintre Bolojan și președinta CCR „este o non știre” - procuror CSM
Politică

Întâlnirea dintre Bolojan și președinta CCR „este o non știre” - procuror CSM

„Știrea unei posibile întâlniri intre primul ministru demis si președinta Curții Constituționale este o non știre”, scrie, pe Facebook, procurorul Claudiu Sandu, membru al CSM. „Culmea, cei mai suspiciosi sunt cei care țin justitia in genunchi”, arată el.  Citește și: Concedierea în timpul concediului medical: ce drepturi au salariații în 2026 și cum se pot apăra de abuzurile angajatorilor Pe de altă parte, el apreciază că „cea mai buna știre din aceasta săptămână” este decizia procurorilor din Oradea de a aplica hotărârea CJUE Lin II, continuând urmărirea penală intr-un dosar care, potrivit acestei hotarari, nu este prescris.  „Ne-am obișnuit ca hotii si coruptii sa rămână cu averile furate, sa huzureasca pe coasta de azur sau pe malul vreunui lac italian” „Procurorii din Oradea au decis sa aplice hotărârea CJUE Lin II si sa continue urmărirea penală intr-un dosar care, potrivit acestei hotarari, nu este prescris. Prin urmare, colegii mei au decis sa aplice un standard european intr-un dosar de evaziune fiscala cu un prejudiciu major si sa încerce recuperarea prejudiciului si tragerea la răspundere penala a autorului.   Aceasta mi se pare cea mai buna știre din aceasta săptămână.   Din pacate este singura.   Știrea unei posibile întâlniri intre primul ministru demis si președinta Curții Constituționale este o non știre.   O intalnire intre doua persoane care conduc instituții publice este ceva normal in lumea civilizata. Doar in Romania e asemenea știre poate crea suspiciuni.   Culmea, cei mai suspiciosi sunt cei care țin justitia in genunchi.   O știre adevărată ar fi fost daca Parchetul General ar fi dispus o evaluare la nivel național pentru a stabili care dosare se afla in situatia de a continua urmărirea penală conform hotărârii LIN II si pentru care dosare se va formula cale de atac extraordinară.   In schimb, este creata o noua portiță de salvare a infractorilor.   Se pare ca organul de politie judiciara care constata săvârșirea unei infractiuni nu poate sa înceapă urmărirea penală in cauza pentru ca ar fi martor. Adica ar exista incompatibilitate intre calitatea de martor si calitatea de organ de cercetare penală. Întrebarea logica este de ce? Care este motivul pentru care un lucrător de politie judiciara nu ar putea pune cătușele unui infractor prins in flagrant? Ar trebui sa cheme un alt echipaj care nu a văzut flagrantul, căruia sa îi povestească ce s-a întâmplat si care sa ia masuri de reținere impotriva suspectului.   Cred ca devenim ridicoli.   Iar peste toate aceste procese cognitive se ridica numărul urias de morți din accidente rutiere produse saptamana asta.   Poate pare sa nu aibă vreo legătură cu ce am scris mai sus dar eu cred ca are.   Ne-am obișnuit cu răul. Nu il mai conștientizăm. Il consideram ceva ce face parte din viata noastră. Cand auzim ca s-a produs o nenorocire ne bucuram ca nu am fost noi victimele. Accidentele se produc pentru ca mulți nu doresc sa mai respecte nici o regula. Se considera îndreptățiti sa trateze strada ca pe o junglă. Ce are in cap o persoana care nu are permis si care, urcandu-se la volan produce un accident cu cinci victime? Se gândește la pericolul pe care il reprezinta pentru societate? Il interesează?   Daca o astfel de persoană este surprinsa in trafic de un echipaj de politie anterior producerii accidentului dar calitatea de martor a polițistului il impiedica sa ia masuri impotriva faptuitorului iar la puțin timp produce un accident cu cinci victime, va răspunde completul de judecată care a stabilit ca politistul martor nu poate sa fie si organ de cercetare penală?   Cam asa este si cu marii corupti si marii evazionisti. Nimeni nu pare interesat sa acționeze de urgenta pentru a mai salva dosarele in care se aplica hotărârea LIN II.   Ne-am obișnuit ca hotii si coruptii sa rămână cu averile furate, sa huzureasca pe coasta de azur sau pe malul vreunui lac italian in vreme ce noi plătim taxe record.   Nimeni nu mai pare interesat sa redea autoritatea statului si sa reinstituie legi serioase de combatere a corupției si a jafului din banul public.   Iar cetățeanul posesor de mașină, neavând posibilitatea de a se îmbogăți precum politicienii si acoliții lor, rămâne doar cu posibilitatea de a actiona accelerația”, a scris Claudiu Sandu.     

Procurorul Sandu scrie că ar trebui arestări la CSM și conducerea Curții de Apel București pentru favorizarea prescrierii faptelor lui Robert Negoiță
Eveniment

Procurorul Sandu scrie că ar trebui arestări la CSM și conducerea Curții de Apel București pentru favorizarea prescrierii faptelor lui Robert Negoiță

„Probabil că în urmă cu 8-9 ani ar fi fost operate arestări într-o asemenea cauză”, scrie procurorul Claudiu Sandu, membru al CSM, într-o postare pe Facebook în care se referă la tergiversările din dosarul lui Robert Negoiță, deși nu menționează nici un nume. Citește și: Recalcularea pensiei în 2026: cum verificați dacă decizia este corectă și unde o contestați dacă apar erori Sandu arată cum este favorizat „infractorul” și întreabă retoric: „Este împiedicată sau îngreunată tragerea la răspundere penală a unui infractor atunci când, după mai mulți ani de proces, observând că se apropie finalizarea cercetării judecătorești și este posibilă tragerea la răspundere penală a infractorului prin pronunțarea unui pedepse, organismul abilitat ( CSM și conducerea instanței respective) refuză prelungirea delegării unui judecător în acea cauză și, în acest fel, cu știința, acceptă prescrierea faptelor și salvarea infractorului?”. Sandu: „În urma cu 8-9 ani ar fi fost operate arestari” Sandu se referă la un articol din G4Media, de acum trei zile, care arăta: „Procesul prin care a fost trimis în judecată Robert Negoiță, primarul Sectorului 3, și în care prejudiciul estimat de procurori este de peste 100 de milioane de euro, va fi reluat de la zero, la patru ani de la începerea cercetării judecătorești. Motivul este că președinta Curții de Apel București, Liana Arsenie, a schimbat completul de judecată, iar potrivit unei decizii a Curții Constituționale, în asemenea cazuri, procesul se reia de la capăt, pentru ca noul complet să administreze integral probatoriul”.  „FAVORIZAREA FAPTUITORULUI Favorizarea faptuitorului este o infractiune prevazuta la art. 269 cod penal si este definita ca fiind ajutorul dat unui faptuitor ( persoana care a savarsit o infractiune) in scopul împiedicarii sau ingreunarii cercetărilor intr-o cauza penala, tragerii la răspundere penala, executării unei pedepse sau masuri privative de libertate.   Este evident ca definirea infracțiunii a avut in vedere cele trei mari faze ale unui proces penal si anume:   1. Urmărirea penală - motiv pentru care este incriminata împiedicarea sau ingreunarea cercetărilor;   2. Judecată - motiv pentru care este incriminata împiedicarea sau ingreunarea tragerii la răspundere penala, judecătorul fiind singurul abilitat de lege sa pronunțe o hotarare prin care sa aplice o pedeapsa ca urmare a săvârșirii unei infractiuni;   3. Executarea pedepsei - motiv pentru care este incriminata forma impiedicarii sau ingreunarii executarii unei pedepse sau masura privative de libertate.   Se ridica întrebarea:   Este împiedicată sau ingreunata tragerea la răspundere penala a unui infractor atunci cand, dupa mai mulți ani de proces, observând ca se apropie finalizarea cercetării judecătorești si este posibila tragerea la răspundere penală a infractorului prin pronunțarea unui pedepse, organismul abilitat ( CSM si conducerea instantei respective) refuza prelungirea delegarii unui judecator in acea cauza si, in acest fel, cu stiinta, accepta prescrierea faptelor si salvarea infractorului?   Eu cred ca este o obligație profesionala ca in cauzele importante, toate instituțiile implicate in infaptuirea justitiei sa depună eforturi maxime pentru ca acestea sa fie finalizate intr-un termen rezonabil, înainte de intervenirea prescriptiei.   Desigur ca aceasta obligație implica si obligația ca in aceste completuri de judecată sa nu fie desemnați magistrati delegati si, mai ales, atunci cand observi ca magistratul își face treaba sa nu refuzi prelungirea delegarii, mai ales cand stii care vor fi efectele unei asemenea masuri.   Probabil ca în urma cu 8-9 ani ar fi fost operate arestari intr-o asemenea cauza.   Astăzi ne uitam cum infractorii scăpa iar cei vinovati de asemenea catastrofe sunt promovati si apreciați”, a scris Claudiu Sandu.   

Procuror CSM: „Totul este penetrat de corupție”, România - stat eșuat
Eveniment

Procuror CSM: „Totul este penetrat de corupție”, România - stat eșuat

Procurorul Claudiu Sandu, membru al CSM, scrie pe Facebook că „totul este penetrat de corupție” și „nu mai există nici un serviciu public care să nu fie penetrat de corupție”.  Citește și: Cine este Petrișor Peiu, auristul care spera ca PSD să-l propulseze președinte interimar al României: l-a slujit pe Adrian Năstase, penalul PSD Neacșu l-a propus la Transgaz „Până la urmă, acel risc general de impunitate de care vorbește CJUE este cel mai periculos pentru un stat de drept, pentru o democrație, pentru că transformă o țară într-un paradis al infractorilor. De aici până la anarhie mai este doar un pas”, a apreciat Sandu. „Transformă o țară într-un paradis al infractorilor” Ce arată procurorul în postarea sa:  După atacul informatic asupra Cadastrului, ANCPI, el arată: „Totul este penetrat de corupție.  Cei care fac legile se gândesc prima dată cum îi vor afecta aceste legi pe ei și pe acoliții lor?  De aceea sunt lăsate portițe în legi. Cei care semnează contracte se întreabă ce vor câștiga ei din aceste contracte?  De aceea avem o infrastructură dezastruoasă care poate fi penetrată sau supravegheată oricând.  „Decât sa se contracteze lucrari fara beneficii pentru contractanti, mai bine nu mai contractau deloc” „Ce se întâmplă la ANCPI nu face decât sa confirme bănuiala ca nu mai exista nici un serviciu public care sa nu fie penetrat de coruptie” „Faptul ca am încălcat niste principii de drept si, in acest fel, am facut scăpați sute sau mii de infractori arată halul de degradare a scolii românești de drept dar si degradarea accelerata a conștiinței magistraturii din România (...) Pana la urma, acel risc general de impunitate de care vorbește CJUE este cel mai periculos pentru un stat de drept, pentru o democrație, pentru ca transforma o tara intr-un paradis al infractorilor. De aici pana la anarhie mai este doar un pas” „Prin decizii ale CCR, prin decizii ale ICCJ, prin anulari de probe, restituiri de dosare, prin uitarea dosarelor in fisete, prin acordarea a zeci și sute de termene până la împlinirea termenului de prescripție, am amplificat sentimentul de impunitate al infractorilor, prin urmare am contribuit direct la amplificarea dorinței de anarhie” La finalul postării, el critică Comisia Europeană pentru faptul că a ridicat MCV-ul: „Comisia este nemulțumită ca nu se fac pași pentru combaterea corupției in magistratura. Dar atunci cand era ridicat MCV-ul unde erau? Au crezut ca reforma s-a încheiat si ca ne putem descurca singuri. Cred ca s-au înșelat”. 

Cel mai dur atac al procurorului CSM Sandu la gruparea Savonea: „Sufletele noastre vor arde in iad”
Justiție

Cel mai dur atac al procurorului CSM Sandu la gruparea Savonea: „Sufletele noastre vor arde in iad”

Cel mai dur atac al procurorului CSM Claudiu Sandu la gruparea Savonea: „Oare sufletele noastre vor arde în Iad pentru veșnicie? Pentru carierele pe care le-am distrus? Pentru viețile pe care le-am distrus dându-ne mână cu ticăloșii? Pentru că ne-am bătut joc de oameni a căror singura dorință a fost să facă dreptate? Pentru că i-am scuipat pe cei care așteptau de la noi dreptate?”, a scris el pe Facebook. Citește și: Ploiești, 2025: cheltuieli de personal mult reduse, datoriile exigibile - plătite, investiții duble față de 2024 În postarea sa, el nu spune la cine se referă, dar afirmațiile sale - coroborate cu declarațiile din ultima perioadă de timp - arată că se referă la judecătorii grupați în jurul președintelui ICCJ, Lia Savonea.  Cel mai dur atac al procurorului CSM Sandu la gruparea Savonea: „Sufletele noastre vor arde in iad” Postarea se încheie cu cuvintele „Îl sună...”, o referire evidentă la momentul jenant din conferința de presă a conducerii Curții de Apel București, când o vicepreșdintă a Curții, Ionela Tudor, i-a spus președintei Liana Arsenie: „M-a sunat Lia...”.  În mesajul sa cu puternice accente mistice, Claudiu Sandu întreabă retoric: „Nu am salvat din ghearele procurorilor înalti prelati?”. Dar tot el răspunde: „Dacă lui Dumnezeu îi plac oamenii cinstiți, muncitori, demni, onorabili, iubitori de adevăr si dreptate?”.  „DUMNEZEII Suntem Dumnezei. Nu răspundem în fata nimănui. Nimeni nu ne poate pedepsi. Ne place asta.   Nu respectam pe nimeni; doar alți Dumnezei ca noi.   Suntem Dumnezei peste lacrimile mamelor ce si-au pierdut copiii si așteaptă un gram de dreptate. Peste victimele infracțiunilor violente care se întâlnesc cu calaii lor liberi pe stradă. Peste disperarea părinților care văd traficanți oferindu-le copiilor droguri la intrarea in școală. Peste corupția care domnește. Peste hoția generalizata si încurajată.   Impunem omerta.   Cine nu înțelege trebuie pedepsit. Întâi îi atragem atenția prietenește, eventual public. Dacă nu se conformează il pedepsim. Nu ne interesează adevărul, dreptatea. Trebuie sa controlam totul.   Suntem Dumnezei.   O singura întrebare ne roade . Oare sufletele noastre vor arde in Iad pentru veșnicie? Pentru carierele pe care le-am distrus? Pentru viețile pe care le-am distrus dandu-ne mana cu ticăloșii? Pentru ca ne-am bătut joc de oameni a caror singura dorința a fost sa facă dreptate? Pentru ca i-am scuipat pe cei care așteptau de la noi dreptate?   Imposibil.   Nu am donat noi bani la biserici? Nu am fost smeriti la slujbe? Nu am salvat din ghearele procurorilor înalti prelati? În plus trebuie sa ne înțelegem cumva cu Sfântul Petru.   Ne-am înțeles noi cu guverne, oameni politici. Trebuie sa il convingem sa ne lase in rai. Doar suntem Dumnezei. Dar dacă nu reușim? Dacă lui Dumnezeu îi plac oamenii cinstiți, muncitori, demni, onorabili, iubitori de adevăr si dreptate? Dacă nu reușim sa il convingem? Nu ne stresam.   Il sună....”, a scris Sandu. 

Vicepreședinte CSM, cea mai dură analiză a legilor Justiției: „Favorizează infractorii”! Ironii către ANAF pe tema evaziunii: „Rezolvă ANAF. Sigur”
Justiție

Vicepreședinte CSM, cea mai dură analiză a legilor Justiției: „Favorizează infractorii”! Ironii către ANAF pe tema evaziunii: „Rezolvă ANAF. Sigur”

Un vicepreședinte CSM, Claudiu Sandu, face cea mai dură analiză a legilor Justiției: „Nu spune nimeni că legile sunt sub orice critică. Că favorizează infractorii. Cum nu spune nimeni că mulți magistrați sunt cuprinși de milă când trebuie să trimită un infractor la pușcărie”, a scris el, pe Facebook.  Citește și: Bolojan acuză aliații că, prin scandaluri, au generat creșterea dobânzilor și au amânat reformele. Ce spune premierul despre un guvern minoritar Postarea a pornit de la faptul că, luni, un criminal care a ucis un polițist nu s-a mai întors la penitenciar după permisia de trei zile. „Cum poate un criminal să primească dreptul să iasă din închisoare? Este scris în lege.  Poți să stai la terasă și la masă alăturată să fie un criminal care își bea liniștit cafeaua. Acum găsim justificări”, a afirmat Sandu. El nu a trecut nici peste evaziunea masivă și modul în care acționează ANAF. „Legea evaziunii fiscale, lăudată de toți greii justiției, este o catastrofă. Am îngrozit Uniunea cu nivelul de fraudă pe TVA. Rezolvă ANAF-ul. Sigur. Prin creșterea taxelor”, a scris procurorul. Vicepreședinte CSM, cea mai dură analiză a legilor Justiției: „Favorizează infractorii” „PARADISUL INFRACTORILOR Un criminal primește permisie și fuge din țară. Cum poate un criminal să primească dreptul să iasă din închisoare? Este scris în lege. Poți să stai la terasă și la masa alăturată să fie un criminal care își bea liniștit cafeaua.   Acum găsim justificări.   Trebuie operate modificări în lege spun unii. Să luăm brățări spun alții. Până se ia o decizie oamenii uită.   Tot timpul sunt alții de vină.   Nu spune nimeni că legile sunt sub orice critică. Că favorizează infractorii. Cum nu spune nimeni că mulți magistrați sunt cuprinși de milă când trebuie să trimită un infractor la pușcărie.   Dorim să încriminam femicidul.   Dar legea actuală ce are? Nu sunt suficienți 30 de ani de pușcărie? Nu prea vedem asemenea pedepse, dar dacă le-am vedea nu ar fi suficient? Oare nu ar fi mai bine că, în loc să facem spectacol public, să găsim niște magistrați responsabili care chiar să pronunțe asemenea pedepse?   Am modificat multe legi în ultimii ani pretinzând că le modernizăm. De fapt, am distrus orice coerentă în legislația penală.   Camera preliminară era o idee revoluționară. Se dovedește o nenorocire procedurală.   Legea evaziunii fiscale, lăudată de toți greii justiției, este o catastrofă. Am îngrozit Uniunea cu nivelul de fraudă pe TVA. Rezolva ANAF-ul. Sigur. Prin creșterea taxelor.   Am desființat pedepsele pentru minori. Acum copiii ucid alți copii.   Cum se face că, deși am adoptat legi moderne nenorocirile vin una după altă?   O fi de vină doar lipsa educației?   O fi de vină accesul la rețele sociale?   Ne lăsăm așa ușor păcăliți și manipulați?   În realitate am uitat să fim responsabili. Am uitat că legile trebuie să fie coerente și specialiștii trebuie consultați pentru efectele acestor legi. Am uitat că magistrații trebuie să fie responsabili și severi și să impună legea cu forța dacă este necesar.   Îi luăm în brațe pe infractori și îi considerăm victime”, a scris Claudiu Sandu. 

Cum a decis CSM să-i facă plângere lui Gheorghiu: 3 voturi contra, tovarășul lui Savonea, judecătorul Grădinaru - instigator (surse)
Justiție

Cum a decis CSM să-i facă plângere lui Gheorghiu: 3 voturi contra, tovarășul lui Savonea, judecătorul Grădinaru - instigator (surse)

Cum a decis CSM să-i facă plângere penală lui Oana Gheorgiu: s-a votat „pentru” cu o majoritate zdrobitoare, au fost 3 voturi contra, iar tovarășul Liei Savonea, judecătorul Daniel Grădinaru ar fi fost „capul răutăților”, susțin surse din acest consiliu.  Citește și: Carmen Uscatu: „Oana va fi cel mai bun Viceprim-Ministru al României. Dar...” Azi, procurorul Claudiu Sandu a susținut, la Digi 24: „În cursul zilei de ieri (n.r. luni) a avut loc o discuție între membrii aleși ai secțiilor de judecători și de procurori. Au fost exprimate mai multe opinii, dar nu a fost niciun vot”. Cum a decis CSM să-i facă plângere lui Gheorgiu Însă sursele DeFapt.ro îl contrazic, ar fi fost un vot al celor 14 membri aleși ai CSM. Membrii de drept - ministrul Justiției, Radu Marinescu, președinta ICCJ, Lia Savonea, și procurorul general, Alex Florența - nu ar fi participat. Marinescu a declarat public că nu a semnat plângerea penală împotriva vicepremierului Gheorghiu.  Între cei 14 membri aleși ai CSM, trei ar fi votat contra: vicepreședintele CSM Claudiu Sandu, procuror, Daniel Horodniceanu - procuror și judecătoarea Grațiela Milu.  Totuși, la Digi 24, Sandu a părut că apără decizia CSM: „S-a decis formularea acestei plângeri, întrucât s-a considerat că, totuși, campania care nu este întâmplătoare împotriva magistraților a plecat dintr-un punct în care se putea discuta și a ajuns la o instigare la ură împotriva acestei profesii, ceea ce este, cred eu, anormal într-un stat de drept și într-o societate democratică”.  În schimb, judecătorul ICCJ Daniel Grădinaru, fost președinte al CSM, ar fi argumentat, la reuniunea CSM, pentru plângerea penală. Grădinaru este amicul Liei Savonea, alături de care a dat mai multe sentințe controversate, și co-autor a unor decizii în serie în favoarea corupților și interlopilor. O serie de publicații îl definesc și drept „judecătorul lui Dragnea”, după ce presa a scris că „s-ar fi implicat masiv în stabilirea completului care să-l judece pe Liviu Dragnea în 2019”. Grădinaru este co-autor, alături chiar de Savonea, al sentinței prin care un bărbat de 41 de ani, care a agresat sexual o minoră de 13 ani, nepoata prădătorului, a fost condamnat la doar opt luni de închisoare cu suspendare. În sentință, Savonea și Grădinaru sugerează că minora are partea ei de vină, întrucât „nu a înțeles să inițieze vreun demers împotriva comportamentului avut de inculpat” și nu le-a spus părinților.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră