sâmbătă 21 februarie
Login Contact
DeFapt.ro

Etichetă: ciolacu

872 articole
Politică

Ciolacu face „tiriplici” pe aliații săi

Ciolacu îi face „tiriplici” pe aliații săi, fără însă a menționa clar cuvintele PNL sau liberali. Sensul clasic al termenului „tiriplic” este de fir textil, cuvântul fiind derivat din limba turcă . Dar, în Muntenia, cuvântul ar avea şi o semnificație extrem de batjocoritoare, „tiriplice” fiind lingura de lemn cu care se mânâncă mizerii umane. Ciolacu îi face „tiriplici” pe aliații săi „M-am săturat la fiecare discuţie aşezată să apară tot felul de tiriplici care vin şi îşi dau cu părarea, după ce au distrus România, şi să spună ce se întâmplă şi cum creionează ei viitorul luminos, şi cât de bună e cota unică care nu mai există în România. E o mutaţie, cu excepţie”, a spus liderul PSD. Marcel Ciolacu a precizat că el vrea în continuare să se aşeze la masă coaliţia şi să ia decizii în baza cifrelor, să se intervină unde sunt speculaţii. ”Cum este acum, zona carburanţilor, este evident că trebuie venit cu o plafonare clară a preţului, în limite şi să aibă toate fiemele o marjă de profit”, a precizat Ciolacu, arătând că nimeni nu face muncă voluntară. Citește și: Noul şef al Statului Major al armatei britanice sugerează că războiul se va extinde pe continent: Trebuie să pregătim forţele armate să lupte în Europa încă o dată ”Eu nu sunt pompier de serviciu, am fost pompier după două guvernări de dreapta dezastruoase”, a mai afirmat Ciolacu

Ciolacu îi face „tiriplici” pe aliații săi Foto: captură video
Cîțu îi atacă pe Ciolacu și Câciu Foto: Facebook
Politică

Cîțu atacă pe Ciolacu și Câciu

Președintele Senatului, Florin Cîțu (PNL), îi atacă pe președintele PSD, Marcel Ciolacu, și pe ministrul de Finanțe, Adrian Câciu (PSD): nu aşa se face politică fiscală, nu suntem la piaţă, astea sunt ţopăieli fiscale. Cîțu îi atacă pe Ciolacu și Câciu "Am auzit iarăşi o chestie foarte interesantă, că se impozitează tot ce este peste salariul preşedintelui României. Foarte interesant că domnul preşedinte Marcel Ciolacu are salariul sub preşedintele României, deci nu vrea să-şi impoziteze propriul salariu, aşa mă uit la aceste discuţii. Nu aşa se face politica fiscală, nu aruncăm câteva chestii în spaţiul public - sunteţi de acord cu 6.000, cu 3.000, nu suntem la piaţă, astea sunt ţopăieli fiscale, nu aşa se face, a făcut şi Dragnea aşa, a făcut şi Ponta şi au distrus economia. Au venit liberalii în 2019, am eliminat toate acele tâmpenii şi am pus economia pe făgaş normal, cu venituri de la buget mai mari, ca procent din PIB, nu doar venituri de la buget mai mari", a precizat Cîţu la Palatul Parlamentului, întrebat dacă ar fi de acord cu o deducere sub pragul de 6.000 de lei. BNR și Finanțele trebuie să spună cum vor reduce inflația El a reiterat că este îngrijorat de faptul că nu există o strategie prin care să fie redusă inflaţia sub 10% anul acesta. "V-am spus acum o săptămână că asta mă îngrijorează, nu văd încă o strategie care să atace frontal criza care ne paşte. Nu o spun eu, o spun experţii, cei din afară, şi americanii şi europenii, că urmează o criză. Care este planul nostru de a ataca, pe termen mediu şi lung, criza, care este planul nostru pentru a reduce inflaţia sub 10% anul acesta, aici trebuie să vină Ministerul Finanţelor, Banca Naţională şi să ne spună: ce fac pentru a reduce inflaţia în 2022 sub 10%. E inadmisibil, din punctul meu de vedere, să stăm să ne uităm cum ne spune Banca Naţională şi ne spun Finanţele că asta e, ridică din umeri, inflaţia o să fie mare până în 2023", a susţinut Cîţu. Despre impozitarea progresivă a pensiilor speciale, Cîţu a spus că PNL nu va accepta nimic din ce va "omorî" spiritul liberal. Citește și: Putin nu doar că împiedică exporturile ucrainene de cereale pe mare, dar a și furat de la țara invadată, cu tancurile și rachetele, peste un sfert din terenurile agricole PNRR prevede eliminarea pensiilor speciale "Nu ştiu ce propuneri vor veni în partid şi le vom discuta, cred, vor fi într-un BEx, un BPN, un congres, o întâlnire unde vor fi toţi şi va fi discutat, vom vedea ce propuneri sunt. În PNRR există o reformă a pensiilor şi acolo scrie negru pe alb că, după ce se va face această reformă care este inlusă în PNRR, pensiile în România vor fi bazate pe contributivitate, nu are sens să discutăm despre altceva (...). Facem PNRR, luăm 30 de miliarde de euro la dobândă zero, şi 15 milliarde de fapt sunt bani gratişi, nerambursabili, euro, încă 15 miliarde la dobândă zero, facem acele reforme şi mergem mai departe. Nu înţeleg aceste discuţii, în afara acestui acord. În PNRR avem o reformă a pensiilor care trec pe contributivitate, şi clar elimini pensiile speciale, şi un sistem sustenabil de pensii. Avem o reformă a salarizării, în care salariile din sistemul public sunt legate de performanţă, o reformă a administraţiei publice, care creează un stat digitalizat suplu, facem aceste lucruri, luăm 30 de miliarde, mergem mai departe, simplu", a concluzionat Cîţu.

Ciolacu ar vrea ca Arsene să se „suspende” din funcția de președinte al PSD Neamț Foto: CJ Neamț
Eveniment

Ciolacu vrea Arsene să se „suspende”

Președintele PSD, Marcel Ciolacu, ar vrea ca Ionel Arsene, președintele Consiliului Județean Neamț, să se „suspende” din funcția de președinte al PSD Neamț. Acesta ar păstra însă toată puterea, întrucât va controla bugetul județului în continuare. Ciolacu ar vrea ca Arsene să se „suspende” "Nu ştiu cui să-i cer mai repede explicaţi: constructorului, preşedintelui Consiliului Judeţean, ISC-ului, Ministerului Dezvoltării. Părerea mea este că ancheta trebuie să se desfăşoare rapid. Am înţeles că există o solicitare - am vorbit cu domnul Sorin Grindeanu - şi la nivelul CNAIR-ului de a se face o expertiză rapidă. Am văzut implicarea prim-ministrului, care a şi propus acolo un proiect al Armatei, ca cetăţenii să nu aibă de suferit", a declarat Ciolacu la Parlament. Marcel Ciolacu a adăugat că, din punct de vedere politic, "nu se ştie cine are implicarea cea mai mare". "Din punct de vedere politic, am vorbit cu domnul Arsene, nu ştiu cine are implicarea mai multă cu adevărat. Consiliul Judeţean este beneficiar, dar nu cel care urmăreşte fazele nici de proiectare, nici de expertiză. Şi eu cred că domnul Arsene are maturitatea politică - eu ştiu că este un bun coleg - şi în perioada anchetei cred că o suspendare a dânsului din funcţia de preşedinte a PSD-ului de la Neamţ ar detensiona acest moment, până când vin rezultatele anchetei. (...) Am avut discuţii, deoarece este colegul meu şi este normal să avem aceste discuţii. Ca şi toţi românii, sunt îngrijorat de ce se întâmplă. Am înţeles că la nivelul Ministerului Transporturilor există obligativitatea de a fi controlate aceste poduri, care sunt în subordinea Ministerului Transporturilor, din 6 în 6 luni să fi verificate - informaţie pe care mi-a dat-o domnul ministru al Transporturilor. Trebuie să vedem ce este executat la Dezvoltare", a explicat liderul PSD. Citește și: Putin nu doar că împiedică exporturile ucrainene de cereale pe mare, dar a și furat de la țara invadată, cu tancurile și rachetele, peste un sfert din terenurile agricole Președintele PSD se chinuie să afle cine e vinovat El a susţinut că trebuie verificat dacă proiectul este cel corect. "Ştim cu toţii că astfel de lucrări sunt urmărite la fiecare fază de către Inspectoratul de Stat în Construcţii şi vreau să ştiu cap-coadă ce s-a întâmplat la acest pod şi aştept o decizie şi o anchetă cât mai rapidă. (...) Poţi să fii şi preşedintele CJ şi cred că preşedintele României - nu poţi decide să deschizi un pod după bunul plac al tău. A existat o decizie, undeva, de s-a dat în trafic acest pod. Nici eu, nici prim-ministrul, nici preşedintele Senatului, nici preşedintele Iohannis, nici preşedintele CJ nu putem decide să dăm drumul la un pod. Haideţi să vedem cine a luat această decizie", a mai afirmat Ciolacu.

Afaceristul Ciolacu a dat lovitura în 2021 Foto: Facebook Marcel Ciolacu
Eveniment

Afaceristul Ciolacu a dat lovitura în 2021

Afaceristul Ciolacu a dat lovitura în 2021: după ce, ani întregi, covrigăria sa nu a distribuit dividende, anul trecut familia liderului PSD a făcut bani buni Afaceristul Ciolacu a dat lovitura în 2021 Potrivit ultimei declarații de avere depuse de Marcel Ciolacu, la finalul lunii mai, Lucia Com '94 SRL i-a adus, în anul fiscal 2021, dividende de 489.400 de lei. Soția sa a încasat dividende în sumă de 162.000 de lei. În 2019 și 2020, în declarațiile de avere depuse de Ciolacu nu figurează încasarea de dividende. Soția sa beneficia de un salariu de circa 4.000 de lei pe lună de la această firmă. Potrivit datelor de la ministerul de Finanțe, firma are ca obiect de activitate „Fabricarea painii, fabricarea prajiturilor si a produselor proaspete de patiserie”. În 2021, a avut un profit net de 24.373 de lei, creanțe de peste 64.000 de lei și datorii de peste 497.000 de lei. În 2020, firma avea șapte salariați și o pierdere netă de 167.742 de lei. Și în 2015, covrigăria/ patiseria sa a produs un profit uriaș de 115.000 pe lună, adică un total anual de aproape 1,4 milioane de lei. "Nu știu, nu eu administrez firma", a declarat Ciolacu, pentru Newsweek, în 2020, chestionat în legătură cu această situație. Citește și: Rogozin, ex-vicepremier rus, azi șef Roskosmos, îi amenință cu racheta balistică Sarmat (Satan II) pe „laşii de bulgari, pe românii răzbunători şi pe muntenegrenii trădători” În declarația de avere depusă în mai 2022, președintele PSD mai declară un „împrumut în nume personal” de 490.000 de lei, dar nu precizează către cine. Salariul său de la Camera Deputaților a fost de circa 132.000 de lei.

Boloș afirmă că „impozitul progresiv poate să fie o soluție" Foto: Gov.ro
Politică

Boloș afirmă impozitul progresiv o soluție

Un ministru susținut de PNL, Marcel Boloș, afirmă că „impozitul progresiv poate să fie o soluție", dacă este vorba de impozitarea proprietăților. Boloș este ministru al Investițiilor și Proiectelor Europene (MIPE). Recent, ministerul său a extins schema de personal cu circa 600 de persoane, explicația fiind că aceste noi angajări sunt necesare pentru a face față PNRR. Boloș afirmă că „impozitul progresiv poate să fie o soluție" „Reforma fiscală este la Ministerul Finanțelor și dumnealor în această perioadă pregătesc partea aceasta de optimizare fiscală. Acum este limpede că avem un sistem fiscal care este cumva atipic, pentru că în mod normal ar trebui să aplicăm impozitele și taxele locale la valoarea de piață pe care o au proprietățile pe care le deținem. Noi avem un sistem fiscal care are reglementate bazele de impozitare. Ca profesor de finanțe, eu nu am mai văzut un astfel de sistem în Uniunea Europeană și nici nu va rezista.(...). Dacă este în discuție impozitarea proprietăților, impozitul progresiv poate să fie o soluție", a spus Marcel Boloş la "Income Magazine", o emisiune a Antenei 3. Preşedintele PSD Marcel Ciolacu a declarat, acum trei zile, că, din punctul său de vedere, România va ajunge la impozitare progresivă, „cum este peste tot în lume”, dar nu în acest an. „Am văzut că şi Cehia a renunţat la taxa unică şi ei chiar aveau unică. Deci, acesta este trendul. Am mai rămas noi şi Estonia, Bulgaria. (...) Şi eu am văzut mesajul preşedintelui României care a fost unul foarte corect. Acelaşi mesaj l-am avut şi noi: anul acesta nu se modifică nicio taxă”, a adăugat Marcel Ciolacu, potrivit Agerpres. Citește și: Este vânturat din nou scenariul conform căruia arme nucleare americane ar fi mutate în țări de la Marea Neagră precum România sau Bulgaria. Președintele Rumen Radev neagă „PNL continuă să susțină cota unică. Nu susținem introducerea de taxe și impozite noi, iar ceea ce urmează să se decidă va avea a bază o analiză și o dezbatere aplicată pe situația din țara noastră”, a declarat premierul Ciucă la 22 mai.

Coaliția de guvernare vrea o „taxă de solidaritate” Fot: Inquam/ Octav Ganea
Politică

Coaliția de guvernare vrea taxă solidaritate

Coaliția de guvernare vrea o „taxă de solidaritate” de 1% din cifra de afaceri a companiilor mari, scrie publicația Profit. Potrivit acestei publicații, coaliția majoritară este pe cale de a ajunge la un consens pe acest subiect. Însă economiștii arată că această taxă va duce la creșterea prețurilor și va fi plătită, la final de consumatori. Coaliția de guvernare vrea o „taxă de solidaritate” Taxa ar urma să fie plătită de companiile cu cifră de afaceri peste 100 de milioane de euro. Profit estimează că statul ar putea colecta astfel circa un miliard de euro. „Eu am zis, de exemplu, taxa de solidaritate există în Germania. Și nu știu dacă o avem. Este pe agenda de discuții și vom alege varianta cea mai bună. Exact cum este în Germania. Trebuie făcută o raportare între taxe și venituri”, a spus, acum două zile, președintele PSD Marcel Ciolacu. Discuții despre o astfel de taxă există din decembrie 2021. Camera de Comerț Americană din Românie ( AmCham) a criticat intenția, apreciind că este vorba de o măsură fiscală „nefundamentată, peste noapte”, „fără consultare prealabilă, fără o foaie de parcurs, fără un studiu de impact real, fără o analiză a compatibilității acesteia cu legislația europeană”. Nu este „o dovadă de responsabilitate pentru societate, ci doar un transfer de povară către sectorul privat”, mai arăta AmCham. Și Consiliul Investitorilor Străini a criticat o astfel de taxă. PSD a mai inventat, în regimul Dragnea, o așa-numită „taxă pe lăcomie”, care a fost plătită de bănci. Ea a fost abrogată în decembrie 2019, de către guvernul Orban.

Cât costă noile creșteri ale salariilor unor bugetari Foto: Inquam/ Octav Ganea
Politică

Cât costă noile creșteri salariilor bugetari

Cât costă noile creșteri ale salariilor unor bugetari: 2,3 miliarde de lei, pentru ultimele luni din 2022, arată datele consultate de site-ul Profit. Pentru un întreg an, cheltuielile vor fi de patru miliarde de lei. „Creșterea de 2,251 de posturi ocupate în martie este în linie cu media lunară de până acum a Guvernului Ciucă, de 2.304/lună în primele trei luni de mandat, cel mai alert ritm de majorare a numărului de bugetari din ultimii cinci ani”, mai arată Profit. Cât costă noile creșteri ale salariilor unor bugetari Potrivit Profit, România este pentru al cincilea an consecutiv lider în UE la capitolul cheltuieli de personal, ca procent din veniturile încasate. În 2021, 33,8% din veniturile la buget au fost consumate pe salariile bugetarilor. Pe locul II era Malta, cu un procent de 32,5%, iar pe trei se afla Letonia - 31,3%. Deputații au votat, marți, o avalanșă de majorări salariale pentru funcționarii din ministere. Majorările, până în 25%, au fost propuse fără nici un studiu de impact sau vreo fundamentare. Iată propunerile adoptate: Până în 25% pentru personalul din cadrul aparatului propriu al Ministerului Sănătății15% pentru funcționarii publici din cadrul aparatului Ministerului Culturii, Ministerului Transporturilor și Infrastructurii. Motivare: „complexitatea muncii”15% pentru personalul contractual din cadrul aparatului Ministerului Culturii, Ministerului Transporturilor și Infrastructurii15% pentru funcționarii publici din serviciile publice deconcentrate ale instituțiilor din subordinea, coordonarea sau sub autoritatea Ministerului Culturii, Ministerului Transporturilor și Infrastructurii15% pentru personalul contractual din serviciile publice deconcentrate ale instituțiilor din subordinea, coordonarea sau sub autoritatea Ministerului Culturii, Ministerului Transporturilor și Infrastructurii50% pentru personalul din instituţiile şi/sau autorităţile publice nominalizat în echipele de proiecte finanţate din fonduri externe rambursabile15% pentru personalul din Ministerul Antreprenoriatului și Turismului și din Ministerul Sportului Citește și: Deputații au votat o avalanșă de majorări salariale pentru funcționarii din ministere. Aparatul central a crescut cu 14.800 de oameni în șase luni, spune deputata USR Țoiu Chestionat de ziariști în legătură cu lipsa studiului de impact bugetar al acestor creșteri, Ciolacu a spus că ”există o socoteală făcută la Minsiterul de Finanțe. Este o provocare: cine devine eficient și știe să managerieze ministerul, va face față. Cine nu, va pleca”.

George Simion a cerut să meargă în SUA Foto: Facebook
Politică

George Simion a cerut meargă SUA

Președintele AUR, George Simion, a cerut să meargă în SUA, ca să aniverseze parteneriatul strategic alături de Laura Vicol și alți parlamentari. A fost refuzat, pe motiv că solicitarea sa a venit prea târziu. Totuși, președintele Camerei Deputaților, Marcel Ciolacu, l-a consolat, spunându-i că va merge în SUA cu altă ocazie și l-a convins să-și retragă singur solicitarea. George Simion a cerut să meargă în SUA Nouă deputați, cu Laura Vicol (PSD) în frunte, aniversează în SUA „parteneriatul strategic”. Deplasarea a fost aprobată la 3 mai de Biroul permanent al Camerei Deputaților. Excursia va avea loc în perioada 6-15 iunie. Citește și: Dezmăț pe banii publici: nouă deputați, cu Laura Vicol în frunte, aniversează în SUA „parteneriatul strategic”. Ambasadorul Muraru îl va primi pe deputatul Muraru, fratele său Din documentele depuse la Biroul Permanent reisese că deplasarea va dura 10 zile/ nouă nopți, dar nu există nicăieri un program al vizitei. „Programul va fi transmis ulterior, în urma finalizării procesului de confirmare a întrevederilor la nivelul Congresului, Departamentului de Stat, Departamentului Apărării precum și cu think-tank-uri americane relevante” se arată în adresa transmisă de Pavel Popescu (PNL), președintele Comisiei de Apărare, prin care justifica excursia pentru el și ceilalți parlamentari. Majoritatea membrilor delegației nu au nici o legătură cu parteneriatul strategic sau cu politica externă. Din delegație fac parte: Laura Vicol – PSD – Comisia JuridicăSilvia Țoiu – USR – Comisia de Tineret și SportMircea Fechet – PNL – Comisia de MediuRobert Sighiartău – PNL – Comisia de BugetGabriela Horga – PNL – Comisia de MuncăPavel Popescu – PNL – Comisia de ApărareAlexandru Muraru – PNL – Comisia SRIAlfred Simonis – PSD – Comisia de ApărareCsoma Botond – UDMR – Comisia de control a SRI Avocata Laura Vicol, deputat în Parlamentul României din partea PSD, conduce din decembrie 2021 comisia juridică a Camerei Deputaților. În trecut, ea a fost interceptată discutând cu persoane acuzate de infracțiuni de crimă organizată. Potrivit stenogramei ședinței de Birou Permanent a Camerei Deputaților din 18 mai, doar biletele de avion pentru deplasarea în SUA vor costa 7.000 de euro de persoană - parlamentarii circulă la clasa business, unde costurile sunt extrem de mari. Afirmația a fost făcută de George Simion, dar nimeni nu l-a contrazis. „Înțeleg că biletele de avion ar costa undeva la 7000 de euro”, a afirmat președintele AUR, dar nimeni nu i-a răspuns. „Nu e ceva personal”, i-a spus Ciolacu lui Simion, când i-a refuzat solicitarea de a fi inclus în delegația din SUA. „Respect decizia dumneavoastră. Înțeleg că nu e ceva personal, dar să avem în vedere pe viitor”, i-a răspuns Simion.

În timp ce Ciolacu anunță, la TV, oprirea angajărilor la stat, ministrul PSD Rafila mai vrea un secretar de stat Foto: Facebook TSD
Politică

Rafila mai vrea un secretar de stat

În timp ce Ciolacu anunță, la TV, oprirea angajărilor la stat, ministrul PSD Rafila mai vrea să angajeze un secretar de stat la Sănătate. Potrivit unui proiect de hotărâre de guvern aflat în dezbatere publică, ministerul Sănătății urmează să aibă șase secretari de stat, în loc de cinci, câți are acum. Ministrul PSD Rafila mai vrea un secretar de stat Acest nou secretar de stat urmează să coordoneze absorbția fondurilor din PNRR. În plus, numărul angajaților din ministerul Sănătății crește cu patru persoane, ajungând la 453. Ca de obicei în ultima vreme, când sunt prezentate astfel de proiecte, din nota de fundamentare privind creșterea bugetarilor din acest minister lipsește impactul bugetar. În 2012, aceeași hotărâre de guvern modificată acum - HG 144/ 2010 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Sănătăţii - arată că acest minister avea oar 290 de angați. În 10 ani, schema ministerului s-a majorat cu peste 60%. Duminică, la Prima TV, Marcel Ciolacu susținea că vrea stoparea angajărilor la stat. „Eu ce susţin, susţin angajările pe care trebuie să le facă Ministerul Fondurilor Europene. (..) În rest, cred că este cazul să ne oprim”. Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene a solicitat, recent, majorarea schemei de personal cu aproape 550 de bugetari, cu salarii brute cuprinse între 13.500 și 17.800 de lei pe lună. La Interne urmează să mai fie angajate circa 8.000 de cadre, majoritatea urmând să beneficieze de regimul pensiilor speciale. La Mediu, Tanczos Barna (UDMR) mai vrea -tot pentru a face față PNRR - încă 64 de angajați. Citește și: În plină discuție despre majorarea impozitelor, Guvernul mai angajează peste 600 de bugetari. Nici o explicație pentru creșterea cu peste 10% a aparatului ministerului Mediului

Cine este Ion Ceban, primarul pro-Kremlin care a blocat Radio Chișinău Foto: Facebook Ion Ceban
Politică

Cine este Ceban primarul blocat Radio Chișinău

Cine este Ion Ceban, primarul socialist care a blocat Radio Chișinău, o flială a Societății Române de Radiodifuziune (SRR): el a stabilit relații puternice cu primarul PSD al Sectorului IV, Daniel Băluță, cu care s-a văzut de mai multe ori. Acum câteva luni s-a văzut, la București, cu conducerea PSD, reprezentată de Marcel Ciolacu și Paul Stănescu. Ceban este considerat viitorul lider al taberei pro-Kremlin din Republica Moldova și potențial contracandidat al Maiei Sandu, la alegerile prezidențiale din 2024. Ion Ceban a făcut parte din partidul comunist, apoi din cel socialist - condus de Igor Dodon - iar în 2021 și-a înființat propriul partid, denumit Mișcarea de Alternativă Națională (MAN). Cine este Ceban, primarul care a blocat Radio Chișinău Zilele trecute, el a interzis postului Radio Chișinău să folosească numele orașului. Radio Chișinău este deținut de Radio România Actualități, postul public din România. Decizia sa pare a fi o replică la decizia guvernului de la Chișinău de a bloca propaganda unor structuri de presă controlate de Kremlin. În 2019, Ceban trebuia să se întâlnească cu Gabriela Firea, dar întâlnirea nu a mai avut loc, după ce a izbucnit un scandal public. În schimb, el s-a văzut cu omul lui Firea, Aurelian Bădulescu, la acel moment viceprimar al Bucureștiului. În schimb, Ceban s-a văzut cel puțin de trei ori cu Daniel Băluță, primarul PSD al Sectorului 4. Știrile din presă arată că aceștia s-au întâlnit în: Foto: Facebook Ion Ceban martie 2021, când Ceban a venit la Bucureștimai 2021, când Băluță s-a dus la Chișinăufebruarie 2022, când a avut un adevărat turneu de forță, având programate inclusiv discuții cu primari USR, PNL și UDMR. Tot în februarie 2022, el a discutat cu președintele PSD, Marcel Ciolacu. „Una dintre principalele întâlniri ale lui Ceban a fost cu Marcel Ciolacu și Paul Stănescu. Ceban a scris pe Facebook după întâlnirea cu liderii PSD că printre subiectele discutate s-au numarat ”lansarea și perspectivele Mișcării Alternativa Națională (MAN – noul său partid)”, dar și despre potențialul de colaborare cu partea română”, relata G4Media. Citește și: Ucraina, foarte aproape de a lovi ținte din Rusia: Pentagonul a confirmat că poate livra Kievului lansatoare multiple de rachete cu rază de acțiune de minimum 300 de kilometri Însă, în paralel cu discuțiile cu liderii români, Ion Ceban a făcut constant vizite la Moscova. Viitoarele alegeri pentru primăria Chișinău vor avea loc în 2023.

Guvernul va majora personalul Internelor cu circa 8.000 de persoane Foto: Guvernul Romaniei
Politică

Guvernul majora personalul Internelor 8.000 persoane

La două zile după ce a promis, că, din iulie, nu mai face angajări la stat, Guvernul va majora personalul Internelor cu circa 8.000 de persoane. Tot azi, președintele PSD, Marcel Ciolacu, a susținut că „statul va strânge cureaua”. Guvernul va majora personalul Internelor cu circa 8.000 de persoane Potrivit unui proiect al unei hotărâri de guvern aflate pe ordinea de zi a ședinței de miercuri a Executivului, efectivul ministerului de Interne va fi suplimentat cu 7880 posturi, din care: 5654 de poliţişti, 975 de militari (391 ofiţeri şi 584 maiştri militari și subofiţeri), 201 personal civil (funcționari publici și personal contractual) și 1050 soldați și gradați profesioniști. Majoritatea celor angajați vor beneficia de pensii speciale și se vor putea retrage din activitate la circa 50 de ani. Mai mult, la Interne mai apar și noi funcții de conducere: un secretar de stat și un subsecretar de stat. Internelor ajung astfel la șase secretari de stat. Nota de fundamentare nu arată care este impactul bugetar. Luni, Guvernul a aprobat angajarea, în ministere, a încă 600 de funcționari, majoritatea urmând să aibă salarii între 13.500 și 17.800 de lei, brut. În plus, la ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene s-a decis „majorarea numărului de secretari de stat de la 5 la 8 posturi, majorarea numărului de secretari generali adjuncti de la 2 la 4 posturi, respectiv înființarea a doua posturi de subsecretar de stat (cu cabinetele aferente)”. Luni, coaliția PNL-PSD-UDMR anunța „suspendarea angajărilor la stat” de la 1 iulie. Președintele PSD, Marcel Ciolacu, a susținut, marți, că, prin măsurile sociale și economice anunțe de coaliție, este „pentru prima dată când statul strânge cureaua, nu românii”, iar instituțiile vor reduce cheltuielile prin tăieri de la „bunuri și servicii”. La final de martie, cheltuielile de personal au însumat 28,34 mld lei, în creștere cu 2,2% comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent, arată execuția bugetară publicată de ministerul de Finanțe. Citește și: Ce a găsit procuratura de la Chișinău la perchezițiile la fostul președinte Dodon: îi plăceau șahul, bucătăria și banii cash. Moscova, îngrijorată de persecutarea acestuia

Ciolacu vrea să o tragă pe Firea pe linie moartă  Foto: Inquam/ George Calin
Politică

Ciolacu vrea tragă Firea linie moartă

Președintele PSD, Marcel Ciolacu, vrea să o tragă pe Gabriela Firea pe linie moartă, susțin surse din PSD. Ea ar urma să piardă susținerea pentru o nouă candidatură la primăria Capitalei. Totuși, nu este clar în acest moment, pe cine ar putea susține gruparea Ciolacu la localele din 2024. Deocamdată, o bătălie subterană în PSD se desfășoară în jurul viitorului candidat la primăria Sectorului V, după ce Popescu Piedone a ajuns la pușcărie. Ciolacu vrea să o tragă pe Firea pe linie moartă Un prim semn al marginalizării lui Firea a fost dat de faptul că Hazem Kansou, pe care ea îl susținea, nu a mai fost numit prefect al Bucureștiului. În schimb, prefect a ajuns Toni Greblă, fost secretar general al Guvernului în perioada în care premier era Viorica Dăncilă. Numirea lui Hazem Kansou în funcția de prefect al Capitalei a fost anunțată, pe surse, din 8 decembrie 2021. Dar Marcel Ciolacu a blocat această propunere. Abia în mai, PSD și-a preluat postul, prin numirea lui Greblă. În noiembrie 2021, când se alcătuia structura cabinetului Ciucă, Ciolacu s-a opus ca Firea să fie vicepremier. Președintele PSD l-a impus în acest post pe apropiatul său, Sorin Grindeanu. Firea a fost susținută de Paul Stănescu, secretar general al PSD. Tot atunci, primarul Craiovei, Olguța Vasilescu s-a opus public înființării unui minister al Familiei: „Nu cred că e cazul, nu se pune problema. Nu ştiu dacă propunerea a fost făcută la modul serios”. O bătălie internă în PSD, acum, este pentru desemnarea candidatului la primăria Sectorului 5. Vlad Popescu, fiul lui Piedone Popescu, și-a anunțat deja candidatura. El a ajuns deputat pe listele PSD, dar este membru în partidul lui Dan Voiculescu, PP-USL. Însă, potrivit unor surse din PSD, Firea l-ar susține pe fostul primar PSD, Daniel Florea. Piedone Popescu l-a acuzat pe acesta, în repetate rânduri, că-i vrea locul și că l-a turnat la DNA. Dan Voiculescu, cel care controlează, de facto, Antena 3, l-ar susține pe Vlad Popescu și ar încerca să o convingă pe Firea să accepte această variantă, mai susțin surse din PSD. Citește și: Putin, veste proastă chiar de la un ofițer rus, colonelul în retragere Hodarenok: Ajutorul american şi european e pe punctul de activare, vom avea un milion de ucraineni înarmaţi

Hackerii ruși l-au confundat pe Ciolacu cu Cîțu Foto: Stiri pe scurt
Politică

Hackerii l-au confundat pe Ciolacu cu Cîțu

Hackerii ruși care au atacat România l-au confundat pe Ciolacu cu Cîțu. În comunicatul transmis de grupul de hackeri Killnet, se afirmă că atacul lor a fost provocat de declarațiile președintelui Senatului, Marcel Ciolacu, care ar fi promis susținere militară Ucrainei. Dar Ciolacu nu este președintele Senatului, ci al Camerei Deputaților, iar cel care a spus că România ar trebui să livreze armament Ucrainei este Florin Cîțu. Hackerii ruși l-au confundat pe Ciolacu cu Cîțu „Președintele Senatului (camera superioară a parlamentului) României, Marcel Ciolacu, a emis o declarație în care a promis autorităților ucrainene „asistență maximă” în furnizarea de arme letale Kievului. Răspunsul nostru oficial, acesta este ultimul lucru pe care l-a făcut Guvernul României”, a transmis Killnet pe Telegram. Dar cel care a vorbit despre posibilitatea ca România să ofere armament Ucrainei a fost Florin Cîțu. „Ştiţi foarte bine că 40 reprezentanţi ai statelor au discutat la baza Ramstein şi decizia a fost de a susţine şi cu armament Ucraina şi am fost de acord ca orice efort, chiar dacă include armament, nu trebuie irosit în acest moment”, a declarat, ieri, președintele Senatului. Marcel Ciolacu a spus că nu există însă „nici o decizie” privind livrarea de armament către Ucraina. „E o greșeală acolo. Sunt și eu, dar nu am problemă că sunt nominalizat eu, ca președinte al Senatului. Am spus foarte clar: În acest moment, nu există o decizie”, a comentat, azi, Ciolacu, greșeala din comunicatul Killnet. Antena 3 l-a atacat pe Cîțu pentru declarațiile privind susținerea militară către Ucraina și a sugerat că el este vinovat de atacul cibernetic de azi. „Repet, atunci când nu-ţi ţii gura, iată că există consecinţe reale. Când eşti într-o funcţie de zisă demnitate publică, deşi demnitatea publică a domnului Cîţu este cunoscută de la testul de sobrietate pe care l-a picat atunci când l-au pus poliţiştii americani să ţină linia dreaptă”, a spus Adrian Ursu, la Antena 3. Citește și: Cine-l susține pe penalul Piedone: Ciolacu îl „cunoaște de mult timp”, PSD i-a făcut fiul deputat, iar Antena 3 îl mediatizează puternic Un relativ banal atac de tip DDOS Site-urile mai multor instituții din Romania au fost atacate cibernetic vineri dimineață. Accesarea site-urilor gov.ro, mapn.ro si politiadefrontiera.ro, cfrcalatori.ro si a site-ului unei instituții financiare a fost afectată de o serie de atacuri cibernetice de tip DDOS (distributed denial of service). Dan Cărbunaru, purtătorul de cuvânt al Guvernului, a declarat într-o intervenție telefonică la Antena3, că site-urile sunt doar inaccesibile, dar nu au fost prejudiciate informațiile. Atacul cibernetic de tip distributed denial of service (DDOS), a fost declanșat, la ora 04.05, și asupra site-ului MApN (www.mapn.ro), anunță instituția. Atacul nu a compromis funcționarea paginii de Internet a instituției, ci doar a blocat accesul utilizatorilor la aceasta.

Dosarul "Colectiv" a ajuns la final Foto: Facebook Popescu Piedone
Politică

Cine-l susține pe penalul Popescu Piedone

Cine-l susține pe penalul Popescu Piedone, primarul Sectorului 5, care azi a fost reținut de DNA pe Aeroportul Otopeni: președintele PSD, Marcel Ciolacu, a declarat că îl „cunoaște de mult timp”. Consilierii PSD din consiliul Sectorului 5 votează proiectele propuse de Piedone Popescu. Fiul lui Piedone Popescu a fost ales deputat pe listele formațiunii conduse de Marcel Ciolacu. Piedone Popescu pleca, azi, în Germania, cu câteva zile înainte de sentința în dosarul Colectiv. Însă DNA l-a ridicat de pe aeroportul Otopeni, pentru a-l aduce la audieri într-un alt dosar. Cine-l susține pe penalul Popescu Piedone În octombrie 2020, Piedone Popescu a fost la sediul PSD și a discutat cu Marcel Ciolacu. „Ne cunoaştem de mult timp şi am avut o discuţie telefonică şi ne-am văzut", a spus liderul PSD. La scurt timp după această întrevedere, fiul lui Piedone Popescu a fost plasat pe listele PSD de candidați pentru Camera Deputaților, la Suceava - cu care nu avea nici o legătură. Oficial, atât primarul, cât și fiul său, deputat, fac parte din partidul lui Dan Voiculescu, PPU-SL. Antena 3, postul controlat de Dan Voiculescu, l-a mediatizat puternic pe primarul Sectorului 5. Iată câteva din titlurile de pe site-ul acestui post: „Viaţă nouă pentru o familie cu cinci copii din Sectorul 5 | Primarul umanist Cristian Popescu Piedone: "Maica Domnului este cu voi"„Cristian Popescu Piedone, mesaj tranşant pentru poliţiştii care amendează bătrănii în pieţe: "Nu bunicii cu palmele tăbăcite de sapă și de brazde sunt infractorii! Punem tarabe gratuite şi îi ajutăm să vândă"„Soluția găsită de Piedone pentru familiile lăsate în frig din Sectorul 5: ”Alungăm frigul! Readucem zâmbetele furate de dezvoltatorul mincinos”„Cristian Popescu Piedone, mesaj pentru Nicuşor Dan: "M-am săturat de aroganţa, de letargia dvs. Lasaţi-mă să mă ocup de comunitatea care m-a ales" Pe de altă parte, în iunie 2021, Piedone Popescu s-a implicat în susținerea candidatului PNL la primăria orașului Bragadiru. Candidatul PNL la primăria Bragadiru, omul de afaceri Gabriel Lupulescu, a postat pe contul său de Facebook o filmare în care primarul Sectorului 5, Cristian Popescu Piedone, anunță că îl sprijină. Lupulescu a câștigat alegerile. Deputatul PSD Florea, ex-primar la Sectorul 5, audiat la DNA Daniel Florea, fost primar al Sectorului 5, a fost chemat la sediul Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA) pentru a fi audiat în acelaşi dosar în care este vizat şi actualul primar Cristian Popescu Piedone. Și Florea este deputat PSD. Potrivit unor surse, procurorii DNA fac cercetări într-un dosar de abuz în serviciu în legătură cu un contract pentru salubrizare. Curtea de Apel Bucureşti urmează să pronunțe pe data de 3 mai sentința definitivă în dosarul „Colectiv”, în care fostul primar al Sectorului 4 Cristian Popescu-Piedone a fost condamnat în primă instanţă la 8 ani şi 6 luni de închisoare pentru abuz în serviciu, în legătură cu tragedia în urma căreia au decedat 64 de persoane. Citește și: Statele Unite îi dau lovitura finală lui Putin: 20 de miliarde de dolari, sprijin pentru Ucraina în armament și muniție. Alte 13 miliarde, asistență economică și umanitară

Cine sunt emnitarii responsabili de blocarea gazelor Foto: PSNews
Politică

Demnitarii responsabili de blocarea gazelor

Cine sunt demnitarii responsabili de blocarea gazelor din Marea Neagră: cu excepția lui Liviu Dragnea și a Viorică Dăncilă, majoritatea sunt azi la guvernare. Nici unul nu și-a asumat acest eșec, în condițiile în care Gazprom a început deja să taie gazele furnizate Poloniei și Bulgariei. Deținătorii licențelor de exploatare a perimetrelor din offshore au cerut imperativ modificarea legii emise de regimul Dragnea. OMV Petrom a arătat că ar putea începe exploatarea efectivă la un an de la modificarea legii. Cum un nou proiect al legii offshore a fost depus abia în aprilie 2022, în cel mai bun caz gazele din zona românească a Mării Negre vor putea fi exploatate abia la finalul anului 2023. România, cea mai mare rată de taxare În martie 2022, o știre Reuters arăta: „Compania Black Sea Oil & Gas (BSOG) va începe extracţia gazelor naturale din proiectul românesc offshore în al doilea trimestru al acestui an, mai târziu decât se preconiza, a declarat miercuri directorul general de la BSOG, Mark Beacom, care a avertizat că eforturile continue de modificare a legislaţiei pentru producătorii de gaze subminează investiţiile”. Potrivit unui studiu realizat de firma de consultanţă PwC, România are cea mai mare rată de taxare a producţiei offshore de gaze din Europa, la 23%, de patru ori mai mare decât media, mai notează sursa citată de Agerpres. Eşecul Parlamentului de la Bucureşti de a modifica Legea offshore în 2021 a determinat grupul petrolier OMV Petrom să amâne pentru 2023 o decizie finală de investiţii cu privire la proiectul Neptun Deep, unde explorările au relevat zăcăminte estimate la 42-84 de miliarde de metri cubi, mai scrie Reuters, citată de Agerpres. Cine sunt demnitarii responsabili de blocarea gazelor În toamna anului 2018, când președintele Iohannis a promulgat legea offshore - după ce își epuizase dreptul de a o trimite la reexaminare - deținătorii de licențe offshore au explicat clar de ce această lege va bloca exploatarea. Mai mult, chiar actualul ministru al Energiei, Virgil Popescu, afirma, în iulie 2018, când era în opoziție cu guvernarea PSD: „Adică, ce aţi făcut astăzi, dragi colegi? Aţi alungat investitorii din Marea Neagră. (Rumoare.) Oare de ce?”. „Vreţi dependenţă de gazul rusesc. Asta doriţi în România, dependenţă de gazul rusesc! Sau poate doriţi ca să se renunţe la aceste concesiuni şi să vină Lukoil, să vină Gazprom, să vină alţi investitori majori, ruşi, să ne scoată din acest impas, că ei, probabil, vor plăti”, a mai spus Popescu. Tudose pasează vina pe alții În afară de Liviu Dragnea, care conducea PSD și lua deciziile majore, iată cine au fost șefii de guvern și miniștrii responsabili de eșecul exploatării acestor resurse: Proiectul legii offshore a fost depus în toamna lui 2017, când premier era Mihai Tudose, iar ministru al Energiei era Toma Petcu, azi deputat PNL. Tudose a susținut, după ce a fost dat afară de la conducerea Guvernului, că adevăratul autor al legii ar fi fost Mihai Busuioc, un fost subofițer de poliție pe care Dragnea l-a pus secretar general al Guvernului, iar acum este președintele Curții de Conturi. Marcel Ciolacu era vicepremier în guvernul Tudose. Legea a fost adoptată în 2018, când premier era Viorica Dăncilă, iar ministru al Energiei - Anton Anton (ALDE și, ulterior, PSD). Președintele Iohannis a retrimis legea la Parlament, dar majoritatea PSD i-a respins obiecțiile.Din noiembrie 2019, ministrul responsabil de zona offshore a fost liberalul Virgil Popescu. Guvernul a fost condus de premieri liberali: Ludovic Orban (care însă nu avea majoritate parlamentară), Florin Cîțu și Nicolae Ciucă, în mandatul căruia a fost depus însă proiectul de modificare a legislației. Iancu: O decizie pentru „interesul României” În Parlament, principala influență asupra proiectului a avut-o, în perioada 2017-2018, deputatul Iulian Iancu. El spunea despre acest controversat proiect: „Este un proiect dedicat siguranţei şi securităţii energetice naţionale şi vizează direct geostrategia şi geopolitica în regiune. (Aplauze.) Noi, astăzi, am luat o decizie fundamentală pentru interesul regional şi pentru interesul României”. Deputații PSD au votat în unanimitate proiectul legii offshore, Camera Deputaților fiind camera decizională. Printre ei: Marcel Ciolacu. Iancu nu a mai fost ales parlamentar, dar PSD intenționa să-l trimită la șefia ANRE. Noul proiect al legii offshore a fost depus abia la 15 aprilie 2022, la aproape două luni de la invadarea Ucrainei, când întreaga Uniune Europeană discuta despre întreruperea importurilor de gaze din UE. Citește și: Putin trece la o nouă fază a ofensivei anti-europene: Gazprom oprește complet livrările de gaz către Bulgaria și Polonia începând de miercuri. Care sunt riscurile pentru România Azi, Gazprom a oprit furnizarea gazelor către Polonia și Bulgaria.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră