joi 01 octombrie
Login Contact
DeFapt.ro

china

321 articole
Eveniment

În timp ce NATO consideră China comunistă o amenințare, foștii premieri PSD Dăncilă și Adrian Năstase se laudă cu vizitele la Beijing

În timp ce NATO consideră China comunistă o amenințare, foștii premieri PSD Dăncilă și Adrian Năstase se laudă cu vizitele la Beijing. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Dăncilă și Adrian Năstase se laudă cu vizitele la Beijing „Personalitatea și opera diplomatului, universitarului și omului politic Nicolae Titulescu (1882-1941) a fost evocată astăzi, în cadrul unui eveniment organizat la Institutul Cultural Român (ICR) din Beijing, cu participarea domnului Prof. Univ. Dr. Adrian Năstase, fost ministru de Externe și premier al României, a doamnei Viorica Dăncilă, fost premier al României, alături de profesori universitari, diplomați și jurnaliști chinezi, vorbitori de limba română, a scris, pe blogul său jurnalistul Dan Tomozei, care lucrează pentru secţia de limbă română din cadrul Radio China. „Trebuie subliniat că evenimentul de astăzi este cel mai important și reprezentat la nivel, de după anul 2015, prietenii chinezi fiind onorați de vizita premierilor Adrian Năstase și Viorica Dăncilă – domnia sa urmând să participe la sesiunea oficială de deschidere a reuniunii China – Europa Centrală și de Est (ECE), ca singur lider de partid politic din România care a răspuns invitației organizatorilor chinezi”, a mai afirmat Tomozei. Adrain Năstase a precizat, pe blogul său, că va sta zece zile la Beijing, fiind invitat la dezbateri la Institutul diplomatic, la Institutul de relatii internationale, la Universitatea RENMIN si la ICR – Beijing. Dăncilă a scris, pe Facebook, că, la Beijing, a avut o discuție cu viceministrul chinez de Externe, dl Qian Hongshan. „Am discutat atât despre buna colaborare dintre țările noastre în perioada în care eram premierul României cât și despre sentimentele de prietenie care mă leagă de China, de o lungă perioadă”, a arătat ea. „Ambiţiile declarate ale Chinei şi politicile sale coercitive reprezintă provocări pentru interesele noastre, securitatea noastră şi valorile noastre'', se arăta în noul concept strategic al NATO, adoptat în iunie 2022.

În timp ce NATO consideră China comunistă o amenințare, foștii premieri PSD Dăncilă și Adrian Năstase se laudă cu vizitele la Beijing
Competiție extrem de dură pe piața SUV-urilor electrice după ce mai multe companii chineze au intrat în joc
Mediu

Competiție extrem de dură pe piața SUV-urilor electrice după ce mai multe companii chineze au intrat în joc

Piața SUV-urilor electrice, competiție foarte dură. China reprezintă zona zero pentru războiul preţurilor la vehiculele electrice (EV), iar teatrul de operaţiuni se uită spre SUV-urile electrice, cel mai mare segment al pieţei, dominat de Tesla Inc şi BYD, potrivit Reuters. Piața SUV-urilor electrice, competiție foarte dură Piaţa, aglomerată cu peste 90 de modele, devine şi mai strânsă, cel puţin 20 de noi modele, atât ale brandurilor din China cât şi din străinătate fiind lansate în aprilie, ceea ce afectează marjele de profit şi preţurile pe piaţa internă şi stimulează exporturile, apreciază analiştii şi directorii din industria auto. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Producătorii de EV din China au urmat exemplul Tesla şi au redus preţurile SUV-urilor electrice, canibalizând vânzările de automobile echipate cu motoare pe combustie (ICE), în condiţiile în care diferenţa de preţ între tehnologii se reduce, susţin analiştii. Tendinţa se extinde peste hotare, prin majorarea exporturilor de SUV-uri electrice produse în China. "Vedem o mulţime de exporturi chineze, pe fondul pieţei ultra-competitive din China. Va fi de fapt o supapă de eliberare a presiunii", a afirmat Tu Le, de la firma chineză de consultanţă Sino Auto Insights. În China, 40% din mașini sunt SUV-uri Piaţa pentru SUV-urile electrice a crescut spectaculos în China în ultimul deceniu şi acum reprezintă aproape 40% din toate maşinile vândute, fiind 400 de modele de SUV-uri, cu toate tipurile de combustibili. Anul trecut, au fost vândute pe piaţa chineză aproape tot atâtea SUV-uri câte maşini din toate categoriile s-au vândut în Europa, sau peste 11 milioane. Popularitatea SUV-urilor electrice a explodat de când Tesla a produs şi a livrat în China Model Y, în urmă cu doi ani, acestea devenind unul din segmentele cu cea mai rapidă creştere pe piaţa chineză. Atât brandurile interne cât şi cele străine sunt reprezentate în rândul noilor modele lansate la Salonul Auto de la Shanghai de luna trecută. Producători auto de top, ca Volkswagen, BMW şi Toyota, se bazează pe noile SUV-uri electrice pentru a-şi majora vânzările în China, cea mai mare piaţă auto din lume. Tesla, cel mai competitiv preț Producătorii chinezi de vehicule electrice Xpeng şi Nio au şase modele de SUV-uri, dar există şi companii de stat care fac doar modele electrice, cum ar fi brandul Aion de la GAC. Ele concurează cu cele 93 de modele de SUV-uri electrice existente, pe o piaţă unde s-au înregistrat anul trecut vânzări de 1,5 milioane de unităţi, principalele zece branduri reprezentând 84% din vânzări, se arată în analiza Reuters pe baza datelor CAAM - Asociaţia Producătorilor Auto din China. Erau 76 SUV-uri electrice în 2020, înainte ca Tesla să înceapă producerea maşinilor Model Y în China, vânzările medii anuale fiind de doar 3.000 unităţi. În pofida recentelor creşteri minore de preţuri, Model Y al Tesla încă este cu 20% mai ieftin în China decât era în octombrie 2022, când producătorul auto american se confrunta cu majorarea stocurilor. Xpeng, Leapmotor şi alţii au venit cu propriile discounturi, în timp ce BYD oferă un discount de 1.000 de dolari la SUV-ul Song Plus, cel mai bine vândut. Sub 40.000 de dolari, competiție "brutală" Cei care refuză să reducă preţurile modelelor existente pentru a proteja valoarea brandului au ales în schimb să ofere preţuri de pornire mai mici decât se estima pentru noile modele, alături de o autonomie mai mare şi dispozitive de conducere autonomă. Realitatea este "brutală" pentru principalii producători auto străini, care au ţintit piaţa de masă cu SUV-uri sub 40.000 de dolari, cum ar fi Ford, a explicat Tu Le, de la Sino Auto Insights. Şeful Ford, Jim Farley, a recunoscut concurenţa intensă de pe piaţa SUV-urilor electrice ca un factor care a stimulat majorarea exporturilor auto chineze. Citește și: De ce sunt veseli Ciucă și Ciolacu în privința PNRR: România poate obține lejer o renegociere a Planului, cum au făcut deja Italia, Germania, Franța. Berlinul refuză chiar reforma pensiilor "De aceea ne vom concentra pe piaţa europeană. Europa este o piaţă de export premium, toţi producătorii sunt acolo", a declarat Farley în aprilie, după o călătorie în China. De asemenea, Ford va restructura operaţiunile sale din China a anunţat săptămâna trecută Farley. Deja Tesla şi Renault au început să-şi exporte masiv SUV-urile electrice produse în China către Europa, producătorii chinezi de vehicule electrice au propriile lor planuri privind majorarea livrărilor în Europa.

Aurescu, mesaj către China, după ce a contestat suveranitatea republicilor ex-sovietice: „Declaraţii inacceptabile”. Plus: România vrea sancționarea, de către UE, a oligarhilor tip Șor și Plahotniuc
Eveniment

Aurescu, mesaj către China, după ce a contestat suveranitatea republicilor ex-sovietice: „Declaraţii inacceptabile”. Plus: România vrea sancționarea, de către UE, a oligarhilor tip Șor și Plahotniuc

Ministrul de Externe, Bogdan Aurescu, a transmis un mesaj critic către China, după ce ambasadorul acestei țări în Franța a contestat suveranitatea republicilor ex-sovietice. „Asemenea declaraţii sunt inacceptabile şi contrazic Carta ONU”, a spus Aurescu. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online El a făcut aceste afirmații înaintea reuniunii Consiliului Afaceri Externe de la Luxemburg. Însă, la această reuniune, România vrea să obțină sancționarea, și de către UE, a oligarhilor din Republica Moldova, tip Șor și Plahotniuc. România vrea sancționarea, de către UE, a oligarhilor tip Șor și Plahotniuc „Astăzi vom avea de luat decizii foarte importante în ceea ce privește Republica Moldova și sprijinul Uniunii Europene pentru Republica Moldova. Prima decizie va fi acordul politic, la care sunt convins că se va ajunge astăzi, privind crearea unui nou regim de sancțiuni împotriva celor care acționează pentru destabilizarea țării și împotriva ordinii constituționale a Republicii Moldova. Este o propunere pe care am făcut-o în cadrul Consiliului Afaceri Externe din 20 februarie și sunt foarte bucuros că, într-o perioadă atât de scurtă de timp, a fost creat acest regim de sancțiuni. Cred că acesta este cel mai rapid proces de creare a unui regim de sancțiuni din istoria Uniunii Europene”, a spus șeful diplomației române. Primele propuneri privind sancționarea unor persoane vor fi făcute la scurt timp după adoptarea formală. MAE român lucrează deja cu autoritățile Republicii Moldova pentru a întocmi aceste propuneri, însoțite de dovezile aferente. Regimul de sancțiuni reglementează măsuri vizând înghețarea de fonduri și interdicții de călătorie în cazul persoanelor responsabile de sprijinirea sau implementarea de acțiuni sau politici care subminează sau amenință suveranitatea și independența Republicii Moldova, democrația, statul de drept, stabilitatea sau securitatea Republicii Moldova, precum și persoane sau entități asociate cu acestea. De exemplu, protestele împotriva Guvernului pro-occidental din Republica Moldova au fost sponsorizate pe diverse canale, inclusiv social-media, de Ilan Șor, unul dintre cei care pot fi vizați de aceste sancțiuni. Regimul de sancțiuni vine în completarea măsurilor restrictive implementate deja de SUA (din octombrie 2022) și Marea Britanie (din decembrie 2022) în legătură cu persoane asociate acțiunilor destabilizatoare în Republica Moldova. Citește și: Pensiile speciale, răspândite în toată UE. Unele din cele mai generoase state (Franța, Germania, Belgia, Portugalia) au zeci de tipuri de pensii plătite regește. Oficial, se vrea reformă și acolo

Reacție dură a statelor baltice după ce ambasadorul Chinei comuniste în Franța a negat suveranitatea țărilor desprinse din fostul URSS, inclusiv Ucraina sau Republica Moldova
Eveniment

Reacție dură a statelor baltice după ce ambasadorul Chinei comuniste în Franța a negat suveranitatea țărilor desprinse din fostul URSS, inclusiv Ucraina sau Republica Moldova

Reacție dură a statelor baltice după ce ambasadorul Chinei comuniste în Franța a negat suveranitatea țărilor desprinse din fostul URSS, inclusiv Ucraina sau Republica Moldova: miniștrii de Externe din Estonia, Letonia și Lituania au criticat, public, afirmațiile diplomatului de la Beijing. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Într-un interviu acordat vineri postului francez TF1, Lu Shaye, ambasadorul Chinei în Franța, a declarat, discutând despre Ucraina și statutul Crimeei, că fostele republici sovietice nu au un "statut efectiv" în dreptul internațional. "În dreptul internațional, chiar și aceste țări din fosta Uniune Sovietică nu au statut, statut efectiv în dreptul internațional, deoarece nu există niciun acord internațional care să materializeze statutul lor de țară suverană", a declarat Lu, potrivit South Morning China Post (SMCP). Această afirmație poate fi interpretată ca fiind un apel la refacerea URSS, după ce statele baltice, Republica Moldova, Ucraina sau Georgia s-au desprins din fostul imperiu sovietic. În plus, se justifică astfel orice agresiune a Rusiei împotriva statelor din fostul URSS. If anyone is still wondering why the Baltic States don't trust China to "broker peace in Ukraine", here's a Chinese ambassador arguing that Crimea is Russian and our countries' borders have no legal basis. pic.twitter.com/JaloJnSEx3— Gabrielius Landsbergis?? (@GLandsbergis) April 22, 2023 Reacție dură a statelor baltice În consecință, Estonia îl va convoca pe ambasadorul Chinei comuniste în Estonia și va cere explicații. Letonia a adoptat o poziție asemănătoare, iar șeful diplomației lituaniene Gabrielius Landsbergis a scris pe Twitter: „Dacă cineva se mai întreabă de ce statele baltice nu au încredere în China pentru a «intermedia pacea în Ucraina», iată un ambasador chinez care susține că Crimeea este rusească și că frontierele țărilor noastre nu au nicio bază legală. ?? ambassador to ??, when asked if Crimea is ??:The former Soviet republics like Ukraine have “no effective status in international law”, they are “not sovereign states”.What did Macron achieve in Beijing, exactly?…pic.twitter.com/yTzBNejpQp— Daniel Foubert ?? (@d_foubert) April 22, 2023 Și Franţa şi-a exprimat sâmbătă seara "consternarea" după ce ambasadorul Chinei la Paris a negat, într-un interviu acordat postului francez LCI, suveranitatea ţărilor din Uniunea Sovietică şi a pus la îndoială faptul că peninsula Crimeea aparţine Ucrainei, relatează AFP. Citește și: Ambasadorul Chinei în Franța își bate joc de Macron după vizita președintelui francez la Xi. Parisul cere clarificări oficiale de la Beijing Diplomatul chinez a cerut să se pună capăt "ciorovăielilor" pe tema frontierelor post-sovietice. "Acum cel mai urgent lucru este să se oprească, să se realizeze încetarea focului" între Rusia şi Ucraina, a spus el în interviul acordat vineri seara. Ministerul francez de Externe a precizat într-un comunicat că a "luat act cu consternare" de aceste remarci, cerând Chinei să spună dacă acestea reflectă poziţia sa oficială, ceea ce "sperăm că nu este cazul", a transmis MAE francez. În timpul unei vizite în China la începutul lunii aprilie, Emmanuel Macron l-a îndemnat pe Xi Jinping să "readucă Rusia la raţiune" faţă de Ucraina şi l-a îndemnat să nu livreze arme Moscovei.

Ambasadorul Chinei în Franța își bate joc de Macron după vizita președintelui francez la Xi. Parisul cere clarificări oficiale de la Beijing
Internațional

Ambasadorul Chinei în Franța își bate joc de Macron după vizita președintelui francez la Xi. Parisul cere clarificări oficiale de la Beijing

China ignoră total discuțiile cu Macron: președintele francez a fost la Beijing pentru a susține cauza Ucrainei, dar urmarea a fost alta decât cea dorită. Franţa şi-a exprimat sâmbătă seară "consternarea" după declaraţiile ambasadorului chinez în Franţa, care a negat suveranitatea ţărilor rezultate din Uniunea Sovietică şi a pus sub semnul întrebării apartenenţa Peninsulei Crimeea la Ucraina. China ignoră total discuțiile cu Macron Întrebat vineri seară la postul francez de informaţii LCI, Lu Shaye a estimat ca ţările fostei URSS "nu au statut efectiv în dreptul internaţional, deoarece nu există un acord internaţional pentru a concretiza statutul lor de ţară suverană". Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Legat de Peninsula Crimeea, un teritoriu ucrainean pe care Rusia l-a ocupat din 2014, el a spus: "Depinde de modul în care percepem această problemă. Există istoria. Crimeea a fost la început la Rusia. Hruşciov a fost cel care a oferit Crimeea Ucrainei pe vremea Uniunii Sovietice". Diplomatul chinez a îndemnat să se renunţe la disputele cu privire la problema frontierei post-sovietice. "În prezent, cel mai urgent lucru este să oprim, să ajungem la încetarea focului" între Rusia şi Ucraina, a spus el. Ministerul francez de Externe a indicat într-un comunicat că a "luat cunoştinţă cu consternare" despre aceste remarci, cerând Chinei "să spună (dacă acestea) reflectă poziţia sa, ceea ce sperăm să nu fie cazul". Franța insistă cu argumente raționale Ucraina a fost recunoscută internaţional "în interiorul frontierelor incluzând Crimeea în 1991 de către întreaga comunitate internaţională, inclusiv China, la căderea URSS, ca nou stat membru al Naţiunilor Unite", a insistat Parisul, amintind că anexarea Peninsulei Crimeea de către Rusia în 2014 este "ilegală conform dreptului internaţional". Dacă Beijingul susţine oficial că este neutru, preşedintele chinez Xi Jinping nu a condamnat niciodată invazia rusă şi nici măcar nu a vorbit la telefon, până în prezent, cu preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski. În schimb, el a vizitat recent Moscova pentru a-şi reafirma parteneriatul cu preşedintele rus Vladimir Putin, arătând mai repede ca un front anti-occidental. Citește și: Averea totală a oligarhilor ruși a crescut în 2022 cu 152 de miliarde de dolari (Forbes) În timpul unei vizite în China la începutul lunii aprilie, Emmanuel Macron l-a îndemnat pe Xi Jinping să "readucă Rusia la raţiune" faţă de Ucraina şi l-a îndemnat să nu livreze arme Moscovei. Cei doi şefi de stat au dat publicităţii o declaraţie comună în care s-au angajat să "susţină orice efort în favoarea restabilirii păcii în Ucraina".

China vrea să devină o superputere tehnologică și să sugrume Vestul, avertizează șefa cybersecurității din Marea Britanie
Eveniment

China vrea să devină o superputere tehnologică și să sugrume Vestul, avertizează șefa cybersecurității din Marea Britanie

China vrea să devină o superputere tehnologică și să sugrume Vestul, avertizează șefa cybersecurității din Marea Britanie, Lindy Cameron, care conduce din 2020 National Cyber Security Centre (NCSC), scrie The Times. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Există temeri că, în cazul în care China devine superioară din punct de vedere tehnologic, aceasta ar putea folosi controlul lanțului de aprovizionare pentru a-și bloca concurenții și a sugruma piețele occidentale. Șefii spionajului britanic se tem și că tehnologiile de frontieră, cum ar fi informatica cuantică, industria semiconductorilor și inteligența artificială, ar putea fi transformate în arme. China vrea să devină o superputere tehnologică și să sugrume Vestul „China a identificat mai multe tehnologii existente și emergente ca fiind vitale pentru viitoarea sa securitate națională. Și aspiră să devină un lider mondial în stabilirea standardelor tehnologice. Așadar, trebuie să fim clari: China nu face presiuni doar pentru paritate cu țările occidentale, ci urmărește supremația tehnică. Își va folosi puterea tehnologică ca o pârghie pentru a obține un rol dominant în afacerile globale. Ce înseamnă acest lucru pentru securitatea cibernetică? În mod direct, nu ne putem permite să nu ținem pasul, altfel riscăm ca China să devină puterea predominantă în spațiul cibernetic. Unii ar putea respinge acest lucru ca fiind exagerat sau alarmist, dar este un risc pe care vă îndemn să îl luați în serios. Pur și simplu nu este un lucru pe care niciunul dintre noi nu îl poate accepta”, urmează să spune Cameron într-un discurs programat la conferința anuală de la Belfast CyberUK. Citește și: România a furnizat sau s-a angajat să furnizeze Ucrainei echipament militar „letal”, însă capacitatea de a oferi sprijin militar Kievului e în scădere – document „secret” al Pentagonului Efectele dezastruoase ale invadării Taiwanului „Retorica lui Cameron se potrivește cu evoluția amenințării. Manevrele militare ale Beijingului și agresivitatea crescută în strâmtoarea Taiwan provoacă o mare îngrijorare. Una dintre cele mai serioase îngrijorări este poziția Taiwanului ca principal producător mondial de tehnologie a semiconductorilor, folosită în orice, de la smartphone-uri la avioane de luptă. O preluare de către China ar putea bloca piețele occidentale și ar putea crea crize de aprovizionare care ar putea declanșa o recesiune globală. De asemenea, China și-a manifestat clar intenția de a deveni o putere superioară în ceea ce privește alte tehnologii de frontieră, cum ar fi inteligența artificială, un domeniu care ar putea fi militarizat. Sir Jeremy Fleming, fostul șef al GCHQ, a avertizat că China ar putea prelua efectiv controlul asupra sistemului de operare global al lumii dacă i s-ar permite să domine tehnologii cheie emergente. El se temea că China construiește un sistem de sateliți capabil să urmărească persoane din întreaga lume, pe care l-ar putea folosi pentru a-și consolida influența. Există, de asemenea, temeri că China dorește o monedă digitală centralizată pentru a se proteja de sancțiunile internaționale în cazul în care invadează Taiwanul”, arată The Times.

Un distrugător american a trecut pe lângă forțele chineze din strâmtoarea Taiwan, provocând iritare la Beijing. China a simulat recent atacarea insulei
Eveniment

Un distrugător american a trecut pe lângă forțele chineze din strâmtoarea Taiwan, provocând iritare la Beijing. China a simulat recent atacarea insulei

Distrugătorul american Milius, prin Strâmtoarea Taiwan. USS Milius a navigat duminică prin Strâmtoarea Taiwan, revendicată de Beijing, a anunţat marina americană, la o săptămână după ample exerciţii militare chineze în aceeaşi zonă. Distrugătorul american Milius, prin Strâmtoarea Taiwan USS Milius "a efectuat un tranzit de rutină prin Strâmtoarea Taiwan duminică, în apele unde libertatea de navigaţie şi de survol în mare înaltă se aplică în conformitate cu dreptul internaţional", a indicat marina americană într-un comunicat. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online "Nava a tranzitat printr-un coridor în strâmtoare situat dincolo de orice mare teritorială a unui stat costier", a adăugat comunicatul, potrivit căruia "armata americană zboară, navighează şi operează peste tot acolo unde dreptul internaţional o permite". Beijingul a declarat luni că a supravegheat trecerea unei nave de război american prin strâmtoare, şi a acuzat Washingtonul că face "zgomot mediatic" în jurul prezenţei distrugătorului. Forţele chineze din zonă "menţin în permanenţă un nivel înalt de alertă şi apără cu hotărâre suveranitatea şi securitatea naţionale, precum şi pacea şi stabilitatea regionale", a afirmat Shi Yi, un purtător de cuvânt al armatei. USS Milius, și lângă insulele Spratleys China priveşte cu nemulţumire apropierea din ultimii ani între autorităţile taiwaneze şi SUA, care, în pofida absenţei unor relaţii oficiale, furnizează insulei un sprijin militar substanţial. Beijingul consideră Taiwanul drept o provincie pe care nu a reuşit încă să o reunifice cu restul teritoriului după sfârşitul războiului civil chinez în 1949. Săptămâna trecută, USS Milius a navigat în apropierea insulelor Spratleys din Marea Chinei de Sud, revendicate de Beijing. Guvernul chinez a denunţat o "intruziune ilegală". Trecerea navei de război americane prin proximitatea Taiwanului intervine la o săptămână după ample exerciţii militare chineze în jurul insulei. China a simulat "blocada" Taiwanului Timp de trei zile, nave şi avioane militare chineze au simulat o "blocadă" a insulei, ca reacţie la întâlnirea avută în California de preşedinta taiwaneză Tsai Ing-wen cu preşedintele Camerei Reprezentanţilor americane, Kevin McCarthy. Citește și: Prigojin (Wagner) vrea încheierea „operațiunii militare speciale” în Ucraina de către Rusia și consolidarea pozițiilor în teritoriile câștigate deja. Mulți se întreabă dacă nu e vocea lui Putin Exerciţiile s-au încheiat pe 10 aprilie, dar nave şi avioane militare chineze au continuat să circule în împrejurimile Taiwanului. Luni, Ministerul taiwanez al Apărării a declarat că a detectat patru nave şi 18 avioane chineze, dintre care patru au pătruns în zona de identificare de apărare aeriană (ADIZ) a Taiwanului. Aceasta nu este identică cu spaţiul arian al insulei, incluzând o zonă mult mai mare, care se suprapune peste o parte a ADIZ a Chinei şi chiar o porţiune a continentului.

China beneficiază de furturile rusești de resurse ucrainene: o firmă chineză a cumpărat cupru de la o uzină din Donețkul ocupat
Internațional

China beneficiază de furturile rusești de resurse ucrainene: o firmă chineză a cumpărat cupru de la o uzină din Donețkul ocupat

Rusia fură, China beneficiază de resurse. O companie chineză a cumpărat cupru în valoare de cel puţin 7,4 milioane de dolari de la o uzină amplasată în regiunea din Ucraina anexată de Rusia, care este vizată de sancţiunile occidentale, arată datele vamale ruseşti analizate de Reuters. Rusia fură, China beneficiază de resurse China nu a impus niciun fel de restricţii cu privire la schimburile comerciale cu Rusia, însă SUA au ameninţat că vor trece pe o listă neagră companiile care vor fi descoperită că încalcă sancţiunile sale şi, de asemenea, a avertizat Beijingul să nu aprovizioneze Moscova cu bunuri interzise conform legislaţiei SUA. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Datele vamale analizate de Reuters arată că firma chineză Quzhou Nova a cumpărat cel puţin 3.220 de tone de aliaj de cupru, cu o valoare totală de 7,4 milioane de dolari, de la uzina de inginerie metalurgică de la Debaltsevsky, în perioada cuprinsă între 8 octombrie 2022 şi 24 martie 2023. Uzina respectivă este amplasată în regiunea Doneţk din estul Ucrainei, în apropiere de graniţa cu Lugansk. Aceste date sunt o primă dovadă a schimburilor comerciale efectuate de China cu regiunile din Ucraina anexate de Rusia după izbucnirea războiului în data de 24 februarie 2022. Quzhou Nova, o firmă cu activităţi de tranzacţionare şi producţie din oraşul Quzhou, în provincia Zhejiang, estul Chinei, a declarat pentru Reuters că nu are afaceri care să aibă legătură cu importul şi exportul de aliaj de cupru. Sancțiunile americane nu opresc China Cu toate acestea, o sursă de la fabrica Debaltsevsky a dezvăluit, sub protecţia anonimatului, că există un atelier de metalurgie neferoasă în interiorul uzinei. Sursa nu a dorit să comenteze cu privire la livrarea de aliaj de cupru către China, spunând doar că aceste informaţii constituie "un secret comercial". Atât Doneţk, cât şi Lugansk se numără printre cele patru regiuni din Ucraina pe care preşedintele Vladimir Putin le-a alipit Rusiei. Ucraina, aliaţii săi occidentali şi majoritatea covârşitoare a ţărilor din Adunarea Generală a ONU au condamnat drept ilegală anexarea de către Rusia a celor patru regiuni din Ucraina. Citește și: Conferința „Platforma Crimeea” de la București a provocat o reacție la Kremlin: purtătorul de cuvânt al lui Putin spune că Rusia nu va permite ca Marea Neagră să fie controlată de NATO La data de 21 februarie 2022, cu trei zile înainte de debutul invadării Ucrainei, SUA au impus sancţiuni care interzic importurile sau exporturile din aşa-numitele Republici Doneţk şi Lugansk. Două zile mai târziu, Uniunea Europeană a anunţat o interdicţie privind importurile de bunuri din cele două regiuni. Chiar dacă companiile chineze sunt libere să facă comerţ cu firme din regiunile ucrainene controlate de Rusia ele riscă să fie adăugate pe lista neagră a Occidentului.

VIDEO Avioane chineze cu "muniții reale" înconjoară Taiwanul și simulează lovituri asupra unor ținte de pe insulă
Internațional

VIDEO Avioane chineze cu "muniții reale" înconjoară Taiwanul și simulează lovituri asupra unor ținte de pe insulă

Avioane chineze ("muniții reale") înconjoară Taiwanul. China a anunţat luni că a mobilizat avioane de vânătoare ce "transportă muniţii reale" pentru a întreprinde "lovituri simulate" lângă Taiwan, precum şi port-avionul său Shandong. Avioane chineze ("muniții reale") înconjoară Taiwanul "Mai multe grupuri de avioane de vânătoare H-6K ce transportă muniţii reale au efectuat mai multe valuri de lovituri simulate asupra unor ţinte importante ale insulei Taiwan", a anunţat televiziunea de stat CCTV (VIDEO). Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Comandamentul teatrului de operaţiuni Est al armatei chineze a precizat că portavionul Shandong de asemenea "a participat la exerciţiul zilei". Potrivit unui comunicat al armatei chineze, Beijingul încearcă să simuleze cu testele sale militare "o încercuire" a Taiwanului. Mai multe zeci de avioane au fost desfăşurate pentru a aplica o "blocadă aeriană" a teritoriului revendicat de Beijing, a mai informat CCTV. Citește și: Budăi, atac dur: „Spuneam că acest PNRR va aduce lucruri rele pentru România”. Ministrul PSD anunță că refuză să respecte prevederile privind reducerea cheltuielilor de personal La rândul său, Ministerul Apărării al Taiwanului a anunţat că a detectat luni 11 nave de război şi 70 de avioane chineze în jurul insulei. Armata chineză "continuă să conducă exerciţii militare în jurul Taiwanului", a anunţat ministerul, precizând că avioane de luptă şi bombardiere se numără printre aparatele reperate în jurul orelor locale 10:00 (02:00 GMT).

„Macron s-a făcut de râs în China” - analiză The Spectator. Xi Jinping s-a folosit de el ca să separe Europa de SUA
Internațional

„Macron s-a făcut de râs în China” - analiză The Spectator. Xi Jinping s-a folosit de el ca să separe Europa de SUA

„Macron s-a făcut de râs în China”, se intitulează o analiză din The Spectator, un săptămânal de orientare conservatoare din Marea Britanie. Vizita a durat trei zile, iar conducătorul Chinei comuniste l-a primit pe Macron cu un protocol neobișnuit. De exemplu, Macron a băut un ceai chinezesc cu Xi într-o fostă reședință a tatălui său din orașul Guangzhou. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Însă, dincolo de astfel de gesturi formale, The Spectator susține că Xi Jinping nu vrea decât să se folosească de Macron pentru a slăbi alianța Europei de Vest cu Statele Unite. Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen l-a însoțit pe Macron în vizita în China, dar ea a avut parte de o primire mult mai rece. Macron s-a făcut de râs în China „Cel puțin la Beijing nu a existat o masă de șase metri lungime care să-l despartă pe Emmanuel Macron de Xi Jinping. Dar întâlnirea lor a fost la fel de nereușită ca și discuția distanțată social a președintelui francez cu "cel mai bun prieten" al lui Xi, Vladimir Putin, care a avut loc anul trecut la Moscova, cu puțin timp înainte ca liderul rus să-și trimită tancurile în Ucraina”, începe analiza lui Ian Williams - jurnalist, fost corespondent NBC și scriitor, autor al cărții „Focul dragonului: Noul Război Rece al Chinei”. Grupaj foto: Twitter Williams arată că rugămintea lui Macron către Xi Jinping, de a presa Rusia să pună capăt agresiunii din Ucraina, a fost un eșec. Citește și: FOTO Macron îl copiază pe Zelenski: președintele Franței renunță la costum și trece la hanorac și blugi „Prioritatea lui Xi este Xi, iar războiul din Ucraina îi convine foarte mult în acest moment. Îi ține ocupați pe adversarii occidentali, distrăgând atenția de la situația din Indo-Pacific, și îi oferă mari beneficii economice în ceea ce privește hidrocarburile ieftine din Rusia. De asemenea, consolidează rolul Chinei ca partener principal cu Putin. Xi finanțează efectiv agresiunea lui Putin prin creșterea masivă a schimburilor comerciale, care include articole cu dublă utilizare (care pot fi folosite atât în scopuri civile, cât și militare), cum ar fi cipurile și dronele”, arată The Spectator. „Obiectivul imediat al lui Xi este de a încerca să îndepărteze Europa de America, iar el îl vede pe Macron ca pe un instrument util în acest scop. 'China vede în continuare Europa ca un pol independent într-o lume multipolară și sprijină eforturile sale de a obține autonomie strategică', a declarat el la conferința de presă a celor doi”, mai explică publicația britanică.

VIDEO China agită iar apele în strâmtoarea Taiwan, unde a trimis 71 de avioane militare și nouă nave de război. Beijingul, iritat de vizita președintei taiwaneze în SUA
Internațional

VIDEO China agită iar apele în strâmtoarea Taiwan, unde a trimis 71 de avioane militare și nouă nave de război. Beijingul, iritat de vizita președintei taiwaneze în SUA

China agită apele în strâmtoarea Taiwan. Beijingul a început sâmbătă trei zile de exerciţii militare maritime şi aeriene şi de patrulare în jurul Taiwanului, după o întrevedere a liderei taiwaneze Tsai Ing-wen cu preşedintele Camerei Reprezentanţilor a Congresului american, Kevin McCarthy, în California în această săptămână. China agită apele în strâmtoarea Taiwan Ministerul Apărării taiwanez a informat (VIDEO) că a detectat 71 de avioane militare şi nouă nave de război chineze în jurul Strâmtorii Taiwan începând de dimineaţă până la sfârşitul după-amiezii. Dintre acestea, 45 de avioane au trecut linia mediană de demarcaţie a strâmtorii sau un intrat în zona de identificare a apărării aeriene a insulei în sud-vest. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Exerciţiul şi patrularea în largul coastelor de nord şi de sud ale Taiwanului şi spre estul insulei sunt "necesare pentru apărarea suveranităţii naţionale şi integrităţii teritoriale a Chinei", a transmis Comandamentul Teatrului Estic al armatei chineze, care acoperă Strâmtoarea Taiwan. Întâlnirea dintre Tsai şi a treia oficialitate a statului american a înfuriat China, care consideră insula autoguvernată drept parte a sa. Precedentul Pelosi În august trecut, China a întreprins exerciţii militare de amploare în jurul Taiwanului în urma vizitei pe insulă a predecesoarei lui McCarthy, Nancy Pelosi. Operaţiunile începute sâmbătă vor servi drept "un avertisment ferm împotriva complicităţii între forţele separatiste care urmăresc şi forţe externe", a declarat într-un comunicat colonelul Shi Yi, purtător de cuvânt al comandamentului chinez. Citește și: Arestat doar la domiciliu, Dan Diaconescu se autovictimizează și anunță revenirea în televiziune: Sunt absolut nevinovat. Revin în presă, cu TV și emisiune Ministerul Apărării de la Taipei a criticat sâmbătă mişcările Chinei, afirmând că Beijingul foloseşte tranzitul lui Tsai prin SUA ca "scuză" pentru a efectua exerciţii militare. Armata taiwaneză va monitoriza îndeaproape situaţia în regiune, va continua să menţină un grad înalt de vigilenţă, va răspunde în mod adecvat şi "va face orice efort pentru a proteja securitatea naţională", a subliniat ministerul.

TikTok susține că a blocat din greșeală contul baschetbalistului Enes Kanter Freedom, unul dintre cei mai duri critici ai Chinei comuniste
Eveniment

TikTok susține că a blocat din greșeală contul baschetbalistului Enes Kanter Freedom, unul dintre cei mai duri critici ai Chinei comuniste

TikTok susține că a blocat din greșeală contul baschetbalistului Enes Kanter Freedom, unul din cei mai duri critici ai Chinei comuniste din lumea sportivă, potrivit Washington Post. Contul său a fost repus în funcțiune în aceeași zi în care șeful TikTok, Shou Zi Chew, a fost audiat în Congresul SUA. Enes Kanter Freedom a manifestat constant pentru libertatea Tibetului și împotriva dictaturii din China. În 2017, regimul Erdogan i-a anulat pașaportul, așa că nu a putut intra în România. TikTok este o companie cu sediul în China Comunistă. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online TikTok susține că a blocat din greșeală contul Enes Kanter Freedom “Contul lui Freedom a fost interzis pe 11 martie în urma mai multor avertismente că videoclipurile sale din trecut au încălcat "liniile directoare ale comunității" din aplicație, a declarat el pentru Washington Post. Freedom a făcut apel la interdicție la scurt timp după aceea, dar a fost informat că evaluatorii TikTok au stabilit că contul său nu va fi restabilit. Joi, TikTok a restabilit contul în timp ce directorul general Shou Zi Chew se afla la Capitol Hill pentru a susține că fluxurile TikTok ale americanilor nu sunt afectate de regulile de cenzură din China. Un reprezentant al TikTok a calificat interdicția drept o eroare a moderatorilor companiei cu sediul în SUA și a declarat că TikTok nu elimină conținut la cererea guvernului chinez. Aceștia au refuzat să precizeze cum s-a produs eroarea sau ce reguli ar fi fost încălcate de videoclipurile lui Freedom“, scrie Washington Post. Vânat și de Erdogan În 2017, regimul PSD l-a oprit pe baschetbalist să intre în România, după ce regimul Erdogan i-a anulat pașaportul turcesc. Kanter a anunţat pe Twitter că a fost oprit de Poliţie pe Aeroportul Otopeni să intre în România. Enes Kanter a fost invitat să participe la Bucureşti la câteva evenimente de promovare a baschetului, dar şi la un festival multicultural desfăşurat chiar de ziua sa de naştere. În perioada în care a jucat în NBA, mai bine de un deceniu, a atras atenția pentru că purta pantofi cu sloganuri precum "Free Tibet", "No Beijing" și "Stop Genocide", o referire la detenția în masă a musulmanilor uiguri din regiunea Xinjiang de către China. În 2021, el a fost schimbat de Boston Celtics și apoi el a rămas fără contract. El a susținut că a fost o răzbunare pentru criticile sale la adresa Chinei. Freedom și-a folosit adesea conturile de pe rețelele de socializare pentru a critica statul chinez. După o postare pe Facebook în 2021 în care îl numea pe președintele Xi Jinping "dictator brutal" pentru opresiunea guvernului său asupra Tibetului, China a blocat toate meciurile Celtics de pe internetul său.

Rusia s-a predat total Chinei, susține politica Beijingului de a prelua controlul în Taiwan. Taipei protestează vehement
Internațional

Rusia s-a predat total Chinei, susține politica Beijingului de a prelua controlul în Taiwan. Taipei protestează vehement

Rusia susține preluarea Taiwanului de China. Taiwanul a condamnat miercuri Beijingul şi Moscova pentru o declaraţie comună prin care insula este calificată parte "inalienabilă" a Chinei, acuzând Rusia că "se pliază pe cerinţele Chinei". Protest diplomatic de la Taipei "Ministerul Afacerilor Externe protestează solemn şi condamnă ferm guvernul expansionist autoritar (al Chinei), care continuă să facă declaraţii false pe scena internaţională pentru a denigra şi pentru a duce atingere suveranităţii ţării noastre", a precizat Taiwanul într-un comunicat. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Taipeiul a condamnat de asemenea "încercarea Rusiei de a se plia pe cerinţele Chinei pentru conspiraţia sa de agresiune şi de expansiune". Preşedintele rus Vladimir Putin l-a primit pe omologul său chinez Xi Jinping pentru două zile de discuţii, luni şi marţi. La finalul discuţiilor, cei doi lideri au semnat o declaraţie comună prin care se angajează să-şi aprofundeze parteneriatul strategic şi prin care se afirmă sprijinul Rusiei pentru China în chestiunea Taiwanului. China revendică Taiwanul, insulă democrată şi autonomă, ca fiind o parte din teritoriul său pe care vrea să o recupereze, chiar şi prin forţă dacă va fi necesar. Rusia susține preluarea Taiwanului de China În declaraţia comună, Rusia a reafirmat aderarea la principiul "O singură Chină" susţinut de Beijing, calificând Taiwanul drept "parte inalienabilă a teritoriului chinez", conform agenţiei de presă Xinhua. Rusia "se opune oricărei forme de şi susţine ferm măsurile luate de China pentru a salva suveranitatea şi integritatea sa teritorială", subliniază declaraţia. Citește și: Probabilitatea unor lovituri nucleare din partea Rusiei a crescut enorm după ce adjunctul Apărării britanice a anunțat că Ucraina va primi obuze anti-tanc cu uraniu sărăcit Taiwanul trăieşte sub ameninţarea constantă a unei acţiuni militare a Chinei, iar invadarea Ucrainei de către Rusia a întărit temerile pe insulă că Beijingul ar încerca o ofensivă similară. În ultimii ani, Beijingul şi-a intensificat presiunea militară, economică şi diplomatică asupra Taiwanului, organizând în 2022 exerciţii militare masive în jurul insulei care, conform Taipeiului, constituie pregătirea pentru o invazie.

Guvernele lumii se simt atacate de TikTokul troian, dar miniștrii nu prea vor să renunțe la avantajele electorale aduse de aplicația preferată a tinerilor
Internațional

Guvernele lumii se simt atacate de TikTokul troian, dar miniștrii nu prea vor să renunțe la avantajele electorale aduse de aplicația preferată a tinerilor

TikTok, interzis guvernamental, folosit de politicieni. În Statele Unite, discuția privind interzicerea TikTok a început încă din 2020, an în care India a interzis complet folosirea aplicației, acuzând acte de spionaj. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Alte țări, precum Indonezia sau Pakistan, au cochetat la răstimpuri cu ideea, instaurând interziceri temporare din cauza "imoralității" (anulate, în mod repetat, prin compromisul cenzurării "conținutului negativ"). Pentru Europa, însă, este un subiect nou, care se încadrează însă într-un context mai larg: pe de o parte, acuzele Washingtonului la adresa Beijingul pentru lansarea unor baloane de spionaj, pe de alta, temerile legate de rolul Chinei în Războiul din Ucraina. Un șut în TikTok, un pas înainte Povestea aplicației TikTok începe idilic, în mod similar începutului Facebook: doi prieteni din Shanghai, Alex Zhu și Luyu Yang, au creat o platformă educațională, cu scop autodidact – utilizatorii puteau să predea, sau să învețe diferite subiecte, prin videoclipuri scurte, de trei-cinci minute. Aplicația n-a avut succes, investitorii și-au retras fondurile, iar Zhu și Yang au căutat o altă formulă, mai comercială, creînd Musical.ly. Bazată tot pe videoclipuri, mai scurte, și mai amuzante, noua aplicație oferea utilizatorilor posibilitatea de a se filmeze, făcând play-back, pe diferite melodii. Prima versiune a Musical.ly a fost lansată oficial în august 2014, atât în China, cât și în Statele Unite, unde a devenit în scurt timp extrem de populară printre adolescenții americani. După un an aplicația avea milioane de utilizatori, „musers”, ajungând pe primul loc în iOS App Store și devenind cea mai descărcată aplicație gratuită în peste 30 de țări, inclusiv SUA, Canada, Regatul Unit, Germania, Brazilia, Filipine și Japonia. În mai 2016, Musical.ly atinsese 70 de milioane de descărcări, cu peste zece milioane de videoclipuri noi postate zilnic. Cum să faci primul miliard Pe 9 noiembrie 2017, compania chineză ByteDance Technology cumpăra aplicația pentru suma de un miliard de dolari. Compania lansase cu un an în urmă (în 2016) o aplicație similară, în China, numită Douyin, iar în 2018, după cumpărarea Musical.ly, a combinat cele două aplicații, sub numele de TikTok. Alex Zhu a devenit vicepreședinte senior TikTok, declarând la vremea respectivă: "Combinarea Musical.ly și TikTok este o potrivire naturală, având în vedere misiunea comună a ambelor experiențe – de a închega o comunitate în care oricine poate fi un creator". Expansiunea globală a început în 2020: numărul utilizatorilor TikTok crescuse cu aproape 800% față de ianuarie 2018, înregistrând aproximativ două miliarde de descărcări la nivel global și având aproximativ 50 de milioane de utilizatori activi zilnic în SUA. Furt de date și cenzură pro-chineză Semnalele de alarmă au început în 2019, o dată cu luna februarie, când compania ByteDance a fost amendată de Comisia Federală pentru Comerț din SUA (FTC) cu 5,7 milioane de dolari, din cauză că TikTok încălcase confindențialitatea datelor copiilor și pentru că a permis cu bună știință minorilor să acceseze aplicația (având acces la numele și prenumele, numerele de telefon, adresele de e-mail, biografiile și fotografiile de profil ale acestora). În septembrie 2019, Washington Post scria despre cum TikTok cenzura protestele din Hong Kong: pe cînd celelalte rețele de socializare, precum Twitter, dezvăluiau protestele în detaliu, pe TikTok versiunea era total diferită - selfie-uri jucăușe, fotografii cu mâncare, cântece, nici o umbră de neliniște. Adică o versiune a realității mult mai convenabilă guvernului chinez, sublinia WP. În septembrie 2019, The Guardian dezvăluia pentru prima dată documente secrete potrivit cărora compania ByteDance "promovează obiectivele politicii externe chineze în străinătate prin intermediul aplicației. TikTok, populara rețea socială deținută de China, le cere moderatorilor să cenzureze videoclipurile care menționează Piața Tiananmen, independența tibetană sau grupul religios interzis Falun Gong". Armata americană, primele interdicții În octombrie 2019, senatorul american Marco Rubio a solicitat guvernului SUA să investigheze implicațiile privind securitatea națională ale achiziției Musical.ly de către ByteDance, invocând "îngrijorări legate de folosirea TikTok de către guvernul chinez și Partidul Comunist pentru a cenzura conținutul și a reduce la tăcere discuțiile incomode", urmând ca senatorii americani Chuck Schumer și Tom Cotton să ceară directorului interimar al Serviciului de Informații Naționale al SUA să evalueze riscurile de securitate națională ridicate de TikTok și alte aplicații deținute de China. În aceeași lună, vicepreședintele TikTok, Alex Zhu, subaltern al șefului Douyin, a devenit subalternul direct al șefului ByteDance, Zhang Yiming. În noiembrie 2019, Guvernul Statelor Unite a lansat investigația cu privire la achiziția Musical.ly de către ByteDance, motivând că pentru aceasta ByteDance nu solicitase autorizație. Potrivit New York Times, în ianuarie 2020, mai multe unități militare americane au interzis TikTok pe smartphone-urile de serviciu. Trump versus TikTok În iulie, 2020, în Australia, prim ministrul Scott Morrison anunța o investigație asupra protecției datelor utilizatorilor de TikTok, iar în Stalele Unite secretarul de stat Mike Pompeo confirma intenția statului american de a interzice TikTok din cauza temerilor că aplicația împărtășește datele utilizatorilor cu guvernul chinez. În august 2020, președintele Trump a emis mai multe ordine executive îndreptate contra TikTok, care prevedeau, printre altele, restricții pentru companiile americane de a mai tranzacționa cu ByteDance sau cu subsidiarele sale, dar și cererea ca ByteDance să "cedeze toate interesele și drepturile" asupra activelor și proprietăților sale care permit operațiunile TikTok în SUA și datele colectate prin TikTok din SUA. Acest ordin se baza pe ancheta privind achiziționarea Musical.ly de către ByteDance care a conchis că există "dovezi credibile" că ByteDance "ar putea lua măsuri care amenință să afecteze securitatea națională a Statelor Unite". Made in China, interzis în India În 2020, India a interzis complet TikTok, argumentând, în declarația oficială, că aplicația, alături de alte 58 aplicații chineze, aduc "prejudicii suveranității și integrității Indiei, apărării Indiei, securității statului și ordinii publice". Pe 9 iunie 2021, Administrația Biden a emis Ordinul executiv 14034, "Protecția datelor sensibile ale americanilor de adversarii străini" prin care, deși anula ordinele executive semnate de Donald Trump contra TikTok, încuraja agențiile federale să continue monitorizarea atentă a aplicațiilor străine în ceea ce privește riscul pe care îl prezintă pentru datele personale ale utilizatorilor și pentru securitatea națională. Pe 25 iunie, 2021, foști angajați ai TikTok au declarat pentru CNBC că există motive reale de îngrijorare când vine vorba compania ByteDance, de vreme ce aceasta are acces la datele utilizatorilor americani ai TikTok și există posibilitatea ca guvernul chinez să folosească TikTok pentru a răspândi propagandă în rândul publicului american. Identități americane accesate din China În iunie, BuzzFeed a dezvăluit că angajații din China ai ByteDance, au accesat, prin TikTok, în mod repetat, date ale utilizatorilor americani: "De ani buni, TikTok a răspuns preocupărilor legate de confidențialitatea datelor promițând că informațiile adunate despre utilizatorii din Statele Unite sunt stocate mai degrabă în Statele Unite, decât în China. Însă, potrivit unui document audio de la peste 80 de întâlniri interne TikTok, angajații ByteDance din China au accesat în mod repetat date private ale utilizatorii TikTok din SUA – exact tipul de comportament care l-a inspirat pe fostul președinte Donald Trump să amenințe că interzice aplicația în Statele Unite.". Pe 22 decembrie, TikTok a confirmat că, într-adevăr, datele private ale utilizatorilor americani au fost accesate de unii angajaţi, pe care i-a concediat. Biden a scos TikTok din telefoanele guvernamentale Însă piesele de domino începuseră să se clatine, iar căderea a început pe 30 decembrie 2022, când președintele Joe Biden a aprobat "No TikTok on Government Devices Act" prin care era interzisă instalarea și folosirea aplicației chineză pe dispozitivele guvernamentale. După câteva luni, pe 23 februarie, 2023, Comisia Europeană a luat aceeași decizie, urmând ca, la patru zile după, pe 27 februarie, guvernul Canadei să urmeze exemplul. La începutul acestei luni, Danemarca și Belgia au fost primele țări europene care au interzis TikTok pe dispozitivele oficiale. În Franța, deși interdicția printre funcționari nu a fost pronunțată, autoritățile se pregătesc să o facă. Într-o conferință de presă, susținută la începutul lunii, Olivier Véran, purtătorul de cuvânt al guvernului, a anunțat că Franța are în vedere interzicerea aplicației chineze TikTok pe telefoanele oficialilor săi. TikTok, interzis guvernamental, folosit de politicieni Politicienilor europeni nu le este însă ușor să renunțe la conturile de TikTok, căci folosesc din plin aplicația pentru propria vizibilitate în rândul tinerilor și adolescenților. Deși nu contestă o eventuală interzicere a aplicației pe telefoanele de serviciu, nu sunt prea dispuși să renunțe și la conturi. În Belgia, unde interdicția este deja în vigoare, Ludivine Dedonder, ministrul Apărării, nici nu se gândește să își șteargă contul, cu peste 9.000 de urmăritori, motivând, prin purtătorul de cuvânt al ministerului, că "are un telefon mobil TikTok separat". În Austria, aplicația este folosită pe scară largă de mai mulți membri ai guvernului. Ministrul Justiției, Alma Zadić, este foarte activă – în prezent derulând o campanie contra "hate speech", însă, potrivit presei austriece, contul ei de TikTok nu se limitează doar la comunicări de interes public, întâlnirile cu omologii străini alternând cu videoclipuri despre rochiile ei de bal sau despre antrenamentele de sport pe care le face. De asemenea și cancelarul Karl Nehammer este un utilizator frecvent de TikTok, însă nici Ministerul Justiției, nici Cancelaria Federală nu au vrut să comenteze în vreun fel o posibilă interdicție TikTok. Politicienii nu vor să cadă de pe TikTokuri Singura declarație oficială din partea guvernului austriac, pe această temă, a venit din partea purtătorului de cuvânt al Karolinei Edtstadler, ministrului federal pentru UE și Constituție (care, potrivit jurnaliștilor, este "regina incontestabilă a TikTok în Guvern", cu un cont de peste 21.000 de urmăritori). Secretul succesului? Videoclipuri în care ministrul alternează mesajele politice cu imagini din viața privată - în care gătește, schiază sau se joacă cu Snowy, câinele ei. Potrivit purtătorului de cuvânt, dacă se va impune ștergerea aplicației pe telefoanele de serviciu, ministrul se va conforma, la fel cu toți ceilalți funcționari, însă nu va renunța la cont: "Ministrul vrea să continue să-și opereze contul TikTok pe viitor, pentru a rămâne în contact cu tinerii". Citește și: După 15 luni la guvernare, ministrul Budăi anunță că a descoperit „acum” ce scrie în PNRR și refuză să respecte angajamentele privind pensionarea. Nimic despre pensiile speciale În Germania, potrivit politico.eu, Ministerul Sănătății, care are un cont TikTok extrem de popular, este un caz aparte. Întrebat de jurnaliști cum poate un minister să interzică aplicația TikTok pe telefoanele sale oficiale și, în același timp, să mențină un cont cu aproximativ 144.800 de urmăritori, ministrul Sănătății, Karl Lauterbach, a declarat scurt că "TikTok nu este instalat sau folosit în scopuri oficiale". Asta în ciuda faptului că respectivul cont este actualizat în mod regulat cu conținut despre activitatea ministrului. Unul dintre cele mai recente videoclipuri, postat în 20 ianuarie, este însoțit de un îndemn către utilizatori: "Dacă aveți întrebări pentru Karl Lauterbach, puneți-le în comentarii".

Rusia și China strâng rândurile: Xi îl va vizita pe Putin la 13 luni de la invadarea Ucrainei, Beijing a numit un ministru al Apărării sancționat de SUA pentru colaborare militară cu Moscova
Internațional

Rusia și China strâng rândurile: Xi îl va vizita pe Putin la 13 luni de la invadarea Ucrainei, Beijing a numit un ministru al Apărării sancționat de SUA pentru colaborare militară cu Moscova

Rusia și China strâng militar rândurile. Ministrul rus al Apărării, Serghei Şoigu, l-a felicitat luni pe omologul său chinez, Li Shangfu, numit duminică în funcţie după aprobarea Congresului Naţional al Poporului din China. Rusia și China strâng militar rândurile "În numele Ministerului Apărării din Rusia şi al meu personal, vă felicit pentru numirea în funcţia de ministru al Apărării al Chinei", a transmis Şoigu, citat de ministerul rus pe canalul său de Telegram. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online El a subliniat în mesajul de felicitare că relaţiile dintre Rusia şi China au atins un nivel fără precedent, fapt ce le transformă în fundamentele stabilităţii globale în contextul actualelor tensiuni geopolitice. "Îmi exprim convingerea că mandatul dumneavoastră în această funcţie va favoriza dezvoltarea parteneriatului cuprinzător şi a interacţiunii strategice dintre Rusia şi China în sferele cooperării militare şi tehnico-militare", a adăugat el. Șoigu și Wei Fenghe, "frați" Serghei Şoigu a găsit, de asemenea, cuvinte de mulţumire în ce-l priveşte pe fostul omolog, Wei Fenghe, pentru contribuţia sa la cooperarea militară ruso-chineză. "De-a lungul anilor de interacţiune, am devenit nu doar colegi sau prieteni, ci fraţi", a spus el. Ministrul rus al Apărării a evidenţiat faptul că, sub îndrumarea lui Wei, cooperarea militară dintre cele două ţări s-a caracterizat printr-un înalt nivel de încredere reciprocă şi a atins un nivel calitativ nou, ceea ce a constituit unul din factorii de limitare a activităţilor agresive ale Statelor Unite şi partenerilor lor în regiunea Asia-Pacific. Presa internaţională a informat că preşedintele chinez Xi Jinping va vizita Rusia săptămâna viitoare, unde se va întâlni cu liderul de la Kremlin, Vladimir Putin. Li Shangfu, sancționat de Washington Congresul Naţional al Poporului din China (parlamentul) a aprobat membrii noului guvern al ţării, duminică, ultima zi a reuniunii anuale a organismului, care a avut loc săptămâna trecută la Beijing. Cei aproximativ 3.000 de delegaţi au aprobat numele propuse pentru diversele posturi din cabinet, după ce sâmbătă l-au confirmat pe Li Qiang ca premier al ţării, la propunerea preşedintelui Xi Jinping, la o zi după ce Xi a fost reales în unanimitate pentru un al treilea mandat istoric de preşedinte. Generalul Li Shangfu, sancţionat de SUA, a fost numit noul ministru al Apărării, după ce anterior a condus programul Comisiei militare centrale de dezvoltare a armamentului. La fel ca predecesorul său, Wei Fenghe, Li va fi singurul reprezentant al armatei în noul cabinet. Citește și: Cum a ajuns Ucraina o țară mai digitalizată decât România, în ciuda invaziei rusești sălbatice. Un ucrainean din doi este conectat online la sistemul public Guvernul fostului preşedinte american Donald Trump a impus sancţiuni împotriva lui Li şi a departamentului său de dezvoltare a armelor în 2018, sub acuzaţia de a fi cumpărat arme de la compania rusă de stat Rosoboronexport. Secretarul de stat american de la acea vreme, Mike Pompeo, a anunţat sancţiuni împotriva companiei chineze Equipment Development Department (EDD) şi a directorului său de atunci, Li Shangfu, pentru achiziţionarea de avioane de luptă Su-35 în 2017 şi de echipamente legate de sistemul de rachete sol-aer S-400 în 2018.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră