sâmbătă 05 aprilie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: cercetatori

4 articole
Internațional

75% dintre cercetătorii din SUA iau în calcul plecarea din țară din cauza climatului politic

Efectul Trump: cercetătorii părăsesc masiv SUA. Un sondaj realizat de revista Nature scoate la iveală o realitate îngrijorătoare: trei din patru cercetători care lucrează în Statele Unite se gândesc să părăsească țara. Motivele sunt multiple, dar principalele cauze sunt reducerile masive de buget, climatul politic ostil sub administrația Trump și amenințările la adresa libertății academice. Efectul Trump: cercetătorii părăsesc masiv SUA Deși timp de decenii, Statele Unite au fost destinația supremă pentru cercetători din întreaga lume, visul pare că a luat sfârșit. Citește și: Nicu Marcu, ex-șeful ASF care a închis ochii la falimentele City și Euroins, o nouă sinecură: director general la ORNISS Din cei 1.650 de oameni de știință chestionați, 75% spun că iau în serios ideea de a emigra. Exodul afectează în special noile generații. Aproape 80% dintre doctoranzi și postdoctoranzi se declară dispuși să-și caute un viitor în afara Statelor Unite. Pentru o țară care și-a clădit puterea științifică pe atragerea și păstrarea talentelor, această tendință este alarmantă. Mai grav, mulți dintre cei care pleacă nu intenționează să se mai întoarcă. Subfinanțarea cronică sub Trump Odată cu revenirea lui Donald Trump la Casa Albă, cercetarea publică americană se confruntă cu o austeritate drastică. Fondurile federale sunt reduse cu miliarde de dolari, iar Elon Musk, numit în fruntea unui program de reducere a cheltuielilor, impune o rigoare financiară fără precedent. Mii de cercetători angajați în instituții de stat au rămas fără locuri de muncă, în mijlocul unei incertitudini generale. Libertate academică, în pericol Mai mult decât problemele financiare, cercetătorii sunt alarmați de climatul politic tot mai apăsător. Intervențiile asupra libertății academice, restricțiile privind imigrația și o viziune utilitaristă asupra științei pun presiune atât pe cercetătorii americani, cât și pe cei străini. Canada, Europa și Australia, destinații preferate Pe fondul acestui exod, mai multe țări se poziționează ca alternative viabile. Țări precum Canada, state din Europa sau Australia devin opțiuni tot mai atractive pentru mințile sclipitoare ale lumii academice. Canada lansează programe speciale pentru atragerea cercetătorilor talentați. Germania și Regatul Unit investesc deja masiv în cercetare și oferă condiții stabile. Franța, prin universități precum Aix-Marseille, își declară deschis intenția de a deveni un refugiu pentru cercetătorii care caută stabilitate și libertate academică.

Efectul Trump: cercetătorii părăsesc masiv SUA (sursa: Pexels/Matthis Volquardsen)
Cercetători francezi recunosc atacul consulatului rus (sursa: 20minutes.fr)
Internațional

Exploziile de la consulatul Rusiei din Marsilia, provocate de doi cercetători francezi de la CNRS

Cercetători francezi recunosc atacarea consulatului rus. Doi cercetători de la Centrul Național de Cercetare Științifică (CNRS) din Franța au fost reținuți luni seară în cadrul anchetei privind atacul cu dispozitive explozive asupra Consulatului general al Rusiei la Marsilia. Cercetători francezi recunosc atacarea consulatului rus Potrivit Parchetului francez, cei doi bărbați, un inginer și un chimist, și-au recunoscut faptele. Citește și: BREAKING Călin Georgescu, oprit în trafic și dus la Parchet, la audieri Incidentul a avut loc luni dimineață, înainte de ora 8.00, când trei sticle de plastic conținând un amestec chimic au fost aruncate în grădina consulatului, două dintre ele explodând fără a provoca pagube sau răniți. Potrivit France Info, cei doi cercetători, cu vârste cuprinse între 40 și 50 de ani, au fost reținuți de poliție în timpul unei manifestații de susținere a Ucrainei, desfășurată luni seară în fața primăriei din Marsilia. Aceștia au explicat că substanțele utilizate în atac au fost un amestec de azot și alte chimicale. În prezent, cei doi suspecți rămân în arest, în timp ce ancheta continuă. Moscova califică atacul drept „act terorist” Autoritățile ruse au reacționat imediat, Ministerul de Externe de la Moscova descriind atacul ca având „toate semnele unui act terorist”. Ambasada Rusiei la Paris a cerut autorităților franceze să consolideze securitatea tuturor instituțiilor diplomatice ruse din Franța, avertizând asupra unor posibile noi provocări. Ancheta penală în Rusia În paralel, Comitetul de Anchetă al Rusiei a anunțat deschiderea unei investigații pentru „atacuri împotriva unor persoane sau instituții care beneficiază de protecție internațională”. Infracțiunea poate fi pedepsită în Rusia cu până la 12 ani de închisoare. 

Densitatea Lunii pare să se schimbe (sursa: Ministerul Apărării, China)
Eveniment

Densitatea Lunii pare să se schimbe

Densitatea Lunii pare să se schimbe. O echipă de oameni de ştiinţă din China a publicat marţi prima lucrare de cercetare asupra eşantioanelor selenare aduse pe Pământ de misiunea Chang'e-6, afirmând că acestea prezintă "caracteristici distinct" în comparaţie cu alte mostre colectate anterior de pe Lună, transmite agenţia Xinhua. Densitatea Lunii pare să se schimbe Studiul a fost realizat în comun de specialişti de la Observatoarele Astronomice Naţionale ale Academiei Chineze de Ştiinţe, Centrul de Explorare Lunară şi Inginerie Spaţială şi de la Institutului de Inginerie a Sistemelor Spaţiale din Beijing. Citește și: Alexandra Păcuraru, fiica penalului care controlează Realitatea Plus, care susținea că Zelenski a otrăvit un român, vrea la Cotroceni Lucrarea de cercetare a fost publicată în jurnalul ştiinţific National Science Review în ziua în care China celebrează Sărbătoarea din Mijlocul Toamnei, cunoscută şi sub numele de Festivalul Lunii. Compoziția, mai "poroasă" Echipa a constatat că probele de sol aduse de misiunea Chang'e-6 au o densitate mai mică în comparaţie cu eşantioanele anterioare, ceea ce indică o compoziţie mai poroasă şi o structură mai puţin consistentă. Conţinutul de plagioclaz al probelor misiunii Chang'e-6 este semnificativ mai mare comparativ cu cel al probelor aduse pe Pământ de Chang'e-5, în timp ce conţinutul lor de olivină este semnificativ mai mic. Studiul a arătat, de asemenea, că probele de fragmente litice aduse de misiunea Chang'e-6 sunt compuse în principal din bazalt, brecie, aglutinat, sticlă şi leucocrate. Analiza geochimică a demonstrat în cazul probelor lunare aduse de Chang'e-6 o concentraţie de oligoelemente, cum ar fi toriu, uraniu şi potasiu, semnificativ diferită de cea a eşantioanelor selenare transportate de misiunile Apollo şi de misiunea Chang'e-5. Sonda Chang'e-6 a fost lansată din China la 3 mai 2024. La 25 iunie, modulul de întoarcere a aterizat în nordul Chinei, aducând 1.935,3 grame de probe de pe partea îndepărtată a Lunii.

Biden vrea să-i fure lui Putin cercetătorii științifici Foto: Casa Albă
Eveniment

Biden vrea să-i fure lui Putin cercetătorii

Biden vrea să-i fure lui Putin cercetătorii științifici: guvernul SUA vrea să relaxeze regimul vizelor pentru oamenii de știință ruși care vor să vină în America. O propunere, pe care Casa Albă a inclus-o într- solicitare adresată Congresului, este să renunțe la regula conform căreia profesioniștii ruși care solicită o viză de angajare trebuie să aibă deja un angajator, explică Bloomberg. Biden vrea să-i fure lui Putin cercetătorii științifici Regula s-ar aplica cetățenilor ruși care au obținut masterate sau doctorate în știință, tehnologie, inginerie sau matematică în SUA sau în străinătate. Un purtător de cuvânt al Consiliului Național de Securitate a confirmat că efortul SUA este menit ca, pe termen scurt, să slăbească resursele umane de care dispune Putin în domeniul tehnologic, iar pe termen lung să submineze baza de inovație a Rusiei. De acest exod al creierelor ar urma să beneficieze economia americană. Administrația Biden dorește să faciliteze mutarea în S.U.A. a rușilor cu experiență de vârf în semiconductori, tehnologie spațială, securitate cibernetică, inginerie nucleară, inteligență artificială, tehnologii de propulsie a rachetelor și alte domenii științifice specializate. Profesioniștii ruși au început să părăsească țara după ce a început invazia din Ucraina, pe 24 februarie. Exod în masă al rușilor educați Konstantin Sonin, economist de la Universitatea din Chicago, a scris pe Twitter pe 7 martie că „peste 200.000 de oameni au fugit din Rusia în ultimele 10 zile. Exodul tragic nemaivăzut de un secol.” Un raport Interfax, care citează o estimare a Asociației Ruse pentru Comunicații Electronice, spunea că între 70.000 și 100.000 de specialiști în IT ar putea încerca să emigreze în aprilie. President Biden wants Congress to expedite visas for Russian scientists eager to leave their country, an effort to accelerate a brain drain already underway and further deprive President Vladimir V. Putin of some of Russia’s top talent.https://t.co/ZGiJn9Cio1— Freddie Johnson (@FreddieSJohnson) April 30, 2022 Statele Unite și unii din aliații din G7 au discutat în ultimele săptămâni acordarea unui statut de protejat pentru oamenii de știință ruși, inclusiv a celor care lucrează la CERN, Organizația Europeană pentru Cercetare Nucleară. CERN, care conduce cel mai mare laborator de fizică a particulelor, și-a suspendat cea mai mare parte a cooperării cu Rusia după începutul războiului. Citiți și: Soldații ucraineni au găsit într-un transport cu aruncătoare de grenade, din Spania, cârnați și mesajul: „Vă urez victoria”. De la cine era mesajul

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
Ultima oră