sâmbătă 22 februarie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: cedo

11 articole
Eveniment

CEDO respinge cererea lui Călin Georgescu

CEDO respinge cererea lui Călin Georgescu. Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) a respins cererea lui Călin Georgescu de impunere a unor măsuri provizorii în dosarul legat de anularea alegerilor prezidențiale din România. Decizia a fost luată în complet de Cameră, printr-un vot unanim, și publicată marți. CEDO respinge cererea lui Călin Georgescu CEDO a explicat că cererea lui Georgescu a fost considerată în afara domeniului de aplicare al articolului 39 din Regulamentul Curții, care prevede măsuri provizorii doar în cazuri excepționale. Citește și: Boloș recunoaște că pensiile speciale au blocat PNRR-ul: „Avem jaloane care nu au fost îndeplinite, unul, cel legat de pensiile speciale” „Curtea Europeană a Drepturilor Omului a decis, astăzi, (…) să nu indice nicio măsură provizorie în cauza Călin Georgescu contra România. (…) Curtea impune asemenea măsuri provizorii numai în cazuri excepționale, când reclamanții ar fi altfel expuși unui risc iminent de vătămare ireparabilă,” se arată în comunicatul oficial. De asemenea, CEDO a precizat că această hotărâre nu influențează o decizie ulterioară pe fondul procesului. Contextul anulării alegerilor prezidențiale Pe 6 decembrie 2024, Curtea Constituțională a României (CCR) a anulat procesul electoral prezidențial, invocând temeiul articolului 146 litera f) din Constituție. CCR a decis reorganizarea integrală a alegerilor de către Guvern la o dată ulterioară. Georgescu, calificat pentru turul al doilea al alegerilor, a contestat decizia CCR la CEDO, invocând încălcarea drepturilor sale prevăzute de articolele 6 (dreptul la un proces echitabil), 13 (dreptul la un remediu efectiv) și articolul 3 din Protocolul nr. 1 la Convenție (dreptul la alegeri libere). Ce a cerut Călin Georgescu la CEDO Călin Georgescu a solicitat Curții următoarele măsuri provizorii: Suspendarea deciziei CCR privind anularea alegerilor prezidențiale; Reluarea procesului electoral, începând cu organizarea turului al doilea, bazat pe rezultatele primului tur; Adoptarea unor măsuri pentru remedierea prejudiciilor democratice, inclusiv restabilirea încrederii în procesul electoral. Georgescu a argumentat că decizia CCR aduce un prejudiciu ireparabil asupra drepturilor democratice ale sale și ale cetățenilor români. Decizia CEDO: cererea nu îndeplinește condițiile articolului 39 Curtea a concluzionat că cererea lui Georgescu nu vizează un risc iminent de vătămare ireparabilă, așa cum prevede articolul 39 din Regulament: „Luând în considerare cererea prezentată, împreună cu temeiurile și motivele pe care aceasta se bazează, Curtea a decis, în conformitate cu practica sa bine stabilită, că cererea lui Georgescu nu se referă la o vătămare ireparabilă în înțelesul articolului 39 din Regulamentul Curții,” a explicat CEDO. Ancheta continuă pe fondul procesului Deși cererea de măsuri provizorii a fost respinsă, CEDO subliniază că această decizie nu influențează o hotărâre ulterioară privind admisibilitatea sau fondul cauzei. Procesul pe fond rămâne în desfășurare, urmând ca Curtea să analizeze toate circumstanțele prezentate de reclamant.

CEDO respinge cererea lui Călin Georgescu (sursa: Inquam Photos/Octav Ganea)
Nicușor Dan comentează demersurile lui Georgescu (sursa: Facebook/Nicușor Dan)
Eveniment

Nicușor Dan comentează demersurile lui Georgescu

Nicușor Dan comentează demersurile lui Georgescu. Primarul general al Capitalei, Nicușor Dan, a comentat inițiativa fostului candidat la președinție, Călin Georgescu, de a deschide un proces la Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) privind anularea alegerilor prezidențiale. Nicușor Dan comentează demersurile lui Georgescu Nicușor Dan a declarat că Georgescu are o șansă să câștige acest litigiu, dar numai în anumite condiții. Citește și: Ponta atacă hotărârea României de a vinde energie Moldovei: „Să ne opunem când o decizie a Comisiei Europene este împotriva intereselor României” Nicușor Dan a explicat că inițierea unui litigiu în instanțele naționale era necesară pentru a putea sesiza CEDO. „Este una din regulile de la CEDO, că poți să te adresezi doar după ce ai epuizat toate etapele din instanțele naționale,” a spus el. Totuși, primarul a subliniat că la Curtea de Apel București și Înalta Curte, Georgescu nu avea șanse, deoarece nu putea contesta decizia CCR. CEDO ar putea analiza decizia de anulare a alegerilor Conform lui Nicușor Dan, Curtea Europeană a Drepturilor Omului are competența de a examina decizia CCR privind anularea alegerilor prezidențiale. „CEDO poate să pună în discuție decizia CCR, iar dacă nu apar date noi, există o șansă pentru Georgescu,” a declarat acesta. Nicușor Dan critică populismul lui Georgescu Primarul Capitalei a criticat însă apelul populist al lui Călin Georgescu către susținătorii săi, afirmând că litigii similare, depuse anterior în instanțele naționale, nu aveau șanse reale de izbândă. Cu toate acestea, procesul era o etapă obligatorie pentru a ajunge la CEDO. Ce ar putea decide CEDO? Nicuşor Dan a menționat că CEDO ar putea concluziona că decizia CCR și, ulterior, acțiunile Biroului Electoral, au fost luate în mod nelegal. Această posibilitate deschide calea pentru o analiză mai detaliată asupra anulării alegerilor, un subiect de mare interes pentru opinia publică.

CEDO nu va admite plângerea lui Georgescu, susține Cristian Preda Foto: Inquam/George Calin
Eveniment

Preda susține că CEDO nu va admite plângerea lui Georgescu

Profesorul universitar Cristian Preda, fost consilier prezidențial și europarlamentar, susține că CEDO nu va admite plângerea lui Călin Georgescu: „Dreptul la alegeri libere prevăzut în protocolul nr. 1 la Convenția CEDO se referă exclusiv la scrutine legislative”. Citește și: Ponta se oferă să candideze la președinție și apără „suveraniștii”: „Nu este adevărat că, dacă votezi cu Georgescu, ești anti-european” Într-o postare pe Facebook, Preda arată că „dacă s-ar stabili că funcțiile șefului statului respectiv includ inițiativa legislativă și competența de a adopta legi sau includ prerogative extinse de control la adoptarea legilor sau competența de a cenzura principalele organe legislative, s-ar putea argumenta că șeful statului reprezintă un «corp legislativ»”, însă acest lucru nu s-a petrecut până acum. Preda susține că CEDO nu va admite plângerea lui Georgescu „Călin Georgescu a contestat la CEDO decizia CCR de anulare a alegerilor, susținând că i-a fost încălcat «dreptul la alegeri libere». Numai că dreptul la alegeri libere prevăzut în protocolul nr. 1 la Convenția CEDO se referă exclusiv la scrutine legislative. Jurisprudența CEDO a stabilit în mod explicit că exercitarea acestui drept în alegerile prezidențiale e luată în seamă doar dacă șeful statului are inițiativă legislativă sau prerogative extinse în adoptarea legilor: nu e cazul cu președintele României, care nu poate iniția legi și al cărui veto e limitat la o primă versiune a legii. Așa că Georgescu face doar tărăboi. În lectura mea, CEDO nu va admite plângerea sa”, a scris Preda. Președintele nu este „corp legislativ” Ulterior, într-un comentariu la propria postare, el a explicat: „Copiez aici un fragment din ghidul CEDO referitor la articolul 3 din Protocolul nr. 1: «6. În ceea ce privește alegerile prezidențiale, Curtea a considerat că prerogativele șefului statului nu ar putea, ca atare, să conducă la a considera această funcție un „corp legislativ” în sensul art. 3 din Protocolul nr. 1. Totuși, nu exclude posibilitatea aplicării art. 3 din Protocolul nr. 1 în privința alegerilor prezidențiale. Dacă s-ar stabili că funcțiile șefului statului respectiv includ inițiativa legislativă și competența de a adopta legi sau includ prerogative extinse de control la adoptarea legilor sau competența de a cenzura principalele organe legislative, s-ar putea argumenta că șeful statului reprezintă un „corp legislativ” în sensul art. 3 din Protocolul nr. 1 [Boškoski împotriva Fostei Republici Iugoslave a Macedoniei (dec.), 2004; Brito Da Silva Guerra și Sousa Magno împotriva Portugaliei (dec.), 2008]. Însă această posibilitate nu a fost utilizată până acum și nu a fost nici măcar menționată în cauze ulterioare [Paksas împotriva Lituaniei (MC), 2011; Anchugov și Gladkov împotriva Rusiei, 2013, pct. 55-56]»”.

Moartea judecătorului Bîrsan, fost judecător CEDO (sursa: Antena 3)
Eveniment

Moartea judecătorului Bîrsan, fost judecător CEDO

Moartea judecătorului Bîrsan, fost judecător CEDO. Corneliu Bîrsan (80 de ani), fost judecător român la CEDO s-a stins din viață, anunță Colegiul Juridic Franco-Român de Studii Europene într-o postare pe Facebook. Moartea judecătorului Bîrsan, fost judecător CEDO ”Cu profundă emoție, Colegiul Juridic Franco-Român de Studii Europene se alătură comunității academice și juridice în omagierea profesorului Corneliu BÎRSAN, fost judecător al Curții Europene a Drepturilor Omului și decan al Facultății de Drept, Universitatea din București, și unul dintre părinții fondatori ai Colegiului Juridic în 1995. Nu vom uita niciodată ce îi datorăm”, se arată în postarea pe Facebook. Citește și: Mănăstire o întreabă pe Lasconi dacă a lucrat cu șeful SRI Radu Timofte după ce șefa USR a spus că vrea să știe dacă secretarul general adjunct al PNL a fost „colaborator al serviciilor”A fost soțul judecătoarei Gabriela Bîrsan de la Înalta Curte, acuzată de DNA de corupție, însă achitată definitiv în 2018. La începutul acestui an, DeFapt.ro a dezvăluit că în arbitrajul cu statul român pentru daune de peste șase miliarde de dolari pentru Roșia Montană, Gabriel Resources a apelat inclusiv la reputați profesori români de drept, între care și Corneliu Bîrsan. Bîrsan a fost judecător CEDO din partea României.

Hărțuirea sexuală, considerată neimportantă în România (sursa: pexels.com/Engin Akyurt)
Eveniment

Hărțuirea sexuală, considerată neimportantă în România

De la șefi de gară la politicieni, mulți o practică, dar hărțuirea sexuală, considerată neimportantă în România. Victimele ezită să depună plângere iar puținele cazuri raportate sunt de multe ori mușamalizate, procesele durează ani de zile, iar pedepsele aplicate sunt în general amenzi de până la 1.500 de euro. Citește și: Rectorul SNSPA, Remus Pricopie, suspectat că l-a protejat pe prădătorul Bulai, este un pesedist cu o avere uriașă În 2022, CEDO a condamnat România pentru că nu își apără femeile de hărțuire sexuală. Legislația Hărțuirea sexuală este definită de Legea 202/2002 ca fiind "un comportament nedorit cu conotație sexuală, exprimat fizic, verbal sau nonverbal, având ca obiect sau ca efect lezarea demnității unei persoane și, în special, crearea unui mediu de intimidare, ostil, degradant, umilitor sau jignitor". Aceasta este sancționată, potrivit Codului Penal, art. 223, aliniatul 1: "Pretinderea în mod repetat de favoruri de natură sexuală în cadrul unei relaţii de muncă sau al unei relaţii similare, dacă prin aceasta victima a fost intimidată sau pusă într-o situaţie umilitoare, se pedepseşte cu închisoare de la 3 luni la un an sau cu amendă.". Momentul Gala Gopo În mai 2022, premiată la Gala Gopo, actrița Viorica Vodă a vorbit despre episoadele de hărțuire sexuală la care a fost supusă în industria cinematografică și lumea teatrului. Actrița nu a dat nume, însă printre cei vizați s-a aflat și actorul Mircea Diaconu. Ulterior, Diaconu a declarat că hărțurirea sexuală nu e un abuz, ci un "amantlâc inclus fenomenului teatral". În opinia sa, aceste "bârfe de culise" au fost diabolizate doar din cauza "modei de la Hollywood". Diaconu a descris hărțurirea sexuală ca pe o rampă de lansare în carieră, atât pentru femei, cât și pentru bărbați. În ce privește România, Diaconu crede că hărțuirea sexuală nu i se aplică: "Nu e românească povestea asta și nu e cazul să fie". Demisie sau anchetă În iulie, 2022, actorul Cristian Grosu și cameramanul Nelu Bentea, profesori la Facultatea de Teatru și Film de la Universitatea Babeș-Bolyai (UBB), și-au dat demisia, în urma acuzelor de hărțuire sexuală. Acuzațiile au venit din partea mai multor studente. "Îți rup clitorisul", "Spune-mi că mă iubești", "Mă ținea în brațe cu forța", "După refuz, nu s-a oprit" sunt doar câteva dintre mărturiile consemnate într-o anchetă a studenților de la Jurnalism din Cluj. În urma scandalului, conducerea facultății le-a oferit celor doi profesori alternativa: anchetă internă sau demisia. Au preferat demisia. Însă Nelu Bentea a demisionat de la Facultatea de Teatru doar ca să se mute la facultatea de Teologie, tot în cadrul UBB. Cristian Grosu avea plasă de siguranță. "Eu oricum aveam o asociaţie culturală şi nu mai aveam timp. Ar fi urmat să plec, dar am zis că mai stau un an din cauza penuriei de profesori", a declarat acesta. Grosu a mai declarat, pentru Adevărul, că demisia sa nu e recunoaşterea vinovăţiei: "Ar fi absurd, nu orice demisie înseamnă o recunoaştere a vinovăţiei". CEDO condamnă România Pe 30 august 2022, CEDO a condamnat România pentru că nu a apărat o femeie hărțuită sexual. Victima era angajată la o firmă de curățenie și în 2017 lucra la Gara Timișoara Est. Timp de de doi ani, șeful gării a hărțuit-o, cerându-i să întrețină relații intime și încercând în repetate rânduri s-o dezbrace. Când ea a refuzat, bărbatul a acuzat-o că nu își face bine treaba la serviciu. Femeia s-a plâns managerilor firmei, apoi a depus plângere la Parchet. Șeful gării a declarat că femeia era cea care îl provoca, venind la lucru îmbrăcată "sexy". Procurorul a decis să pună capăt urmăririi penale, pe motiv că actele comise nu constituiau o infracțiune interzisă de lege. În 2022, CEDO a stabilit că autoritățile române "nu au făcut nici o încercare să-și raporteze constatările la dreptul intern, în ciuda faptului că respectul pentru demnitate este un element important în legislația statului pârât". Statul român a fost condamnat să plătească victimei suma de 7.500 de euro. Procurorii se spală pe mâini În octombrie 2022, balerinul Vlad Mărculescu, de la Opera Națională Română din Iași (ONRI), a fost acuzat de mai multe balerine de hărțuire sexuală. Mărculescu intra în mod repetat peste ele în vestiare, când se schimbau sau când ieşeau de la duş. În ciuda faptului că îl rugaseră să înceteze. Managementul Operei a trimis plângerile balerinelor la Parchetul de pe lângă Judecătoria Iaşi. Însă procurorii ieșeni au trimis plângerile înapoi la Operă. Procurorii au explicat că faptele descrise nu se înscriau în spectrul penal. "Simplul fapt că un bărbat a intrat în vestiarul fetelor şi nu voia să iasă nu are neapărat o conotaţie penală", a precizat Dragoş Bordianu, prim-procurorul Parchetului de pe lângă Judecătorie. Procurorii au lăsat la latitudinea conducerii Operei dacă va analiza cazul mai departe sau dacă plângerile vor rămâne la sertar. După o cercetare de aproape cinci luni, ONRI a decis că balerinul Vlad Mărculescu nu va fi sancționat disciplinar. "Isterix” Tot în toamna anului 2022, câteva anchete ale Rise Project au scos la iveală și alte cazuri de abuz din lumea teatrului: printre acestea, regizorul Felix Alexa. Felix Alexa este un regizor cunoscut, multipremiat și membru supleant al UNITER. În 2004, a fost decorat de Președinție drept Cavaler al Ordinului "Meritul Cultural". Însă în lumea teatrului este poreclit "Isterix". Potrivit anchetelor jurnalistice, Felix Alexa își alegea în mod constant partenerele din rândul studentelor. Când acestea puneau capăt relației, pe care o considerau "toxică", Alexa recurgea la amenințări și hărțuiri continue. Uneia dintre studentele i-a spart ușa și i-a tăiat cu cuțitul cauciucurile mașinii. A hărțuit-o cu sute de mesaje pe zi, îi hărțuia familia, o urmărea, o suna la interfon. Abia după a treia plângere la Poliție, Alexa a încetat s-o mai hărțuiască. Însă a reluat tiparul cu alte studente. Aceleași sute de mesaje și amenințări. "Dacă te prind pe stradă, o să te tai cu lama pe tot corpul", ar fi amenințat-o pe una dintre victime. Jurnaliștilor Rise Project, Alexa le-a declarat că nu le hărțuia pe tinere: era vorba despre relații "puternice, pasionale". În pezent, Felix Alexa continuă să facă parte din corpul profesoral al UNATC. Este, în continuare, membru supleant al UNITER. Singura măsură pe care Senatul UNATC a luat-o, în urma scandalului, a fost interzicerea formală a relațiilor dintre profesori și studenți. Îi băga filme porno sub ochi la serviciu În decembrie 2022, Defapt.ro relata în exclusivitate despre cazurile de abuz și hărțuire sexuală de la Societatea Națională a Apelor Minerale (SNAM). O angajată a mărturisit că șeful SNAM, liberalul Iuliu Alin Udriște, o hărțuiește sexual în mod repetat: "M-a hărțuit un an de zile prin mesaje pe whatsapp, invitații să ies în oraș. Pe scări mă prindea de unde apuca. A încercat de două ori să mă sărute cu forța! Să-mi pună mâna… chestii… (…) A mai încercat și cu alte colege. Le-a luat la rând pe toate.". Potrivit mai multor martori, Udriște i-ar fi arătat femeii pe telefon și un film porno și ar fi încercat să o sărute cu forța. Alin Nicolicea, subordonatul lui Udriște, a confirmat episodul. Angajata respectivă nu a fost singura victimă. Unei alte angajate, gravide, i-a modificat unilateral contractul, dar nu înainte de a o fi invitat în oraș la o petrecere. Refuzat, s-ar fi răzbunat și i-ar fi cerut să părăsească biroul dacă nu vrea să fie mutată de "băieții lui". Hărțuirea sexuală, considerată neimportantă în România Femeile hărțuite nu au depus plângere de frică să nu-și piardă locul de muncă. Cristina Praz, expertă în comunicare și egalitate de gen la Centrul Filia, a explicat de ce femeile hărțuite sexual nu depun plângere: "De foarte multe ori, hărțuirea poate să vină din partea șefului sau a șefei. Atunci îți este frică că vor exista repercusiuni. Te gândești că nici nu o să te creadă cineva și îți mai pierzi și locul de muncă. Sau poate o să încerce să mă pedepsească prin tot felul de tehnici pentru că am avut curajul de a vorbi.". Fost premier, acuzat de asistenta sa În iunie 2023, Europa Liberă România publica mărturia asistentei unui europarlamentar român. Aceasta povesteat un lung șir de abuzuri îndurate din partea eurodeputatului. Acesta îi oferea cadouri scumpe, însă după refuzuri repetate, a recurs la umilințe și comportamente vulgare. Era pusă să meargă în fața lui, ca el să-i admire "posteriorul". Victima a preferat să-și părăsească slujba decât să depună plângere. "Eu pierd totul, el nu pierde nimic", a explicat, invocând frica și influența pe care o avea eurodeputatul în România. Ulterior, G4Media a descoperit că europarlamentarul în cauză era Mihai Tudose, fost premier și eurodeputat din 2019. Contactat de jurnaliști, Mihai Tudose a declarat sec: "Nu comentez. Nu m-a chemat nimeni, la nici o anchetă, nu a fost nici o acuzație oficială". Condamnări timide în România Pe 25 septembrie 2023, youtuber-ul Costandachi Dumitru Alexandru, cunoscut în mediul online drept "Justițiarul din Berceni", a fost condamnat de Curtea de Apel București, pentru hărțuire sexuală. Fosta parteneră a depus plângere împotriva acestuia încă din 2020. După ce victima pusese punct relației, bărbatul a asaltat-o cu sute de mesaje și apeluri, zeci de e-mailuri de pe diferite adrese și de mai multe ori pe zi, bătea la ușa ei, o amenința și o aștepta în fața blocului. În 2022, victima a cerut și un ordin de protecție împotriva lui. A obținut ordinul, însă hărțuitorul l-a încălcat după doar câteva ore. În 2023, Curtea de Apel l-a condamnat definitiv pentru hărțuire sexuală. Pedeapsa: amendă de 7.200 de lei. Femeile preferă să demisioneze Pe 28 noiembrie, 2023, judecătorii de la Tribunalul Militar Cluj l-au condamnat pe colonelul Petru Marcel Florișteanu, pentru comiterea infracțiunii de agresiune sexuală, la o pedeapsă de doi ani şi șase luni de închisoare cu suspendare sub subraveghere. Cu doi ani înainte, o angajată a Jandarmeriei făcuse plângere penală contra colonelului. La dosarul penal, procurorii militari au adunat probe din care rezultă că alte patru femei din Jandarmeria Maramureș fuseseră hărțuite sexual. Acestea au preferat să demisioneze decât să depună plângere. Închisoare cu executare Totuși, în 2023, a avut loc o premieră în România: Judecătoria Suceava a pronunțat o sentință de închisoare cu executare pentru hărțuire sexuală. Fapta s-a petrecut pe 28 iunie 2021. Bărbatul acuzat s-a apropiat de patru femei care se plimbau liniștite și a agresat-o pe una dintre ele. "Inculpatul a lovit-o pe persoana vătămată peste zona dorsală cu un gest extrem de violent, iar apoi a intrat într-o sală de jocuri din apropiere, râzând. Toate cele patru femei care au asistat la gest s-au arătat indignate, șocate, bulversate de gestul inculpatului. Martorul T.L.L. a declarat, de altfel, că a simțit și teamă, având în vedere că erau singure pe stradă și li se putea întâmpla și lor ceva asemănător", se arată în hotărârea judecătorească. După doi ani de proces, bărbatul a fost condamnat la zece luni de închisoare cu executare. Însă avea și antecedente penale: mai fusese condamnat de două ori pentru viol.

Casta magistraților se apără Foto: X/Twitter
Justiție

Casta magistraților se apără

Casta magistraților se apără: secția de judecători a CSM a respins pe bandă rulantă solicitările ministerului de Finanțe de a-i pune să plătească pe judecătorii care au luat decizii greșite, ce au dus la condamnări ale României la CEDO. Citește și: EXCLUSIV Romarm vinde în străinătate cu 15 euro/kg pulberea pentru muniții scoasă gratuit din Rezerva de Stat și cumpără alta, pentru uzinele românești, cu 40 de euro/kg Casta magistraților se apără În ianuarie, secția de judecători a CSM a respins nu mai puțin de trei astfel de solicitări ale Executivului. Însă CSM nu a publicat soluțiile pe site și, deocamdată, nici hotărârile, ele apărând pe site-ul luju.ro. Și secția de procurori a CSM a refuzat o astfel de solicitare a Finanțelor, în cazul unei persoane arestate abuziv timp de șapte luni. Însă reprezentanții procurorilor au arătat că reprezentantul ministerului Public doar a cerut arestarea, măsura fiind decisă de judecători. În perioada 2018-2022 statul român nu a recuperat niciun leu de la magistrații din cauza cărora a fost condamnat la plata unor daune, se arată într-un răspuns al ministerului de Finanțe către site-ul Lumea Justiției. A existat o singură acțiune în regres exercitată de Ministerul Finanțelor, împotriva fostului judecător ICCJ Horia Valentin Șelaru, și aceea respinsă. Nu este clar cât are de plătit România, prin bugetul de stat, pentru deciziile greșite ale acestor judecători, întrucât atât numele celor care s-au adresat CEDO, cât și sumele ce ar trebui plătite au fost anonimizate. Între 1994 și 2021, despăgubirile pe care statul român le avea de plătit urmare a deciziilor CEDO se apropiau de 487 de milioane de lei. 7.500 de euro despăgubiri unei femei hărțuite sexual, iar Justiția nu a făcut nimic Însă unul din cazurile în care secția de judecători a CSM a refuzat să fie de acord că magistrtaul a acționat cu rea-credință sau gravă neglijență poate fi identificat: este vorba de cazul unei femei hărțuite sexual la locul de muncă, ea făcând curățenie într-o gară din Timișoara. Procurorul a închis cauza pe motiv că nu ar fi vorba de o faptă penală. Plângerea făcută la prim-procuror a fost respinsă, pe motiv că fapta nu a fost comisă cu vinovăție. O altă plângere făcută la judecător a fost, de asemenea, respinsă pe motiv că femeia nu s-a simțit stânjenită de discuțiile cu autorul, condiție impusă de textul de lege. În acest caz, despăgubirile decise de CEDO au fost de 7.500 de euro. Inspecția judiciară - sesizată în legătură cu aceste cazuri - a ajuns la concluzia că judecătorii nu au acționat „cu rea-credință sau gravă neglijență”. Secția de judecători a CSM a confirmat decizia Inspecției Judiciare, concluzionând: „Aprobă Raportul Inspecției Judiciare, în sensul că eroarea judiciară nu a fost comisă că urmare a exercitării funcției cu rea-credință sau gravă neglijență”. Mai clar: a fost o eroare, dar nu din rea-credință sau gravă neglijență.

Inacțiunea împotriva încălzirii globale, la CEDO (sursa: youth4climatejustice.org)
Mediu

Inacțiunea împotriva încălzirii globale, la CEDO

Inacțiunea împotriva încălzirii globale, la CEDO. Un grup de tineri portughezi care au reclamat la CEDO 33 de ţări pentru presupusa lor inacţiune împotriva încălzirii globale cer "acţiuni reale" şi politici "mai ambiţioase" din partea guvernelor. Inacțiunea împotriva încălzirii globale, la CEDO "Lucrurile trebuie să se schimbe cu adevărat", este nevoie de "acţiuni politice reale", a declarat miercuri Andre, în vârstă de 14 ani, într-o conferinţă de presă online (VIDEO) împreună cu alţi trei tineri. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Şase portughezi cu vârsta între zece şi 23 de ani au reclamat la Curtea Europeană a Drepturilor Omului propria ţară, precum şi alte 32 pe care le acuză că nu au luat suficiente măsuri împotriva încălzirii climatice. Ţările vizate sunt cele 27 de state membre ale Uniunii Europene, plus Elveţia, Rusia, Turcia, Ucraina, Norvegia şi Marea Britanie, iar acţiunea se referă la "emisiile de gaz cu efect de seră ale celor 33 de state", a indicat CEDO în 2020. Instanţa de la Strasbourg, care a început deja, la sfârşitul lui martie, să examineze două dosare similare în care sunt vizate Franţa şi Elveţia, va aborda noul dosar pe 27 septembrie. O decizie va fi luată probabil abia peste câteva luni, dar în cazul în care CEDO va decide în favoarea reclamanţilor, acest lucru le-ar "crea speranţă", a declarat Sofia, în vârstă de 17 ani, sora lui Andre, care locuieşte împreună cu el la Lisabona. Susținere de la GLAN "Lumea nu se poate schimba atât de repede, dar dacă oamenii şi guvernele încep să acţioneze, schimbarea se poate face mai rapid", a adăugat ea. "O victorie ar însemna enorm", a spus Claudia, în vârstă de 23 de ani, din Leiria, în centrul Portugaliei. "Sperăm că, atrăgând atenţia asupra acestui dosar, guvernele vor începe să facă ceea ce trebuie (...) pentru un viitor mai bun", a explicat ea. Tinerii au relatat pe larg impactul creşterii temperaturilor asupra vieţii lor cotidiene, în contextul în care Portugalia s-a confruntat în aprilie cu niveluri de căldură record. "Schimbările climatice afectează însă întreaga lume", a atenţionat Andre. Citește și: EXCLUSIV Adjunctul Gărzii de Mediu, pus în funcție de PSD, cercetat de DNA pentru controale la firme de reciclare, deși nu avea astfel de atribuții Cei şase tineri, care şi-au înregistrat acţiunea la CEDO în septembrie 2020, sunt susţinuţi de ONG-ul britanic Global Legal Action Network (GLAN), care a subliniat că este vorba de "cel mai mare proces" în chestiuni legate de încălzirea globală. "În cazul în care vom câştigam, guvernele vor fi constrânse să-şi modifice obiectivele" şi "politicile" şi vor fi obligate să definească "unele mai ambiţioase", a apreciat Gerry Liston, jurist în cadrul GLAN.

CEDO, primul dosar privind schimbările climatice Foto: Facebook Greenpeace Switzerland
Mediu

CEDO, primul dosar privind schimbările climatice

Un grup de femei vârstnice din Elveţia aduce înaintea CEDO primul dosar privind schimbările climatice, ele susţinând că eforturilor guvernului lor de a combate încălzirea globală sunt "lamentabil de inadecvate" şi încalcă drepturile omului, transmite Reuters. CEDO, primul dosar privind schimbările climatice Primul caz privind schimbările climatice de la tribunalul de la Strasbourg a fost înaintat de un grup de pensionare elveţiene care susţin că inacţiunea ţării lor în faţa temperaturilor în creştere le expune riscului de deces în timpul valurilor de căldură. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Acest caz, care se aşteaptă să fie urmat de alte două, ar putea crea un precedent important, avocaţii femeilor urmărind o decizie judecătorească prin care Berna să fie forţată să reducă emisiile de dioxid de carbon mult mai rapid decât era prevăzut. Câteva zeci de femei, cărora li s-au alăturat susţinători şi activişti de mediu de la Greenpeace s-au adunat cu bannere şi flori în faţa sălii de judecată. Bruna Molinari, în vârstă de 81 de ani, suferă de astm care, potrivit spuselor sale, este agravat de căldura excesivă. Ea a declarat pentru Reuters că speră la un rezultat de care să beneficieze măcar generaţiile viitoare. "Ca bunică şi mamă, cred că ei au dreptul să aibă o climă mai bună decât cea pe care o avem acum", a spus ea tuşind. Stefanie Brander, membră a asociaţiei Senior Women for Climate Protection, a declarat că, în opinia sa, guvernul a subestimat până în prezent acest grup. "Am fost considerate bătrâne care n-au o noţiune clară despre aceste probleme... şi cred că asta s-ar putea întoarce acum împotriva lor", a afirmat ea pentru Reuters în faţa sălii de judecată. Guvernul elvețian consideră cazul „inadmisibil” Guvernul elveţian, care a câştigat de două ori în instanţele interne într-o bătălie juridică ce durează de şase ani, a susţinut că acest caz este inadmisibil. Avocatul care reprezintă Berna, Alain Chablais, a declarat în faţa tribunalului în cadrul pledoariilor din deschidere, că prin orice măsuri prescriptive emise de către curte s-ar merge mult prea departe, oferind un rol "cvasi-legislativ". Alte opt guverne s-au alăturat cazului, iar unul dintre ele, din Irlanda, urmează să se adreseze instanţei în a doua parte a zilei de miercuri. Curtea va judeca, de asemenea, un caz înaintat de Damien Caręme, membru al Parlamentului European din partea partidului francez al verzilor, care contestă refuzul Franţei de a adopta măsuri climatice mai ambiţioase.

Mafia din Borșa, CEDO și composesoratul (sursa: Facebook/Discover Borsa Maramures)
Investigații

Mafia din Borșa, CEDO și composesoratul

Mafia din Borșa, CEDO și composesoratul. 170 milioane de euro. Atât riscă să plătească statul român dacă nu restituie 17.000 de hectare de pădure Composesoratului Borșa. În acest caz, România a fost condamnată de Curtea Europeană pentru Drepturile Omului (CEDO) pentru că nu a pus în posesie și nu a emis titluri de proprietate pentru aproximativ 17.000 de moștenitori. Aceștia sunt urmașii a aproximativ 6.000 de persoane cărora regimul comunist le-a confiscat terenurile în anul 1948. CEDO reține că hotărârile judecătorești definitive și irevocabile nu au fost executate de statul român, dosarul Composesoratului Borșa fiind „împovărat cu un aspect complex politic, istoric și faptic”. Mafia din Borșa, CEDO și composesoratul România a fost din nou condamnată la CEDO. De data aceasta, judecătorii europeni au constatat că s-a încălcat dreptul la respectul bunurilor. Decizia CEDO vorbește despre o „ineficiență continuă a mecanismelor de restituire a proprietăților confiscate sau naționalizate de regimul comunist”. Astfel, judecătorii cer statului român să ia măsuri generale pentru corectarea problemelor structurale ale procedurilor de retrocedare, fiind nevoie de termene scurte, realiste și ferme. În acest caz, Composesoratul Borșa așteaptă încă din anul 2005 să fie pus în posesia celor 17.000 de hectare de pădure și să primească titlurile de proprietate. Recunoașterea drepturilor de proprietate asupra pădurii a fost decisă de Curtea de Apel Oradea. Dar autoritățile locale au refuzat să respecte decizia judecătorilor de la Oradea. 17 ani de procese și abuzuri De abia în ianuarie 2017, Comisia Județeană Maramureș a emis un titlu de proprietate pentru cele 17.000 de hectare de pădure, dar fără a localiza exact terenul. A urmat o serie de noi procese. Judecătoria Bistrița a obligat comisia locală şi județeană să plătească Composesoratului Borșa o amendă zilnică de 1.000 lei până la punerea în executare a hotărârii din anul 2005. La 26 februarie 2018, Judecătoria Sighetu Marmaţiei a stabilit că Comisia Locală Borșa trebuie să plătească despăgubiri de 527.000 lei. Și de această dată, autoritatea locală a contestat decizia. Culmea, ulterior, Primăria Borșa a decis ca Composesoratul Borșa să plătească impozitul aferent terenului revendicat pentru perioada 2012-2017. Impozitul cerut de primărie a fost stabilit la echvalentul a 500.000 de euro. În februarie 2021, primăria Borșa a emis noi decizii fiscale în valoare de 890.000 de euro. Dar composesoratul a reușit să anuleze deciziile de plată a impozitului în instanță. Citește și: VIDEO Șoc la televiziunea rusă în momentul în care corespondentul de război este întrebat cu cât avansează, zilnic, forțele Kremlinului Bogdan Tudoran, avocatul Composesoratului Borșa, susține că CEDO a sancționat comportamentul maniacal al autorităților române. „Au fost 12 căi extraordinare de atac, fiecare cu trei grade de jurisdicție, sute de alte procese civile, zeci de plângeri penale, inclusiv împotriva judecătorilor, percheziții domiciliare de intimidare a reprezentanților Composesoratului, impozite inventate pentru puneri în posesie fictive, nenumărate litigii de dizolvare sau insolvență, pentru preluarea proprietății de către autoritățile locale, executări silite pentru sume suspendate prin decizii definitive ale justiției. Un adevărat război juridic și administrativ prin care s-a urmărit anihilarea unei comunități locale și acapararea unei părți din tezaurul istoric al României”, spune avocatul. Prejudiciu estimat la peste 169 milioane de euro Avocatul Nicoleta Tatiana Popescu, care a asigurat reprezentarea la Curte, susține că prin decizia CEDO s-a constatat încălcarea dreptului de proprietate al Composesoratului Borșa având în vedere că reclamanta nu a obținut executarea hotărârii de recunoaștere a dreptului de proprietate și nu are nicio certitudine cu privire la momentul în care se va respecta dreptul său de proprietate. „Daca în următoarele luni nu va avea loc retrocedarea efectivă, va urma problema stabilirii prejudiciului, a daunelor ce se vor solicita Statului Român, valoarea terenului şi lipsa de folosinţă, depășind 169.000.000 Euro”, a menționat avocatul Nicoleta Tatiana Popescu.

CEDO intervine pentru britanicii condamnați la moarte (sursa: Twitter/@TadeuszGiczan)
Internațional

CEDO intervine pentru britanicii condamnați la moarte

CEDO intervine pentru britanicii condamnați la moarte. Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO), sesizată în procedură de urgenţă, a cerut joi Moscovei să nu execute doi soldaţi britanici condamnaţi la moarte de autorităţile separatiste proruse pentru că au luptat alături de armata ucraineană la Mariupol, potrivit AFP. CEDO a transmis deja Moscovei o solicitare similară pentru un soldat marocan la 16 iunie. CEDO intervine pentru britanicii condamnați la moarte Conform autorităţilor ruse, cei trei bărbaţi, marocanul Brahim Saadoun şi cei doi britanici, s-au predat şi au fost făcuţi prizonieri în regiunea Mariupol alături de circa o mie de soldaţi ucraineni la mijlocul lunii aprilie. Ei au fost condamnaţi la moarte la 9 iunie de Curtea Supremă a autoproclamatei Republici Populare Doneţk. Citește și: NATO trimite România în prima linie de apărare împotriva Rusiei, declarată „cea mai semnificativă şi directă ameninţare” pentru Alianță. Noi trupe pe teritoriul românesc Cererea transmisă joi de CEDO, organismul judiciar al Consiliului Europei, vizează doi cetăţeni britanici, Shaun Pinner şi Aiden Aslin, născuţi în 1973, respectiv 1994, care s-au căsătorit sau sunt într-o relaţie cu cetăţeni ucraineni şi "consideră Ucraina drept casa lor". Ei s-au alăturat armatei ucrainene în 2018 şi au fost desfăşuraţi în regiunea Mariupol la începutul conflictului. CEDO "a transmis în special guvernului Federaţiei Ruse ca, pe baza prevederilor Articolului 39 al Curţii, să se asigure că pedeapsa cu moartea pronunţată împotriva inculpaţilor nu este aplicată, să garanteze că toate condiţiile lor de detenţie sunt corespunzătoare şi să le ofere toată asistenţa medicală necesară", a precizat Curtea, cu sediul la Strasbourg. Articolul 39 de regulamentul CEDO îi permite acestei instanţe să dispună "măsuri provizorii" cât timp reclamanţii sunt expuşi la "un risc real de daune ireparabile", potrivit Agerpres. CEDO insistă asupra faptului că Rusia este în continuare obligată să îşi respecte deciziile, chiar dacă Moscova a fost exclusă din Consiliul Europei la mijlocul lui martie.

CEDO îi respinge plângerea lui Voiculescu. Sursă imagine: Inquam Photos - Octav Ganea
Eveniment

CEDO i-a respins plângerea lui Dan Voiculescu

CEDO i-a respins plângerea lui Dan Voiculescu. Fondatorul Antenelor s-a plâns la Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) că a fost urmărit penal „în scopuri politice” și că judecătorii nu au fost imparțiali. Voiculescu a fost condamnat definitiv la 10 ani de închisoare în dosarul privatizării Institutului de Cercetări Alimentare (ICA) pentru spălare de bani, în 2014. Atât el, cât și fiicele lui s-au plâns la CEDO. Curtea a declarat joi ambele cereri drept inadmisibile. Citiți explicațiile CEDO aici. Citește și: Antena 3 și România TV au indus și stimulat panica de la benzinării. A3 a pomenit obsesiv frica de război, RTV – scenarii neprobate CEDO i-a respins plângerea lui Voiculescu, dar și fiicelor lui CEDO a declarat „în unanimitate, cererile inadmisibile” și a menționat că deciziile sunt definitive. Cererile către CEDO au fost formulate de către Dan Voiculescu și de fiicele sale, Camelia Rodica Voiculescu şi Corina Mirela Voiculescu, şi de două companii româneşti, Compania de Cercetări Aplicative şi Investiţii S.A. şi Grupul Industrial Voiculescu şi Compania S.A. Voiculescu s-a plâns că statul l-a urmărit în justiție „în scopuri politice”. Fetele lui au susținut că judecătorii care au dispus sechestrarea bunurilor lor nu au fost imparțiali, că sechestrul nu avea un temei juridic și că nu a fost revizuită sentinţa de o instanță superioară. Citește și: Val de glume după ce Antena 3 a prezentat imagini din jocuri video ca fiind din război: Gâdea a difuzat „Nu zaietz, nu pogodi” drept scene din invazia rusă „Referitor la independenţa tribunalelor de proces, Curtea a luat notă că procedurile nu au fost arbitrare, că domnului Voiculescu i s-au oferit ocazii rezonabile de a-şi prezenta argumentele în proceduri antagonice şi că deciziile adoptate au fost motivate temeinic pe baza faptelor şi a legii aplicabile”, arată CEDO. „Curtea nu găsește nici o dovadă care să sugereze că autoritățile române au comis un abuz de putere prin declanșarea investigațiilor penale împotriva aplicantului neurmărind un alt scop decât cele pentru care au fost create, Curtea găsește că această plângere este prost fundamentată și trebuie să fie respinsă conform Articolelor Article 35 §§ 3 (a) și 4 din Convenție”. Dan Voiculescu a fost condamnat definitv la10 ani de închisoare pentru spălare de bani. Din prejudiciul de peste 60 de milioane de euro, statul a recuperat doar 8,4 milioane de euro, până în martie 2021, conform Economedia.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră