duminică 15 iunie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: cazuri

13 articole
Eveniment

Tinerii, afectați din ce în ce mai mult de o formă de cancer considerată rară

Persoanele tinere, afectate de cancerul apendicular. Cancerul apendicular era, până nu demult, atât de rar încât majoritatea oamenilor nici nu-i cunoșteau existența. Considerat o afecțiune a vârstnicilor, el devine tot mai frecvent la persoanele tinere, chiar sub 40 de ani, fenomen care îi pune în dificultate pe cercetători. Ce este apendicele și cum apare cancerul Apendicele este un mic organ în formă de deget, situat în partea dreaptă jos a abdomenului, atașat intestinului gros. Citește și: Care este structura anului școlar 2025-2026: cum alternează cursurile cu vacanțele Deși funcția sa exactă este dezbătută, este cunoscut mai ales pentru inflamația sa – apendicita. Mai puțini știu însă că în acest organ poate apărea cancerul, de cele mai multe ori fără simptome evidente. Persoanele tinere, afectate de cancerul apendicular Incidența cancerului apendicular a crescut de trei ori la generațiile tinere. Potrivit unui studiu publicat în Annals of Internal Medicine, cazurile de cancer apendicular s-au înmulțit semnificativ în rândul persoanelor născute după anii '70. Deși rămâne un tip de cancer rar (afectând doar câteva persoane la un milion), numărul cazurilor s-a triplat sau chiar cvadruplat comparativ cu generațiile născute în anii '40. Aproximativ o treime dintre cazuri apar acum la adulți sub 50 de ani – o proporție neobișnuit de mare pentru un cancer digestiv. Stilul de viață modern, posibil vinovat Cauza exactă a acestei creșteri rămâne necunoscută, dar specialiștii suspectează modificările majore ale stilului de viață și mediului în ultimele decenii. Printre factorii potențiali, cercetătorii au identificat creșterea obezității, alimentația bazată pe produse procesate, carne roșie și sucuri îndulcite. De asemenea, sedentarismul, cu tot mai multe ore petrecute în fața ecranelor, expunerea la substanțe chimice, plastic și schimbări în calitatea apei. Un cancer greu de depistat Cancerul apendicular este deosebit de dificil de diagnosticat. Spre deosebire de cancerul de colon, care poate fi depistat prin colonoscopii de rutină, cancerul de apendice rămâne adesea nedetectat până la intervenții chirurgicale pentru apendicită. Simptomele – dureri abdominale vagi, balonare sau modificări ale tranzitului intestinal – sunt ușor de trecut cu vederea sau atribuit altor cauze. Lipsa unui program de screening eficient Nu există un test de screening standard pentru cancerul apendicular. Boala este mult prea rară pentru a justifica testări în masă, iar apendicele este dificil de vizualizat cu metodele uzuale de imagistică sau endoscopie. Din acest motiv, medicii și pacienții trebuie să fie atenți la semnalele corpului, mai ales la durerile abdominale persistente sau neobișnuite la persoane sub 50 de ani. Un trend alarmant: cancer digestiv la tineri Creșterea cazurilor de cancer apendicular se înscrie într-un fenomen mai amplu: tot mai mulți tineri sunt diagnosticați cu forme de cancer digestiv, cum ar fi cel de colon sau de stomac. Aceste coincidențe indică probabil existența unor factori de risc comuni: combinații între predispoziție genetică, alimentație, stil de viață sedentar și poate chiar modificări ale microbiomului intestinal. Microbiomul, antibioticele și riscul oncologic Utilizarea frecventă a antibioticelor – atât în medicină, cât și în agricultură – ar putea modifica echilibrul bacterian intestinal. Unele cercetări recente sugerează că expunerea la antibiotice în copilărie poate avea efecte pe termen lung asupra sistemului digestiv, afectând inclusiv riscul de apariție a cancerului. Totuși, sunt necesare mai multe studii pentru a confirma aceste ipoteze. Prevenție și vigilență Chiar dacă nu există garanții, specialiștii recomandă măsuri generale de prevenție: Menținerea unei greutăți sănătoase Dietă echilibrată, bogată în legume, fructe și cereale integrale Activitate fizică regulată Renunțarea la fumat și limitarea consumului de alcool Aceste obiceiuri nu doar că reduc riscul de cancer apendicular, ci contribuie la sănătatea generală pe termen lung.

Persoanele tinere, afectate de cancerul apendicular (sursa: Pexels/Tima Miroshnichenko)
Cancerul pulmonar la nefumători, în creștere (sursa: Pexels/Pixabay)
Eveniment

Tot mai mulți nefumători sunt diagnosticați cu cancer pulmonar. Poluarea aerului, cauză majoră

Cancerul pulmonar la nefumători, în creștere. Numărul cazurilor de cancer pulmonar în rândul persoanelor care nu au fumat niciodată este în creștere la nivel global. Cancerul pulmonar la nefumători, în creștere Deși cancerul pulmonar rămâne asociat în principal cu fumatul, între 10 și 20% dintre noile diagnostice apar acum la nefumători. Citește și: Judecătorii au acordat sporuri și majorări salariale care nu mai existau în lege - Curtea de Conturi. Ce sumă astronomică va avea de plătit statul Această formă de boală are caracteristici distincte față de cancerul provocat de fumat și necesită o abordare diferită în diagnostic și tratament. Potrivit oncologului Andreas Wicki, această formă de cancer este considerată o entitate separată, cu profil molecular diferit, ceea ce influențează direct tratamentele. Majoritatea pacienților tineri cu cancer pulmonar nu au fumat niciodată. De asemenea, forma predominantă de cancer la nefumători este adenocarcinomul, diferit de carcinomul scuamos asociat tradițional fumatului. Diagnostic tardiv și simptome înșelătoare Adenocarcinomul este adesea depistat în stadii avansate, deoarece simptomele – precum tusea, durerea toracică sau respirația dificilă – apar abia când tumora este extinsă. Asocierea frecventă a cancerului pulmonar cu fumatul face ca simptomele la nefumători să fie ignorate sau atribuite altor cauze. Femeile, mai vulnerabile decât bărbații Studiile arată că femeile nefumătoare au un risc de peste două ori mai mare de a dezvolta cancer pulmonar comparativ cu bărbații nefumători. Cauzele includ particularități anatomice, factori de mediu și mutații genetice precum EGFR, întâlnite mai frecvent la femeile asiatice. Se presupune că metabolismul estrogenului joacă un rol în activarea acestor mutații. Terapia țintită schimbă prognosticul Descoperirea mutațiilor genetice care favorizează dezvoltarea cancerului pulmonar a dus la apariția medicamentelor care blochează aceste procese. Inhibitorii EGFR au îmbunătățit semnificativ rata de supraviețuire – de la sub 12 luni la peste 10 ani în unele cazuri. Totuși, efectele secundare rămân o provocare în menținerea calității vieții pacienților. Poluarea aerului, un factor major declanșator Pe măsură ce fumatul scade, poluarea devine a doua cauză principală a cancerului pulmonar. Particulele fine (PM2.5), provenite din trafic și arderea combustibililor fosili, pot declanșa formarea tumorilor la persoanele cu mutații EGFR. Studiile recente sugerează că poluarea nu cauzează direct mutații, ci activează celule deja afectate genetic. Legătura dintre poluare și mutații genetice Cercetările de la Francis Crick Institute arată că particulele poluante sunt absorbite de macrofage – celule imunitare care, în reacție, eliberează substanțe chimice ce stimulează celulele cu mutații EGFR să se înmulțească. Astfel, poluarea devine un factor declanșator esențial pentru dezvoltarea cancerului la nefumători. Deși nivelurile de poluare din Europa și SUA au scăzut, în unele zone din lume – precum India sau China – acestea rămân extrem de ridicate. În Delhi, nivelul mediu de PM2.5 depășește de 20 de ori limita recomandată de OMS. În 2022, aproximativ 194.000 de cazuri de adenocarcinom pulmonar au fost atribuite direct poluării atmosferice.

Cazurile de violență domestică, în creștere (sursa: Facebook/Poliția Română))
Eveniment

Județele cu cele mai multe cazuri de violență în familie, după București: Iași, Brașov, Suceava

Cazurile de violență domestică, în creștere. Numărul cazurilor de violență în familie este în creștere, conform datelor prezentate de Inspectoratul General al Poliției Române. Cazurile de violență domestică, în creștere Cele mai multe incidente au fost înregistrate în București (8.400), urmat de Ilfov (peste 3.000) și Iași (2.827). Citește și: EXCLUSIV Toți sinecuriștii ministrului Burduja: consilieri și colegi din PNL, plasați în funcții foarte bănoase la companii din Energie În Moldova, județele cu cele mai multe cazuri sunt Iași, Suceava (2.116) și Galați (1.784), urmate de Vaslui (1.742) și Bacău (1.578). Statistica arată o corelație generală între numărul de cazuri și populația județelor, însă există și excepții notabile. Continuarea, în Ziarul de Iași

Cazurile de mame minore în România (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Cazurile de mame minore în România

Cazurile de mame minore în România. În 2024, unitățile sanitare au raportat 228 de cazuri care necesită atenție socială și protecție. Cazurile de mame minore în România Dintre acestea, 64 au implicat gravide minore, iar 127 au fost cazuri de mame minore. Citește și: Propagandista lui Călin Georgescu, Anca Alexandrescu, sinecuristă și beneficiară a uneia din cele mai mari țepe PSD-Ponta, Petromidia Alte 37 de sesizări au vizat copii în risc de abandon sau victime ale abuzului. Aceste date evidențiază necesitatea unor măsuri urgente pentru sprijinirea grupurilor vulnerabile. Continuarea, în Ziarul de Iași

Cazurile de dermatită atopică, în creștere (sursa: Inquam Photos/Octav Ganea)
Eveniment

Cazurile de dermatită atopică, în creștere

Cazurile de dermatită atopică, în creștere. Numărul pacienţilor cu dermatită atopică este în creştere, din cauza poluării excesive şi a alimentaţiei tot mai conservate, iar prevalenţa acestei maladii în România este de aproape 10%, potrivit unui studiu al Societăţii Române de Dermatologie, a atras atenţia preşedintele acestui for profesional, prof. univ. dr. Călin Giurcăneanu. Cazurile de dermatită atopică, în creștere Giurcăneanu a declarat, într-o conferinţă de presă, cu prilejul Zilei Mondiale a Dermatitei Atopice, că un factor genetic există la cei mai mulţi dintre pacienţii cu această maladie şi că un rol important îl joacă componentele din mediul înconjurător. Citește și: Ciolacu, eșec major, deși i-a cedat lui von der Leyen: România va primi cel mai prost portofoliu în Comisia Europeană, din 2009 până acum "Poluarea excesivă face să crească numărul pacienţilor cu dermatită atopică, alimentaţia, care a devenit tot mai conservată (...), factorul infecţios este foarte important, stafilococul auriu fiind unul dintre elementele care sunt luate în discuţie (...). Aproape unul din zece români are tendinţa de a face dermatită atopică, copii au mai mult, cam 20%", a punctat Călin Giurcăneanu. Afecțiune "extrem de grea" La rândul său, dr. Alin Nicolescu, secretar general al Societăţii Române de Dermatologie, a semnalat că dermatita atopică este "o afecţiune extrem de grea" pentru pacienţi, care ridică foarte multe probleme legate de sănătate şi integrare socială. "Multă vreme a fost şi s-ar putea încă să fie desconsiderată, a fost tratată ca o simplă eczemă, a fost tratată ca alergie sau ca mai ştiu eu ce altceva, nefiind aşa ceva şi o afecţiune pentru care s-au dezvoltat (...) numeroase terapii avansate", a adăugat Alin Nicolescu. Potrivit unui comunicat al Societăţii Române de Dermatologie, transmis miercuri, dermatita atopică este o boală inflamatorie cronică a pielii, caracterizată prin prurit intens, erupţii cutanate roşii, uscate şi crăpate. "Dacă în cazul unei forme moderate a dermatitei atopice riscul de a dezvolta alte afecţiuni, precum astmul bronşic sau rinita alergică, cuantifică un procent de 20%, în cazul unei forme severe a acestei afecţiuni riscul este de patru ori mai mare, iar evitarea medicului dermatolog poate conduce la complicaţii extrem de grave, alterând serios starea de sănătate a pacienţilor, mai ales că dermatita atopică este un imitator perfid al altor boli, în cazul în care nu este diagnosticată complet şi corect", a afirmat Alin Nicolescu.

Cazurile de COVID sunt în scădere (sursa: Facebook/Ministerul Sănătății)
Eveniment

Cazurile de COVID sunt în scădere

Cazurile de COVID sunt în scădere. Institutul Naţional de Sănătate Publică (INSP) a informat, marţi, că, în perioada 26 august - 1 septembrie, au fost înregistrate 4.730 de cazuri noi de persoane infectate cu SARS-CoV-2, în scădere cu 14,2% faţă de săptămâna precedentă. Cazurile de COVID sunt în scădere Potrivit unui comunicat de presă, 1.320 dintre cazurile noi sunt la pacienţi reinfectaţi, testaţi pozitiv la o perioadă mai mare de 90 de zile după prima infectare. Citește și: Pensionara cu pensie de 280.000 de lei care conduce Avocatul Poporului nu se mai poate ascunde: trebuie să ia o decizie în privința inechităților cauzate de recalcularea pensiilor Conform INSP, în perioada 26 august - 1 septembrie, au fost raportate 35 decese la persoane cu COVID-19, dintre care patru au survenit în urmă cu mai mult de o săptămână, o singură persoană fiind fără morbidităţi. Până în prezent, 69.103 persoane diagnosticate cu infecţie cu SARS-CoV-2 au decedat în România. În ţara noastră au fost înregistrate, până în prezent, 3.566.208 de cazuri de infectare cu SARS-CoV-2. În ultima săptămână au fost efectuate 1.079 de teste RT-PCR şi 17.356 de teste rapide antigenice. Rata pozitivităţii a fost de 25,7%, în scădere cu 2,1%. Până la această dată, la nivel naţional, au fost prelucrate 14.026.623 de teste RT-PCR şi 14.958.882 de teste rapide antigenice.

Canicula a încins și ambulanțele județene (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Canicula a încins și ambulanțele județene

Canicula a încins și ambulanțele județene. Echipajele de intervenție ale Serviciului de Ambulanță Județean Iași au intervenit în zilele cu temperaturi extrem de ridicate la 157 de cazuri. Canicula a încins și ambulanțele județene Este vorba doar de persoane aflate în spațiul public, care au prezentat sincope, stări lipotimice sau alte afecțiuni cauzate de caniculă. Citește și: Revolta de la Leeds, relatată impecabil în The Times: fără acuzații de natură rasială, fără a decide cine este vinovat. Ce se relatează despre românii implicați în evenimente Timpul de intervenție a fost foarte scurt, toți pacienții fiind evaluați, stabilizați hemodinamic și respirator, și transportați la spital. Deși canicula afectează persoane de toate vârstele, efectele acesteia sunt mult mai severe asupra persoanelor mature sau cu afecțiuni cronice preexistente, conducând uneori la complicații grave. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Leptospiroză, două cazuri confirmate la Iași (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Leptospiroză, două cazuri confirmate la Iași

Leptospiroză, două cazuri confirmate la Iași. Ambele, descoperite după internări la Spitalul Clinic "Dr. C. I. Parhon" din Iași. Leptospiroză, două cazuri confirmate la Iași Aceste infecții apar în urma contactului cu paraziți purtați de șoareci și șobolani și deși sunt rare, netratate la timp, pot fi fatale. Citește și: Dezastrul USR/Dreapta Unită la alegeri, în date: doar 8,61% din voturi la Parlamentul European. Catastrofă și la locale, după numărătoarea parțială Primul pacient este un bărbat de 74 de ani din județul Botoșani, care inițial s-a prezentat la Unitatea de Primiri Urgențe a Spitalului Clinic Județean de Urgență "Sf. Spiridon" din Iași acuzând febră, frisoane și o stare generală alterată. Simptomele au început cu cinci zile în urmă, iar starea lui s-a deteriorat semnificativ. Din acest motiv, personalul de la UPU l-a redirecționat către Spitalul Clinic "Parhon" din Iași. Pacientul prezenta, de asemenea, insuficiență renală și afectare hepatică. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Ședință secretă COVID la Ministerul Sănătății (sursa: Facebook/Ministerul Sănătății)
Eveniment

Ședință secretă COVID la Ministerul Sănătății

Ședință secretă COVID la Ministerul Sănătății. Numărul de cazuri de COVID crește alarmant în România în ultimele săptămâni. În prezent, s-ar înregistra peste 2.000 de cazuri zilnic. Ședință secretă COVID la Ministerul Sănătății În acest context, în ultimele zile au avut loc mai multe întâlniri fără caracter public la Ministerul Sănătății, potrivit surselor DeFapt.ro. Managerilor marilor spitale din București, dar și din țară, li s-au cerut situația paturilor libere de la ATI, cea a stocurilor de antivirale și alte date referitoare la gestionarea unei posibile aglomerări a saloanelor de Terapie Intensivă din cauza cazurilor de coronavirus. Citește și: Mama lui Vlad Pascu, către fiul ei, în arest: Eu vreau să-ți fac dosar medical, să te trimită pe aici, pe Rahova. Este centru de tratare de dependențe Cum îmbolnăvirile de COVID-19 nu mai au statut special, ca în perioada pandemiei (2020-2022), oficialii Sănătății nu au de gând să pună pe tapet situația îmbolnăvirilor pentru a nu crea nemulțumiri sociale. Mai mult decât atât, ministrul pesedist al Sănătății, Alexandru Rafila, a fost avertizat de conducerea PSD să nu inflameze starea de spirit socială dacă situația spitalicească poate fi ținută sub control prin măsuri preventive discrete. Variantele momentului: EG.5 și BA.2.86 Două variante de COVID sunt în acest moment considerate ca fiind cele mai importante. EG.5, una dintre acestea, se răspândește rapid, dar experții spun că nu este mai periculos decât versiunile anterioare. O altă variantă nouă, numită BA.2.86, este urmărită îndeaproape din cauza mutațiilor sale. Citește și: DIICOT a ratat-o pe doamna Coca, adevărata mamă a lui Vlad Pascu. De ce „Hidra” e doar prescurtarea de la hidrant În luna august, EG.5 a devenit varianta dominantă în Statele Unite, iar Organizația Mondială a Sănătății a clasificat-o ca "variantă de interes", ceea ce înseamnă că are modificări genetice care îi conferă un avantaj și că prevalența sa este în creștere. BA.2.86 este mult mai puțin răspândită, reprezentând doar o fracțiune infimă din cazuri, dar oamenii de știință sunt alarmați de numărul de mutații pe care le poartă. Așadar, se întreabă New York Times, cât de îngrijorați ar trebui să fie oamenii în legătură cu aceste variante? OMS: EG.5, risc scăzut la nivel global În timp ce bolile grave la adulții în vârstă și la persoanele cu afecțiuni subiacente sunt întotdeauna o preocupare, la fel ca și Covidul lung la oricine este infectat, experții spun că EG.5 nu reprezintă o amenințare substanțială - sau cel puțin nu mai mult decât oricare dintre celelalte variante majore care circulă în prezent. Citește și: Prietena de droguri a șoferului ucigaș de la 2 Mai, cercetată penal pentru lipsire de libertate în mod ilegal. Împreună cu gașca, ar fi vrut să fure un „portofel” cu Bitcoin de la un tânăr sechestrat "Este îngrijorător faptul că este în creștere, dar nu pare a fi ceva foarte diferit de ceea ce a circulat deja în SUA în ultimele trei-patru luni", a declarat Andrew Pekosz, profesor de microbiologie moleculară și imunologie la Școala de Sănătate Publică Bloomberg a Universității Johns Hopkins. "Deci cred că asta este ceea ce îmi temperează îngrijorarea în legătură cu această variantă, în acest moment.", a adăugat acesta. Chiar și Organizația Mondială a Sănătății a declarat în anunțul său că, pe baza dovezilor disponibile, "riscul pentru sănătatea publică reprezentat de EG.5 este evaluat ca fiind scăzut la nivel global". Prima identificare: China Varianta a fost identificată în China în februarie 2023 și a fost detectată pentru prima dată în Statele Unite în aprilie. Este un descendent al variantei Omicron XBB.1.9.2 și are o mutație notabilă care o ajută să se sustragă anticorpilor dezvoltați de sistemul imunitar ca răspuns la variantele anterioare și la vaccinuri. Acest avantaj ar putea fi motivul pentru care EG.5 a devenit tulpina dominantă la nivel mondial și ar putea fi unul dintre motivele pentru care cazurile de Covid au crescut din nou. Această mutație "poate însemna că mai mulți oameni sunt susceptibili să se infecteze, deoarece virusul poate scăpa puțin mai mult de această imunitate", a declarat Dr. Pekosz. Dar EG.5, care a mai fost numit și Eris, nu pare să aibă capacități noi în ceea ce privește contagiozitatea, simptomele sau probabilitatea de a provoca boli grave. Testele de diagnosticare și tratamentele precum Paxlovid continuă să fie eficiente împotriva acestuia, a declarat Dr. Pekosz. Speranțe în noul vaccin Dr. Eric Topol, vicepreședinte executiv al Scripps Research din La Jolla, California, a declarat că nu este prea îngrijorat de această variantă; totuși, s-ar simți mai bine dacă noua formulă de vaccin, care se așteaptă să fie lansată în toamnă, ar fi deja disponibilă. Booster-ul actualizat a fost dezvoltat pe baza unei alte variante care este similară din punct de vedere genetic cu EG.5. Se așteaptă ca acesta să ofere o protecție mai bună împotriva EG.5 decât vaccinul de anul trecut, care a vizat tulpina originală a coronavirusului și o variantă Omicron mult mai veche, care este doar înrudită în mod îndepărtat. "Principala mea preocupare este pentru persoanele cu risc ridicat", a declarat Dr. Topol. "Vaccinurile pe care le-au avut sunt prea îndepărtate de locul în care se află virusul în acest moment și unde se îndreaptă". BA.2.86, număr mare de mutații Cealaltă nouă variantă pe care oamenii de știință o urmăresc îndeaproape este BA.2.86, supranumită Pirola. Descendentă dintr-o variantă Omicron diferită, BA.2.86 a fost legată definitiv de câteva zeci de cazuri de Covid pe patru continente, dar experții suspectează că este mai răspândită. Oamenii de știință sunt deosebit de îngrijorați de această variantă din cauza numărului de mutații pe care le poartă. Multe dintre ele se află în proteina spike, pe care virusul o folosește pentru a infecta celulele umane și pe care sistemele noastre imunitare o folosesc pentru a-l identifica. Potrivit lui Jesse Bloom, profesor la Fred Hutchinson Cancer Center, specializat în evoluția virușilor, mutațiile din BA.2.86 reprezintă "un salt evolutiv similar ca mărime" cu modificările din prima variantă Omicron în comparație cu tulpina originală a coronavirusului. Vaccinul, ineficient Datele publicate la 31 august pe X (fostul Twitter) de oamenii de știință din China au arătat că BA.2.86 este atât de diferit de versiunile anterioare ale virusului încât scapă cu ușurință anticorpilor produși ca răspuns la infecțiile anterioare - chiar mai mult decât EG.5. Datele (care nu au fost încă publicate sau analizate de alți cercetători) sugerează că vaccinul actualizat nu va fi foarte eficient împotriva acestuia. Cu toate acestea, cercetarea a indicat, de asemenea, că BA.2.86 ar putea fi mai puțin infecțioasă decât alte variante - deși studiile efectuate pe celule în laborator nu corespund întotdeauna modului în care se comportă un virus în lumea reală. La 1 septembrie, oamenii de știință din Suedia au postat rezultate mai încurajatoare (de asemenea, nepublicate sau neanalizate de alți cercetători) pe X, care arată că anticorpii produși de persoanele care au avut o infecție recentă cu Covid au oferit o anumită protecție împotriva BA.2.86 atunci când au fost testați în laborator. Descoperirile lor sugerează că anticorpii produși de noul vaccin nu vor fi complet neputincioși împotriva variantei. "Un scenariu posibil este ca BA.2.86 să fie mai puțin transmisibil decât variantele actuale și, astfel, să nu se răspândească niciodată pe scară largă", a scris Dr. Bloom într-un e-mail pentru The New York Times. "Cu toate acestea, există, de asemenea, o șansă ca varianta să se răspândească pe scară largă - și va trebui doar să așteptăm mai multe date pentru a ști", a adăugat acesta.

COVID-19 s-a întors creștere recentă accelerată (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

COVID-19 s-a întors: creștere recentă accelerată

COVID-19 s-a întors: creștere recentă accelerată. Chiar dacă în declaraţiile publice ale politicienilor pandemia a fost învinsă de mai bine de jumătate de an, numărul cazurilor de COVID-19 este în creştere de mai bine de o lună. COVID-19 s-a întors: creștere recentă accelerată Managerul Spitalului de Boli Infecţioase „Sf. Parascheva” din Iaşi, dr. Florin Roşu, a explicat că această creştere constantă înregistrată de o lună de zile s-a transformată într-una deosebit de accelerată în ultimele două săptămâni. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Zeci de persoane trec zilnic prin triajul unităţii medicale, iar peste 100 sunt internate pe Secţia de Anestezie şi Terapie Intensivă. Citește și: FOTO Maia Sandu, la Bucha, alături de Volodimir Zelenski, la un an de la masacrul comis de forțele rusești invadatoare De altfel, conform raportării Direcţiei de Sănătate Publică, pentru prima dată de la valul Omicron, secţia ATI de la Spitalul de Boli Infecţioase este aproape plină. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Primele două cazuri confirmate în Canada (sursa: who.int)
Eveniment

Primele două cazuri confirmate în Canada

Primele două cazuri confirmate în Canada. Autorităţile australiene au anunţat vineri că au înregistrat un prim caz de variola maimuţei la un călător care s-a întors recent din Marea Britanie, în timp ce un caz probabil de infecţie a fost de asemenea identificat, în prezent fiind efectuate teste pentru confirmarea acestuia, informează Reuters. Un bărbat în vârstă de 30 de ani care a sosit luni la Melbourne a fost depistat cu virusul, a declarat departamentul de sănătate al statului Victoria, în timp ce un caz probabil a fost identificat la Sydney la un bărbat care a călătorit recent în Europa. Ambii bărbaţi au prezentat simptome compatibile clinic cu variola maimuţei după ce s-au întors în Australia, au precizat responsabili din domeniul sănătăţii. "Doar pentru a linişti comunitatea, nu este vorba de acelaşi mecanism de răspândire ca la COVID-19 sau la gripă, unde este mai rapid", a declarat reporterilor şefa direcţiei sanitare din New South Wales, Kerry Chant. Primele două cazuri confirmate în Canada Autorităţile sanitare canadiene au confirmat joi noapte primele două cazuri de variola maimuţei, ambele în oraşul Montreal, şi au precizat că alte 20 de cazuri sunt în prezent analizate, relatează EFE. Citește și: Putin, lovitură dură primită prin ricoșeu de la Congresul SUA: peste 50 de miliarde de dolari, ajutor aprobat pentru Ucraina. Aproape 20 de miliarde, pentru scopuri militare Agenţia de Sănătate Publică din Canada (PHAC) şi Ministerul Sănătăţii din Quebec au informat într-un comunicat că testele realizate de Laboratorul Naţional de Microbiologie asupra probelor prelevate de la doi pacienţi au confirmat primele două cazuri de variola maimuţei, potrivit Agerpres. Este prima dată când această boală, provocată de un virus endemic din Africa centrală şi occidentală şi ale cărei cazuri izolate au fost detectate în trecut în Marea Britanie, SUA, Israel şi Singapore, este detectată şi în Canada. PHAC a precizat că lucrează cu alte agenţii sanitare pentru a analiza noi cazuri probabile de variola maimuţei în ţară. La rândul său, Ministerul Sănătăţii din Quebec a cifrat la 20 numărul posibil de cazuri care sunt încă cercetate de provincia canadiană. Miercuri, autorităţile americane au detectat un prim caz de variola maimuţei la un adult rezidenţi în statul Massachusetts, ce călătorise recent la Montreal. Joi dimineaţă, directoarea pentru sănătate publică din Montreal, Mylene Drouin, a dezvăluit că autorităţile medicale au detectat în oraşul canadian 17 posibile cazuri de variola maimuţei. Potrivit lui Drouin, faptul că în SUA a fost diagnosticată boala la un pacient ce călătorise în Montreal a alertat autorităţile canadiene cu privire la acest caz. Variola maimuței a ajuns și în Europa Cazuri de variola maimuţei au mai fost identificate şi în alte ţări non-endemice în ultimele săptămâni, între care Marea Britanie, Italia, Portugalia, Spania, Suedia. Variola maimuţei, o afecţiune care apare mai ales în vestul şi centrul Africii, este provocată de un virus similar cu cel care provoacă variola umană, deşi mai blând. Virusul a fost depistat pentru prima dată în Republica Democratică Congo în anii 1970. În ultimul deceniu, cazurile din Africa de Vest au crescut. Simptomele acestei boli includ febra, durerile de cap şi erupţiile cutanate care încep pe faţă şi apoi se răspândesc pe restul corpului. Experţii au explicat că transmiterea bolii se face prin contact apropiat şi prelungit cu fluidele corporale, picături de transpiraţie, sau prin purtarea de îmbrăcăminte de la persoana contagiată.

Rafila anunță 40.000 cazuri de COVID pe zi (sursa: Inquam Photos/George Călin)
Justiție

Rafila anunță 40.000 cazuri de COVID

Ministrul Sănătăţii, Alexandru Rafila, anunță 40.000 de cazuri de COVID zilnic. Acesta a afirmat sâmbătă că România se află într-o perioadă de creştere a cazurilor de îmbolnăvire cu COVID, iar săptămâna următoare "cu siguranţă" va fi depăşită cifra de 40.000 de îmbolnăviri zilnice. Rafila anunță 40.000 de cazuri de COVID zilnic "Aţi văzut că am avut miercuri cel mai mare număr de cazuri înregistrat, 34.000, ceea ce am discutat şi am şi spus şi eu şi colegii mei de la Institutul de Sănătate Publică s-a adeverit, s-a stabilizat în jur de 30.000 de cazuri zilnic. În această săptămână, şi astăzi avem puţin peste 30.000 de cazuri. Sunt două lucruri care ne preocupă în momentul de faţă - procentul mare de teste pozitive, din totalul testelor aproape o treime sunt pozitive, e adevărat şi testele pe care le facem sunt mult mai numeroase decât cele care se făceau în perioada anterioară. Citește și: Un an de la incendiul de la Matei Balș: 20 de morți, nici un responsabil. Rafila și Streinu Cercel sunt la putere Și e bine că am reuşit să depăşim sensibil cifra de 100.000 de teste care se fac zilnic, dar în momentul în care vom asista şi la scăderea numărului de teste pozitive putem să ne gândim că lucrurile o să ia o turnură favorabilă. Deocamdată ne aflăm în perioada de creştere, care va mai dura cel puţin zece zile, după părerea mea, şi cu siguranţă vom depăşi 40.000 de cazuri săptămâna viitoare", a declarat Alexandru Rafila. Delta încă circulă în România El a precizat că se aşteaptă ca în aproximativ zece zile să se intre pe un trend descrescător al valului de îmbolnăviri cu SARS-CoV-2. "Ce se întâmplă în România, particularităţile situaţiei din România sunt următoarele: ca şi în celelalte ţări din Europa, aţi văzut că se înregistrează cifre enorme. În Franţa au ajuns la 500.000 de cazuri, proporţia de persoane internate este mai mică, la noi încă sunt cazuri grave pentru că circulă tulpina Delta, cam unul din cinci cazuri sunt produse de tulpina Delta. Pe măsură ce această tulpină va dispărea din circulaţie, datorită transmisibilităţii mai mare a tulpinii Omicron, probabil că şi cazurile grave se vor diminua. Cred că în circa zece zile vom intra pe un trend descrescător al acestui val pandemic", a afirmat ministrul Sănătăţii.

Record absolut de cazuri de COVID în România (sursa: Facebook/RO Vaccinare)
Justiție

Record absolut de cazuri de COVID

Record absolut de cazuri de COVID în România: 34.255 de cazuri noi de persoane infectate cu SARS-CoV-2 au fost înregistrate în ultimele 24 de ore şi au fost raportate 94 de decese, a informat, miercuri, Grupul de Comunicare Strategică. Este un record absolut al numărului infectărilor de la începutul pandemiei în România. Precedentul record a fost de 19.685 cazuri, înregistrat marţi - 25 ianuarie. "Conform datelor existente la nivelul CNCCI la data de 26 ianuarie 2022, ora 10,00, în intervalul de 24 de ore, au fost înregistrate 34.255 de cazuri de persoane pozitive cu SARS-CoV-2. De asemenea, au fost raportate 94 decese", precizează GCS. De la începutul acestui an, în contextul apariţiei variantei Omicron, numărul cazurilor a înregistrat o creştere accelerată de la o zi la alta. Cazurile noi de COVID-19 de la începutul anului până în prezent: * 1 ianuarie - 1.451 de cazuri noi de persoane infectate cu SARS-CoV-2 şi 27 de decese, dintre care unul anterior; * 2 ianuarie - 958 de cazuri noi; * 3 ianuarie - 1.756 de cazuri noi de persoane infectate cu SARS-CoV-2 şi 18 de decese; * 4 ianuarie - 3.900 de cazuri noi şi 52 de decese, dintre care cinci anterioare; * 5 ianuarie - 4.893 de cazuri noi şi 30 de decese, dintre care şase anterioare; * 6 ianuarie - 6.018 cazuri noi şi 44 de decese; * 7 ianuarie - 5.922 de cazuri noi şi 31 de decese; * 8 ianuarie - 6.036 de cazuri noi şi 26 de decese; * 9 ianuarie - 4.712 cazuri noi şi 14 de decese; * 10 ianuarie - 4.104 cazuri noi şi 16 de decese; * 11 ianuarie - 8.861 de cazuri noi de persoane infectate cu SARS-CoV-2 şi 43 de decese; * 12 ianuarie - 8.600 de cazuri noi şi 44 de decese; * 13 ianuarie - 9.785 de cazuri noi şi 36 de decese; * 14 ianuarie - 9.884 de cazuri noi şi 30 de decese; * 15 ianuarie - 10.062 de cazuri noi şi 32 de decese, dintre care trei anterioare; * 16 ianuarie - 7.595 de cazuri noi şi 28 de decese; * 17 ianuarie - 8.118 cazuri noi şi 17 decese; * 18 ianuarie - 16.760 de cazuri noi şi 70 decese, dintre care cinci anterioare; * 19 ianuarie - 16.610 cazuri noi şi 58 decese, dintre care două anterioare; * 20 ianuarie - 19.105 cazuri noi şi 43 decese, dintre care patru anterioare; * 21 ianuarie - 19.649 cazuri noi şi 49 decese; * 22 ianuarie - 19.371 de cazuri noi şi 48 de decese, dintre care patru anterioare; * 23 ianuarie - 14.088 de cazuri noi şi 22 de decese; * 24 ianuarie - 12.082 de cazuri noi şi 41 de decese, dintre care unul anterior; * 25 ianuarie - 19.685 de cazuri noi şi 44 de decese; * 26 ianuarie - 34.255 de cazuri noi şi 94 de decese. În Bucureşti, şi rata de incidenţă COVID a crescut accentuat de la începutul acestui an şi până în prezent. Astfel, dacă pe 1 ianuarie gradul de infectare cu SARS-CoV-2 era 0,72 cazuri la mia de locuitori, în 12 ianuarie a trecut de 3 (3,32), iar de atunci a crescut accelerat. În 18 ianuarie incidenţa a ajuns la 6,15 şi a tot crescut, miercuri înregistrându-se o rată de infectare de 11,71 cazuri la mia de locuitori, potrivit Agerpres.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră