vineri 21 februarie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: Cartarescu

4 articole
Eveniment

Cine a instigat împotriva primirii lui Cărtărescu în Academie

Cine a instigat împotriva primirii lui Cărtărescu în Academie: un fost amic al generalului de securitate Pleșiță, scriitorul Nicolae Breban, și un absolvent al Universității Lomonosov din Moscova, scriitorul Valeriu Matei, din Republica Moldova. Breban este membru al Academiei Române, iar Valeriu Matei este membru de onoare și director al Editurii Academiei. Citește și: Noi date care arată că guvernul Ciolacu a lăsat țara îngropată în datorii, cu producția industrială în cădere, dar a majorat masiv salariile bugetarilor Valeriu Matei a fost numit în martie 2023 director al acestei edituri. În noiembrie 2023, Dan Voiculescu a anunțat, pe blogul său, că Editura Academiei Române a reeditat cartea sa „Umanismul pragmatic – Tratat”. Publicarea la această editură, în mai 2021, a cărții semnate de fostul turnător al Securității, condamnat la zece ani de închisoare pentru corupție, a provocat un uriaș scandal. Cine a instigat împotriva primirii lui Cărtărescu în Academie În dosarul în care Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității l-a depus la instanță, cerând să se constate că Nicolae Breban a fost turnător al Securității, apare o conversație a acestuia cu fostul general de securitate Pleșiță. În cadrul discuției, Breban relatează ce a discutat cu disidentul Paul Goma și încheie conversația cu: „Servim Patria și Cultura”. În dosarul CNSAS apar mai multe conversații ale lui Breban cu Pleșiță, considerat a fi unul dintre cei mai brutali generali de securitate. Însă, deși Curtea de Apel a confirmat că Breban a fost turnător, scriitorul a câștigat la instanța supremă. Campania împotriva lui Cărtărescu a debutat cu un atac al lui Valeriu Matei, o scrisoare care a fost distribuită membrilor Academiei. „Asistăm, în ultima vreme, la un asalt asupra Academiei Române din partea unor grupări obscure, sorosist-progresiste, veriga slabă în această acțiune fiind considerată Secția de Filologie și Literatură”, scrie Valeriu Matei. El îl acuză pe Cărtărescu de plagiat, de „atac furibund la adresa poporului român” și de faptul că ar fi fost „angajat în alegerile prezidențiale de partea lui Traian Băsescu sau Klaus Werner Iohannis”. Valeriu Matei a susținut că romanele lui Cărtărescu sunt „de fapt niște divagații nesfârșite”. Valeriu Matei, invitat să spună cine sunt sorosiștii Secția de filologie i-a răspuns, însă, lui Valeriu Matei. „În ceea ce privește acuzația cu care începe apelul colegului nostru, așteptăm imperativ ca domnul Valeriu Matei să ne spună care sunt «grupările obscure, sorosist-progresiste» și în ce constă «asaltul» lor asupra Academiei Române”, arată membrii Secției de Filologie și Literatură - mai puțin scriitorul Nicolae Breban. „Numărul impresionant de traduceri și de premii internaționale nu poate fi considerat un efect al grupurilor de influență și al banilor investiți de statul român în sprijinirea culturii decât de cei care nu știu cum funcționează piața editorială internațională și care își transpun frustrările în teorii ale conspirației. Traducătorii și editorii sunt cei care aleg pe cine să publice. Juriile internaționale nu sunt influențate de câțiva critici sau editori bucureșteni”, se mai explică în acest mesaj. Breban: Cărtărescu murdărește valorile naționale A urmat atacul lui Nicolae Breban, într-o scrisoare trimisă membrilor Secției de Literatură și Filologie din cadrul Academiei. „Mă numesc Nicolae Breban. Sunt autor a peste 45 de cărți, traduse în marile limbi de circulație europeană. Sunt de 25 de ani membru al Academiei și de 15 ani - titular. Nominalizat la Premiul Nobel de nenumărate ori! Nu accept să fiu tratat fără respect, cu neglijență! (...) Credeți că un scriitor ca dl M. Cărtărescu, care atacă România, valorile ei de vârf, identitatea naționala, trecutul, tradiția și marile nume ale națiunii române își are locul în Academia Română? Dacă vă displace ce spun, voi propune o discuție în Secția noastră și voi fi necruțător cu oricine va îndrăzni să murdărească aceste valori naționale și să pretindă că reprezintă națiunea română și literatura ei în modul în care o face dl Cărtărescu - produsul unei promovări disproporționate prin mijloace și interese extraliterare, care a adus reale prejudicii imaginii României în țară și în străinătate!!”, a scris Breban.

Cine a instigat împotriva primirii lui Cărtărescu în Academie Foto: Facebook
Cărtărescu i-ar fi denigrat pe Eminescu și Cioran, a fost argumentul academicienilor care l-au respins pe Cărtărescu Foto: Academia Română
Politică

Cărtărescu i-ar fi denigrat pe Eminescu și Cioran

Academicienii nu l-au vrut pe Mircea Cărtărescu membru corespondent fiindcă i-ar fi denigrat pe Eminescu și Cioran, relatează scriitorul Radu Vancu. Scriitorul Mircea Cărtărescu nu a fost acceptat ca membru corespondent al Academiei Române, i-a lipsit un vot, a arătat, azi, șefa secției de Filologie a Academiei, Rodica Zafiu. Candidatura lui scriitorului a fost respinsă în plenul Academiei, în așa numita adunare generală, unde el a obținut 73 de voturi, dar avea nevoie de 74. Potrivit lui Vancu, Cărtărescu ar fi arătat că Mihai Eminescu a fost antisemit, iar Emil Cioran - legionar. Citește și: EXCLUSIV Atacurile cibernetice din timpul alegerilor prezidențiale au dispărut fără urmă: SRI, care le-a menționat, nu mai comentează, AEP și STS nu admit că sistemul IT ar fi fost în pericol Cărtărescu i-ar fi denigrat pe Eminescu și Cioran „Ar trebui să fie obligatoriu ca dezbaterile Academiei Române privind admiterea noilor membri să fie publice. Nu votul - acela să fie secret, cum e normal. Ci dezbaterile, cum zic. Fiindcă altfel ajungem la situații precum cea privindu-l pe Mircea Cărtărescu: cel mai important scriitor român contemporan e respins din cea mai importantă instituție de consacrare culturală & academică a României. Iar ce e și mai grav nu e doar respingerea în sine - oricum scandaloasă. Chiar mai oribil e că, din câte se spune, argumentele împotriva lui Cărtărescu au fost că i-ar denigra pe Eminescu & Cioran, întrucât ar fi afirmat că cel dintâi a fost antisemit - iar cel de-al doilea legionar. Chestiuni evident adevărate, probate & răsprobate istoric - dar, se pare, intolerabile într-o Academie în care adevărul nu mai contează. Ana Blandiana s-a ridicat & a protestat, spunând că atmosfera discuțiilor din Academie e exact cea din "Săptămâna" lui Eugen Barbu sau din "România Mare" a lui Vadim Tudor. For the record, nu știu asta de la doamna Blandiana însăși, ci din altă sursă - dar am ținut să consemnez aici că mai există și oameni onești în Academie. Cărora, cum mi-au spus, le e o rușine enormă. În orice caz, dacă nu are nimic de ascuns, Academia Română ar trebui să facă publice discuțiile & intervențiile acestea. Inclusiv textul indignat al acelui academician, el însuși prozator, pentru care constatarea lui Cărtărescu privitoare la trecutul legionar al lui Cioran e o culpă enormă & inacceptabilă, de natură să-i blocheze intrarea în Academie. Inclusiv textele acelor membri care-l acuză pe Mircea Cărtărescu de denigrarea lui Eminescu. Toate acestea ar trebui să fie conversație publică - de vreme ce Academia însăși e for public. Altfel, așa cum arată lucrurile acum, e limpede că o mare parte din Academia Română e locuită de spiritul naționalismului extremist de rit georgist. Ceea ce, dacă e adevărat (& Academia nu-mi dă motive să cred că nu e), e un eșec al tuturor conducerilor Academiei din '90 până azi”, a scris, pe Facebook, Radu Vancu. Academia Română va primi, de la buget, peste 680 de milioane de lei în 2025, deși dispune de o avere impresionantă, administrată complet netransparent. Cheltuielile salariale ale Academiei cresc cu peste 14% în 2025.

Cărtărescu nu a fost acceptat ca membru corespondent al Academiei Foto: Facebook
Eveniment

Cărtărescu nu acceptat ca membru corespondent al Academiei

Mircea Cărtărescu nu a fost acceptat ca membru corespondent al Academiei Române, i-a lipsit un vot, a spus șefa secției de Filologie a Academiei, prof. univ. dr. Rodica Zafiu, pentru Edupedu.ro. În urmă cu doi ani, el era pe lista celor propuși, dar secția de filologie le-a preferat pe Gabriela Adameșteanu și Rodica Zafiu. Citește și: Un fost secretar de stat de la Externe acuză administrația Iohannis că a lăsat România nepregătită „pentru vremurile proaste care cad peste noi” Academia Română va primi, de la buget, peste 680 de milioane de lei în 2025, deși dispune de o avere impresionantă, administrată complet netransparent. Cheltuielile salariale ale Academiei cresc cu peste 14% în 2025. Cărtărescu nu a fost acceptat ca membru corespondent al Academiei Acum, candidatura lui Cărtărescu a fost respinsă în plenul Academiei, în așa numita adunare generală: el a luat 73 de voturi, dar avea nevoie de 74. Rodica Zafiu a spus, pentru EduPedu, despre votul pentru Cărtărescu: „A fost votat înainte în secția noastră de filologie. A fost votat în unanimitatea celor prezenți, cu nouă voturi din nouă (...) Dar, din păcate, a căzut la votul Adunării generale, astăzi, la distanță de un vot. Trebuia să ia 74 de voturi ca să aibă două treimi din numărul votanților și a obținut numai 73. Este o mare părere de rău pentru noi, pentru că a fost susținut cu multă căldură de secție, dar…”. Prin statut, membrii Academiei Române sunt aleși pe viață, iar numărul lor este fix: “Numărul maxim de membri titulari și membri corespondenți ai Academiei Române — stabilit prin lege — este de 181, iar cel al membrilor de onoare este de 135, dintre care cel mult 40 cu domiciliul în țară.”

Mircea Cărtărescu: „M-am simțit foarte ușurat”
Eveniment

„M-am simțit foarte ușurat”

Scriitorul Mircea Cărtărescu a făcut câteva precizări, pe Facebook, după ce Academia Română a refuzat să-l primească: „M-am simțit foarte ușurat și am înțeles că așa trebuia să fie”. El a spus că a acceptat să fie nominalizat doar fiindcă a fost propus de oameni pentru care avea un mare respect: Ion Pop (filolog, membru corespondent al Academiei), criticul literar Mircea Martin și scriitoarea Ana Blandiana. Citește și: Ciolacu anunță că PSD va propune un „intelectual” la alegerile prezidențiale din 2024. Presa vehiculează de mai mulți ani numele lui Ioan Aurel Pop, președintele Academiei „M-am simțit foarte ușurat” „Mă văd silit să fac câteva precizări în legătură cu «neprimirea mea în Academia română», deși nu aș fi vrut să mai adaug ceva unei chestiuni deja inflamate artificial și fără sens. Nu a fost vreodată visul meu să devin academician. Nu mă simt nici la vârsta adecvată, nici la nivelul valoric pe care o academie națională îl presupune. Nu am nici un fel de sentimente negative pentru Academie pentru că nu m-ar fi acceptat. Am primit inițial începerea demersurilor respective doar pentru că am fost propus de trei oameni pentru care am un mare respect și cărora nu am avut curajul să le spun nu: Ion Pop, Ana Blandiana și Mircea Martin. Le sunt recunoscător pentru gestul lor. Dar când am aflat din presă că la o votare inițială din cadrul secției filologice nu am întrunit suficiente adeziuni, m-am simțit foarte ușurat și am înțeles că așa trebuia să fie. A nu fi academician (sau orice altceva în afară de ceea ce sunt cu adevărat: un om care scrie) mi se pare un strop de libertate în plus, pe care știu să îl prețuiesc”, a scris Cărtărescu, pe Facebook. Acum circa o săptămână, Academia Română a votat patru noi membri titulari. La secția de filologie și literatură, au fost primiți Mircea Aurelian Martin și Gheorghe Chivu. Ambii erau deja membri corespondenți ai instituției, iar Gheorghe Chivu era președinte al Secției de Filologie. Ceilalți doi membri titulari votați în Academia Română sunt Ioan Cuculescu, Secția de științe matematice și Ileana Mânduţeanu, Secția de științe biologice.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră