joi 17 aprilie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: burduja

44 articole
Politică

BEC a devenit oficiu de cenzură: cere eliminarea a zeci de postări considerate electorale

Biroul Electoral Central (BEC) a devenit oficiu de cenzură, urmare a unei prevederi discutabile din OUG1/2025: cere eliminarea, de pe Facebook sau TikTok, a zeci de postări considerate electorale. Potrivit deciziilor BEC, orice postare în care o persoană oarecare cere să se voteze cu un candidat sau altul trebuie cenzurată, dacă nu are indicativ de material electoral.  Citește și: Un lăcătuș mecanic, Casian Nițulescu, cu aptitudini la desen va conduce Nuclearelectrica Mai mult, BEC a cerut cenzurarea unor postări care conțineau îndemnuri să nu se voteze un candidat sau altul.  BEC a devenit oficiu de cenzură La ora redactării acestei știri, pe site-ul BEC era înregistrate nu mai puțin de 188 de decizii privind campania on-line, majoritatea zdrobitoare fiind de ștergere a unor postări. Dar BEC nu postase decât deciziile luate până la 10 aprilie și, la un ritm de circa 40 de decizii pe zi, probabil că încă nu este cunoscută întreaga dimensiune a cenzurii. BEC își bazează cenzura pe un articol din OUG 1/2025: „În sensul prezentei ordonanțe de urgență, la alegerile pentru Președintele României din anul 2025, este considerat material publicitar politic orice material scris, online, audio sau video, utilizat în campania electorală, care îndeamnă alegătorii în mod direct sau indirect să aleagă sau să nu aleagă, să voteze sau să nu voteze pentru un candidat independent sau pentru un candidat al unui partid politic clar identificat”.  Contravențiile sunt uriașe, între 5.000 și 15.000 de lei și sunt decise de Autoritatea Electorală Permanentă. Vineri, BEC a cerut, de exemplu, eliminarea unei postări a fostului judecător Cristi Danileț, care îndemna la susținerea lui Nicușor Dan.  Însă, la plângerea AUR - care are majoritatea relativă a sesizărilor către BEC în care se solicită cenzurarea unor postări - ar urma să fie ștearsă și o postare a fostului premier Adrian Năstase, în care acesta scria: „Victor Ponta are CEL MAI BUN profil pentru alegerile prezidențiale”.  Și postări ale ministrului Energiei, Sebastian Burduja, ar trebui șterse, potrivit deciziilor BEC luate la sesizarea AUR. Burduja a participat, în calitate de ministru, la adoptarea ordonanței care permite cenzura în online.  Ordonanța a fost contrasemnată, printre alții, de vicepremierul Marian Neacșu, fostul președinte al AEP Toni Greblă și de ministrul Justiției, Radu Marinescu. 

BEC a devenit oficiu de cenzură, cu ajutorul guvernului Ciolacu Foto: Inquam/George Calin
Un lăcătuș mecanic, Pavel Casian Nițulescu, cu aptitudini la desen va conduce Nuclearelectrica Foto: Facebook
Politică

Un lăcătuș mecanic cu aptitudini la desen va conduce Nuclearelectrica

Un lăcătuș mecanic, Casian Nițulescu, cu aptitudini la desen va conduce Nuclearelectrica: el urmează să fie plasat, la propunerea ministrului Energiei, Sebastian Burduja, în consiliul de administrație al acestei companii - după cum a relatat DeFapt.ro în această dimineață.  Pavel Casian Nițulescu este acum secretar de stat la ministerul Energiei, reprezentând PSD. De altfel, în 2024, el a candidat pentru un post de senator PSD.  Nuclearelectrica este unul dintre cei mai mari derulatori de proiecte de investiţii, însă deocamdată se află în faza de analiză a lor şi nu s-au luat deciziile finale de investiţie, deci, nu avem acum o claritate asupra costurilor, declara, în noiembrie 2024, Elena Petrescu, director Comunicare, Sustenabilitate şi Relaţia cu Investitorii al companiei. Un lăcătuș mecanic cu aptitudini la desen va conduce Nuclearelectrica Potrivit propriului CV, Nițulescu, născut în 1973, a fost lăcătuș mecanic la Petrila, din 1991 în 1997. Ar fi terminat facultatea la universitatea din Petroșani în 1998 (probabil la seral, de vreme ce muncea) și a urmat și un curs de securitate la Colegiul Național de Apărare, în 2023. El vorbește limba engleză și precizează, în CV, că are „aptitudini și competențe artistice” la desen.  Nițulescu era membru al Consiliului de Supraveghere a Complexului Energetic Oltenia, de unde a demisionat în februarie 2025.  „Retragerea sa vine în contextul unor observații ale Comisiei Europene, comunicate, anul trecut, Guvernului României, în care erau semnalate unele nereguli legate de numirile la companiile de stat. Nițulescu nu și-a exercitat calitatea de supraveghetor din cauza unor probleme mai vechi, care au dus la neînregistrarea sa de către Registrul Comerțului între reprezentanții CS ai CEO, arată gorjeanul.ro. Practic, Nițulescu a figurat doar cu numele în CS în toată această perioadă. Pavel Casian Nițulescu este membru PSD, potrivit ultimei declarații de interese, și a fost selectat în CS al CEO la data de 17 august 2023”, scria Radio Infinit. 

Burduja vrea să-l bage în CA-ul Nuclearelectrica pe avocatul lui Mario Iorgulescu Foto: Facebook
Politică

Burduja vrea să-l bage în CA-ul Nuclearelectrica pe avocatul lui Mario Iorgulescu, Oleg Burlacu

Sebastian Burduja, ministrul Energiei, vrea să-l bage în CA-ul Nuclearelectrica pe avocatul lui Mario Iorgulescu, Oleg Burlacu, ex-candidat la primăria Chișinău și ex-viceprimar PNL al Sectorului 5, între 2022 și 2024, în mandatul dominat de Cristian Popescu Piedone.  DeFapt.ro a scris, în această dimineață: "«Reforma» lui Burduja pentru a debloca PNRR: dă afară numiții politic în CA al Nuclearelectrica și îi înlocuiește cu membri PNL și PSD”.  Citește și: Directorul Nuclearelectrica, bonus de 322.600 de euro în 2024. Toți șefii și membrii CA, bonusuri uriașe Burduja vrea să-l bage în CA-ul Nuclearelectrica pe avocatul lui Mario Iorgulescu Avocatul originar din Republica Moldova a mai făcut parte din conducerea unei companii de stat - el a fost membru al consiului de supraveghere al Translectrica din 2019 în 2021 - și a jupuit compania de bani: după ce a fost dat afară din acest consiliu, a dat Transelectrica în judecată și a câștigat sume impresionate de bani. El a câștigat două procese cu această companie de stat, la Curtea de Arbitraj de la Viena. Primul din aceste procese i-a adus despăgubiri de 792.132 de lei, iar al doilea de peste 135.000 lei, scria economica.net. Presa a scris că această situație s-a datorat deciziei guvernului PNL Cîțu de a-i demite pe cei numiți la Transelectrica de guvernul PNL Orban, deși aceștia aveau mandat de patru ani. Mai mulți membri ai CS Transelectrica demiși de guvernul Cîțu ar fi câștigat procese la curtea de la Viena.  În declarațiile de avere, Burlacu și-a secretizat sumele obținute de la CS Transelectrica, deși aceste date sunt publice și apar în rapoartele companiei. Burlacu primea 15.532 de lei, net, lunar, în 2021, de la compania de stat.  Viitorul membru al CA-ului Nuclearelectrica este membru al PNL. Burlacu este din comuna Măcărești, raionul Ungheni, Republica Moldova. În 2023 el a candidat la primăria Chișinău din partea Partidului Liberal Democrat din Moldova, condus de fostul premier Vlad Filat, care a stat circa patru la închisoare pentru corupție. La acele alegeri, Burlacu a obținut jalnicul scor de 0,39%. În iunie 2022, presa consemna că el este avocatul lui Mario Iorgulescu. Burlacu a explicat că magistrații italieni ar fi respins cele două mandate europene de arestare emise pe numele lui Iorgulescu „deoarece starea psihică a lui este de natură să împiedice participarea conștientă la proces”.  Știri Moldova scrie că avocatul a fost lider PDL în Sectorul 5, iar în 2023 era vicepreșdinte al PNL Sector 5 București. 

Cine sunt vinovații pentru dezastrul PNRR, potrivit lui Boloș Foto: Facebook
Politică

Cine sunt vinovații pentru dezastrul PNRR, potrivit lui Boloș: Grindeanu, Burduja, Bucura-Oprescu

Cine sunt vinovații pentru dezastrul PNRR, potrivit lui Boloș: Grindeanu, Burduja, Bucura-Oprescu și ministerul de Finanțe. Un document al ministerului Investițiilor și Proiectelor Europene (MIPE) arată punctual ce măsuri au ratat ministerele Transporturilor, Energiei, Muncii și Finanțelor, ceea ce a dus la neîndeplinirea a șase jaloane din cererea trei de plată - chiar dacă numele demnitarilor care conduc aceste structuri nu sunt menționate.  Citește și: Pensiile românilor, afectate indirect de tarifele lui Trump: suma enormă pierdută de fondurile din Pilonul II Însă principala problemă este, de fapt, legată de faptul că CCR a declarat neconstituțională impozitarea progresivă a pensiilor speciale, „un principiu care a fost esențial pentru abordarea generală a reformei” - explică MIPE.  Cine sunt vinovații pentru dezastrul PNRR Ce nu a făcut ministerul Transporturilor:  nu a respectat legislația privind achizițiile publice la semnarea unor contracte privind reabilitarea căii ferate. Mai exact, n-a mai publicat în Jurnalul Oficial al UE (echivalentul Monitorului Oficial) „erate” care schimbau condiții importante, precum eliminarea unor cerințe privind experiența tehnică și profesională. politizarea numirilor la conducerile Metrorex, CNAIR, CFR, CNIR și CFR  Marfă Ministerul Energiei: politizarea numirilor, plus selecție netransparentă și posibile conflicte de interese, la 17 companii din energie Ministerul de Finanțe: plafonul pentru microîntreprinderi trebuia redus până la pragul de eligibilitate de înregistrare în scopuri de TVA. Ministerul Muncii: este considerat responsabil de schimbarea, pe șest, a legislației privind pensiile speciale. Faptul că CCR a declarat neconsituțională impozitarea progresivă a pensiilor speciale a dus la suspendarea „integral” a cererii trei de plată, arată MIPE.  În sfârșit, vinovat de eșecul PNRR este și Secretariatul General al Guvernului, care, la selecția conducerii Agenției pentru Monitorizarea și Evaluarea Performanțelor Întreprinderilor Publice (AMEPIP), nu a respectat principiile guvernanței corporative. 

Burduja îl vrea pe controversatul Dumitru Chisăliță președinte al CA-ului Romgaz Foto: Facebook
Politică

Burduja îl vrea pe controversatul Dumitru Chisăliță președinte al CA-ului Romgaz

Ministrul PNL al Energiei, Sebastian Burduja, îl vrea pe controversatul Dumitru Chisăliță în funcția președinte al CA-ului Romgaz, afirmă surse politice. Ministerul Energiei a trimis azi două propuneri pentru numiri în Consiliul de de Administrație al Romgaz, în calitate de „membru provizoriu”: Dumitru Chisăliță și Cornel Benchea.  Citește și: Politruc PSD, numit al cincilea secretar de stat la Transporturi, cu încălcarea unei ordonanțe de urgență emisă acum opt zile Însă aceste surse susțin că ar urma ca Dumitru Chisăliță să fie instalat la președinția CA-ului Romgaz cu mandat plin, fiind susținut de ministrul Energiei.  Chisăliță este angajat la Romgaz și conduce și Asociația Energia Inteligentă.  Economistul Cornel Benchea a fost numit de penelista Daniela Câmpean, președinta Consiliului Județean Sibiu, în funcția de manager al Spitalului Clinic Județean de Urgență Sibiu în 2017. A fost schimbat din funcție în mai 2020, dar atunci declara că va continua să o reprezinte pe Daniela Câmpean în CA al spitalului.  Burduja îl vrea pe controversatul Chisăliță președinte al CA-ului Romgaz Chisăliță, născut în 1973, este din Mediaș, după liceu a făcut o școală postliceală și abia în 1995 a urmat cursuri superioare la un colegiu universitar la Universitatea Blaga din Sibiu. Ulterior, în 2000, el ar fi făcut și facultatea de inginerie de la aceeași universitate. Surse politice îl acuză pe Chisăliță că, în 2023, a supervizat lansarea cărții lui Călin Georgescu „Marea Renaștere - Ieșirea din Matrix” la Muzeul Gazelor din Mediaș, muzeu care este al Romgaz. În 2023, Chisăliță a fost plătit cu 250.000 de lei, net, anual, ca „șef al centrului de documentare și informare a Romgaz”. El a mai luat 40.000 de lei din poziția de administrator la Centrala În Ciclu Combinat Pe Gaz (CCCG) Turceni SA, deținută în proporții egale, de câte 50%, de către CE Oltenia, controlată de Ministerul Energiei, și Tinmar Energy, a antreprenorului Augustin Oancea. Povești ciudate cu criptomonede Profit scria, la momentul numirii sale ca administrator al acestei companii, în septembrie 2023, că Chisăliță este „coordonatorul” muzeului unde Georgescu și-a lansat cartea.  Numele său apare în știrile despre Restart Energy, un furnizor privat de energie, care ar fi furat 18 milioane de dolari din banii investitorilor - potrivit acuzațiilor procurorilor. În știrea difuzată de Observator News, Chisăliță este citat cu o declarație în care apără afacerea acestei companii, care ar fi convins mai mulţi oameni de afaceri să cumpere criptomonede şi să le investească într-un proiect de energie regenerabilă, dar a cheltuit fondurile pe achiziții de lux.  Dumitru Chisăliță a mai fost a fost director comercial, director pe energie, director general și președinte al Consiliului de Administrație al companiei de stat Romgaz. "Habar n-aveam cine e Călin Georgescu în 2023" Întrebat de către DeFapt.ro dacă știa despre lansarea de carte a lui Călin Georgescu, Dumitru Chisăliță a declarat: "Sincer, nu. Atâta timp cât nu sunt eu organizatorul și nu se organizează activități ilegale, nu am cum să combat.  Habar n-aveam cine e Călin Georgescu în 2023 (...) Noi avem o colaborare cu asociația polițiștilor care ne-au solicitat o sală pentru două în vederea organizării unei activități culturale. E vorba de IPA Mediaș, condusă de domnul Doru Dumbreanu." Chisăliță a devenit enigmatic atunci când a fost întrebat despre numirea sa viitoare în CA al Romgaz: "Trebuie văzut dacă îmi doresc chestia asta. Deocamdată nu am o ofertă în sensul ăsta, dar să vedem despre ce o să fie vorba." 

Cine sunt liberalii care aspiră la șefia Externelor Foto: Inquam/Octav Ganea
Politică

Coaliția, pe cale de a-l demite pe Hurezeanu. Cine sunt liberalii care aspiră la șefia Externelor

Coaliția PSD-PNL-UDMR este pe cale de a-l demite pe Emil Hurezeanu din funcția de ministru de Externe, după ce premierul Ciolacu l-a acuzat public că n-a găsit o cale de a comunica cu noua administrație de la Washington, afirmă surse politice.  Citește și: Dezastru: Comisia Europeană a suspendat plățile PNRR pentru că am trișat la legea pensiilor speciale Cine sunt liberalii care aspiră la șefia Externelor „Nu sunt un mare fan Hurezeanu. Știe și domnia sa. Cred că nici domnia sa nu e un mare fan Ciolacu. Propunerea pentru ministrul de Externe a fost făcută de PNL (…) Dl Hurezeanu este un diplomat, ca să zic așa, dar fără să îl jignesc, de modă veche. E un tip de diplomat cu ștaif, într-o zonă de diplomație foarte bună de adaptat în Europa. Nu este în dinamica diplomației care se impune acum cu Statele Unite ale Americii. Acesta este adevărul. Asta nu înseamnă că domnul Hurezeanu nu este un diplomat de excepție (…) Este posibil să fie o nouă abordare la Ministerul de Externe, în zona de un contact mai direct cu SUA”, a spus Ciolacu, pentru Gândul. Potrivit surselor politice, în cadrul discuțiilor din coaliția majoritară, PSD și UDMR au solicitat deja plecarea actualului șef al diplomației. Hurezeanu a primit acest post cu susținerea PNL, dar, de fapt, el a fost sprijinit de fostul președinte Klaus Iohannis. În consecință, PNL pare acum dispus să-l abandoneze pe Hurezeanu și să propună pe altcineva. Burduja, favoritul lui Ciolacu Surse din PNL au indicat doi posibili înlocuitori, pe Ben Oni Ardelean și Robert Sighartău - ambii, în trecut, dorind Externele - dar există și o a treia variantă, Sebastian Burduja. Acesta a studiat științe politice la Stanford și are un masterat la Harvard, ca bursier David Rubenstein Fellowship. În plus, premierul Ciolacu l-a lăudat în repetate rânduri. „Am un tânăr smart, vreau să-l laud, un băiat deștept, care prinde foarte repede și care, spre deosebire de domnul Virgil Popescu, nu a fost nevoie să se califice la locul de muncă”, spunea Ciolacu despre Burduja, în septembrie 2024. Însă eșecul PNRR este legat în mare măsură de nerealizările ministerului Energiei. Explicând suspendarea plăților din PNRR, Comisia Europeană arăta ce jaloane nu au fost îndeplinite: „Aceste repere includ investiții pentru modernizarea infrastructurii feroviare și dezvoltarea rețelei de transport subteran din București și Cluj-Napoca, precum și reforme pentru managementul bazat pe performanță în domeniul transporturilor, îmbunătățirea guvernanței corporative a companiilor energetice de stat și operaționalizarea politicilor de guvernanță corporativă pentru întreprinderile de stat”.   

Burduja ne sugerează să nu-l votăm pe Antonescu Foto: Facebook
Politică

Burduja ne sugerează să nu-l votăm pe Antonescu: „Vrei să pui pe cineva care nu are permis?”

Liberalul Sebastian Burduja ne sugerează, probabil involuntar, să nu-l votăm pe Crin Antonescu: „Chiar vrei să pui pe cineva care nu are permis?”, întreabă, retoric, ministrul Energiei, într-un clip postat pe TikTok acum o zi.  Citește și: Nicușor Dan zdrobește la cotele pariurilor de pe Polymarket: într-o lună, cota sa a crescut cu 30% Problema este că, încă din 2013, Crin Antonescu a anunțat că nu are de gând să-și ia carnet de conducere. În schimb, Nicușor Dan are permis auto. În 2022, el spunea că a fost amendat după ce a uitat să-și prelungească termenul de parcare, în București.  Burduja ne sugerează să nu-l votăm pe Antonescu „Pune-ți centura de siguranță pentru că vremurile îs tulburi și lumea parcă a luat-o razna.  În curând, o să alegi șoferul mașinii numite România, o mașină cu 20 de milioane de pasageri. Chiar vrei să pui pe cineva care nu are permis? Sau care nu-i sănătos la cap? Sau pe cineva care nu are deloc experiență? Nu mai bine alegem un om care a demonstrat ceva? Că-i înțelept, că-i curajos, că știe să facă și politica mare, la nivel european și internațional?  Asta-i calea pentru România! Ai grijă pe mâna cui dai mașina!”, a spus Burduja, filmat în timp ce se afla într-un autoturism.  În 2013, Crin Antonescu declara public că este prea bătrân să mai învețe să conducă. „Eu nu-mi mai iau permis de conducere, dar nu din cauza domnului Stroe şi a domnului Ponta, cu Codul lor rutier, ci din cauza vârstei. Mă consider bătrân pentru chestia asta, pentru condus maşini”, a afirmat fostul lider PNL, citat de Digi 24, la 1 octombrie 2013.  Pe TikTok, un comentator îi atrage atenția lui Burduja că Antonescu nu are permis auto. „E o metaforă. Președintele nu trebuie să șofeze, trebuie să conducă o țară”, răspunde demnitarul PNL. 

Ex-polițist, absolvent de teologie, Claudiu Crețu-Sârbu, în fruntea companiilor din energie Foto: facebook
Eveniment

Ex-polițist, absolvent de teologie, conduce companii din energie și un institut de cercetare

Un ex-polițist, absolvent de teologie, Crețu-Sârbu Claudiu Ionuț, a fost pus în fruntea companiilor de stat din energie și a unui institut de cercetare din transporturi, Incertrans.  Citește și: Primăria Sectorului 4, îngropată în datorii, deși în 2024 a rămas cu 5,5 milioane de lei necheltuiți Deși, profesional, nu are nici o legătură cu aceste domenii, el scrie în CV-ul său: „Manager recunoscut în sectorul energetic românesc, cu integritate morală și principii fundamentale în activitatea curentă. Bine conectat la mediul economic și legislativ. Abilități de lider”.  Ex-polițist, absolvent de teologie, în fruntea companiilor din energie Crețu-Sârbu a absolvit Teologia în 2001, după care și-a luat licența în drept la controversata Academie de Poliție. A fost ofițer în MAI până în 2013 - Ziua de Constanța scrie că a fost „ofițer de protecție internă și antifraudă la Direcția Generală Pașapoarte a Ministerului Afacerilor Interne” - după care a fost detașat la ANAF.  În 2016 a ajuns director la Radet, iar în iulie 2017 a fost plasat ca administrator special la Elcen, care are în componenţă patru termocentrale şi o uzină de reparaţii în Bucureşti și este deținută de ministerul Energiei.  Din iulie 2021 este director general la Termoenergetica București, după care este plasat, tot ca director general, la Elcen.  Însă Crețu-Sârbu a ajuns, din 2023, și președinte al consiliului de administrație la Termocentrale Constanța, companie subordonată acestui municipiu, unde primar este liberalul Vergil Chițac.  În plus, el face parte din CA-ul Institutului de Cercetări în Transporturi, unde Ministerul Educației si Cercetării este acționar majoritar deținând 64,5052 % din acțiuni.  În anul fiscal 2023, fostul polițist cu studii de teologie, „manager recunoscut în sectorul energetic”, a încasat de la stat: 156.816 lei de la Termoenergetica București (compania are datorii de peste un miliard de lei și este pe pierdere) 150.887 lei de la Elcen București 34.000 de lei de la Incertrans 13.000 de lei de la Termocentrale Constanța În medie, el a încasat aproape 30.000 de lei pe lună. 

Greenpeace și Apador-CH cer demiterea lui Sebastian Burduja Foto: Inquam/George Calin
Politică

Greenpeace și Apador-CH cer demiterea lui Burduja după ce ministrul a atacat dur ONG-urile de mediu

Greenpeace și Apador-CH cer demiterea lui Sebastian Burduja, după ce acesta a ordonat companiilor de stat să atace în instanță ONG-urile de mediu care contestă proiectele ministerului Energiei. Citește și: Un tren al CFR Călători a parcurs o rută de 208 km în 7 ore și 23 de minute Greenpeace și Apador-CH cer demiterea lui Burduja „Condamnăm reacția ministrului energiei, Sebastian Burduja, și considerăm că a comis un derapaj ireconciliabil cu principiile democratice și cu obligațiile funcției pe care o ocupă. Prin instigarea publică la procese împotriva societății civile, el a demonstrat nu doar o neînțelegere periculoasă a democrației, ci și o atitudine profund ostilă față de dreptul fundamental la liberă exprimare și participare publică”, se arată într-un comunicat al Greenpeace. Burduja și-a umplut companiile de sinecuriști agresivi „APADOR-CH îi cere premierului Marcel Ciolacu să-l demită din funcție pe ministrul energiei, Sebastian Burduja, pentru declarațiile publice intolerabile într-o democrație, prin care instigă companiile din energie să dea în judecată organizații din societatea civilă și să ceară «daune maxime» pe motiv că organizațiile ar submina economia națională prin reaua lor credință, prezumată, contrar legii, prin simplul fapt că s-au adresat instanțelor de judecată pentru probleme de mediu. Această declarație vine, surprinzător, din același guvern care a promis să protejeze societatea civilă împotriva proceselor de tip SLAPP, prin transpunerea directivei europene în acest sens. Ne întrebăm cu cine va ține Guvernul Ciolacu, cu cetățenii sau cu ministrul Burduja?”, a arătat și Apador-CH.  DeFapt.ro a scris, recent, despre sinecuriștii ministrului Burduja: consilieri și colegi din PNL, plasați în funcții foarte bănoase la companii din Energie. Unul dintre amicii demnitarului PNL, Daniel Cateliu, a cerut DeFapt.ro să șteargă un articol care-l privește. Cateliu, trezorier al PNL Sector 1 și președinte al Consiliului de Administrație al Poștei Române, a trimis, prin avocați, o "somație".

Domnisoara Lambru, celebră pentru că ar fi utilizat canapeaua lui Antonescu, conduce companii din energie Foto: Romania Libera
Politică

Lambru, celebră pentru că ar fi utilizat canapeaua lui Antonescu, conduce companii din energie

Domnișoara Ioana Lambru, personaj controversat în PNL, în 2012, și celebră pentru că ar fi utilizat canapeaua lui Crin Antonescu, conduce azi mari companii din energie, controlate de stat. Lambru, născută în 1985 și absolventă a universității Româno-Americane, a fost plasată în conducerile mai multor companii din sectorul energetic, companii la care ministerul Energiei, condus de Sebasrian Burduja, este acționar. Citește și: Cum își bătea joc Georgescu de tentativa de asasinat împotriva lui Trump: „PR hollywoodian”. Plus un atac antisemit la JD Vance Lambru, celebră pentru că ar fi utilizat canapeaua lui Antonescu, conduce companii din energie Potrivit ultimei declarații de avere care apare pe site-ul ANI, din iunie 2024, Lambru a lucrat la ministerul lui Burduja, a fost în consiliul de supraveghere al Hidroelectrica, a fost președintele consiliului de administrație la Electrica Furnizare, a fost membru în consiliul de administrație la Electrica Producție și este încă director executiv la Electrica. Ministerul Energiei este cel mai mare acționar la Electrica SA, deținând 49,78%. Ioana Maria Lambru era, în 2012, secretar general adjunct al Guvernului, când numele ei a apărut într-u uriaș scandal sexual, fiind suspectată că a avut relații cu mai mulți liberali. Aceste relații s-ar fi desfășurat, potrivit înregistrării unei convorbiri telefonice, pe canapeaua lui Crin Antonescu, pe atunci președintele PNL. Iată discuția în care un lider PNL de la acel moment, Mihai Bălășescu, mărturisea relația sa cu Lambru: „Tânără: Te mai întreb un lucru, dar zi-mi sincer, tu chiar ai fost cu ea în birou la Crin? Mihai Bălășescu: Pe canapeaua lui Crin, da. T:Pe canapeaua lui Crin?! M.B.: Da. T: Te-ai f… cu ea pe canapeaua lui Crin? M.B.: Da. T: Și nu ți-a fost un pic rușine? M.B.: Mie?! De ce?! T: Păi, totuși, e președintele, te duci cu oricine acolo să te f…?!” Aproape 10.000 de euro pe lună, din energia de partid și de stat Acum, domnișoara Lambru câștigă enorm de la stat, prin companiile sale din Energie, deși nimic nu o califică pentru aceste slujbe: 383.135 de lei, net, în anul fiscal 2023, pentru funcția de director executiv la Electrica SA 106.166 pentru că a făcut parte din consiliul de supraveghere al Hidroelectrica. Ea a fost plasată în acest consiliu din 2017, de ministrul ALDE Toma Petcu. Lambru era membru ALDE la acel moment, scria presa.  21.159 lei - angajat la ministerul Energiei, net, 2023 57.856 lei - președinte CA Electrica Producție 20.519 lei - membru CA Electrica Furnizare În medie, ea a câștiga aproape 10.000 de euro lunar. Cu toate acestea, în declarația ei de avere nu apar case sau terenuri.  În declarație, ea menționează „dividend” în valoare de 67.966 de lei. Ea este acționar la Avrakedabra Communications SRL, care în 2023 a avut un profit net de 68.142 de lei.  Ioana Lambru a fost secretar general adjunct al Guvernului în perioada în care Ponta era premier. Ulterior, Sorin Grindeanu a numit-o in aceeași funcție, fiind dată afară de Viorica Dăncilă. 

Cât câștigă politrucul Șorici de la Romgaz Foto: Facebook
Politică

Cât câștigă politrucul Șorici de la Romgaz: pierdem 300 milioane euro din cauza numirilor politice

Cât câștigă politrucul Șorici de la Romgaz, unde a fost plasat în consiliul de administrație cu susținerea PNL. Exclusivitățile DeFapt.ro, cu un simplu click pe "Urmăriți" în dreapta sus România riscă să piardă 300 milioane euro din PNRR din cauza numirilor politice în CA-urile marilor companii din energie. Citește și: Salarii uriașe și sporuri fără număr la o companie cu pierderi imense. Șefa CA-ului - fostă învățătoare, potopită cu sinecuri Cât câștigă politrucul Șorici de la Romgaz Silvian Șorici a fost consilier județean PNL în Sibiu. El a absolvit facultatea de economie la Craiova și a fost economist sau administrator la diferite societăți locale. În anul fiscal 2023 el a câștigat, net, 205.543 lei de la SOBIS Solutions SRL, din Arpașu de Jos.  Potrivit datelor de pe site-ul Romgaz, el a beneficiat, în anul fiscal 2023, de o remunerație totală netă de 338.941 de lei, inclusiv bonusuri și beneficii. Însă, în declarația sa de avere din 2024, care se referă la anul fiscal 2023, el susține că indemnizația sa a fost de doar 188.529 lei.  În februarie 2025, el a fost numit în cadrul Comitetului de Nominalizare si Remunerare din cadrul CA-ului Romgaz.  Numirile în CA-urile companiilor din Energie sabotează PNRR „Am avut şi avem în continuare suspendate 300 de milioane de euro pentru ceea ce înseamnă guvernanţa corporaţiilor din sectorul energetic. Aici discutăm de cel puţin trei companii importante: Hidroelectrica, Nuclearelectrica şi Romgaz, pentru care urmează să definitivăm cu Comisia Europeană, care va avea o vizită în perioada 10-14 februarie, modalitatea prin care să înaintăm pe îndeplinirea jalonului, fie prin reluarea procedurilor la aceste companii sau înlocuirea unor membri ai Consiliului de Administraţie, pentru ca să facem dovada îndeplinirii jalonului. Dacă această încheiere de contracte a avut la bază un viciu care se dovedeşte a fi unul ce rezultă din scrisoarea Comisiei de suspendare a fondurilor, atunci eu consider că sunt argumente suficiente astfel încât aceste contracte să fie reziliate. Evident, dacă e prevăzută plata salariilor compensatorii, să fie făcută această plată. Dar este total nefiresc să avem un cost usturător pentru un astfel de jalon - discutăm de 300 de milioane de euro - pentru un motiv extrem de pueril: n-am respectat o procedură de selectare a administratorilor şi în felul acesta pierdem o grămadă de bani”, spunea Marcel Boloș la 2 februarie. 

Hidroelectrica,16 milioane de lei pentru sonsorizări Foto: Facebook Hidroelectrica
Eveniment

Hidroelectrica,16 milioane de lei pentru sonsorizări

Hidroelectrica a plătit, în 2024, 16 milioane de lei pentru sponsorizări, arată ministrul Energiei, Sebastian Burduja, care a spus că va cere reducerea acestor cheltuieli. Pe site-ul Hidroelectrica există un raport care arată pe ce a cheltuit banii compania de stat: de exemplu, s-au donat 750.000 de lei pentru „Proiectul Sfântul Paisie - din Fărașa spre cer”. banii au ajuns la Fundația Șantik, din Buzău - fieful premierului Ciolacu. Citește și: Cel mai cunoscut expert olandez în furturi de artă explică de ce nu sunt paznici de noapte la muzeele din nordul Europei Numirea conducerii Hidroelectrica este unul din motivele pentru care PNRR-ul este blocat. Guvernul a dat cea mai valoroasă și profitabilă companie de stat pe mâna unui politruc UDMR, cu studii dubioase, dar căsătorit cu fiica unui afacerist conexat la PSD, din Buzău: Karoly Borbely, fost ministru și secretar de stat în mai multe guverne. Hidroelectrica,16 milioane de lei pentru sponsorizări În raportul Hidroelectrica se poate observa că această companie a fost implicată în multe acțiuni de susținere a unor copii bolnavi, care aveau nevoie de un tratament scump, dar sunt și multe sponsorizări greu de înțeles. Hidroelectrica a sponsorizat cu 124.000 de lei un obscur ONG - The Mentoring Project, care are un site ce nu menționează conducerea sau sursele de finanțare - pentru „proiectul național România în OCDE”. Asociația „Crede în bine” a primit 174.000 de lei pentru „Organizarea unui eveniment intitulat Insula Suporterilor Euro 2024 în Parcul IOR București”. Suma de 750.000 de lei s-a dus la Handbal Club Brăila - echipă controlată de PSD prin Consiliul Județean Brăila - pentru „realizarea de investiții pentru copii și juniori”. Nu este clar ce investiții s-au realizat și de ce a fost aleasă această echipă. Asociația Fresh Community - care pe pagina de Facebook promovează o serie de lideri liberali, printre care Alina Gorghiu - a primit 100.000 de lei pentru a oferi cadouri copiilor din medii defavorizate. Burduja cere tăieri ale cheltuielilor „De două săptămâni am transmis o adresă tuturor companiilor din portofoliu, fie că suntem acţionari majoritari sau 100%, şi regiilor, şi le-am cerut câteva lucruri. Să reducă numărul de posturi de conducere; le-am indicat şi o ţintă, până la 30%. Să reducă cheltuielile cu salariile, indicându-le un procent de 20%, în special la personalul TESA. În energie sunt companii mari, cum este Complexul Energetic Oltenia, unde nu vrem să dăm afară minerii care lucrează în cariere sau inginerii care lucrează in termocentrale. Dar există loc de redus aparatul în personalul administrativ: resurse umane, juridic, comunicare şamd", a declarat ministrul Energiei duminică, la Digi24. El a arătat, de asemenea, că a solicitat companiilor reducerea cheltuielilor cu sponsorizările arătând că există o societate care a cheltuit 16 milioane de lei, anul trecut, pentru sponsorizări. Ministrul a susţinut că societatea în cauză este Hidroelectrica şi a precizat, însă, că "nu a dorit să îi scoată la tablă" pentru că oamenii acolo îşi fac treaba "destul de bine".

Boloș recunoaște că pensiile speciale au blocat PNRR-ul Foto: Inquam/Octav Ganea
Eveniment

Boloș recunoaște că pensiile speciale au blocat PNRR-ul

Noul ministru al Investițiilor și Proiectelor Europene, Marcel Boloș, recunoaște că pensiile speciale au blocat PNRR-ul: „Într-adevăr, avem pentru cererea de plată numărul trei o serie de jaloane față de care Comisia nu a validat încă faptul că au fost îndeplinite. Unul dintre cele mai importante jaloane este cel legat de pensiile speciale”. Citește și: Ponta, „paradit” de fostul procuror Negulescu, zis „Portocală”: trebuie să plătească daune morale de 25.000 de lei pentru că l-a făcut „interlop” Boloș recunoaște că pensiile speciale au blocat PNRR-ul Comisia validase ca fiind îndeplinit jalonul privind reforma pensiilor speciale, dar ulterior legislația a fost modificată, iar Curtea Constituțională a declarat ca fiind neconstituționale prevederile privind supraimpozitarea unor pensii speciale. Acum, Boloș anunță că Uniunea Europeană va relua evaluarea acestui obiectiv. „Așteptăm decizia Curții Constituționale, pe data de 4 februarie, în ceea ce privește pensiile militarilor și pe de altă parte, avem pronunțarea pe care deja Curtea Constituțională a avut-o pentru ceea ce înseamnă impozitarea cu 20% a pensiilor speciale și, desigur, de aici neconstituționalitatea acestei decizii. Așteptăm aceste decizii să fie publicate în Monitorul Oficial și așteptăm și vizita Comisiei Europene anunțată pentru perioada 10-14 februarie”,a declarat ministrul la Antena 3. Un alt jalon neîndeplinit se datorează, potrivit lui Boloș, numirilor făcute în companiile din Energie, companii subordonate ministerului condus de colegul său de partid, Sebastian Burduja. „Dar acest jalon este unul dintre cele mai importante pe care le avem pentru cererea de plată numărul trei, alături de ceea ce spuneați și dumneavoastră în ceea ce privește numirea în consiliile de administrație, mai ales jaloanele care privesc numirile la Ministerul Energiei, pentru că acolo, din ce avem ca și numiri în consiliile de administrație pentru trei companii, astăzi Comisia Europeană a reținut și a suspendat 400 de milioane de euro pentru neîndeplinirea acestui jalon. Și de aceea, în această perioadă discutăm inclusiv la nivel de Guvern, pentru a găsi o soluție încât aceste numiri să fie deblocate și cumva să reușim să facem dovada că aceste jaloane sunt îndeplinite”, a susținut Boloș. El a mai arătat că procedura pentru numirea președinților și vicepreședinților AMEPIP - afgenția care ar monitoriza performanța întreprinderilor publice - costă România alte 400 de milioane de euro

Oferte-țeapă la energie pe site-ul ANRE Foto: Hidroelectrica
Eveniment

Oferte-țeapă la energie pe site-ul ANRE

Oferte-țeapă la energie pe site-ul instituției de stat ANRE: preț bun până la 1 aprilie, după care furnizorul stabilește unilateral cu cât de taxează, arată un comunicat al think tank-ului Asociația Energia Inteligentă. Autoritatea Națională de Reglementare în Energie (ANRE) este condusă acum de George Niculescu, susținut de PNL, fost inspector la primăria din Eforie Sud. Citește și: Călin Georgescu, încă o petardă fără rușine: ar fi fost invitat la ceremonia de investire a președintelui Trump, dar a refuzat Asociația Energia Inteligentă mai susține, în comunicatul ei, că pe platforma ANRE „se găsesc oferte «bune», dar care au prețuri de până la 13 ori mai mari decât prețul plafonat minim, după 1 aprilie 2025”. Oferte-țeapă la energie pe site-ul ANRE „ANRE nu doar că nu face ceea ce ar trebui să facă o astfel de Autoritate din Energie (promoveze competiția, prevină abuzurile, diseminare și informarea consumatorilor etc.), în perspectiva reliberalizării pieței de energie, dar pe platforma acesteia se găsesc oferte «bune», dar care au prețuri de până la 13 ori mai mari decât prețul plafonat minim, după 1 aprilie 2025. Astfel, pe platforma ANRE - Comparator oferte-tip de furnizare a energiei electrice (https://posf.ro/comparator?comparatorType=electric ), consumatorii de energie electrică sunt invitați să încheie contracte avantajoase, iar aceștia accesând o platformă care este a unei instituții care are scopul să i protejeze, riscă să încheie contracte păguboase. Pe site-ul ANRE la începutul lunii ianuarie 2025, cu dor 3 luni înaintea reliberalizării pieței, existau 14 oferte, care conform selecției, se aplică din 1 aprilie 2025, și care prezintă o mare atractivitate deoarece conform afișării au prețuri de 0,68 – 1,38 lei/kWh cu TVA inclus. Dacă nu citești contractul riști să te arunci în a încheia contractele de furnizare a energiei electrice cu prețuri foarte bune după 1 aprilie 2025. În momentul în care citești contractele constați că 11 dintre aceste oferte au acest preț doar până la 31 martie 2025 (chiar dacă selecția făcută de consumator pe platforma ANRE era să i dea doar acele oferte de după 1 aprilie 2025), urmând ca furnizorul să stabilească unilateral prețul după data de 1 aprilie 2025 și să-l comunice consumatorului în vederea plății acestuia. Există doar trei prețuri ofertate clar pentru 1 aprilie 2025: - 1,38 lei/KWh cu TVA inclus – PPC – de 2 ori mai mare decât prețul plafonat minim - 1,79 lei/KWh cu TVA inclus – EON – de cca 3 ori mai mare decât prețul plafonat minim - 8,38 lei/KWh cu TVA inclus – GETICA – de 13 ori mai mare decât prețul plafonat minim Un consumator care locuiește într-un apartament care consumă 99,99 kWh/lună, care accesează Comparatorul de prețuri al ANRE și încheie un contract cu un preț afișat în comparator de 0,87 lei/kWh TVA inclus, conform Contractului pe care de fapt îl încheie cu furnizorul în urma selecției, ar trebui să achite pentru energie electrică din 1 aprilie 2025 în loc de 67,99 lei/lună, cât achita până atunci, o sumă de 882,91 lei/lună, de 13 ori mai mult!!!!!”, arată asociația. Prețurile lui Burduja, o fantezie „Spuneam că nu am un glob de cristal ca să văd în el prețurile din facturile din primăvara viitoare, însă ne uităm pe cifre, facem analize, scenarii și luăm în calcul mai multe ipoteze. Astfel, așa cum arată piața până acum, TOȚI consumatorii din România vor plăti prețuri la electricitate mai mici decât plafonul maxim actual, cel de 1,3 lei/kWh. Din situația tranzacțiilor realizate până la data de 24.10.2024 pe piețele de energie electrică administrate de OPCOM, energia cu livrare în perioada 2025, profil bandă, a fost vândută la un preț mediu ponderat de 485,28 lei/MWh, iar profilul vârf la 539,31 lei/MWh. Adăugăm costurile cu echilibrarea ale furnizorilor, marja de profit și toate celelalte taxe și tarife reglementate și vedem că în toate zonele de distribuție prețul final de vânzare este cuprins între 1,1 și 1,22 lei/kWh, deci sub plafonul actual de 1,3 leikWh”, scria Sebastian Burduja, ministrul Energiei, pe Facebook, la 6 noiembrie 2024.

România, cele mai mari majorări ale prețului la gaze Foto: Facebook
Economie

România, cele mai mari majorări ale prețului la gaze

România a avut una din cele mai mari majorări ale prețului la gaze, în primul semestru din 2024, arată Eurostat. Ministrul Energiei, Sebastian Burduja, a reamintit, azi, că prețurile la gaze și energie electrică vor continua să fie subvenționate până la 1 aprilie. Citește și: O tânără pe care Antenele și Kanal D au „ucis-o” la știri va primi daune de mii de euro România, cele mai mari majorări ale prețului la gaze „Prețurile gazelor (în moneda națională) au scăzut cel mai mult în Lituania (-60%), Grecia (-39%) și Estonia (-37%). În schimb, printre țările care au înregistrat o creștere, prețul a crescut cel mai mult în Italia (+16%), Franța (+13%) și România (+7%), în timp ce prețul a rămas neschimbat în Slovenia”, arată Eurostat. Evoluția prețului la gaze Între prima jumătate a anului 2023 și prima jumătate a anului 2024, prețurile la gaze pentru gospodării, inclusiv taxele, au scăzut în 15 din cele 24 de țări ale UE care raportează prețurile la gaze. „Preţurile (la facturi - n. r.) nu vor fi mai mari decât iarna trecută. Schema de compensare-plafonare este în vigoare până la 1 aprilie. A fost important şi este important să-i protejăm pe români, pentru că, aşa cum ştiţi, preţul la gaz, dar şi la energie electrică, depinde de lucruri care nu sunt doar la îndemâna României. Depinde de situaţia din Orientul Mijlociu, depinde de situaţia din Ucraina, depinde de decizia Ucrainei de a continua sau nu tranzitul de gaze ruseşti ş.a.m.d. Deci, în contextul acestor evenimente excepţionale, schema de compensare-plafonare şi-a făcut treaba şi şi-o va face şi în iarna aceasta”, a declarat, azi, ministrul Energiei, Sebastian Burduja (PNL).

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
Ultima oră