vineri 05 decembrie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: bugetar

10 articole
Economie

Deficitul bugetar la nouă luni, mai mare decât în 2024. Încasările la TVA, mult sub așteptări

Deficitul bugetar la nouă luni este mai mare decât în 2024 în termeni nominali, iar încasările la TVA sunt mult sub așteptări, arată surse de presă citate de Gândul. Potrivit acestor surse, deficitul a ajuns, la final de septembrie, la circa 103 miliarde de lei. Citește și: Grindeanu se opune ca România să ajute R.Moldova dacă este atacată și îl contrazice pe șeful Armatei În 2024, la final de septembrie, deficitul era de 96,2 miliarde de lei, respectiv 5,44% din PIB. În septembrie 2023, era numai 56,5 miliarde de lei. Deficitul bugetar la nouă luni, mai mare decât în 2024 Datele oficiale privind execuția bugetară pentru primele nouă luni vor fi comunicate în ultimele zile din luna octombrie. Gândul mai susține că Guvernul a reușit să încaseze din TVA numai 95 miliarde de lei în perioada ianuarie-septembrie, o creștere de doar 7,7% (în primele nouă luni din 2024 încasase 88 de miliarde), deși inflația este de aproape 10%, iar TVA-ul a fost majorat cu două procente de la 1 august 2025. Doar urmare a inflației, creșterea de TVA trebuia să fie de 10%, deci sunt probleme și pe partea de colectare. În plus, vânzările cu amănuntul au scăzut cu 4% în august 2025 față de august 2024.  Cele mai mari căderi, în august 2025, față de iulie, 2026 au fost la comerţul cu amănuntul al carburanţilor pentru autovehicule în magazine specializate (-11,7%), vânzările de produse nealimentare (-8,0%) și la vânzările de produse alimentare, băuturi şi tutun (-3,3%).  

Deficitul bugetar la nouă luni, mai mare decât în 2024 Foto: Facebook ANAF
Bugetar de la Garda de Mediu, prins de ANI cu peste 50.000 de euro care nu pot fi justificați
Eveniment

Bugetar cu peste 50.000 de euro care nu pot fi justificați

Un bugetar de la Garda de Mediu, cu un salariu ridicol de mic, a fost prins de ANI cu peste 50.000 de euro care nu pot fi justificați. Citește și: EXCLUSIV Pandele a băgat Voluntari în faliment și acum cerșește agresiv bani de la Consiliul Județean Ilfov ca să plătească gunoierii și curentul Bugetar cu peste 50.000 de euro care nu pot fi justificați „Agenția Națională de Integritate a constatat existența unei diferențe nejustificate în cuantum de 162.852 Lei între averea dobândită și veniturile realizate de către DINU DOREL DORINEL împreună cu familia, în perioada exercitării funcției publice. Agenția Națională de Integritate a sesizat Comisia de cercetare a averilor din cadrul Curții de Apel București, în vederea începerii acțiunii de control”, se arată în comunicatul ANI. Din 2016 în 2023, acesta a cumpărat trei apartamente, din care două în București și unul în Videle. În anul fiscal 2023, Dinu Dorinel și soția sa nu au avut salariu. În acel an, singurul lor venit consistent a fost din pariuri sportive, unde acesta a câștigat 100.000 de lei. Pe site-ul agenției de integritate, prima declarație de avere a lui Dinu Dorinel este din 2012, când primea un salariu anual de 11.911 lei. În 2016, acesta abia ajunsese la 13.800 lei, net, anual. În 2019 - 24.252 de lei, net, anual, de la Garda de Mediu. Soția sa avea salarii chiar mai mici sau îngrijea copilul, acasă. Dinu Dorinel nu consemnează împrumuturi de la bănci, ci doar o donație de 30.000 de euro, de la familia sa, tot în 2019.

Eternul bugetar Rafila deține peste șapte milioane de lei Foto: Facebook
Politică

Eternul bugetar Rafila deține peste șapte milioane de lei

Eternul bugetar Alexandru Rafila, ministrul PSD al Sănătății, deține în conturile bancare, investiții și sub formă de împrumuturi peste șapte milioane de lei, arată ultima sa declarație de avere. Citește și: Psihiatrul Diaconu, consilierul lui Rafila, anunță că demisionează după ce a apărat uciderea pacienților de la „Sf. Pantelimon” Rafila a fost bugetar întreaga sa carieră. Mai mult, el a profesat puțin timp medicina, fiind funcționar în sistemul medical de stat, de la postul de director general al DG de Sănătate Publică și Inspectia Sanitară de Stat (2001-2004) la secretar de stat și ministru. Eternul bugetar Rafila deține peste șapte milioane de lei Potrivit declarației de avere din 2024, ministrul PSD al Sănătății deține în conturi, în lei, euro și dolari, echivalentul a circa 3,77 milioane de lei. La aceste sume se adaugă: „împrumuturi personale” către persoane fizice neprecizate de aproape 445.000 euro (2,22 milioane de lei) acțiuni la Trasngaz, Banca Transilvania și Teraplast în valoate totală de peste 1,15 milioane de lei Rafila a câștigat, în anul fiscal 2023, 153.000 lei, net, de la ministerul Sănătății, 124.000 lei de la universitatea de medicină și aproape 13.000 de lei de la Institutul Matei Balș. În același an, el a vândut către Fundația Studiul Nanoneuroștiințelor o mașină, cu peste 200.000 de lei. Rafila deține un BMW, un apartament de 127 mp în București și o casă de vacanță la Râșnov, de 300 mp.

Ciolacu fie nu știe matematică, fie a spus un adevăr cumplit Foto: ZF.ro
Eveniment

Ciolacu fie nu știe matematică, fie a spus un adevăr cumplit

Premierul Marcel Ciolacu fie nu știe matematică, fie a spus, fără să vrea, un adevăr cumplit: deficitul va fi, în 2024, de 8,18%. Informația a fost oferită de demnitarul PSD în momentul în care a anunțat că România va ajunge la un acord cu Uniunea Europeană pentru ca ținta de deficit de 3% să fie atinsă în șapte ani. Citește și: Cel mai inutil minister din România, pe care PSD l-a înființat pentru Firea, a reușit să bage în faliment singura societate pe care o administra Ciolacu fie nu știe matematică, fie a spus un adevăr cumplit Iată ce le-a spus Ciolacu jurnaliștilor: “Am ajuns cu Comisia la un dialog şi, normal, cu următoarea Comisie o să parafăm acordul să avem pe şapte ani intrarea în deficitul asumat de la Maastricht de 3%, cu 0,74% scădere anual“. Dacă deficitul se va reduce, începând cu 2025, cu 0,74% anual, timp de șapte ani, înseamnă o reducere totală de 5,18%. Dacă ținta este de 3%, înseamnă că în 2024 România ar încheia cu un deficit de 8,18%. În 2023, România a avut un deficit bugetar de 5,68% din PIB. Pentru anul 2024, guvernul a transmis că își propune un deficit bugetar de 5%. Deficitul bugetar a crescut la 3,4% din PIB în primele cinci luni, faţă de 2,30% anul trecut. Execuţia bugetului general consolidat în primele cinci luni ale anului 2024 s-a încheiat cu un deficit de 60,10 miliarde lei, respectiv 3,40% din PIB faţă de deficitul de 36,91 miliarde lei, respectiv 2,30% din PIB aferent celor cinci luni ale anului 2023, a anunţat Ministerul de Finanţe la 28 iunie.

Un fost turnător al Securității este cel mai bine plătit bugetar Foto: Inquam/Sabin Cîrstoveanu
Eveniment

Un fost turnător al Securității este cel mai bine plătit bugetar

Un fost turnător al Securității este, probabil, cel mai bine plătit bugetar din România: guvernatorul BNR Mugur Isărescu, fost turnător al Securității sub pseudonimul “Manole“, a primit de la statul român, în anul fiscal 2023, circa 1,43 milioane de lei. El este finanțat de statul român ca guvernator al BNR, membru al Academiei Române și pensionar. Citește și: Suma uriașă pe care RetuRO nu o mai returnează consumatorilor pe ambalaje: 150 de milioane de lei lunar, bani plătiți la casă pe sticle, doze și PET-uri PSD vrea să îi mai ofere lui Mugur Isărescu un mandat în fruntea BNR, deși acesta conduce instituția din 1990. Un fost turnător al Securității este cel mai bine plătit bugetar În medie, el a fost plătit cu 24.000 de euro pe lună. Doar pensia i-a crescut cu circa 85.000 de lei, într-un an, arată o comparație dintre declarațiile de avere depuse de Isărescu în 2023 și 2024. Ce bani a obținut de la stat guvernatorul Mugur Isărescu: salariul de guvernator în anul fiscal 2023 a fost, net, de 1.081.127 de lei, net, față de 1.026.836 de lei în 2022 pensia a fost de 322.000 de lei, net, anual, în 2023, față de 237.612 lei, net, în 2022 de la Academia Română a primit 30.612 lei, net, anual O investigație din 2017 arăta actualul guvernator BNR spiona diplomați străini, în special americani și britanici, sub conducerea ofițerilor Unității Militare 0195. Potrivit articolului, nici colegii lui Isărescu de la Institutul de Economie Mondială nu scăpau de „notele“ lui „Manole.” În 2020, CNSAS arăta că Mugur Isărescu a turnat la Securitate două persoane care se plângeau de nivelul de trai. Ultyerior, CNSAS a deschis un proces la Curtea de Apel Bucureşti, în care a solicitat judecătorilor să constate calitatea de colaborator al Securităţii în cazul guvernatorului BNR, Mugur Isărescu. Însă guvernatorul BNR a desființat la CCR legea care a permis reverificarea dosarului său, profitând de o eroare în adoptarea ei.

Statul decontează chirie unui bugetar care câștigă 6.000 euro pe lună Foto: Facebook
Politică

Statul decontează chirie bugetar care câștigă 6.000 euro pe lună

Statul român decontează chirie de sute de euro pe lună unui bugetar care câștigă 6.000 de euro pe lună, tot de la stat: este vorba de Bogdan Mîndrescu, unul dintre cei mai controversați secretari de stat din ministerul Transporturilor. Citește și: Austria a fost ținută trei ani la poarta Schengen de către Germania, nemulțumită de frontierele șvaițer austriece. După negocieri dure, Viena a intrat în Schengen doar aerian, inițial Mîndrescu a terminat un liceu din Buzău, potrivit propriului CV. Ulterior a studiat Administrarea Afacerilor, la Universitatea București și a ajuns „consultant vânzări” la Bancpost. Însă, din 2013, a ajuns bugetar,prima sa slujbă la stat fiind de consilier al președintelui TVR, deși nu avea nici o legătură cu presa. Între 2017 și 2018 a fost directorul aeroporturilor București - Băneasa și Otopeni - dar a fost dat afară după ce s-au descoperit nereguli uriașe: printre altele, angajați care veneau la slujbă câteva minute sau probleme majore la pistele de pe Otopeni. Statul decontează chirie unui bugetar care câștigă 6.000 euro pe lună Însă, în 2022, Grindeanu l-a promovat pe Mîndrescu în funcția de secretar de stat și l-a umplut de sinecuri excelent plătite: membru în CA al RAR: 162.000 lei membru în CA Autoritatea Aeronautică Civilă: 93.000 lei secretar de stat Transporturi: 116.000 lei. Însă, pe lângă acești bani, în 2022 el a primit și 30.000 de lei pentru decontarea chiriei, adică 500 de euro pe lună. Acum circa o lună, site-ul Realitatea TV scria: „Cum și-a dat BONUS singur secretarul de stat din ministerul lui Grindeanu - La ce a recurs Bogdan Mîndrescu pentru 50.000 de euro (...) Practic, Mîndrescu și-a aprobat bonusul de 50.000 de euro de la RAR și tot el a semnat acordarea bonusului, iar Guvernul l-a aprobat, potrivit Realitatea PLUS. Bonus de 2.000 de euro pentru fiecare angajat și șefii vor primii de peste 30 de ori mai mult”.

Guvernul de la Lisabona va încheia anul cu excedent bugetar, anunță premierul Antonio Costa Foto: Facebook Antonio Costa
Internațional

Guvernul Lisabona va încheia anul cu excedent bugetar

În Portugalia se poate: guvernul socialist de la Lisabona estimează că va încheia anul cu excedent bugetar, a doua oară în ultimii 50 de ani. Citește și: O pesedistă calificată ca reporter la Antene conduce compania de servicii medicale a Complexului Energetic Oltenia. CA-ul companiei, bidon de sinecuri pentru PSD În România, guvernul condus de pesedistul Marcel Ciolacu speră să nu încheie anul 2023 cu un deficit mai mare de 5,5% - cu circa 25% mai mult decât se angajase în fața Uniunii Europene. Guvernul de la Lisabona va încheia anul cu excedent bugetar Guvernul de la Lisabona va încheia anul cu excedent bugetar, al doilea în aproape cinci decenii, faţă de un deficit echivalent cu 0,4% din PIB, previzionat în urmă cu două săptămâni, a anunţat premierul Antonio Costa, transmite Reuters. Executivul lucrează la finalizarea proiectului de buget pe 2024, care va fi trimis Parlamentului în 10 octombrie. Proiectul include noile ţinte bugetare pentru 2023 şi 2024. Anul trecut, Portugalia a raportat un deficit de 0,4% din PIB. „Anul acesta vom avea din nou excedent bugetar, chiar dacă am obţinut cu un miliard de euro mai puţin din impozitarea veniturilor persoanelor fizice şi am adoptat TVA zero la alimentele de primă necesitate”, a declarat Costa într-un interviu acordat postului de televiziune TVI. Înaintea pandemiei, în 2019, Portugalia înregistrase un uşor excedent, de 0,1% din PIB, primul în cei 45 de ani de istorie democratică a ţării. Institutul Naţional de Statistică raportase la Bruxelles, în urmă cu două săptămâni, că Portugalia îşi menţine estimarea privind un deficit de 0,4% din PIB în 2023, chiar dacă a înregistrat excedent în primele şapte luni ale anului. Costa a explicat că veniturile suplimentare de pe urma inflaţiei au fost extraordinare dar Portugalia trebuie să menţină o politică bugetară „prudentă” şi să continue reducerea datoriei ridicate, mai ales în actualul context al dobânzilor ridicate. Citește și: DOCUMENT Lista uriașă a privilegiilor unui magistrat: pensii speciale, sporuri nenumărate, chirii subvenționate, călătorii în vacanță și asistență medicală extinsă Guvernul Portugaliei estimează că ponderea datoriei ca procent din PIB va scădea la 106,1% în 2023, de la 112,4% în 2022

Mirel Talos n-a participat la nici una din ședințele instituției din conducerea căreia face parte Foto: Facebook
Eveniment

N-a participat nici una ședințele instituției conducerea

Un bugetar român, Mirel Taloș, vicepreședinte al Institutului Cultural Român (ICR), câștigă circa 10.000 lei/lună, dar, în 2022, n-a participat la nici una din ședințele instituției din conducerea căreia face parte. Informația apare într-o sesizare pe care președintele ICR, Liviu Jicman, a trimis-o către Senat - instituția care controlează ICR - cerând revocarea lui Taloș din funcția de vicepreședinte al instituției. Citește și: EXCLUSIV România și alte state din UE alimentează mașina de război rusească din Transnistria cu motorină, în ciuda sancțiunilor internaționale Solicitarea lui Jicman va fi analizată de comisia de cultură a Senatului. N-a participat la nici una din ședințele instituției din conducerea căreia face parte Jicman relatează că, în august 2023, Taloș și-a asumat, prin semnătură, că va conduce ședințele ICR, întrucât celălalt vicepreședinte al ICR era în concediu. Dar, la reuniunea din 9 august, acesta a absentat din nou, ceea ce a dus la lipsa cvorumului de ședință și a determinat amânarea mai multor proiecte. Ulterior, el a cerut concediu fără plată pentru perioada 16-21 august, deși era exact perioada în care își asumase prin semnătură că va ține locul celuilalt vicepreședinte. Potrivit relatării lui Jicman, angajații ICR s-au plâns că Taloș este de negăsit la birou și nu au cu cine discuta probleme de care răspunde direct. Citește și: Ziua în care Ciolacu blochează spitalul construit din donații publice de către Asociația „Dăruiește Viață”. Organizația cheamă la proteste publice Mirel Taloș are rang de secretar de stat și are dreptul la propriul cabinet. Talos a fost și președinte al ICR. „Mirel Taloş, şeful interimar al ICR, a fost în peste 11 deplasări în străinătate în 2019”, scria Libertatea, în ianuarie 2020.

Bugetar, consilier la Consiliul Județean, și-a dat demisia fiindcă nu avea nimic de făcut Fotomontaj: presasm.ro
Politică

Bugetar și-a dat demisia fiindcă nu avea nimic de făcut

Caz excepțional în România: un bugetar, consilier la Consiliul Județean Satu Mare, și-a dat demisia fiindcă nu avea nimic de făcut. „Nu vreau să dau acest exemplu copiilor mei, în condițiile în care fac parte dintr-o familie de antreprenori”, a scris, în demisia sa, demisionarul Ciprian Tișea, consilier la cabinetul unui vicepreședinte al Consiliului Județean Satu Mare. Bugetar, consilier la Consiliul Județean, și-a dat demisia fiindcă nu avea nimic de făcut Tișea câștiga 6.500 de lei pe lună. Document Presa Satu Mare, presasm.ro Ce relatează Tișea în demisia sa, potrivit documentului prezentat de presasm.ro: Timp de cinci luni nu mi s-a solicitat să prestez nici o activitate, nici mie și nici celorlalți colegi din cadrul biroului celor doi vicepreședinți, activitatea noastră constând exclusiv în prezența la locul de muncă. Ceea ce ni s-a solicitat a fost prezența și nu munca efectivă. În antecamera vicepreședinților Consiliului Județean, caracterizată de râsete, țipete, atmosferă de clacă, stand-up comedy. Am atras atenția de nenumărate ori colegilor de la cabinet să nu se fumeze în biroul consilierilor, însă mi-am atras doar reproșuri și intrigile acestora, fără a-mi respecta solicitarea și implicit legea care interzice acest lucru. Consilierul demisionar a spus că, într-o discuție cu vicepreședintele Consiliului Județean, aceasta i-ar fi spus că, la cât este de muncă, ar ajunge o singură secretară. „Mai mult de trei ore pe zi nu muncește un funcționar” Acum circa o lună, președintele CJ Cluj, Alin Tișe, spunea: „Cred că mai mult de trei ore pe zi nu muncește un funcționar”. La începutul lunii februarie, managerul spitalului județean din Oradea, Gheorghe Carp, arăta că: „Ne plângem tot timpul de lipsa de medici, dar cred că 10% din cei pe care îi cunosc și cu care lucrez, dacă nu ar mai fi, nu s-ar simți. Pentru că ei încarcă nota de plată a spitalului, nu aduc niciun fel de contribuție la tratarea pacienților și reprezintă o cheltuială în plus”. Citește și: Tișe, președintele CJ Cluj: „Cred că mai mult de trei ore pe zi nu muncește un funcționar”. Plus: „Sunt foarte mulți proști prin ministere” „Am văzut zilele trecute o situație financiară și am constatat că un chirurg de copii din Spitalul Judetean ne-a făcut o pagubă de 50.000 de lei, în 5 luni. Între salariul lui și prestația lui medicală diferența era de 50.000 de lei”, a declarat managerul Spitalului Județean.

Adrian Câciu: 90% dintre antreprenorii din România sunt babuini Foto: Facebook
Politică

90% dintre antreprenorii din România sunt babuini

Adrian Câciu, mesaj înainte de ajunge ministru de Finanțe, acum circa un an: 90% din antreprenorii din România sunt babuini. El și-a cerut scuze, azi, pentru expresia folosită. 90% dintre antreprenorii din România sunt babuini „Totul se recuperează, totul este în cerc, problema este că dezechilibrul este la modul în care sunt plătiți angajații în privat pentru că noi avem doar 10% antreprenori și restul babuini antreprenori”, a scris Câciu, într-un răspuns la un comentariu de pe Facebook. Mesajul a început să devină viral, azi, pe rețelele sociale. În consecință, Câciu și-a cerut, azi, scuze. „Un dialog purtat cu mult timp în urmă pe rețelele sociale, pe vremea când eram un simplu analist economic, este scos din context și folosit azi ca și cum aceasta ar fi poziția mea ca demnitar public. Adevărul este simplu: ca ministru de finanțe, îi susțin pe toți antreprenorii care își achită corect taxele sî își plătesc cinstit angajații. Tocmai de aceea, ministerul pe care îl reprezint are în derulare 6 programe de sprijin pentru firmele românești, totalizând circa 4 miliarde de euro. Pentru toți ceilalți, care aleg soluția evaziunii fiscale, am toleranță zero. Nu pot să nu recunosc, însă un fapt: ca analist economic, am folosit deseori termeni de care, astăzi, îmi pare sincer rău. Îmi cer scuze pentru toate vorbele grele din trecut și sper ca faptele mele, respectiv sprijinul pentru mediul antreprenorial românesc, să fie mai importante decât orice declarație contondentă, indiferent cât de veche ar fi”, a susținut, azi, demnitarul PSD. Citește și: Fost subofițer de poliție, pensionat la 42 de ani cu 9.000 de lei pe lună, promovat secretar de stat la Interne Biografia lui Câciu arată că acesta a fost bugetar din 2001. El a fost administrator al unei firme, Intermad Impex, între 1998 și 2001.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră