sâmbătă 22 februarie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: bombe

14 articole
Internațional

Suedia este cotropită de bande criminale

Suedia este cotropită de bande criminale. În Uniunea Europeană, această țară a devenit unul dintre liderii violenței mortale provocate de arme de foc. A surclasat multe țări din Europa de Est, fiind la egalitate cu Croația. Sute de oameni, victime colaterale ale războaielor dintre bande, au fost omorâți în ultimii ani. Atacurile cu bombă asupra clădirilor rezidențiale sunt la ordinea zilei. Aproape săptămânal, sunt raportate explozii în majoritatea orașelor, inclusiv Stockholm și Göteborg. Poliția se declară învinsă. Guvernul a cerut ajutorul armatei. Peste o sută de atacuri cu bombă în 2023 Potrivit celui mai recent raport ONU privind violența letală în lume, Suedia a devenit o "excepție notabilă" din cauza creșterii violenței. În comparație cu alte țări ale Uniunii Europene, Suedia a atins unul dintre cele mai înalte niveluri de violență mortală cu arme: 40% dintre crime sunt cauzate de folosirea armelor de foc. În 2022, au fost înregistrate 88 de explozii și 101 tentative de atac cu explozibil, potrivit datelor poliției suedeze. Au fost 391 de atacuri cu arme de foc, care s-au soldat cu 62 de morți. Citește și: Românii, preferați de angajatori din Franța și Germania, atât în dauna altor europeni, cât și a asiaticilor. România își acoperă deficitul de forță de muncă din Sri Lanka și Nepal În 2023, Suedia a devenit lider al violenței letale provocate de arme de foc între țările nordice. Până la 15 august 2023, în țară au fost deja înregistrate peste o sută de atacuri cu bombe. Anul trecut, în Suedia au fost împușcate de nouă ori mai multe persoane decât în Danemarca, Finlanda și Norvegia la un loc. Dacă în Danemarca, Norvegia și Finlanda s-au înregistrat câte două decese în fiecare țară provocate de arme de foc (în Finlanda, unul a fost accident de vânătoare), în Suedia, numărul acestora este de 53. Septembrie negru. Guvernul cheamă armata Septembrie 2023 a fost cea mai mortală lună din ultimii patru ani în Suedia. Bilanțul poliției la finalul lunii: 11 morți în urma conflictelor dintre bande rivale. Printre victimele colaterale: trei copii, doi tineri studenți din Stockholm, o profesoară, omorâtă de o explozie, în casa sa, la 80 de kilometri de capitala Suediei, și un bărbat de 70 de ani, ucis tot de o explozie, în timp ce se afla într-un bar din Sandviken. Guvernul minoritar de centru-dreapta, care a ajuns la putere anul trecut cu sprijinul democraților anti-imigranți, nu a reușit până acum să controleze violența. Premierul a promis că va face eforturi pentru a mări paza, pedepse mai dure pentru încălcarea legii armelor și legi mai aspre pentru deportare. Însă, după seria de crime din septembrie, guvernul suedez a admis neputința poliției în fața bandelor criminale. "În nici o altă țară din Europa nu se întâmplă așa ceva", a declarat premierul Ulf Kristersson. Acesta a cerut sprijinul armatei pentru a stopa și a combate criminalitatea bandelor. Suedia este cotropită de bande criminale Valul de violențe care a ucis până acum sute de persoane a început în 2015, în Rinkeby, un cartier la nord de Stockholm. Nucleul a fost un grup de adolescenți, ai căror părinți erau imigranți din Somalia, cunoscut drept "Rețeaua Rinkeby". Tinerii nu mergeau la școală, petreceau tot timpul împreună și comiteau felurite infracțiuni, din ce în ce mai grave. Conflictul a început pe 22 iulie 2015, când "Rețeaua Rinkeby" a jefuit un birou dintr-o suburbie a Stockholmului. Prada: 200.000 de euro. Unul dintre tineri, de 16 ani, care ajutase la planificarea jafului, s-a simțit jignit că nu i s-a permis să participe la acțiune. Ca să se răzbune, și-a ucis prietenul, un alt tânăr, de 19 ani, cel care a condus jaful. Tânărul de 16 ani a fost împușcat a doua zi. Cei doi au fost îngropați unul lângă altul. După aceste crime, s-a declanșat o reacție în lanț. "Rețeaua Rinkeby" s-a împărțit în două bande rivale: "Shottaz" și "Dödspatrullen". A urmat o serie de confruntări fatale, provocate de disputa asupra controlului în comerțul de droguri, dorința de a se ridica în ierarhia bandelor, sau de simple insulte ale onoarei. Violențele s-au extins inițial în Malmö și Göteborg, însă bandele s-au ramificat apoi în toată țara. Investiții masive în poliție Cercetările efectuate de Brå (Consiliul Național pentru Prevenirea Criminalității) arată că, în anii ‘90, aproximativ 90% din cazurile de crimă care implicau arme de foc au fost rezolvate. Potrivit Brå, în perioada 2017-2019, doar 33% din totalul omuciderilor cu arme de foc în mediul criminal au fost rezolvate. Finanțarea pentru poliție a crescut în 2022. Este pevăzut ca, până în 2026, bugetul anual pentru sistemul de justiție să crească cu 21 de miliarde de coroane (echivalentul a 1,9 miliarde de euro). Este prevăzut, de asemenea, ca numărul personalului poliției să crească la 50.000, în următorii zece ani. Experții sunt însă sceptici că toate aceste măsuri vor fi de folos. Potrivit lui Manne Gerel, criminolog și expert în bande criminale la Universitatea din Malmö, simpla angajare a mai multor ofițeri de poliție nu va rezolva problema fundamentală cu care se confruntă poliția - calificarea adecvată: "Se angajează o mulțime de oameni noi, dar aceștia nu primesc pregătirea de care au nevoie pentru a investiga în mod eficient bandele criminale.". Gerel a criticat și reforma instituției poliției: în loc să se întărească echipele de omucideri la nivel local, autoritatea a fost centralizată. "Astfel, s-a pus accentul pe Stockholm, deși bandele devin din ce în ce mai active în alte părți ale țării", a adăugat expertul. Arme din Ucraina ajung pe teritoriul suedez Aproximativ o mie de arme sunt introduse ilegal în Suedia, în fiecare an. Autoritatea vamală suedeză a declarat că, în medie, sunt introduse ilegal în țară aproximativ trei arme de foc pe zi. Atât rutele, cât și calitatea acestora s-au schimbat. Dacă până acum câțiva ani armele de foc proveneau din țările balcanice, fiind în mare parte de categorie B, semiautomate sau cu repetiţie (pistoale sau revolvere), în prezent există competiția unui nou furnizor: zona de război din Ucraina. Iar aceste arme fac parte din categoria A, fiind arme de foc militare automate. Ceea ce transformă Suedia din ce în ce mai mult într-un teren de război.

Suedia este cotropită de bande criminale (sursa: independent.co.uk)
Rusia are multe bombe cu dispersie (sursa: kremlin.ru)
Internațional

Rusia are multe bombe cu dispersie

Rusia are multe bombe cu dispersie. Preşedintele rus, Vladimir Putin, a declarat că Rusia dispune de un "stoc suficient" de bombe cu dispersie şi că Moscova îşi rezervă dreptul de a le folosi dacă astfel de muniţii sunt folosite împotriva forţelor ruseşti din Ucraina. El a făcut declaraţiile într-un interviu la televiziunea de stat Rossia-1, difuzat duminică şi relatat de agenţiile internaţionale de presă. Rusia are multe bombe cu dispersie "Vreau să spun că Rusia are suficiente rezerve de diferite tipuri de bombe cu dispersie. Rusia nu doreşte să folosească muniţii scoase în afara legii la nivel internaţional. Dar, bineînţeles, dacă acestea sunt folosite împotriva noastră, ne rezervăm dreptul de a lua măsuri reciproce", a declarat Putin. "Până acum, nu le-am folosit, nu a fost nevoie, chiar dacă la un moment dat am avut o binecunoscută lipsă de muniţie", a continuat preşedintele rus. Ucraina a anunţat joi că a primit bombe cu dispersie de la Statele Unite, muniţii interzise în peste 100 de ţări. Kievul s-a angajat să le folosească doar pentru a disloca concentrări de soldaţi inamici şi speră astfel să accelereze ofensiva sa majoră pentru a-şi recuceri propriile teritorii din est şi sud, dar nu le va folosi pe teritoriul rusesc. Preşedintele rus a acuzat Statele Unite că au furnizat controversatele muniţii cu dispersie pentru că Occidentul nu mai era în măsură să aprovizioneze Ucraina cu suficiente arme convenţionale. "Armata ucraineană foloseşte până la 5.000 sau 6.000 de obuze de 155 mm pe zi de luptă. Statele Unite produc 15.000 pe lună, deci nu au suficiente, şi nici Europa nu are suficiente. Nu au nimic mai bun de propus decât să folosească muniţii cu dispersie", a declarat Putin. Interzise în 111 țări Bombele, care explodează deasupra solului, împrăştie proiectilele pe suprafeţe mai mari, ucigând fără discriminare şi provocând, astfel, numeroase victime civile colaterale. Deoarece multe dintre ele nu explodează adesea imediat, ele, ca şi minele, sunt considerate un pericol pentru civili chiar şi după ce ostilităţile s-au încheiat. Germania şi alte 110 ţări le-au scos în afara legii în cadrul unui tratat internaţional, dar nici SUA, nici Ucraina şi nici Rusia nu au semnat acest tratat. Convenţia privind muniţiile cu dispersie semnată la Oslo în 2008 interzice producerea, stocarea, utilizarea şi transferul acestor arme. Citește și: Ucraina recunoaște, în premieră, că a atacat teritoriul Rusiei: Este posibil şi necesar să ucidem inamicul pe teritoriul său într-un război Soldaţii ucraineni acuză armata rusă de folosirea acestor muniţii controversate încă de la începutul conflictului. Human Rights Watch afirmă însă că atât Moscova, cât şi Kievul au folosit muniţii cu dispersie. De asemenea, Putin a declarat la televiziunea de stat că nu vede nimic greşit în faptul că specialiştii ruşi examinează echipamente militare şi rachete occidentale capturate, cum ar fi rachetele Storm Shadow pe care Marea Britanie le-a furnizat Ucrainei, pentru a vedea dacă există ceva util care ar putea fi folosit în propriul echipament militar al Rusiei.

Moscova invocă un nou război mondial (sursa: roe.ru)
Internațional

Moscova invocă un nou război mondial

Moscova invocă un nou război mondial. Rusia consideră că furnizarea de către SUA a muniţiei cu dispersie către Ucraina reprezintă încă un pas în direcţia unui nou război mondial, amintind totodată că în trecut Washingtonul a spus că utilizarea acestor dispozitive explozive "este o crimă de război". Moscova invocă un nou război mondial "Washingtonul continuă să ridice miza în conflict (...). Implicarea profundă a Statelor Unite în conflictul din Ucraina, chiar şi fără muniţii cu dispersie, nu a fost niciodată pusă la îndoială", a scris ambasadorul Rusiei la Washington, Anatoli Antonov, pe contul Telegram al Ambasadei Rusiei în SUA. "Cu toate acestea, nivelul actual al provocărilor americane este cu adevărat depăşit şi aduce omenirea mai aproape de un nou război mondial", a susţinut ambasadorul rus. Antonov a subliniat că SUA "sunt atât de obsedate de ideea de a învinge Rusia, încât nu îşi dau seama de gravitatea acţiunilor lor". În opinia sa, prin ajutorul militar oferit Ucrainei, Casa Albă "nu face decât să provoace mai multe victime şi să prelungească agonia regimului de la Kiev". "Credem cu fermitate că armele occidentale nu vor sta în calea obiectivelor operaţiunii militare speciale care vizează eradicarea ameninţărilor la adresa securităţii Federaţiei Ruse, inclusiv a nazismului alimentat în Ucraina", a continuat ambasadorul rus. Rușii vor să folosească doar ei arme interzise În opinia sa, muniţiile cu dispersie "sunt un gest de disperare", iar furnizarea de către SUA a acestora către Ucraina "vorbeşte despre neputinţa" partenerilor occidentali ai Kievului în privinţa desfăşurării războiului, care a intrat sâmbătă în cea de-a 500 zi. Citește și: VIDEO Zelenski, pe Insula Șerpilor din Marea Neagră, la 500 de zile de invadarea Ucrainei de către ruși: Vom învinge, vom elibera toată Ucraina, așa cum am eliberat Insula Șerpilor "Cu toate acestea, ei refuză să-şi recunoască eşecurile şi prăbuşirea încercărilor Forţelor Armate ucrainene de a lansa o ofensivă împotriva regiunilor ruse. De aceea comit noi nebunii", a declarat Antonov. La rândul său, purtătoarea de cuvânt a Ministerului de Externe rus, Maria Zaharova, a adus în discuţie pe canalul ei de Telegram cuvintele fostului secretar de presă de la Casa Albă, Jen Psaki, care ar fi spus la 28 februarie 2022 că folosirea muniţiilor cu dispersie "este o crimă de război". Zaharova a uitat să spună că rușii produc pe scară largă astfel de bombe. Citește și: EXCLUSIV Azilul ororilor din Voluntari nu era conectat la canalizare: apele menajere uzate erau deversate pe stradă. Societatea de apă din Voluntari, deținută de Primărie, era la curent

SUA livrează Ucrainei bombe cu fragmentație (sursa: Facebook/General Staff of the Armed Forces of Ukraine)
Internațional

SUA livrează Ucrainei bombe cu fragmentație

SUA livrează Ucrainei bombe cu fragmentație. Preşedintele american Joe Biden a aprobat furnizarea către Ucraina a controversatelor muniţii cu fragmentaţie şi va face vineri un anunţ oficial în acest sens, potrivit presei americane. SUA livrează Ucrainei bombe cu fragmentație Decizia, care ocoleşte interdicţia legală pentru fabricarea, folosirea şi furnizarea acestui tip de muniţii, survine după ce organizaţii precum Human Rights Watch (HRW) au cerut Washingtonului să nu dea curs cererii Kievului de a-i oferi muniţii de acest fel. Cotidianul The Washington Post subliniază că decizia lui Biden survine în timp ce armata ucraineană se confruntă cu o diminuare a resurselor de obuze de artilerie convenţionale care îi sunt furnizate de aliaţii săi occidentali, ce sunt tot mai preocupaţi de lentoarea contraofensivei ucrainene pentru eliberarea teritoriilor ocupate de Rusia. Potrivit HRW, atât trupele ruse cât şi cele ucrainene au folosit muniţii cu fragmentaţie în războiul din Ucraina. Rusia le folosește în atac, Ucraina - în apărare Utile în special în atacurile asupra trupelor aflate în tranşee, bombele cu fragmentaţie explodează în aer deasupra unei ţinte, eliberând zeci de submuniţii pe o arie extinsă, iar unele dintre ele nu explodează şi devin pe termen lung o ameninţare pentru populaţia civilă, la fel ca minele. Întrebat despre acest subiect la o conferinţă de presă premergătoare summitului NATO care va avea loc săptămâna viitoare, secretarul general al Alianţei, Jens Stoltenberg, a răspuns că "le revine aliaţilor în mod individual să ia decizii asupra furnizării de arme şi echipamente militare Ucrainei, le revine guvernelor să decidă, nu NATO ca alianţă". "Rusia foloseşte bombele cu fragmentaţie în războiul său brutal de agresiune pentru a invada o altă ţară, în timp ce Ucraina le foloseşte pentru a se apăra", a motivat Stoltenberg. Summit NATO la Vilnius Cât despre cererile Ucrainei de a fi primită în NATO, el a spus că, la summit-ul de la Vilnius, aliaţii vor "reafirma" că Ucraina va deveni într-o zi membră a NATO. "Continuăm consultările şi elaborarea formulei exacte care va fi făcută publică atunci când ne vom fi pus de acord", a indicat Stoltenberg. Citește și: EXCLUSIV Azilul ororilor din Voluntari nu era conectat la canalizare: apele menajere uzate erau deversate pe stradă. Societatea de apă din Voluntari, deținută de Primărie, era la curent Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski, aşteptat la summit-ul NATO din 11-12 iulie, cere angajamente clare asupra unei perspective de aderare de îndată ce războiul cu Rusia se va încheia. Dar statele membre încă mai caută o linie comună asupra garanţiilor de securitate pe care sunt dispuse să le ofere Ucrainei.

Amenințările cu bombe sunt un preludiu al războiului Foto: Twitter
Eveniment

Amenințările cu bombe sunt un preludiu al războiului

Amenințările zilnice, „sofisticate”, cu bombe, sunt un preludiu al războiului, se teme vicepremierul moldovean Oleg Serebrian, într-un interviu acordat The Times. În interviu, el a descris situația din Moldova, prinsă între Transnistria, Găgăuzia, statutul de neutralitate și oferta ucraineană de a elibera regiunea separatistă controlată de Moscova. Amenințările cu bombe sunt un preludiu al războiului Capitala Republicii Moldova se confruntă, zilnic, cu zeci de amenințări cu bombe. Într-o singură zi din iulie s-au înregistrat 50 de astfel de amenințări. Nenumărate alerte false au avut loc și pe Aeroportul Chișinău. Doar în iulie au fost circa 20 de astfel de amenințări, iar activitatea aeroportului a fost serios perturbată. Amenințările, trimise cu ajutorul instrumentelor dark web, au făcut ca aeroportul din Chișinău să fie închis și evacuat de peste zece ori în ultima lună, explică The Times. „Vicepremierul Republicii Moldova a avertizat că apelul unui oficial separatist ca Rusia să anexeze regiunea separatistă a Transnistriei, precum și o serie de amenințări sofisticate cu bombă, menite să paralizeze capitala națiunii, ar putea fi un preludiu la o operațiune militară pro-rusă împotriva țării sale”, scrie The Times. Serebrian a atras atenția că este pentru prima oară când Transnistria cere anexarea de către Rusia. #Transnistria intends to join #Russia, the foreign minister of the unrecognized republic, Vitaly Ignatiev, said. pic.twitter.com/SPPfR9gdPs— NEXTA (@nexta_tv) July 22, 2022 „„Aceasta este o provocare clară – ideea că ar trebui să aibă independență este veche, dar că ar trebui să se alăture Rusiei a fost neașteptată și a fost prima dată când au spus acest lucru (...) Războiul din Ucraina face ca noi să ne îngrijorăm că aceasta nu este o simplă declarație, ci un fel de preludiu la o operațiune în Republica Moldova. Vom face orice pentru a evita o confruntare militară, dar nu depinde 100% de Chișinău”, a spus demnitarul din Republica Moldova. Ucraina se oferă să desființeze Transnistria Oleg Serebrian a spus că este îngrijorat „că există o sinergie între alerte, noua retorică venită din Găgăuzia, noua retorică mai agresivă de la Tiraspol [capitala Transnistriei] – credem că există o legătură”. El a apreciat că situația aceasta se datorează și faptului că UE a acceptat candidatura Republicii Moldova. Citește și: Amnesty International, propagandă rusă cu intenție? Organizația a solicitat foarte târziu un punct de vedere de la Ministerul Apărării ucrainean Prezența unei armate ostile la 45 km vest de Odesa a determinat armata ucraineană să ofere Chișinăului ajutor pentru eliberarea republicii separatiste, ceea ce ar putea apoi să elibereze trupele de frontieră pentru bătălia pentru sudul Ucrainei. Însă Serebrian a spus că Moldova este o țară neutră, deci nu poate avea forțe militare străine pe teritoriul ei. The Ukrainian Army has declared its readiness to help Moldova get rid of the 1500 Russian soldiers who illegally occupy Moldovan territory in Transnistria.The statement was made by the head of the Main Intelligence Directorate of Ukraine’s Defense Ministry, Kirill Budanov???? pic.twitter.com/Q2s5MKx9AA— Visegrád 24 (@visegrad24) July 23, 2022 Bătălia pentru coasta Mării Negre ar putea determina soarta Transnistriei, mai explică The Times. „Situația din Ucraina este foarte importantă pentru Moldova. O graniță directă cu un teritoriu controlat de Rusia va schimba comportamentul și climatul dintre Chișinău și Tiraspol”, a declarat vicepremierul.

Insula Șerpilor: Putin, furios și frustrat (sursa: kremlin.ru)
Eveniment

Insula Șerpilor: Putin, furios și frustrat

Insula Șerpilor: Putin, furios și frustrat. Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat vineri că tirurile ruseşti cu rachete asupra unei clădiri de locuinţe din regiunea sudică Odesa nu a fost un accident, relatează DPA. Acesta a fost un tir cu rachetă ţintit al Rusiei, un act de teroare al Rusiei împotriva oraşelor şi satelor ucrainene, împotriva poporului ucrainean, adulţi şi copii, a declarat Zelenski după o întâlnire cu premierul norvegian Jonas Gahr Store, vineri, la Kiev, potrivit agenţiei ucrainene Interfax. Insula Șerpilor: Putin, furios și frustrat Racheta utilizată a fost de fapt concepută pentru a lovit portavioane sau alte nave de război, a spus el. În timpul nopţii, trei rachete ruseşti au lovit o clădire de locuinţe şi un sanatoriu aflate la circa 40 km sud-vest de portul Odesa. Potrivit apărării antiaeriene, cel puţin 21 de persoane au fost ucise şi 39 rănite. Citește și: Putin duce Rusia înapoi în URSS, la propriu: o rachetă din două trase asupra Ucrainei provine din stocurile sovietice. Precizia slabă a proiectilelor duce la moartea a sute de civili Store s-a deplasat în Ucraina direct de la summitul NATO de la Madrid, a relatat agenţia norvegiană de ştiri NTB. Înainte de întâlnirea cu Zelenski, premierul norvegian a vizitat regiunea Cernigov, după care a anunţat un sprijin financiar de un miliard de euro în anii 2022 şi 2023. Banii vor fi folosiţi pentru ajutor umanitar, reconstrucţie, dar şi pentru armament. Premierul norvegian a spus că este un mod de a sprijini lupta ucrainenilor pentru libertate. Bombe cu fosfor asupra insulei Armata ucraineană a acuzat vineri seară forţele ruseşti că au lansat bombe cu fosfor asupra Insulei Şerpilor din Marea Neagră, de unde forţele Moscovei s-au retras joi seară, relatează AFP. "În jurul orei 18.00, forţele armatei ruse au efectuat în două rânduri un atac aerian cu bombe cu fosfor asupra Insulei Şerpilor", a postat pe Telegram şefului statului major ucrainean, Valerii Zalujnii, acuzând Moscovă "că nu îşi respectă propriile declaraţii". Cu o zi în urmă, armata rusă a anunţat că s-a retras de pe acest teritoriu strategic "în semn de bună voinţă", după ce "şi-a îndeplinit obiectivele fixate". Ce spune Convenția de la Geneva "Singurul lucru în care duşmanul e coerent este sa constantă de lovire", a mai spus Zalujnii. El şi-a însoţit mesajul cu o înregistrare video în care se vede un avion zburând deasupra Insulei Şerpilor şi lansând cel puţin două bombe care îşi lovesc ţintele, lăsând în urmă dâre albe pe cer, un semn distinctiv al bombelor cu fosfor. Armele cu fosfor sunt arme incendiare a căror utilizare este interzisă împotriva civililor, dar nu şi împotriva ţintelor militare, în virtutea unei Convenţii semnate în 1980 la Geneva. Kievul a acuzat Moscova că le-a utilizat în mai multe rânduri de la sfârşitul lui februarie, inclusiv împotriva populaţiei civile, ceea ce armata rusă a respins categoric. Joi, armata ucraineană şi-a exprimat satisfacţia pentru că i-a forţat pe ruşi, "incapabili să reziste" tirurilor de artilerie, să abandoneze Insula Şerpilor, aflată în nord-vestul Mării Negre.

Bombe cu fosfor pentru Eurovisionul ucrainean (sursa: Telegram/Piotr Andrușcenko)
Eveniment

Bombe cu fosfor pentru Eurovisionul ucrainean

Bombe cu fosfor pentru Eurovisionul ucrainean. Rusia a lansat bombe cu fosfor asupra combinatului siderurgic Azovstal din oraşul Mariupol, au anunţat duminică surse ucrainene, după victoria Ucrainei la Eurovision, informează dpa. Bombe cu fosfor pentru Eurovisionul ucrainean "Iadul a venit pe pământ. La Azovstal", a scris Petro Andriuşcenko, deputat în consiliul oraşului Mariupol, pe Telegram. El a postat o înregistrare video cu atacul, în care se poate vedea şi un foc de artilerie, însă înregistrarea nu a putut fi verificată din sursă independentă. Bombele cu fosfor sunt bombe incendiare, care se aprind la contactul cu oxigenul şi provoacă pagube devastatoare. Utilizarea lor este interzisă de către legislaţia internaţională în zonele populate. Andreuşcenko a mai postat imagini cu inscripţii de pe bombe şi care ar arăta că ele au fost lansate ca răspuns la câştigarea Eurovisionului de către Ucraina, concurs care s-a desfăşurat la Torino, în Italia. Mesaje pe bombe Sursa imaginilor este neclară, însă pe ceea ce se presupune că sunt bombe se poate citi în rusă "Kalush, cum ai cerut! Pentru Azovstal" şi în engleză "Ajută Mariupol - Ajută Azovstal acum", datat 14 mai. Inscripţiile ar fi o referire la afirmaţiile solistului Orchestrei Kalush, care a lansat un apel de pe scena de la Torino, după ce a câştigat concursul. Citește și: Putin, din ce în ce mai disperat: amenință fățiș NATO cu o reacție nucleară și numește decizia Finlandei de a se alătura alianței „o greșeală”. G7 pune presiune pe Kremlin Rusia a fost exclusă de la concursul Eurovision din cauza războiului declanşat asupra Ucrainei. Potrivit vicepremierului ucrainean Irina Vereşciuk, în interiorul combinatului Azovstal mai sunt circa 1.000 de combatanţi, dintre care jumătate sunt răniţi, în timp ce surse ruseşti vorbesc despre circa 2.500 de combatanţi ucraineni şi mercenari străini. Ucraina a propus eliberarea unor prizonieri de război ruşi în schimbul răniţilor de la Azovstal. Partidele care susțin Rusia vor fi interzise Între timp, partidele care sprijină războiul Rusiei urmează să fie interzise în curând în Ucraina, după ce preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a semnat o lege în acest sens votată la începutul lunii mai în parlament, potrivit site-ului web al Parlamentului Ucrainei. Scoaterea în afara legii vizează partidele care justifică sau neagă invazia rusă asupra Ucrainei, care a început în februarie. Autorităţile ucrainene au blocat în martie activitatea a peste zece partide care se presupunea că aveau legături cu Rusia. Noua lege urmează să intre în vigoare la o zi după publicarea sa oficială.

Bombardamente cu "arme interzise" în Zaporojie (sursa: nbcnews.com)
Internațional

Bombardamente cu "arme interzise" în Zaporojie

Bombardamente cu "arme interzise" în Zaporojie . Militarii ruși au lansat bombe cu fosfor asupra satului Novodanilivka din regiunea Polohi, regiunea Zaporojie, afirmă Ivan Arefiev, purtătorul de cuvânt al administrației militare regionale, potrivit Ukrinform. Bombardamente cu "arme interzise" în Zaporojie "Ca urmare a bombardamentelor de artilerie cu muniție cu fosfor în satul Novodanilivka, districtul Polohi, acoperișul unei clădiri rezidențiale de pe strada Khrustalkova a luat foc. Unitățile Serviciului de Stat pentru Situații de Urgență din regiunea Zaporojie au eliminat consecințele incendiului. Nimeni nu a fost rănit", se arată în comunicat. Citește și: Putin admite că nu a intenționat niciodată să negocieze serios cu Ucraina, dă semnalul unui război de uzură și acuză „înscenări” ale crimelor de război ruse Potrivit comunicatului, în direcția Polohi, rușii încearcă să mențină teritoriul ocupat, efectuând recunoașteri aeriene cu ajutorul unor vehicule aeriene fără pilot și trăgând asupra armatei ucrainene și a populației locale cu lansatoare multiple de rachete. Administrația militară regională a adăugat că astăzi există o amenințare ridicată de utilizare de către forțele ruse a armelor cu rachete împotriva infrastructurii militare și civile în întreaga regiune Zaporojie, precum și posibilitatea ca ocupanții ruși să încerce să avanseze spre orașul Zaporojie.

Rușii bombardează de 47 de zile și se consideră victime (sursa: bbc)
Internațional

Rușii bombardează de 47 de zile și se consideră victime

Rușii bombardează de 47 de zile și se consideră victime. Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski s-a adresat duminică națiunii sale, numindu-i pe ucraineni "cei mai curajoși oameni din cea mai bună țară din lume". El îi acuză pe ruși că au provocat într-un mod deliberat acest război și acum aruncă vină către Ucraina și Occident, potrivit CNN. Rușii bombardează de 47 de zile și se consideră victime "Ne apropiem de sfârșitul unei alte săptămâni", a spus Zelenski în discursul său, pe care l-a ținut în mod regulat în timpul atacului Rusiei asupra țării. "Lupta noastră pentru libertate, pentru stat. Încă o săptămână în care Ucraina a rămas în viață, în ciuda tuturor eforturilor Rusiei de a ne distruge. Noi luptăm. Ne apărăm. Respingem atacurile". Zelenski a declarat că națiunea face tot ce poate pentru a câștiga războiul și a acuzat conducerea rusă că "minte" în eforturile de a îndepărta vina de la ei. Citește și: Peste 1.200 de cadavre, descoperite numai în regiunea Kiev după plecarea trupelor ruse. Amploarea crimelor de război pare să indice un ordin primit de la vârful lanțului de comandă "Când crește lașitatea, totul se transformă în catastrofă", a continuat el. "Când oamenii nu au curajul de a-și recunoaște greșelile și de a-și cere scuze, de a se conforma realității și de a vedea că se transformă în monștri". Președintele ucrainean a declarat că Rusia a pierdut contactul cu realitatea, acționând ca agresori, dar acuzând totuși Ucraina pentru acțiunile comise de trupele rusești, inclusiv pentru crimele de la Bucha, atacul cu rachete asupra gării din Kramatorsk și "fiecare oraș distrus și sat ars". "Ei au distrus viețile a milioane de oameni. Au început un război la scară largă și se comportă ca și cum noi am fi de vină pentru asta", a continuat Zelenski. El a adăugat că Rusia, temându-se de înfrângere, va lansa mai multe acțiuni de luptă la scară largă în estul Ucrainei. "Dar noi suntem pregătiți", a spus președintele, promițând că Ucraina se va asigura că are suficiente arme și va cere sancțiuni mai puternice împotriva Rusiei, astfel încât să se facă dreptate. Cu câteva momente înainte de discursul său, Zelenski a declarat că a onorat "18 apărători ai Ucrainei" - inclusiv membri ai Forțelor Armate ale Ucrainei, ai Serviciului Special de Comunicații și ofițeri de poliție - pentru eroismul lor. De asemenea, el le-a mulțumit jurnaliștilor care împărtășesc adevărul despre ceea ce se întâmplă în țară. "Adevărul va învinge și Ucraina va învinge", a declarat Zelenski. "Acest lucru este sigur. Glorie Ucrainei".

Rusia a invadat spațiul aerian suedez (sursa: wallpaperflare)
Internațional

Rusia a invadat spațiul aerian suedez

Rusia a invadat spațiul aerian suedez. Două avioane de vânătoare rusești care au încălcat spațiul aerian suedez la începutul acestei luni. Aeronavele de război erau echipate cu bombe nucleare cu scopul de a speria Stockholmul, după ce Putin a amenințat cu acțiuni militare dacă Suedia sau Finlanda vor adera la NATO, relatează DailyMail. Rusia a invadat spațiul aerian suedez Două avioane rusești care au încălcat spațiul aerian suedez la începutul acestei luni erau echipate cu arme nucleare, s-a aflat. Survolul efectuat în apropierea insulei Gotland, pe 2 martie, a fost un act deliberat menit să intimideze Suedia, potrivit canalului suedez de știri TV4 Nyheterna. Citește și: Putin crede că a fost indus în eroare de șefii armatei ruse, care nu-i furnizează informațiile reale despre pierderile din Ucraina, potrivit unui oficial de la Washington În total, patru avioane au decolat de la baza aeriană rusă din Kaliningrad. Acestea erau formate din două avioane de atac Suhoi- 24, care erau escortate de două avioane de vânătoare Suhoi -27. Avioanele erau echipate cu arme nucleare Cele două avioane de atac erau, potrivit surselor TV4 Nyheter, echipate cu arme nucleare.Încălcarea teritoriului suedez a durat aproximativ un minut. Forțele aeriene ale țării au desfășurat două JAS 39 Gripen, care au realizat fotografii ale intrușilor. În acel moment, spun mass-media suedeze, s-a confirmat că avioanele rusești erau echipate cu focoase nucleare. "Acesta este un semnal pentru Suedia că avem arme nucleare și că am putea lua în considerare și posibilitatea de a le folosi", a declarat expertul militar strategic Stefan Ring pentru TV4 Nyheter. "Noi o evaluăm ca pe o acțiune conștientă. Ceea ce este foarte grav, mai ales că Rusia este o țară beligerantă", a adăugat șeful forțelor aeriene Carl-Johan Edström. "Nu pot exclude o navigație incorectă, dar totul indică faptul că a fost un act deliberat. Că au încălcat granițele Suediei". Incidentul a avut loc la câteva zile după ce președintele rus Vladimir Putin a amenințat cu acțiuni militare împotriva Suediei și a Finlandei vecine, în cazul în care oricare dintre ele va adera la NATO.

Rușii au folosit bombe cu fosfor în Ucraina (sursa: Telegram/Oleksandr Marcușin)
Internațional

Rușii au folosit bombe cu fosfor

Rușii au folosit bombe cu fosfor în Ucraina. Primarul din Irpin, Oleksandr Markușin, acuză forțele ruse că au atacat marți seara suburbia Kievului și mai multe localități din nord-vestul capitalei ucrainene folosind bombe cu fosfor. Rușii au folosit bombe cu fosfor „Ieri, 22 martie, seara târziu, ocupanții ruși au folosit muniții interzise cu fosfor asupra periferiei de nord-vest a Kievului. ‼ Zona afectată aproximativă – Gostomel-Irpin. Folosirea unor astfel de arme de către trupele inamice împotriva civililor este o crimă împotriva umanității și o încălcare a Convențiilor de la Geneva din 1949”, a scris primarul Markușin, într-o postare pe Telegram. Citește și: Super-iahtul lui Putin, „lux bolnav”: suport hârtie igienică din aur, piscină interioară care se transformă în ring de dans și două heliporturi capabile să preia elicoptere militare Un atac cu arme chimice al Rusiei în Ucraine este o "amenințare credibilă", a avertizat miercuri președintele Joe Biden, la plecarea de la Casa Albă spre Bruxelles, potrivit Le Figaro. Președintele american efectuează un maraton diplomatic în Europe, unde va participa joi la trei summituri: NATO, G7 și cel al Uniunii Europene. Ulterior, acesta va vizita Polonia.

Supraviețuitorii bombardamentului asupra teatrului din Mariupol (foto) încep să fie scoși din ruine. Sursă imagine: Twitter NEXTA
Internațional

Supraviețuitorii bombardamentului asupra teatrului din Mariupol

Supraviețuitorii bombardamentului asupra teatrului din Mariupol au început să fie salvați din ruine, transmite The Kyiv Independent. Până în prezent, au fost scoși la suprafață 130 de oameni. Citește și: Cuvântul „COPII” (дeти), în rusă, era scris, vizibil de sus, pe două părți ale teatrului Mariupol. Dar rușii tot l-au bombardat Why Russians need Mariupol so much#Mariupol is the most important #Ukrainian port on the Sea of #Azov. In addition, by capturing the city, #Russia will receive a land corridor to the annexed #Crimea, which it has been dreaming of for a long time.1/3 pic.twitter.com/G2h2RBCjEb— NEXTA (@nexta_tv) March 17, 2022 Supraviețuitorii bombardamentului asupra teatrului din Mariupol, scoși la suprafață: 130 de oameni, salvați până în prezent 130 de supraviețuitori, salvați din ruinele Teatrului Dramatic din Mariupol, puternic bombardat miercuri, scrie The Kyiv Independent. Două surse au declarat pentru publicația citată că adăpostul din teatru ar fi intact. Între 1.000 și 1.200 de persoane se adăposteau în interiorul teatrului de atacurile rușilor. ⚡️130 survivors saved so far from ruins of Mariupol Drama Theater, which Russians hit with massive bomb on March 16.The theater was known to house hundreds of women and children. Its bomb shelter reportedly survived the attack. The rescue efforts continue.— The Kyiv Independent (@KyivIndependent) March 17, 2022

Putin vrea bombe termobarice în Ucraina (sursa: CNN)
Internațional

Putin vrea bombe termobarice în Ucraina

Putin vrea bombe termobarice în Ucraina. Un lansator rusesc de bombe termobarice a fost văzut sâmbătă de o echipă CNN la sud de Belgorod, Rusia, lângă granița cu Ucraina. Lansatorul de rachete multiple TOS-1 sau TOS-1A văzut de CNN este capabil să lanseze rachete cu focoase termobarice. Putin vrea bombe termobarice în Ucraina Nu există dovezi că arme termobarice au fost folosite în conflictul din Ucraina. Citește și: Pierderi devastatoare pentru trupele ruse în a treia zi de invazie în Ucraina. Ajutor militar extern pentru Kiev, inclusiv din Germania Aceste tipuri de arme nu folosesc muniție convențională. În schimb, ele sunt umplute cu explozibil de înaltă temperatură și presiune. Acestea sunt uneori numite "bombe cu vid", deoarece aspiră oxigenul din aerul înconjurător pentru a genera o explozie puternică și o undă de presiune mare care poate avea efecte distructive enorme. Arme termobarice au fost folosite în Cecenia, cu consecințe îngrozitoare, potrivit Human Rights Watch. Utilizarea lor a fost condamnată de un număr de organizații neguvernamentale.

Bombardament rusesc în apropierea României, Poloniei? (sursa: mil.ru)
Eveniment

Bombardament rusesc în apropierea României, Poloniei

Bombardament rusesc în apropierea României, Poloniei? Rusia va căuta să atragă țări NATO în conflictul din Ucraina, opinează Radu Carp, profesor al Facultății de Științe Politice de la București. Bombardament rusesc în apropierea României, Poloniei? "Scenarii ce pot fi luate în calcul de forțele armate ruse: - bombardamente strategice în apropierea granițelor Ucrainei cu România și Polonia; - împingerea grănicierilor ucraineni sau a unor unități militare ucrainene în interiorul României și Poloniei. Vor fi numeroase provocări pentru a atrage țările NATO în conflict.", a scris Carp pe Facebook. Profesorul de la Științe Politice a postat mai multe analize la cald pe subiectul invaziei rusești din Ucraina. Va fi luptă de gherilă în Kiev În noaptea de joi spre vineri, Carp a scris următorul post: "Sunt personal îngrijorat de două aspecte total ignorate în discuția publică: Rusia a introdus în luptă doar mai puțin de un sfert din trupele sale aflate la granițele Ucrainei. Citește și: Rusia a trecut la operațiuni de commando în Kiev pentru a-l captura pe Zelenski, ținta numărul unu a lui Putin Celelalte trei sferturi nu vor pleca acasă, evident. Întrucât scopul politic al operațiunii militare este greu de îndeplinit, vom asista la lupte de gherilă în Kiev. Știm cum arată lupta de gherila în orașe precum Groznîi sau Sarajevo, cu o populație de zece ori mai mică decât Kiev. Distrugere totală. Cum va arăta confruntarea din Kiev - între o armată considerabilă și zeci de mii de civili înarmați?" Miza aeroportului din Hostomel: ajutor militar pentru Ucraina Radu Carp a explicat și care a fost miza luptelor feroce pentru controlul aeroportului din Hostomel. "De ce este important aeroportul Antonov din Hostomel? Majoritatea cred că forțele armate ruse au în vedere acest aeroport pentru a lansa atacuri asupra Kievului. Ce nevoie ar avea de un aeroport când atacurile aeriene pot fi lansate și de la o distanță mai mare? Strategia Rusiei în acest conflict este blocarea căilor de acces la armament destinat Ucrainei. Antonov este singura poartă de intrare pentru acest armament. O acțiune strategică foarte bine gândită dar se pare prost executată, din moment ce partea ucraineană a reluat controlul Antonov."

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră