vineri 05 decembrie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: bolos

102 articole
Politică

Lasconi îl atacă pe Bolojan, la Antena 3: „A lovit în oameni, minte 100%”

Elena Lasconi îl atacă pe Ilie Bolojan, la Antena 3: „A lovit în oameni, minte 100%”, a spss, printre altele, fosta președintă a USR. Ea i-a reproșat premierului PNL că nu a început procesul de desființare a primăriilor mici, precum și a insitutelor și agențiilor guvernamentale. Citește și: ANALIZĂ Efectele benefice ale desființării și reînființării Fiscului din Grecia, așa cum propune Ionuț Dumitru, consilierul onorific al lui Bolojan Lasconi a amintit și de faptul că fostul ministru de Finanțe Marcel Boloș a fost un apropiat al lui Bolojan. Ea l-a mai atacat pe Bolojan, acum 18 zile: „Suntem pe un butoi cu pulbere și premierul împreună cu miniștrii se joacă cu chibriturile. Domnule Bolojan, opriți-vă! Vorbiți cu noi, primarii. Organizați o dezbatere să venim toți, nu doar câțiva reprezentanți de la AMR și ACoR”   Lasconi îl atacă pe Bolojan, la Antena 3: „A lovit în oameni, minte 100%”   „A lovit în oameni. Dacă făcea reformă nu aveam nimic împotrivă”, a spus, azi, Elena Lasconi, la Antena 3.  Ea a comentatat firmația lui Ilie Bolojan, care a susținut că nu a știut situația bugetului până când nu a venit la Guvern: „Minte 100%. Să nu uităm ministrul de Finanțe era colegul lui. Eu știam că bugetul nu este real și am spus vreau să văd bugetul real, echipele alea de lucru între tote partidele politice, o vrăjeală. Eu nu am vrut să mint. Nu o să mint niciodată oamenii. Pentru ei, puterea e mai importantă decât caracterul și coloana vertebrală”. „Vedeți ceva diferit la mine? Mi-am luat puțin vârfurile. Economia pe care vrea să o facă este mi-am luat puțin vârfurile. Reforma în administrație trebuie făcută profund.  Ar fi economist o grămadă de bani. Avem peste 2000 de primării cu sub 5000 de locuitori. De acolo trebuie pornit. I-aș fi plătit pe primari să fie plante și să mai aibă încă un om pentru taxe și impozite până peste 3 ani când aceste primării dispar și redevin puncte de lucru.  Companiile de stat care sunt găuri negre ale economiei, cele 200 de institute, agenții, unde se taie frunze la câini. Nu să oprești proiecte”, a mai spus Lasconi.   

Lasconi îl atacă pe Bolojan, la Antena 3: „A lovit în oameni, minte 100%” Foto: Inquam/George Calin
În două luni din 2024 s-au dat cinci OUG-uri prin care au crescut salariile, spune Marcel Boloș Foto: Facebook
Politică

Boloș se autodenunță: în două luni din 2024 s-au dat cinci OUG-uri prin care au crescut salariile

Fostul ministru de Finanțe Marcel Boloș se autodenunță: în două luni din 2024 s-au dat cinci OUG-uri prin care au crescut salariile bugetarilor. Informația apare într-o lungă postare în care arată că Fondul de rezervă a fost folosit fiindcă spitalele rămâneau fără bani. Citește și: Deputatul USR Iulian Bulai se plimbă la Muntele Athos pe banii contribuabililor Aceste majorări de salarii, în serie, au avut loc în primăvara anului 2024, iar alegerile locale și parlamentare s-au desfășurat la 9 iunie.  „Când i-am spus domnului…«domnule prim ministru, deficitul bugetar se duce în cap», mi-a spus că îl doare în organul genital de deficitul bugetar”, a declarat Marcel Boloș acum câteva zile.  În două luni din 2024 s-au dat cinci OUG-uri prin care au crescut salariile „Educația, sănătatea, protecția socială, apărarea și ordinea publică, toate aveau cheltuieli de personal în creștere, ca urmare a majorărilor salariale adoptate în cursul anului. OUG 16/2024, OUG 19/2024, OUG 26/2024, OUG 128/2023, OUG 53/2024 toate au fost aprobate în perioada martie – aprilie 2024, au prevăzut majorări salariale, ulterior intrării în vigoare a legii bugetului de stat pe anul 2024”, a scris fostul ministru de Finanțe. El nu precizează ce impact bugetar au avut ordonanțele. Însă Boloș arată că toată coaliția PSD-PNL răspunde pentru modul în care s-a folosit fondul de rezervă. „Toate măsurile care au împins deficitul în sus au fost pe placul multora: recalcularea pensiilor, majorările de salarii, programele de investiții. Au fost votate și susținute politic de întreaga coaliție. Fie că a fost vorba de Parlament sau de Guvern, aprobările pentru majorările de cheltuieli au decurs fără nici un fel de problemă. Atunci, fiecare și-a revendicat partea de beneficii și de aplauze. Azi, toți se complac în tăcere”, a scris el, pe Facebook.

Fostul ministru de Finanțe povestește unde i-a spus Ciolacu că-l doare când aude de deficit Foto: Inquam/Octav Ganea
Politică

Fostul ministru de Finanțe povestește unde i-a spus Ciolacu că-l doare când aude de deficit

Fostul ministru de Finanțe Marcel Boloș povestește, la Antena 1, unde i-a spus fostul premier Marcel Ciolacu că-l doare când aude de deficit: „Când i-am spus «domnule prim-ministru, deficitul bugetar se duce în cap», mi-a spus că îl doare în organul genital de deficitul bugetar”.  Citește și: Președintele Cehiei, generalul Petr Pavel, vacanță discretă în România Fostul ministru de Finanțe povestește unde i-a spus Ciolacu că-l doare când aude de deficit Însă Ciolacu a negat că ar fi folosit asemenea cuvinte. „Doamne, se vedea de la o poştă că în companiile de stat era debandadă. Când i-am spus domnului…«domnule prim ministru, deficitul bugetar se duce în cap», mi-a spus că îl doare în organul genital de deficitul bugetar. Am informat de cel puţin şase ori atât prim ministrul -prima dată pe data de 18 august 2024. Şi după aceea informări au fost lunare”, a susținut Boloș, un apropiat al premierului Bolojan.  El a mai spus că regretă că nu a demisionat, deși și-a scris de trei ori demisia: „Am scris-o, dar nu am dus-o niciodată. Acesta a fost regretul meu”. „Vă prind eu, domnul Boloș, la sfânta liturghie de duminică” În replică, fostul său șef pe linie de Guvern a declarat că nu vorbește urât.  „Eu nu vorbesc urât nici cu colegii, nici cu prietenii apropiați. Am multe defecte, dar defectul ăsta nu-l am”, a susținut Ciolacu.  În plus, într-un interviu la România TV, fostul premier i-a reproșat fostului ministru de Finanțe că nu-l apără. „Dom'le, colegial, creștinește, nu era să vii la televizor la domnul Ciutacu sau la cine-ți convine ție și să spui adevărul cum eu l-am spus azi pe Facebook? Uite, dom'le, unde s-au dus banii. Ce bani, ce sume v-am cerut eu, domnul Boloș, dumneavoastră vreodată să cheltuiți din fondul ăsta de rezervă. Unde s-au dus banii, domnul Boloș? S-au dus la transporturi, la MIPE, s-au dus la PNRR, s-au dus la autoritățile locale, la fel cum am dat la ajustarea prețurilor, cum am dat bani la Ministerul Transporturilor, cum am dat bani la Ministerul Sănătății pe investiții, cum am dat bani la Educație pe investiții (...)  Dar vă prind eu, domnul Boloș, la sfânta liturghie de duminică”, a spus Ciolacu.  

Boloș anunță suma astronomică plătită de stat pentru sporuri Foto: Facebook
Eveniment

Boloș anunță suma astronomică plătită de stat pentru sporuri, bonusuri şi prime către bugetari

Ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Marcel Boloș, anunță suma astronomică plătită de stat pentru sporuri, bonusuri şi prime către bugetari: 13,7 miliarde de lei. Citește și: Averea uriașă pe care Marian Enache de la CCR o vrea ascunsă: două pensii speciale și un salariu imens Această sumă nu include plata cu ora, normele de hrană sau echipamente de care beneficiază unii salariaţi din sectorul public. „Aici nu aş putea să vă dau un răspuns, pentru că sunt multe tipuri, să zicem aşa, drepturi care se adaugă celor salariale şi care duc la suma 164 de miliarde de lei”, a spus demnitarul, întrebat de costurile plății cu ora, a normelor de hrană sau echipamente.  În 2024, cheltuielile de personal au fost de 164,6 miliarde de lei, cu 24% mai mari ca în 2023. În consecință, primele, sporurile și bonusurile au reprezentat circa 8,5% din aceste cheltuieli.  Boloș anunță suma astronomică plătită de stat pentru sporuri „Nu cred în această tranşare a problemei sporurilor, aşa, printr-o regulă generală, însă cred că acele sporuri, cum l-am amintit, cele de condiţii vătămătoare, fără discuţie, trebuie reconsiderate pentru a asigura o corectă utilizare a banilor din sectorul public”, a spus demnitarul, care reprezintă PNL în Guvern.  Potrivit unor surse politice, la discuțiile de joi dintre liderii partidelor pro-europene s-a luat în discuție sporul de 50% de care beneficiază subordonații lui Marcel Boloș, de la MIPE, pentru simplul fapt că lucrează cu fonduri europene.  De un spor asemănător beneficiază angajații din ministerul Energiei, deși acest minister este responsabil de amânarea de la plată a 227 milioane de euro, din PNRR, pentru politizarea conducerii companiilor din acest sector.  În plus, s-a amintit de privilegiile uriașe ale magistraților, de la chirii imense la diurne, decontarea medicamentelor sau a transportului. 

Comisia Europeană a suspendat plata a 869 milioane euro din PNRR Foto: Facebook
Politică

Comisia Europeană a suspendat plata a 869 milioane EUR pe PNRR (motive: pensii speciale, politizare)

Comisia Europeană a suspendat plata a 869 milioane euro din PNRR. Motive: pensiile speciale și politizarea companiilor de stat, în primul rând a celor din energie, controlate de ministrul PNL Sebastian Burduja.  Citește și: Averea uriașă pe care Marian Enache de la CCR o vrea ascunsă: două pensii speciale și un salariu imens Comisia Europeană a suspendat plata a 869 milioane euro din PNRR Ce a explicat, azi, ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Marcel Boloș: „Primul jalon suspendat este cel legat de operaţionalizarea şi funcţionalizarea Autorităţii de Monitorizare a Indicatorilor de Performanţă a Întreprinderilor Publice, cum este cunoscută instituţia cu denumirea prescurtată AMEPIP, pentru care în prezent sunt suspendaţi 330 de milioane de euro, urmând ca până la data de 28 noiembrie 2025 să soluţionăm acest jalon cu numărul 440, respectiv să fie selectată şi numită conducerea AMEPIP după criteriile, respectiv standardele pe care le impune Comisia Europeană. Procedura se găseşte în derulare la nivelul Secretariatului General al Guvernului” „Cel de-al doilea jalon care a fost suspendat este cel în legătură cu administratorii de companii de la Ministerul Energiei. Aceştia sunt 43 de administratori care în prezent sunt revocaţi. Suma suspendată este de 227 de milioane de euro şi suntem în următoarea situaţie: proceduri reluate pentru desemnarea administratorilor la opt companii - Nuclearelectrica, Hidroelectrica, Romgaz, Oil Terminal, Conpet, CE Oltenia, Midia Green Energy şi CNCIR. Cele nereluate sunt la Societatea de Administrare a Participaţiilor în Domeniul Energiei - SAPE, Electrocentrale Craiova, Eurotest, Radioactiv Măgurele şi Institutul nostru de Resurse Minerale în domeniul energiei. Termenul pentru ca noii administratori să fie numiţi este 28 noiembrie 2025” „Pentru componenta de pensii speciale - Jalonul 215, sunt suspendaţi 231 de milioane de euro. În prezent, proiectul de act normativ care priveşte componenta de echitate în domeniul pensiilor speciale pentru magistraţi este trecut de dezbaterile în comisii în Senatul României şi are două prevederi importante, respectiv creşterea vârstei de pensionare progresiv, până la 65 de ani, respectiv până în anul 2045. De asemenea, baza de calcul pentru ceea ce înseamnă determinarea cuantumului pensiilor speciale a rămas, cel puţin deocamdată, să vedem ce se va mai modifica la dezbaterile în plen în Senatul României, la 85% din veniturile nete” Comisia Europeană a aprobat însă plata, în cadrul PNRR, a sumei de 1,279 miliarde de euro, din care componenta de grant este de 622 de milioane de euro, iar cea de împrumut de 657 de milioane de euro. 

Boloș anunță că trebuie redus aparatul bugetar și tăiate sporuri Foto: Facebook
Economie

Boloș redescoperă că e liberal: anunță că trebuie redus aparatul bugetar și tăiate sporuri

Ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Marcel Boloș, redescoperă că e liberal: anunță că trebuie redus aparatul bugetar și tăiate sporuri. La o dezbatere organizată de Profit, el a dat ca exemplu sporul de condiții vătămătoare, de care beneficiază acum aproape toți funcționarii statului.  Citește și: Compania de stat cu doi angajați și patru șefi și care supraviețuiește din dobânzile bancare Boloș anunță că trebuie redus aparatul bugetar și tăiate sporuri Însă, în ministerul pe care-l conduce, toți angajații, mai puțin demnitarii, beneficiază de acest spor. În plus, angajații MIPE - mai puțin demnitarii și șoferii - beneficiază de un spor de până în 50% pentru că lucrează cu proiecte europene.  „Reducerea de cheltuieli trebuie făcută și pentru anumite tipuri de sporuri, care sunt în mod evident exagerate. Este deja celebru cazul «sporului de condiții vătămătoare». Dacă ai o antenă pusă pe clădire, ai «condiții vătămătoare». Tăiem sporul sau nu? Aceasta este o decizie politică. Dar, acolo unde este evident că sporul este nejustificat, reducerea trebuie făcută”, a spus Boloș, citat de Profit. „Este limpede că reducerea cheltuielilor poate fi complementară reformei fiscale. Compensarea prin reducerea cheltuielilor, vehiculată public, este acceptată de Comisie în măsura în care este susținută de estimările din prognoza de primăvară și dacă se observă o deviație majoră de la ținta de deficit. Chiar dacă adoptăm măsuri de reducere a cheltuielilor — care sunt întotdeauna binevenite pentru o utilizare corectă a fondurilor publice — angajamentul privind reforma fiscală trebuie dus la bun sfârșit. Am făcut pasul cu reforma fiscală, deci trebuie să ne ținem de angajament. Apoi putem intra într-o normalitate în ceea ce privește deficitul bugetar. Reducerea cheltuielilor ar trebui să vizeze în primul rând bugetul de stat. Este evident că există spațiu pentru o utilizare mai bună a fondurilor, inclusiv prin reducerea aparatului bugetar, care este supradimensionat. Cetățenii știu acest lucru cel mai bine, ei interacționează direct cu birocrația. Sunt cazuri cunoscute public în care numărul de angajați este exagerat față de volumul real de activitate al instituției”, a spus ministrul Proiectelor Europene.   

Comisia Europeană nu înțelege de ce România nu vrea să construiască spitale cu banii PNRR Foto: Facebook
Politică

Comisia Europeană nu înțelege de ce România nu vrea să construiască spitale cu banii PNRR - presă

Comisia Europeană nu înțelege de ce România nu vrea să construiască spitale cu banii PNRR, arată o notă de informare transmisă de ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene (MIPE) către ministere, notă citată de Digi 24. Citește și: Noi măsuri de jupuire a contribuabililor pregătite de Guvern, deși salariile bugetarilor cresc în continuare Inițial, PNRR prevedea construcția, din aceste fonduri, a 24 de spitale, dar acum guvernul Ciolacu II își asumă finalizarea, cu fonduri PNRR, a doar 13 spitale.  Comisia Europeană nu înțelege de ce România nu vrea să construiască spitale cu banii PNRR „Reducerea obiectivului privind construcția de unități spitalicești noi, la 13, ar trebui să conducă și la o reducere proporțională a bugetului alocat. Ar trebui să fie furnizate și explicații suplimentare cu privire la justificarea circumstanțelor obiective (probleme juridice neprevăzute, creșteri ale costurilor din cauza întreruperilor lanțului de aprovizionare etc). În plus, pe logica revizuirii anterioare a PNRR, ar fi trebuit păstrat un număr de 15 unități spitalicești, pentru a menține valoarea alocării”, arată documentul citat de Digi 24.  Postul arată că ministrul Sănătății, Alexandru Rafila, nu a răspuns unei solicitări de a comenta situația.  În loc să folosească granturile PNRR, România se va împrumuta „Iniţial, când am pornit Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă, am pornit la drum cu 24, după care la prima renegociere au rămas 19, iar acum discuţiile cu Comisia Europeană au fost ca toate acele spitale care au contractele de achiziţie publică încheiate şi munca în şantier începută să poată continua finanţarea din Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă. Această negociere este în momentul de faţă în lucru cu reprezentanţii Comisiei, urmează să fie definitivată în cursul acestei luni. Îngrijorarea pe care o are Comisia este că aceste proiecte de infrastructură spitalicească, care sunt complexe şi cu un nivel ridicat de risc de implementare, nu vor fi finalizate până pe 31 august 2026 (...) Niciunul dintre aceste spitale nu va rămâne în voia sorţii, înţelegând importanţa pe care o au. 13 sunt în discuţie cu Comisia Europeană pentru ca să fie păstrate la finanţare din Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă. Diferenţa de şase, până la 19, cât ne-am angajat, analizăm posibilitatea de a fi transferate în Programul de sănătate sau în împrumutul BEI”, spunea ministrul Proiectelor Europene, Marcel Boloș, la 1 aprilie. 

Zero euro absorbție pe fondurile europene de coeziune alocate Sănătății Foto: Facebook
Eveniment

Pe lângă dezastrul PNRR: zero euro absorbție pe fondurile europene de coeziune alocate Sănătății

Pe lângă dezastrul PNRR acum apar date privind eșecul sumelor alocate României în exercițiul bugetar 2021-2027: zero euro absorbție pe fondurile europene de coeziune alocate Sănătății până la 31 martie 2025. Citește și: Salariile unor bugetari din Guvern au crescut cu 7-8.000 de lei într-un an, ajungând la 30.000 lei Zero euro absorbție pe fondurile europene de coeziune alocate Sănătății Pentru comparație, Programul Transport are deja o absorbție efectivă de peste 10%, adică Bruxelles-ul a decontat sumele solicitate de guvernul de la București. Transporturile au cea mai mare alocare din fondurile de coeziune, 9,6 miliarde de euro.  Datele publicate de Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene, arată că pe Programul Sănătate, finanțat din Fondurile de Coeziune 2021-2027, nu s-a depus până la 31 martie 2025 nici o cerere de plată. Programul este de aproape patru miliarde de euro și până acum s-a primit prefinanțarea (avansul) de circa 185 milioane de euro.  Sunt la același nivel, zero absorbție, și „Incluziune și Demnitate Socială” și „Tranziție Justă”.  Programul „Educație și Ocupare” are o ridicolă rată de absorbție de 0,39%, iar cel pentru Digitalizare era, la 31 martie 2025, la 0,77%. În schimb, se aborbiseră 13,86% din cele 5,25 miliarde euro alocate „Dezvoltării durabile”.  Și absorbția la nivel regional stă prost. Regiunea Nord-Vest, din care face parte Bihorul, stă cel mai bine, cu o rată de absorbție efectivă de 7,60% (adică sume cerute la decontare și acceptate de UE) din alocarea de 1,43 miliarde de euro. Pe locul II vine Regiunea Vest ( din care fac parte Timiș și Arad) cu absorbție de 5,89%, iar pe utlimul loc este București-Ilfov - 1,29%. 

CSM protestează împotriva tăierii pensiilor speciale Foto: Facebook CSM
Politică

CSM protestează împotriva tăierii pensiilor speciale, chiar dacă România va pierde 231 milioane euro

CSM protestează vehement împotriva tăierii pensiilor speciale, chiar dacă România va pierde 231 milioane euro din PNRR dacă nu îndeplinește corect jalonul 215. Acest jalon prevede „Intrarea în vigoare a cadrului legislativ pentru reducerea cheltuielilor cu pensiile speciale”. Inițial, jalonul a fost considerat îndeplinit, dar CCR a decis că este neconsituțională impozitarea progresivă a acestor pensii. Urmare a deciziei CCR, care modifica ceea ce fusese deja convenit cu Bruxelles-ul, Comisia Europeană a suspendat complet plata celei de-a treia tranșe din PNRR.  Citește și: Cine sunt vinovații pentru dezastrul PNRR, potrivit lui Boloș: Grindeanu, Burduja, Bucura-Oprescu și ministerul de Finanțe România va pierde 230 de milioane de euro dacă nu elimină sau modifică sistemul de pensii speciale, a spus ministrul Investițiilor și Fondurilor Europene, Marcel Boloș, acum patru zile. Cu toate acestea CSM a anunțat a că refuză orice modificare a pensiilor speciale și amenință cu un „blocaj” - o posibilă sugestie la o nouă grevă ilegală a judecătorilor.  Potrivit luju.ro, acest comunicat a fost adoptat și de procurorii, și de judecătorii din CSM, un extrem de rar moment de unitate.  CSM protestează împotriva tăierii pensiilor speciale „Orice reluare a dezbaterilor publice referitoare la pensia de serviciu readuce în actualitate riscul revenirii la situația extrem de dificilă cu care sistemul judiciar s-a confruntat în anii anteriori pe fondul acelorași incertitudini ale magistraților în privința statutului lor, fapt care ar conduce la un un real blocaj la nivelul instituțiilor autorității judecătorești”, se arată în comunicatul CSM. „Consiliul atrage atenția că orice modificare a legislației privind drepturile magistraților se poate face numai cu respectarea standardelor constituționale în materie și, în orice caz, în urma unui dialog autentic și onest cu reprezentanții sistemului judiciar. Pe de altă parte, nu poate fi ignorat faptul că reglementarea privind statutul judecătorilor și procurorilor a fost amendată de dată recentă, în anul 2023 fiind adoptată Legea nr. 282/2023 prin care s-a stabilit soluția normativă potrivită sub aspectul pensiilor magistraților, cu asigurarea garanțiilor adecvate din perspectiva acestei componente financiare a independenței justiției, situație care a avut efectul stabilizator în privința resurselor umane din sistemul judiciar”, mai atrage atenția consiliul - fără a preciza că această lege a fost schimbată prin decizia CCR.  Furia CSM pare să fi fost declanșată de intenția ca liderii PSD, PNL și UDMR să-și asume un nou proiect de modificare a sistemului de pensii speciale, proiect care să marcheze îndeplinirea jalonului 215 din PNRR.   

Cine sunt vinovații pentru dezastrul PNRR, potrivit lui Boloș Foto: Facebook
Politică

Cine sunt vinovații pentru dezastrul PNRR, potrivit lui Boloș: Grindeanu, Burduja, Bucura-Oprescu

Cine sunt vinovații pentru dezastrul PNRR, potrivit lui Boloș: Grindeanu, Burduja, Bucura-Oprescu și ministerul de Finanțe. Un document al ministerului Investițiilor și Proiectelor Europene (MIPE) arată punctual ce măsuri au ratat ministerele Transporturilor, Energiei, Muncii și Finanțelor, ceea ce a dus la neîndeplinirea a șase jaloane din cererea trei de plată - chiar dacă numele demnitarilor care conduc aceste structuri nu sunt menționate.  Citește și: Pensiile românilor, afectate indirect de tarifele lui Trump: suma enormă pierdută de fondurile din Pilonul II Însă principala problemă este, de fapt, legată de faptul că CCR a declarat neconstituțională impozitarea progresivă a pensiilor speciale, „un principiu care a fost esențial pentru abordarea generală a reformei” - explică MIPE.  Cine sunt vinovații pentru dezastrul PNRR Ce nu a făcut ministerul Transporturilor:  nu a respectat legislația privind achizițiile publice la semnarea unor contracte privind reabilitarea căii ferate. Mai exact, n-a mai publicat în Jurnalul Oficial al UE (echivalentul Monitorului Oficial) „erate” care schimbau condiții importante, precum eliminarea unor cerințe privind experiența tehnică și profesională. politizarea numirilor la conducerile Metrorex, CNAIR, CFR, CNIR și CFR  Marfă Ministerul Energiei: politizarea numirilor, plus selecție netransparentă și posibile conflicte de interese, la 17 companii din energie Ministerul de Finanțe: plafonul pentru microîntreprinderi trebuia redus până la pragul de eligibilitate de înregistrare în scopuri de TVA. Ministerul Muncii: este considerat responsabil de schimbarea, pe șest, a legislației privind pensiile speciale. Faptul că CCR a declarat neconsituțională impozitarea progresivă a pensiilor speciale a dus la suspendarea „integral” a cererii trei de plată, arată MIPE.  În sfârșit, vinovat de eșecul PNRR este și Secretariatul General al Guvernului, care, la selecția conducerii Agenției pentru Monitorizarea și Evaluarea Performanțelor Întreprinderilor Publice (AMEPIP), nu a respectat principiile guvernanței corporative. 

Asociația personalului din Justiție cere Comisiei Europene să nu se atingă de pensiile speciale Foto: CSM
Eveniment

Asociația personalului din Justiție cere Comisiei Europene să nu se atingă de pensiile speciale

RoJust, asociația personalului din Justiție, cere agresiv Comisiei Europene să nu se atingă de pensiile speciale ale magistraților. Potrivit unui comunicat RoJust, „reformarea pensiilor de serviciu ale magistraților s-a realizat cu respectarea normelor constituționale – care prevăd inclusiv principiul universal al neretroactivității legii civile, dar și cu respectarea Jalonului nr. 215 din PNRR”. Citește și: Cine ar fi trimișii speciali ai lui Ciolacu la Trump: un ex-fan Călin Georgescu și Lucian Romașcanu, fost director de tabloid Comisia Europeană a blocat o tranșă de 231 milioane de euro din PNRR după ce Curtea Constituțională a decis că este neconstituțională supraimpozitarea pensiilor speciale ale magistraților - încălcându-se astfel ceea ce se convenise cu această comisie. Ministrul investițiilor europene, Marcel Boloș, a explicat că România are șase luni să rezolve problema. Asociația personalului din Justiție cere Comisiei Europene să nu se atingă de pensiile speciale Însă, acum, magistrații din RoJust refuză să accepte orice atingere adusă pensiilor lor.  RoJust a scris Comisiei Europene și Guvernului. „Am solicitat, în esență   Comisiei Europene, prin Grupul operativ pentru reformă și investiții să își revizuiască observațiile cu privire la neîndeplinirea jalonului nr. 215 din Planul National de Reziliență și Redresare al României, întrucât apreciem că, reformarea pensiilor de serviciu ale magistraților s-a realizat cu respectarea normelor constituționale – care prevăd inclusiv principiul universal al neretroactivității legii civile,  dar și cu respectarea Jalonului nr. 215 din PNRR și că nu s-ar putea reveni asupra constatării inițiale de îndeplinire a obligațiilor pentru singurul motiv al intervenirii Deciziei Curții Constituționale nr.724/2024 prin care a fost înlăturată supraimpozitarea pensiilor de serviciu in condițiile în care în Jalonul 215, s-a prevăzut în mod expres că pensiile magistraților beneficiază de protecția deciziilor Curții Constituționale, în limitele explicite din argumentele Curții”, susțineRoJust. Boloș și RoJust au date diferite despre baza de calcul a pensiilor În scrisoare, RoJust susține că jalonul din PNRR a fost îndeplinit prin „reducerea bazei de calcul prin diluarea ei la un procent de 80% din media indemnizațiilor de încadrare brute lunare și a sporurilor avute în ultimele 48 de luni de activitate înainte de data pensionării- perioadă când de regulă magistrații pot activa la instanțe inferioare și au o indemnizație mai mică decât cea din ultima lună de activitate, cum se prevedea anterior”. Dar recent, în Parlament, ministrul Boloș a vorbit despre un alt procent, de 85%, sugerând că acesta ar trebui redus: „A doua variantă este cea pe care experţii Băncii Mondiale au elaborat-o în ceea ce priveşte procentul care se primeşte sub formă de pensie din venit la data pensionării. Acum este 85% din acest venit brut realizat şi stagiul de cotizare luat în calcul este de 5 ani. În acest context discutăm de un procent şi un stagiu de cotizare ajustat”.  RoJust mai scrie că: „Problema de echitate a impozitării pensiilor magistraţilor nu a facut parte din continutul jalonului 215 si impunerea unei asemenea conditii pentru efectuarea platii transei excede celor convenite cu partea română”. 

România trebuia să modernizeze 24 de spitale prin PNRR, dar au mai rămas doar 13 Foto: Inquam/Saul Pop
Eveniment

România trebuia să modernizeze 24 de spitale prin PNRR. Au mai rămas 13

România trebuia să modernizeze 24 de spitale prin PNRR, dar au mai rămas 13, iar restul se vor face cu bani împrumutați de la Banca Europeană de Investiții (BEI), a explicat, azi, ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Marcel Boloș. Citește și: Cine este obscurul secretar de stat din MApN care a spus că va chema poliția dacă ne invadează rușii Guvernarea PSD-PNL a înființat, în 2022, o agenție pentru dezvoltarea infrastructurii în sănătate, ANDIS. Agenția are peste 80 de posturi.  Însă, acum, Marcel Boloș arată că, urmare a întârzierilor în modernizarea spitalelor, acestea sunt scoase de pe lista proiectelor care primesc granturi prin PNRR. Citește și: Cine este obscurul secretar de stat din MApN care a spus că va chema poliția dacă ne invadează rușii România trebuia să modernizeze 24 de spitale prin PNRR „Iniţial, când am pornit Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă, am pornit la drum cu 24, după care la prima renegociere au rămas 19, iar acum discuţiile cu Comisia Europeană au fost ca toate acele spitale care au contractele de achiziţie publică încheiate şi munca în şantier începută să poată continua finanţarea din Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă. Această negociere este în momentul de faţă în lucru cu reprezentanţii Comisiei, urmează să fie definitivată în cursul acestei luni. Îngrijorarea pe care o are Comisia este că aceste proiecte de infrastructură spitalicească, care sunt complexe şi cu un nivel ridicat de risc de implementare, nu vor fi finalizate până pe 31 august 2026 (...) Niciunul dintre aceste spitale nu va rămâne în voia sorţii, înţelegând importanţa pe care o au. 13 sunt în discuţie cu Comisia Europeană pentru ca să fie păstrate la finanţare din Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă. Diferenţa de şase, până la 19, cât ne-am angajat, analizăm posibilitatea de a fi transferate în Programul de sănătate sau în împrumutul BEI. Deci, în momentul de faţă, analizele şi discuţiile pe care le avem sunt ca proiectele să aibă identificate surse de finanţare şi să nu afectăm infrastructura de sănătate”, a spus Boloș, la o audiere în Parlament. 

231 de milioane de euro vor fi tăiați din PNRR dacă nu rezolvăm problema pensiilor speciale Foto: Inquam/Octav Ganea
Politică

231 de milioane de euro vor fi tăiați din PNRR dacă nu rezolvăm problema pensiilor speciale - Boloș

231 de milioane de euro vor fi tăiați din PNRR dacă nu rezolvăm problema pensiilor speciale, a spus ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Marcel Boloș, la o audiere în Parlament.  Citește și: Cine este obscurul secretar de stat din MApN care a spus că va chema poliția dacă ne invadează rușii El a explicat și care sunt cele două variante de rezolvare a acestei situații, subliniind că problemele sunt legate de pensiile magistraților, nu de pensiile militarilor.  Milioane de euro vor fi tăiați din PNRR dacă nu rezolvăm problema pensiilor speciale „Sunt în lucru două variante. Varianta în care peste un anumit prag al pensiilor se va impune un anumit procent de impozitare a veniturilor, dar această măsură este parte a pachetului de măsuri pentru reforma fiscală, pentru că avem şi un jalon în ceea ce priveşte reforma fiscală. Acest prag urmează să fie discutat în funcţie de simulările pe care le avem la Ministerul de Finanţe, pentru că echitatea priveşte cât ia în mână un magistrat raportat la ceilalţi beneficiari din sistemul public de pensii. (...) A doua variantă este cea pe care experţii Băncii Mondiale au elaborat-o în ceea ce priveşte procentul care se primeşte sub formă de pensie din venit la data pensionării. Acum este 85% din acest venit brut realizat şi stagiul de cotizare luat în calcul este de 5 ani. În acest context discutăm de un procent şi un stagiu de cotizare ajustat, dar şi aici trebuie să definitivăm simulările împreună cu reprezentanţii Comisiei Europene", a explicat Boloș. Demnitarul a arătat că România are șase luni să rezolve această problemă sau va pierde banii. 

Boloș recunoaște că România a îndeplinit doar 14% din PNRR Foto: Facebook
Politică

Boloș recunoaște că România a îndeplinit doar 14% din PNRR și este pe locul patru de la coada UE

Ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Marcel Boloș, recunoaște că România a îndeplinit doar 14% din PNRR și este pe locul patru de la coada UE. În acest moment, din PNRR, 9,2 miliarde sunt în ţară, din care 4 miliarde de euro sunt plătiţi pentru implementarea investiţiilor şi diferenţa se găseşte în celebrul buffer, la Banca Naţională a României, a mai arătat el. Citește și: EXCLUSIV Șomeră cu Porsche Cayenne, simpatizantă PNL, fostă secretară în Germania, angajată consilier superior la Ministerul Energiei România a îndeplinit doar 14% din PNRR  „Deci, din total, 14% ne-am îndeplinit până în prezent. Acesta este un clasament. Sub noi mai există Bulgaria, Ungaria, care au avut problemele pe care le ştim, şi Polonia”, a arătat demnitarul. Însă, întrebat câţi bani ar trebui să intre anul acesta, Boloş a spus că sunt așteptați 10 miliarde de euro. „Lecţia PNRR-ului şi filozofia PNRR-ului spune foarte clar: Nu-ţi faci reformele, plăteşti un cost foarte scump”, a arătat el. „Exemplul cel mai simplu este cel legat de AMEPIP, cu o procedură administrativă pentru care ţi se blochează 400 de milioane de euro, de ce? Pentru că e o procedură de respectat pentru numirea conducerii unei instituţii. În timp ce noi ne luptăm ca să facem economii de cheltuială, reducem posturi pe la ministere, dar înseamnă, ca şi economie de cheltuială, foarte puţin în raport cu aceste costuri usturătoare ale neîndeplinirii reformelor, care înseamnă miliarde de lei. Deci, discutăm de viitorul ţării şi de sursele de finanţare pentru proiectele strategice de infrastructură, care dezvoltă România pentru următorii 50 de ani”, a mai arătat demnitarul.  AMEPIP este o instituţie în subordinea guvernului şi în coordonarea prim-ministrului, prin Secretariatul General al Guvernului (SGG). AMEPIP a devenit operaţională în martie 2024. În luna iulie 2024, conducerea agenţiei, respectiv preşedintele Mihai Precup şi vicepreşedinţii Ciprian Hojda şi Victor Moraru, a demisionat în urma neregulilor semnalate de Comisia Europeană privind procedura de selecţie a acestora. Procesul de numire a conducerii AMEPIP este legat de unul dintre jaloanele pe care România nu le-a îndeplinit pentru a primi cea de-a treia cerere de plată din PNRR. Pentru a fi îndeplinit acest jalon, în valoare de 400 milioane de euro, trebuie desfăşurat un proces corect de recrutare şi selecţie, explica Ziarul Financiar. 

USR propune eliminarea impozitului pe bacșiș Foto: Facebook
Politică

USR propune eliminarea impozitului pe bacșiș. Eșec total în colectarea veniturilor din acest impozit

USR propune eliminarea impozitului pe bacșiș, după ce statul a înregistrat un eșec total în colectarea veniturilor din acest impozit. Ideea acestui impozit a aparținut fostului ministru PSD de Finanțe, Adrian Câciu. În 2023, statul estima că va încasa 90 de milioane de lei din acest impozit, dar a reușit să colecteze doar 30 de milioane de lei.  În primele cinci luni de la implementarea măsurii, în Vaslui s-a plătit impozit totalizând 2.583 de lei, adică o medie de numai 517 lei pe lună.  Citește și: Primul semn că AUR vrea să scape de Georgescu: Târziu îi cere să clarifice afirmațiile despre Moldova USR propune eliminarea impozitului pe bacșiș După acest eșec, deputatul USR Claudiu Năsui a propus aborgarea impozitului, propunerea sqa fiind semnată de mai mulți parlamentari din același partid. „În ansamblu, încărcătura birocratica crescuta şi ineficienţa măsuii de impozitare a bacşişului în domeniul horeca sugerează că aceasta nu este o soluţie optimă pentm generarea de venituri fiscale şi ar putea avea consecinţe negative asupra economiei şi societăţii în ansamblu”, scriu inițiatorii proiectului. „Bacşişul este, în esenţă, o sumă de bani oferită în mod voluntar de către clienţi, în semn de apreciere pentru  serviciile primite. Este un gest de generozitate şi recunoaştere a calităţii serviciilor oferite de către angajaţii din domeniul ospitalităţii. Impozitarea bacşişului ar contrazice această natură voluntară şi generoasă a acestui gest. În unele ţări din Uniunea Euopeană, precum Franţa sau Italia, bacşişul nu este impozitat, aceasta fiind o practică comună şi acceptată ca un obicei social”, mai explică autorii proiectului.  În 2022, ministrul Câciu susținea acest impozit, afirmând că este o solicitare a Horeca: “Există o astfel de solicitare din partea Horeca. Acolo este o formă de fiscalizat. Dacă industria este de acord, chiar industria o cere, suntem într-o altfel de abordare. Nu facem o analiză ca să nu distorsionăm mediul. Aici mediul de afaceri ne cere o măsură. Analiza poate fi făcută mai rapid decât să stăm până la 1 iulie, de exemplu".  

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră