joi 15 mai
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: bolos

96 articole
Politică

Comisia Europeană nu înțelege de ce România nu vrea să construiască spitale cu banii PNRR - presă

Comisia Europeană nu înțelege de ce România nu vrea să construiască spitale cu banii PNRR, arată o notă de informare transmisă de ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene (MIPE) către ministere, notă citată de Digi 24. Citește și: Noi măsuri de jupuire a contribuabililor pregătite de Guvern, deși salariile bugetarilor cresc în continuare Inițial, PNRR prevedea construcția, din aceste fonduri, a 24 de spitale, dar acum guvernul Ciolacu II își asumă finalizarea, cu fonduri PNRR, a doar 13 spitale.  Comisia Europeană nu înțelege de ce România nu vrea să construiască spitale cu banii PNRR „Reducerea obiectivului privind construcția de unități spitalicești noi, la 13, ar trebui să conducă și la o reducere proporțională a bugetului alocat. Ar trebui să fie furnizate și explicații suplimentare cu privire la justificarea circumstanțelor obiective (probleme juridice neprevăzute, creșteri ale costurilor din cauza întreruperilor lanțului de aprovizionare etc). În plus, pe logica revizuirii anterioare a PNRR, ar fi trebuit păstrat un număr de 15 unități spitalicești, pentru a menține valoarea alocării”, arată documentul citat de Digi 24.  Postul arată că ministrul Sănătății, Alexandru Rafila, nu a răspuns unei solicitări de a comenta situația.  În loc să folosească granturile PNRR, România se va împrumuta „Iniţial, când am pornit Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă, am pornit la drum cu 24, după care la prima renegociere au rămas 19, iar acum discuţiile cu Comisia Europeană au fost ca toate acele spitale care au contractele de achiziţie publică încheiate şi munca în şantier începută să poată continua finanţarea din Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă. Această negociere este în momentul de faţă în lucru cu reprezentanţii Comisiei, urmează să fie definitivată în cursul acestei luni. Îngrijorarea pe care o are Comisia este că aceste proiecte de infrastructură spitalicească, care sunt complexe şi cu un nivel ridicat de risc de implementare, nu vor fi finalizate până pe 31 august 2026 (...) Niciunul dintre aceste spitale nu va rămâne în voia sorţii, înţelegând importanţa pe care o au. 13 sunt în discuţie cu Comisia Europeană pentru ca să fie păstrate la finanţare din Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă. Diferenţa de şase, până la 19, cât ne-am angajat, analizăm posibilitatea de a fi transferate în Programul de sănătate sau în împrumutul BEI”, spunea ministrul Proiectelor Europene, Marcel Boloș, la 1 aprilie. 

Comisia Europeană nu înțelege de ce România nu vrea să construiască spitale cu banii PNRR Foto: Facebook
Zero euro absorbție pe fondurile europene de coeziune alocate Sănătății Foto: Facebook
Eveniment

Pe lângă dezastrul PNRR: zero euro absorbție pe fondurile europene de coeziune alocate Sănătății

Pe lângă dezastrul PNRR acum apar date privind eșecul sumelor alocate României în exercițiul bugetar 2021-2027: zero euro absorbție pe fondurile europene de coeziune alocate Sănătății până la 31 martie 2025. Citește și: Salariile unor bugetari din Guvern au crescut cu 7-8.000 de lei într-un an, ajungând la 30.000 lei Zero euro absorbție pe fondurile europene de coeziune alocate Sănătății Pentru comparație, Programul Transport are deja o absorbție efectivă de peste 10%, adică Bruxelles-ul a decontat sumele solicitate de guvernul de la București. Transporturile au cea mai mare alocare din fondurile de coeziune, 9,6 miliarde de euro.  Datele publicate de Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene, arată că pe Programul Sănătate, finanțat din Fondurile de Coeziune 2021-2027, nu s-a depus până la 31 martie 2025 nici o cerere de plată. Programul este de aproape patru miliarde de euro și până acum s-a primit prefinanțarea (avansul) de circa 185 milioane de euro.  Sunt la același nivel, zero absorbție, și „Incluziune și Demnitate Socială” și „Tranziție Justă”.  Programul „Educație și Ocupare” are o ridicolă rată de absorbție de 0,39%, iar cel pentru Digitalizare era, la 31 martie 2025, la 0,77%. În schimb, se aborbiseră 13,86% din cele 5,25 miliarde euro alocate „Dezvoltării durabile”.  Și absorbția la nivel regional stă prost. Regiunea Nord-Vest, din care face parte Bihorul, stă cel mai bine, cu o rată de absorbție efectivă de 7,60% (adică sume cerute la decontare și acceptate de UE) din alocarea de 1,43 miliarde de euro. Pe locul II vine Regiunea Vest ( din care fac parte Timiș și Arad) cu absorbție de 5,89%, iar pe utlimul loc este București-Ilfov - 1,29%. 

CSM protestează împotriva tăierii pensiilor speciale Foto: Facebook CSM
Politică

CSM protestează împotriva tăierii pensiilor speciale, chiar dacă România va pierde 231 milioane euro

CSM protestează vehement împotriva tăierii pensiilor speciale, chiar dacă România va pierde 231 milioane euro din PNRR dacă nu îndeplinește corect jalonul 215. Acest jalon prevede „Intrarea în vigoare a cadrului legislativ pentru reducerea cheltuielilor cu pensiile speciale”. Inițial, jalonul a fost considerat îndeplinit, dar CCR a decis că este neconsituțională impozitarea progresivă a acestor pensii. Urmare a deciziei CCR, care modifica ceea ce fusese deja convenit cu Bruxelles-ul, Comisia Europeană a suspendat complet plata celei de-a treia tranșe din PNRR.  Citește și: Cine sunt vinovații pentru dezastrul PNRR, potrivit lui Boloș: Grindeanu, Burduja, Bucura-Oprescu și ministerul de Finanțe România va pierde 230 de milioane de euro dacă nu elimină sau modifică sistemul de pensii speciale, a spus ministrul Investițiilor și Fondurilor Europene, Marcel Boloș, acum patru zile. Cu toate acestea CSM a anunțat a că refuză orice modificare a pensiilor speciale și amenință cu un „blocaj” - o posibilă sugestie la o nouă grevă ilegală a judecătorilor.  Potrivit luju.ro, acest comunicat a fost adoptat și de procurorii, și de judecătorii din CSM, un extrem de rar moment de unitate.  CSM protestează împotriva tăierii pensiilor speciale „Orice reluare a dezbaterilor publice referitoare la pensia de serviciu readuce în actualitate riscul revenirii la situația extrem de dificilă cu care sistemul judiciar s-a confruntat în anii anteriori pe fondul acelorași incertitudini ale magistraților în privința statutului lor, fapt care ar conduce la un un real blocaj la nivelul instituțiilor autorității judecătorești”, se arată în comunicatul CSM. „Consiliul atrage atenția că orice modificare a legislației privind drepturile magistraților se poate face numai cu respectarea standardelor constituționale în materie și, în orice caz, în urma unui dialog autentic și onest cu reprezentanții sistemului judiciar. Pe de altă parte, nu poate fi ignorat faptul că reglementarea privind statutul judecătorilor și procurorilor a fost amendată de dată recentă, în anul 2023 fiind adoptată Legea nr. 282/2023 prin care s-a stabilit soluția normativă potrivită sub aspectul pensiilor magistraților, cu asigurarea garanțiilor adecvate din perspectiva acestei componente financiare a independenței justiției, situație care a avut efectul stabilizator în privința resurselor umane din sistemul judiciar”, mai atrage atenția consiliul - fără a preciza că această lege a fost schimbată prin decizia CCR.  Furia CSM pare să fi fost declanșată de intenția ca liderii PSD, PNL și UDMR să-și asume un nou proiect de modificare a sistemului de pensii speciale, proiect care să marcheze îndeplinirea jalonului 215 din PNRR.   

Cine sunt vinovații pentru dezastrul PNRR, potrivit lui Boloș Foto: Facebook
Politică

Cine sunt vinovații pentru dezastrul PNRR, potrivit lui Boloș: Grindeanu, Burduja, Bucura-Oprescu

Cine sunt vinovații pentru dezastrul PNRR, potrivit lui Boloș: Grindeanu, Burduja, Bucura-Oprescu și ministerul de Finanțe. Un document al ministerului Investițiilor și Proiectelor Europene (MIPE) arată punctual ce măsuri au ratat ministerele Transporturilor, Energiei, Muncii și Finanțelor, ceea ce a dus la neîndeplinirea a șase jaloane din cererea trei de plată - chiar dacă numele demnitarilor care conduc aceste structuri nu sunt menționate.  Citește și: Pensiile românilor, afectate indirect de tarifele lui Trump: suma enormă pierdută de fondurile din Pilonul II Însă principala problemă este, de fapt, legată de faptul că CCR a declarat neconstituțională impozitarea progresivă a pensiilor speciale, „un principiu care a fost esențial pentru abordarea generală a reformei” - explică MIPE.  Cine sunt vinovații pentru dezastrul PNRR Ce nu a făcut ministerul Transporturilor:  nu a respectat legislația privind achizițiile publice la semnarea unor contracte privind reabilitarea căii ferate. Mai exact, n-a mai publicat în Jurnalul Oficial al UE (echivalentul Monitorului Oficial) „erate” care schimbau condiții importante, precum eliminarea unor cerințe privind experiența tehnică și profesională. politizarea numirilor la conducerile Metrorex, CNAIR, CFR, CNIR și CFR  Marfă Ministerul Energiei: politizarea numirilor, plus selecție netransparentă și posibile conflicte de interese, la 17 companii din energie Ministerul de Finanțe: plafonul pentru microîntreprinderi trebuia redus până la pragul de eligibilitate de înregistrare în scopuri de TVA. Ministerul Muncii: este considerat responsabil de schimbarea, pe șest, a legislației privind pensiile speciale. Faptul că CCR a declarat neconsituțională impozitarea progresivă a pensiilor speciale a dus la suspendarea „integral” a cererii trei de plată, arată MIPE.  În sfârșit, vinovat de eșecul PNRR este și Secretariatul General al Guvernului, care, la selecția conducerii Agenției pentru Monitorizarea și Evaluarea Performanțelor Întreprinderilor Publice (AMEPIP), nu a respectat principiile guvernanței corporative. 

Asociația personalului din Justiție cere Comisiei Europene să nu se atingă de pensiile speciale Foto: CSM
Eveniment

Asociația personalului din Justiție cere Comisiei Europene să nu se atingă de pensiile speciale

RoJust, asociația personalului din Justiție, cere agresiv Comisiei Europene să nu se atingă de pensiile speciale ale magistraților. Potrivit unui comunicat RoJust, „reformarea pensiilor de serviciu ale magistraților s-a realizat cu respectarea normelor constituționale – care prevăd inclusiv principiul universal al neretroactivității legii civile, dar și cu respectarea Jalonului nr. 215 din PNRR”. Citește și: Cine ar fi trimișii speciali ai lui Ciolacu la Trump: un ex-fan Călin Georgescu și Lucian Romașcanu, fost director de tabloid Comisia Europeană a blocat o tranșă de 231 milioane de euro din PNRR după ce Curtea Constituțională a decis că este neconstituțională supraimpozitarea pensiilor speciale ale magistraților - încălcându-se astfel ceea ce se convenise cu această comisie. Ministrul investițiilor europene, Marcel Boloș, a explicat că România are șase luni să rezolve problema. Asociația personalului din Justiție cere Comisiei Europene să nu se atingă de pensiile speciale Însă, acum, magistrații din RoJust refuză să accepte orice atingere adusă pensiilor lor.  RoJust a scris Comisiei Europene și Guvernului. „Am solicitat, în esență   Comisiei Europene, prin Grupul operativ pentru reformă și investiții să își revizuiască observațiile cu privire la neîndeplinirea jalonului nr. 215 din Planul National de Reziliență și Redresare al României, întrucât apreciem că, reformarea pensiilor de serviciu ale magistraților s-a realizat cu respectarea normelor constituționale – care prevăd inclusiv principiul universal al neretroactivității legii civile,  dar și cu respectarea Jalonului nr. 215 din PNRR și că nu s-ar putea reveni asupra constatării inițiale de îndeplinire a obligațiilor pentru singurul motiv al intervenirii Deciziei Curții Constituționale nr.724/2024 prin care a fost înlăturată supraimpozitarea pensiilor de serviciu in condițiile în care în Jalonul 215, s-a prevăzut în mod expres că pensiile magistraților beneficiază de protecția deciziilor Curții Constituționale, în limitele explicite din argumentele Curții”, susțineRoJust. Boloș și RoJust au date diferite despre baza de calcul a pensiilor În scrisoare, RoJust susține că jalonul din PNRR a fost îndeplinit prin „reducerea bazei de calcul prin diluarea ei la un procent de 80% din media indemnizațiilor de încadrare brute lunare și a sporurilor avute în ultimele 48 de luni de activitate înainte de data pensionării- perioadă când de regulă magistrații pot activa la instanțe inferioare și au o indemnizație mai mică decât cea din ultima lună de activitate, cum se prevedea anterior”. Dar recent, în Parlament, ministrul Boloș a vorbit despre un alt procent, de 85%, sugerând că acesta ar trebui redus: „A doua variantă este cea pe care experţii Băncii Mondiale au elaborat-o în ceea ce priveşte procentul care se primeşte sub formă de pensie din venit la data pensionării. Acum este 85% din acest venit brut realizat şi stagiul de cotizare luat în calcul este de 5 ani. În acest context discutăm de un procent şi un stagiu de cotizare ajustat”.  RoJust mai scrie că: „Problema de echitate a impozitării pensiilor magistraţilor nu a facut parte din continutul jalonului 215 si impunerea unei asemenea conditii pentru efectuarea platii transei excede celor convenite cu partea română”. 

România trebuia să modernizeze 24 de spitale prin PNRR, dar au mai rămas doar 13 Foto: Inquam/Saul Pop
Eveniment

România trebuia să modernizeze 24 de spitale prin PNRR. Au mai rămas 13

România trebuia să modernizeze 24 de spitale prin PNRR, dar au mai rămas 13, iar restul se vor face cu bani împrumutați de la Banca Europeană de Investiții (BEI), a explicat, azi, ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Marcel Boloș. Citește și: Cine este obscurul secretar de stat din MApN care a spus că va chema poliția dacă ne invadează rușii Guvernarea PSD-PNL a înființat, în 2022, o agenție pentru dezvoltarea infrastructurii în sănătate, ANDIS. Agenția are peste 80 de posturi.  Însă, acum, Marcel Boloș arată că, urmare a întârzierilor în modernizarea spitalelor, acestea sunt scoase de pe lista proiectelor care primesc granturi prin PNRR. Citește și: Cine este obscurul secretar de stat din MApN care a spus că va chema poliția dacă ne invadează rușii România trebuia să modernizeze 24 de spitale prin PNRR „Iniţial, când am pornit Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă, am pornit la drum cu 24, după care la prima renegociere au rămas 19, iar acum discuţiile cu Comisia Europeană au fost ca toate acele spitale care au contractele de achiziţie publică încheiate şi munca în şantier începută să poată continua finanţarea din Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă. Această negociere este în momentul de faţă în lucru cu reprezentanţii Comisiei, urmează să fie definitivată în cursul acestei luni. Îngrijorarea pe care o are Comisia este că aceste proiecte de infrastructură spitalicească, care sunt complexe şi cu un nivel ridicat de risc de implementare, nu vor fi finalizate până pe 31 august 2026 (...) Niciunul dintre aceste spitale nu va rămâne în voia sorţii, înţelegând importanţa pe care o au. 13 sunt în discuţie cu Comisia Europeană pentru ca să fie păstrate la finanţare din Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă. Diferenţa de şase, până la 19, cât ne-am angajat, analizăm posibilitatea de a fi transferate în Programul de sănătate sau în împrumutul BEI. Deci, în momentul de faţă, analizele şi discuţiile pe care le avem sunt ca proiectele să aibă identificate surse de finanţare şi să nu afectăm infrastructura de sănătate”, a spus Boloș, la o audiere în Parlament. 

231 de milioane de euro vor fi tăiați din PNRR dacă nu rezolvăm problema pensiilor speciale Foto: Inquam/Octav Ganea
Politică

231 de milioane de euro vor fi tăiați din PNRR dacă nu rezolvăm problema pensiilor speciale - Boloș

231 de milioane de euro vor fi tăiați din PNRR dacă nu rezolvăm problema pensiilor speciale, a spus ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Marcel Boloș, la o audiere în Parlament.  Citește și: Cine este obscurul secretar de stat din MApN care a spus că va chema poliția dacă ne invadează rușii El a explicat și care sunt cele două variante de rezolvare a acestei situații, subliniind că problemele sunt legate de pensiile magistraților, nu de pensiile militarilor.  Milioane de euro vor fi tăiați din PNRR dacă nu rezolvăm problema pensiilor speciale „Sunt în lucru două variante. Varianta în care peste un anumit prag al pensiilor se va impune un anumit procent de impozitare a veniturilor, dar această măsură este parte a pachetului de măsuri pentru reforma fiscală, pentru că avem şi un jalon în ceea ce priveşte reforma fiscală. Acest prag urmează să fie discutat în funcţie de simulările pe care le avem la Ministerul de Finanţe, pentru că echitatea priveşte cât ia în mână un magistrat raportat la ceilalţi beneficiari din sistemul public de pensii. (...) A doua variantă este cea pe care experţii Băncii Mondiale au elaborat-o în ceea ce priveşte procentul care se primeşte sub formă de pensie din venit la data pensionării. Acum este 85% din acest venit brut realizat şi stagiul de cotizare luat în calcul este de 5 ani. În acest context discutăm de un procent şi un stagiu de cotizare ajustat, dar şi aici trebuie să definitivăm simulările împreună cu reprezentanţii Comisiei Europene", a explicat Boloș. Demnitarul a arătat că România are șase luni să rezolve această problemă sau va pierde banii. 

Boloș recunoaște că România a îndeplinit doar 14% din PNRR Foto: Facebook
Politică

Boloș recunoaște că România a îndeplinit doar 14% din PNRR și este pe locul patru de la coada UE

Ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Marcel Boloș, recunoaște că România a îndeplinit doar 14% din PNRR și este pe locul patru de la coada UE. În acest moment, din PNRR, 9,2 miliarde sunt în ţară, din care 4 miliarde de euro sunt plătiţi pentru implementarea investiţiilor şi diferenţa se găseşte în celebrul buffer, la Banca Naţională a României, a mai arătat el. Citește și: EXCLUSIV Șomeră cu Porsche Cayenne, simpatizantă PNL, fostă secretară în Germania, angajată consilier superior la Ministerul Energiei România a îndeplinit doar 14% din PNRR  „Deci, din total, 14% ne-am îndeplinit până în prezent. Acesta este un clasament. Sub noi mai există Bulgaria, Ungaria, care au avut problemele pe care le ştim, şi Polonia”, a arătat demnitarul. Însă, întrebat câţi bani ar trebui să intre anul acesta, Boloş a spus că sunt așteptați 10 miliarde de euro. „Lecţia PNRR-ului şi filozofia PNRR-ului spune foarte clar: Nu-ţi faci reformele, plăteşti un cost foarte scump”, a arătat el. „Exemplul cel mai simplu este cel legat de AMEPIP, cu o procedură administrativă pentru care ţi se blochează 400 de milioane de euro, de ce? Pentru că e o procedură de respectat pentru numirea conducerii unei instituţii. În timp ce noi ne luptăm ca să facem economii de cheltuială, reducem posturi pe la ministere, dar înseamnă, ca şi economie de cheltuială, foarte puţin în raport cu aceste costuri usturătoare ale neîndeplinirii reformelor, care înseamnă miliarde de lei. Deci, discutăm de viitorul ţării şi de sursele de finanţare pentru proiectele strategice de infrastructură, care dezvoltă România pentru următorii 50 de ani”, a mai arătat demnitarul.  AMEPIP este o instituţie în subordinea guvernului şi în coordonarea prim-ministrului, prin Secretariatul General al Guvernului (SGG). AMEPIP a devenit operaţională în martie 2024. În luna iulie 2024, conducerea agenţiei, respectiv preşedintele Mihai Precup şi vicepreşedinţii Ciprian Hojda şi Victor Moraru, a demisionat în urma neregulilor semnalate de Comisia Europeană privind procedura de selecţie a acestora. Procesul de numire a conducerii AMEPIP este legat de unul dintre jaloanele pe care România nu le-a îndeplinit pentru a primi cea de-a treia cerere de plată din PNRR. Pentru a fi îndeplinit acest jalon, în valoare de 400 milioane de euro, trebuie desfăşurat un proces corect de recrutare şi selecţie, explica Ziarul Financiar. 

USR propune eliminarea impozitului pe bacșiș Foto: Facebook
Politică

USR propune eliminarea impozitului pe bacșiș. Eșec total în colectarea veniturilor din acest impozit

USR propune eliminarea impozitului pe bacșiș, după ce statul a înregistrat un eșec total în colectarea veniturilor din acest impozit. Ideea acestui impozit a aparținut fostului ministru PSD de Finanțe, Adrian Câciu. În 2023, statul estima că va încasa 90 de milioane de lei din acest impozit, dar a reușit să colecteze doar 30 de milioane de lei.  În primele cinci luni de la implementarea măsurii, în Vaslui s-a plătit impozit totalizând 2.583 de lei, adică o medie de numai 517 lei pe lună.  Citește și: Primul semn că AUR vrea să scape de Georgescu: Târziu îi cere să clarifice afirmațiile despre Moldova USR propune eliminarea impozitului pe bacșiș După acest eșec, deputatul USR Claudiu Năsui a propus aborgarea impozitului, propunerea sqa fiind semnată de mai mulți parlamentari din același partid. „În ansamblu, încărcătura birocratica crescuta şi ineficienţa măsuii de impozitare a bacşişului în domeniul horeca sugerează că aceasta nu este o soluţie optimă pentm generarea de venituri fiscale şi ar putea avea consecinţe negative asupra economiei şi societăţii în ansamblu”, scriu inițiatorii proiectului. „Bacşişul este, în esenţă, o sumă de bani oferită în mod voluntar de către clienţi, în semn de apreciere pentru  serviciile primite. Este un gest de generozitate şi recunoaştere a calităţii serviciilor oferite de către angajaţii din domeniul ospitalităţii. Impozitarea bacşişului ar contrazice această natură voluntară şi generoasă a acestui gest. În unele ţări din Uniunea Euopeană, precum Franţa sau Italia, bacşişul nu este impozitat, aceasta fiind o practică comună şi acceptată ca un obicei social”, mai explică autorii proiectului.  În 2022, ministrul Câciu susținea acest impozit, afirmând că este o solicitare a Horeca: “Există o astfel de solicitare din partea Horeca. Acolo este o formă de fiscalizat. Dacă industria este de acord, chiar industria o cere, suntem într-o altfel de abordare. Nu facem o analiză ca să nu distorsionăm mediul. Aici mediul de afaceri ne cere o măsură. Analiza poate fi făcută mai rapid decât să stăm până la 1 iulie, de exemplu".  

Valoarea fondurile europene primite de România a trecut de pragul de 100 de miliarde de euro Foto: Asociația Pro Infrastructura
Economie

Valoarea fondurilor europene primite de România a trecut de pragul de 100 de miliarde de euro

Valoarea fondurilor europene primite de România a trecut de pragul de 100 de miliarde de euro, anunță ministrul Marcel Boloș pe Facebook.  „Cine este interesat de banii UE? România este bogată, eu nu am nevoie de banii lor. Poporul român îl are pe Dumnezeu. Deci nu ne interesează. Independența unei țări vine din capacitatea de a se finanța singură”, a spus recent Călin Georgescu într-o discuție cu Natalia Morari, o fostă candidată la alegerile din Republica Moldova. Valoarea fondurile europene a trecut de 100 miliarde euro Datele publice, de pe site-ul ministerului de Finanțe, arată că România a contribuit lșa bugetul UE - până la final de ianuarie 2025 - cu puțin sub 33 de miliarde de euro, deci beneficiul net este de circa 67 de miliarde de euro. „𝐃𝐞 𝐥𝐚 𝐚𝐝𝐞𝐫𝐚𝐫𝐞, 𝐑𝐨𝐦𝐚̂𝐧𝐢𝐚 𝐚 𝐩𝐫𝐢𝐦𝐢𝐭 𝐩𝐞𝐬𝐭𝐞 𝟏𝟎𝟎 𝐝𝐞 𝐦𝐢𝐥𝐢𝐚𝐫𝐝𝐞 𝐝𝐞 𝐞𝐮𝐫𝐨 𝐝𝐢𝐧 𝐟𝐨𝐧𝐝𝐮𝐫𝐢 𝐞𝐮𝐫𝐨𝐩𝐞𝐧𝐞, 𝐯𝐚𝐥𝐨𝐚𝐫𝐞 𝐛𝐫𝐮𝐭𝐚̆ (...) Cifra spune foarte multe, valoarea investițiilor realizate este aproximativ egală cu valoarea PIB-ului la momentul aderării. Dacă suntem inconștienți, blamăm blocul european, dar faptul că ne aflăm în cel mai bun moment al dezvoltării țării noastre este un lucru care se datorează apartenenței la comunitatea europeană și NATO. Ce au adus banii aceștia concret: În infrastructură, aproape 900 km de autostrăzi și drumuri expres au fost construiți în ultimele două decenii. Peste 2 milioane de români au fost conectați la rețeaua de canalizare. Peste 100.000 de companii au primit granturi pentru dezvoltare. Mii de școli și spitale au fost renovate, dotate sau extinse. S-au creat locuri de muncă stabile și s-au atras investiții noi”, a scris Boloș pe Facebook. 

România a cheltuit o sumă ridicol de mică din PNRR Foto: Inquam/Octav Ganea
Eveniment

România a cheltuit o sumă ridicol de mică din PNRR

România a cheltuit efectiv o sumă ridicol de mică din PNRR, arată un membru al Consiliului de Administrație al BNR, Cristian Popa: doar 4,1 miliarde de euro din 28,5 miliarde sunt efectiv consumate. Alte 5,3 miliarde de euro sunt încasate, dar necheltuite, iar uriașa sumă de 19,1 miliarde de euro este încă disponibilă, dar neîncasată. Citește și: EXCLUSIV Un inspector ANAF care a închis ochii la evaziunea Nordis, avere uriașă: vilă în București (517 mp), casă de vacanță, terenuri. Doar din salariu și un împrumut de la o „persoană fizică” Cererea trei de plată din PNRR, depusă în decembrie 2023, nu a fost aprobată nici acum de Comisia Europeană. În plus, potrivit lui Cristian Popa, România a fost singura țară din UE care era să fie sancționată prin suspendarea PNRR urmare a deficitului excesiv. România a cheltuit o sumă ridicol de mică din PNRR „România se confruntă cu întârzieri majore. Până la sfârșitul lunii septembrie 2024, din totalul de 28,5 miliarde euro, țara noastră a încasat doar 9,4 miliarde euro, adică aproximativ o treime. Problema este că, din acești bani, doar 4,1 miliarde euro erau efectiv cheltuite la finalul trimestrului III din 2024. În termeni de jaloane și ținte, România a îndeplinit doar 14% din ce își asumase, cu 448 jaloane rămase din 518 (date ale Comisiei Europene). Asta înseamnă că ritmul de absorbție și implementare este extrem de lent. Fără reforme, respectiv jaloane îndeplinite, miliardele nu vor mai veni. În plus, România a fost singura țară în pericol de suspendare a angajamentelor de plată sau a plăților, în baza articolului 10 din Regulamentul Facilității de Redresare și Reziliență, care sancționează statele membre care nu corectează deficitul excesiv. Am mai spus-o și în trecut: PNRR nu este doar despre absorbția unor fonduri europene, ci despre modernizarea structurală a României. Este greu de imaginat o altă ocazie în care cineva îți oferă 28,5 miliarde euro pentru dezvoltare și îți cere doar să faci ceea ce oricum era necesar: reforme, disciplină fiscală și să investești eficient, strategic, să faci ceva să îți fie mai bine pe termen lung. Beneficiile sunt duble: nu doar că ai o sursă solidă de finanțare, dar ai și un set clar de reforme și mecanisme de implementare care să sprijine o dezvoltare sustenabilă. Este, desigur, important să primim undițe, nu pește, pentru a ne descurca și atunci când programul expiră. Mai avem mai puțin de doi ani la dispoziție pentru a valorifica această oportunitate. La final, sumele necheltuite se pierd”, a scris Popa, pe Facebook. Ministrul fondurilor europene, Marcel Boloș, a arătat recent că modificarea legii pensiilor speciale, după ce aceasta fusese negociată și convenită cu UE, este unul din motivele blocajului PNRR.

Se vor tăia 300 de milioane de euro din PNRR pentru că marile companii din Energie sunt sub control politic Foto: Ministerul Energiei
Eveniment

Se vor tăia 300 de milioane de euro din PNRR

Pentru că guvernul Ciolacu a politizat Hidroelectrica, Nuclearelectrica și Romgaz, ni se vor tăia 300 de milioane d euro din PNRR, a explicat Marcel Boloș într-un interviu pentru Agerpres. Însă Boloș a folosit un limbaj încâlcit și a părut chiar să apere decizia de a numi conduceri ale acestor mari companii de stat fără să se respecte regulile convenite cu Comisia Europeană. Citește și: Antisemitism brutal al „președintelui ales” Georgescu: „Dumnezeu l-a făcut pe Adam și Eva, nu pe Adan și Ițik” Se vor tăia 300 de milioane de euro din PNRR „Am avut şi avem în continuare suspendate 300 de milioane de euro pentru ceea ce înseamnă guvernanţa corporaţiilor din sectorul energetic. Aici discutăm de cel puţin trei companii importante: Hidroelectrica, Nuclearelectrica şi Romgaz, pentru care urmează să definitivăm cu Comisia Europeană, care va avea o vizită în perioada 10-14 februarie, modalitatea prin care să înaintăm pe îndeplinirea jalonului, fie prin reluarea procedurilor la aceste companii sau înlocuirea unor membri ai Consiliului de Administraţie, pentru ca să facem dovada îndeplinirii jalonului. Dacă această încheiere de contracte a avut la bază un viciu care se dovedeşte a fi unul ce rezultă din scrisoarea Comisiei de suspendare a fondurilor, atunci eu consider că sunt argumente suficiente astfel încât aceste contracte să fie reziliate. Evident, dacă e prevăzută plata salariilor compensatorii, să fie făcută această plată. Dar este total nefiresc să avem un cost usturător pentru un astfel de jalon - discutăm de 300 de milioane de euro - pentru un motiv extrem de pueril: n-am respectat o procedură de selectare a administratorilor şi în felul acesta pierdem o grămadă de bani. Să nu uităm că vin reformele şi mai dure în Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă şi atunci, dacă ne poticnim la proceduri administrative care ţin de normalitatea implementării lor, atunci ce o să facem când jaloanele privind reformele sunt mult mai complexe şi mult mai costisitoare din punct de vedere al bugetului?”, a explicat Boloș.

România riscă să piardă 660 milioane euro din PNRR Foto: Inquam/Octav Ganea
Politică

România riscă să piardă 660 milioane euro din PNRR

România riscă să piardă 660 de milioane de euro din PNRR fiindcă a modificat legea pensiilor speciale în favoarea specialilor, după ce primise OK-ul Bruxelles-ului, a arătat, azi, într-un interviu pentru Agerpres, ministrul fondurilor europene, Marcel Boloș. Într-un limbaj evaziv, Boloș a recunoscut că și guvernul Ciolacu, nu doar CCR și Parlamentul, sunt vinovate de această situație. Citește și: Guvernul taie un miliard din banii Capitalei. „Cer scuze bucureştenilor că le-am transmis că partidele la guvernare vor înţelege ceva” – Nicușor Dan România riscă să piardă 660 milioane euro din PNRR Mai întâi, demnitarul PNL a arătat, folosind același limbaj întortocheat, că legea pensiilor speciale a fost modificată după ce se primise acceptul Comisiei Europene. „Concluzia a fost că legea privind pensiile speciale a fost validată de către Comisia Europeană. Dar (există) toată această reactivare pe care noi o avem prin diversele decizii, fie ale Parlamentului, poate uneori chiar și ale Guvernului României, care nu țin cont de ireversibilitate, pentru că aici avem o regulă fundamentală care ține de implementarea PNRR-ului, și anume cea care privește ireversibilitatea jaloanelor. Dacă vom activa de fiecare dată jaloane închise, vom avea parte de același tratament, respectiv costul usturător al reformelor se va regăsi în pierderile pe care ni le asumăm. Dar este un cost mult prea mare față de oportunitatea pe care o avem, pentru că acești bani din PNRR stau la baza celor 113 obiective de investiții pe care le derulează România, cu o valoare de 28 de miliarde de euro”. Ulterior, el a arătat cât costă „reversibilitatea” acestui jalon: „Jalonul cu pensiile speciale, 660 de milioane de euro”. În același interviu pentru Agerpres, Marcel Boloș a arătat că menținerea unor conduceri politizate în companiile de stat costă 1,1 miliarde de euro.

Boloș recunoaște că pensiile speciale au blocat PNRR-ul Foto: Inquam/Octav Ganea
Eveniment

Boloș recunoaște că pensiile speciale au blocat PNRR-ul

Noul ministru al Investițiilor și Proiectelor Europene, Marcel Boloș, recunoaște că pensiile speciale au blocat PNRR-ul: „Într-adevăr, avem pentru cererea de plată numărul trei o serie de jaloane față de care Comisia nu a validat încă faptul că au fost îndeplinite. Unul dintre cele mai importante jaloane este cel legat de pensiile speciale”. Citește și: Ponta, „paradit” de fostul procuror Negulescu, zis „Portocală”: trebuie să plătească daune morale de 25.000 de lei pentru că l-a făcut „interlop” Boloș recunoaște că pensiile speciale au blocat PNRR-ul Comisia validase ca fiind îndeplinit jalonul privind reforma pensiilor speciale, dar ulterior legislația a fost modificată, iar Curtea Constituțională a declarat ca fiind neconstituționale prevederile privind supraimpozitarea unor pensii speciale. Acum, Boloș anunță că Uniunea Europeană va relua evaluarea acestui obiectiv. „Așteptăm decizia Curții Constituționale, pe data de 4 februarie, în ceea ce privește pensiile militarilor și pe de altă parte, avem pronunțarea pe care deja Curtea Constituțională a avut-o pentru ceea ce înseamnă impozitarea cu 20% a pensiilor speciale și, desigur, de aici neconstituționalitatea acestei decizii. Așteptăm aceste decizii să fie publicate în Monitorul Oficial și așteptăm și vizita Comisiei Europene anunțată pentru perioada 10-14 februarie”,a declarat ministrul la Antena 3. Un alt jalon neîndeplinit se datorează, potrivit lui Boloș, numirilor făcute în companiile din Energie, companii subordonate ministerului condus de colegul său de partid, Sebastian Burduja. „Dar acest jalon este unul dintre cele mai importante pe care le avem pentru cererea de plată numărul trei, alături de ceea ce spuneați și dumneavoastră în ceea ce privește numirea în consiliile de administrație, mai ales jaloanele care privesc numirile la Ministerul Energiei, pentru că acolo, din ce avem ca și numiri în consiliile de administrație pentru trei companii, astăzi Comisia Europeană a reținut și a suspendat 400 de milioane de euro pentru neîndeplinirea acestui jalon. Și de aceea, în această perioadă discutăm inclusiv la nivel de Guvern, pentru a găsi o soluție încât aceste numiri să fie deblocate și cumva să reușim să facem dovada că aceste jaloane sunt îndeplinite”, a susținut Boloș. El a mai arătat că procedura pentru numirea președinților și vicepreședinților AMEPIP - afgenția care ar monitoriza performanța întreprinderilor publice - costă România alte 400 de milioane de euro

Două zile după recitificarea bugetului, Finanțele descoperă că îi lipsesc sute de milioane de lei Foto: Inquam/Octav Ganea
Politică

Finanțele descoperă că îi lipsesc sute de milioane de lei

Două zile după recitificarea bugetului prin OUG, Finanțele descoperă că îi lipsesc sute de milioane de lei și cere acești bani din fondul de rezervă la Guvernului. Ministerul condus de Marcel Boloș are nevoie de circa 250 de milioane de lei pentru ajutoare de stat și încă 17,5 milioane de lei pentru o campanie de informare, prin Poștă, a companiilor care ar putea beneficia de amnistia fiscală. Citește și: Guvernul a tăiat 16 miliarde lei din cheltuielile cu PNRR și a crescut cu 18 miliarde de lei cheltuielile cu salariile bugetarilor. Consiliul Fiscal atrage atenția asupra riscurilor majore Finanțele descoperă că îi lipsesc sute de milioane de lei „Solicităm suplimentarea creditelor bugetare existente cu suma de 251.400.000 lei. Aceste credite bugetare fiind necesare în vederea asigurării plății ajutorului de stat în lunile septembrie și octombrie 2024”, se arată ăn nota de fundamentare a unui proiect de hotărâre de guvern. Prin acest proiect, se aprobă suplimentarea bugetului Ministerului Finanțelor cu 251.400 mii lei din Fondul de rezervă bugetară la dispoziția Guvernului. Prin altă hotărâre de guvern, ministerul condus de Marcel Boloș mai cere 17,5 milioane de lei, tot din fondul de rezervă, pentru „organizarea unei campanii de comunicare prin poștă pentru a crește numărul contribuabililor care sunt informați cu privire la beneficiile” amnistiei fiscale. Campania se va adresa persoanelor fizice care nu au internet sau nu îl folosesc. „Urmează să se comunice contribuabililor care nu sunt înrolați în serviciul «Spațiul privat virtual» o informare, împreună cu documentele necesare pentru accesarea măsurilor de amnistie fiscală reprezentând anularea unor obligații bugetare reglementate de Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 107/2024 și, după caz, încasarea în numerar sau prin intermediul cardului bancar, a obligațiilor bugetare care fac obiectul anulării potrivit legii, în baza unei convenții încheiată de Poșta Română cu Agenția Națională de Administrare Fiscală”, explică Finanțele.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră