sâmbătă 20 iunie
Login Contact
DeFapt.ro

Etichetă: bnr

67 articole
Politică

Viceguvernator BNR spune că România trebuie să treacă la euro și pentru a se îndepărta de Rusia

Viceguvernatorul BNR Leonardo Badea a scris un articol pentru publicație germană Tagesspiegel în care susține că România trebuie să-și stabilească un termen realist pentru a trece la euro. Citește și: Veștea, ajutat de Nazare - care ar urma să fie la Finanțe și în viitorul Guvern - să-și facă program Printre alte argumente, el spune că trecerea la euro ar ancora România la Vest: „Având în vedere situația instabilă din punct de vedere al securității din Europa de Est, aderarea României la zona euro ar sublinia, de asemenea, angajamentul durabil și irevocabil al țării noastre față de blocul european și ar exclude o schimbare politică de direcție către Rusia”. Badea a fost parlamentar PSD și președinte al Autorității de Supraveghere Financiară (2017-2019).  Trei argumente în favoarea euro În afară de acest argument, Badea prezintă trei motive pentru adoptarea euro. „Primul se referă la eforturile actuale de stabilizare a finanțelor publice. România realizează cea mai ambițioasă consolidare bugetară de la criza financiară globală încoace. Este o combinație între disciplina cheltuielilor, măsuri de creștere a veniturilor și compromisuri politice dificile. Aceasta reprezintă o investiție în reziliența economică și credibilitatea României. Tot ceea ce elimină punctele slabe reduce riscurile la nivel de stat, îmbunătățește condițiile de finanțare pentru întreprinderi și gospodării și creează premise mai bune pentru creșterea economică pe termen lung. Criticii adoptării monedei euro invocă pierderea unei politici monetare independente. Însă al doilea argument al meu este următorul: marja de manevră reală a unei economii mici și deschise, precum a noastră, este oricum limitată. Aproximativ 72 % din comerțul nostru exterior se realizează cu statele membre ale UE. Un al treilea aspect se referă la modelul de creștere pe termen lung al României. Adoptarea monedei euro ar consolida integrarea noastră în lanțurile valorice ale economiei UE. România se află în așa-numita «capcană a veniturilor medii», în care o țară în curs de dezvoltare stagnează după o perioadă de creștere puternică și nu reușește să facă tranziția către statutul de stat industrial prosper. Pentru a ieși din această capcană, sunt necesare investiții durabile în infrastructură, capacități de producție, inovare, tehnologie și capital uman”, a scris Badea.  „Ungaria, pe de altă parte, demonstrează că o monedă națională nu poate proteja de una singură o economie națională împotriva consecințelor dezechilibrelor politice. Croația și, mai recent, Bulgaria au adoptat însă ambele moneda euro, demonstrând astfel că reformele susținute și disciplina politică pot conduce, în cele din urmă, la o integrare mai profundă și la o încredere sporită din partea investitorilor. Reformele necesare în România pentru adoptarea monedei euro sunt, în mare măsură, aceleași pe care țara trebuie să le pună în aplicare oricum, pentru a-și asigura prosperitatea pe termen lung”, mai explică viceguvernatorul BNR.       

Leonardo Badea spune că România trebuie să adopte euro pentru a se îndepărta de Rusia Foto: Inquam/George Calin
Restaurante scumpe în Iași, semn de bunăstare (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Prețurile mari din restaurantele din Iași sunt un semn de bunăstare, spune un oficial BNR

Prețurile tot mai mari din restaurantele din Iași reprezintă un indicator al creșterii nivelului de trai și al dezvoltării economice a orașului, consideră Eugen Rădulescu, consilier al guvernatorului BNR. Restaurantele scumpe din Iași înseamnă bunăstare Într-un interviu, acesta a lăudat diversitatea ofertei din sectorul HoReCa și a afirmat că tarifele ridicate reflectă existența unei puteri de cumpărare mai mari decât în urmă cu un deceniu. Citește și: VIDEO Comandorul Mateiu arată, la podcastul „Cum e, de fapt?”, de ce afacerea Sig Sauer era dubioasă Potrivit lui Rădulescu, transformarea Iașului a fost alimentată în special de industria IT și de rolul important al orașului ca centru universitar. Oficialul BNR susține că atragerea forței de muncă din Republica Moldova, Ucraina și alte regiuni ale țării contribuie la apropierea economică a Iașului de nivelul Bucureștiului. Continuarea, în Ziarul de Iași

TikTok nu înseamnă carieră, avertizează BNR (sursa: Pexels/greenwish _)
Eveniment

Tinerii care visează la celebritate pe TikTok își pot rata viitorul profesional, avertisment de la vârful BNR

Eugen Rădulescu, consilier al guvernatorului BNR, avertizează că iluzia succesului rapid pe TikTok și pe alte platforme sociale îi poate îndepărta pe mulți tineri de educație și de o carieră solidă. TikTok nu înseamnă carieră, avertizează BNR Economistul susține că rețelele de socializare pot fi utile pentru divertisment, însă nu pot înlocui pregătirea profesională necesară pentru a face față cerințelor tot mai ridicate ale pieței muncii. Citește și: Nazare, reconfirmat în guvernul Veștea. Cel puțin alți trei miniștri din cabinetul Bolojan, păstrați Potrivit acestuia, companiile și instituțiile importante selectează candidații prin procese de recrutare riguroase, în care competențele reale cântăresc mai mult decât relațiile sau diplomele obținute formal. Rădulescu consideră că tinerii care își construiesc viitorul exclusiv în jurul celebrității online riscă să descopere prea târziu că și-au compromis șansele de dezvoltare profesională. Continuarea, în Ziarul de Iași

Eugen Rădulescu, consilierul lui Mugur Isărescu, avertizează: România nu mai poate plăti împrumuturi (sursa: Inquam Photos/George Călin)
Economie

Avertisment dur de la BNR: pensiile speciale, plătite din împrumuturi externe imposibil de returnat

România continuă să acopere o parte importantă a cheltuielilor publice prin împrumuturi contractate la costuri ridicate, în contextul în care deficitul bugetar a atins anul trecut 9,3% din Produsul Intern Brut, unul dintre cele mai mari niveluri înregistrate în Uniunea Europeană. Împrumuturi care nu generează nimic Potrivit lui Eugen Rădulescu, consilier al guvernatorului Băncii Naționale a României, acest model de finanțare devine din ce în ce mai dificil de menținut pe termen lung. Citește și: Bolojan povestește că a aflat adevărata dimensiune a deficitului abia după două săptămâni la Guvern Oficialul BNR atrage atenția că statul se împrumută la dobânzi de aproximativ 7% pentru a susține cheltuieli bugetare care nu generează creștere economică și nu contribuie la dezvoltarea infrastructurii sau a investițiilor publice. În opinia sa, printre cele mai vizibile exemple se numără finanțarea pensiilor speciale și a unor măsuri adoptate în perioade electorale. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Creșterea economică accelerată favorizează instabilitatea pieței (sursa: Pexels/Jakub Zerdzicki)
Economie

O creștere economică accelerată face mai mult rău, avertizează economistul-șef al BNR

Valentin Lazea, economistul-șef al Băncii Naționale a României, pune sub semnul întrebării una dintre convingerile larg răspândite în dezbaterea economică din România: ideea că o rată cât mai mare de creștere economică reprezintă întotdeauna un avantaj. Creștere economică mare, instabilitate și mai mare Potrivit acestuia, economia românească a depășit faza dezvoltării accelerate, iar încercările de a susține artificial ritmuri anuale de creștere de 5-6% prin stimularea consumului și prin deficite bugetare ridicate pot genera efecte negative pe termen mediu și lung. Citește și: VIDEO De ce piloții români au doborât drona din Estonia, dar nu și pe cea de la Galați. Explicațiile ministrului Miruță la podcastul „Cum e, de fapt?” În cadrul unei prezentări dedicate produsului intern brut potențial al României, Lazea a explicat că economia locală poate avansa într-un ritm sustenabil de aproximativ 2,5%-3% pe an. În opinia sa, depășirea constantă a acestui nivel creează dezechilibre macroeconomice care afectează stabilitatea financiară și competitivitatea economiei. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Mircea Marian
Opinii

ANALIZĂ Cea mai mare problemă pentru PNL: nominalizarea lui Alexandru Nazare drept premier

Nu Cătălin Predoiu sau Hubert Thuma sunt cea mai mare problemă a PNL. Aceștia au fost deja identificați ca fiind agenți de influență ai PSD, demascați și dezarmați. Bolojan nici măcar nu se grăbește să facă un Congres PNL, ca să schimbe conducerea - deși trei dintre prim-vicepreședinți, Predoiu, Adrian Veștea și Nicoleta Pauliuc, îi sunt ostili și au militat pentru menținerea alianței cu PSD.  PNL este, deci, în acest moment sub controlul lui Bolojan, care efectiv trage partidul după el.  Problema este ce va face PNL dacă Nicușor Dan îl desemnează pe Alexandru Nazare drept premier. Nazare a jucat excepțional această oportunitate. A stat lipit de Bolojan și i-a lăudat măsurile, dar cu grijă, să nu-și ostilizeze PSD-ul. Din noiembrie 2025, cel puțin, numele să este vehiculat ca succesor al actualului șef al Guvernului, dar nimeni nu l-a asociat grupării anti-Bolojan Predoiu-Thuma. Ajuns în politică în cadrul PDL-ului, undeva prin 2007 - a fost susținut de fostul ministru al Transporturilor, Anca Boagiu, care l-a promovat în acei ani - actualul ministru de Finanțe are conexiuni politice bune. A fost secretar de stat la Transporturi din 2010 în 2012, ministru al Transporturilor în 2012, în cabinetul Ungureanu, ministru de Finanțe în guvernul Cîțu, timp de circa șase luni. Nu a lăsat nimic în urma sa, nici o măsură memorabilă. Dar nici nu a supărat pe nimeni. Probabil mulți îi sunt datori.  În octombrie 2024 este parașutat în CA-ul BNR - el find absolvent de Științe Politice, la SNSPA. Ca să ajungă ministru de Finanțe în cabinetul Bolojan, s-a suspendat din CA-ul BNR, deci poate reveni, dacă proiectele sale politice eșuează. Și încă un detaliu: Alexandru Nazare s-ar fi suspendat din PNL când a ajuns în CA-ul BNR, iar acum nu este, oficial, membru de partid. Pe scurt, are un profil de premier aproape perfect pentru actuala criză: continuator al măsurilor luate de Bolojan, semi-apolitic, nu a supărat pe nimeni din coaliția majoritară PSD-PNL-USR-UDMR (niciodată nu a atacat „greaua moștenire” a lui Ciolacu/Tanczos Barna și nu a prezentat vreo dezvăluire despre matrapazlâcurile PSD). Una peste alta, are o aură de „tehnocrat”, dar este foarte bine conectat politic. Nimeni nu poate indica vreo idee strălucită a acestui personaj sau vreun proiect pe care să-l inițieze și să-l finalizeze, dar după alde Ciolacu, standardele sunt destul de jos... Acest profil generează uriașe probleme pentru PNL, care nu îl va putea ataca, dacă este propus premier. Ba mai mult, este pretextul perfect ca unii lideri liberali să-l susțină, inclusiv intrând în guvern.  În sfârșit, faptul că presa evită să discute despre Nazare - ce biografie are, cine l-a ajutat în politică, ce afaceri are - poate fi un indiciu că este intenționat protejat. În schimb, apar zilnic diverse alte nume - așa cum, pe vremuri, la fiecare schimbare de guvern, se invoca numele tehnocratului Călin Georgescu.  Ce părere am eu despre această variantă? Nazare este garanția unui status quo favorabil PSD-ului: taxele rămân mari și nu se fac reforme în zonele care afectează cu adevărat formațiunea lui Grindeanu, adică în primul rând în companiile de stat. Profilul său, călduț, neconflictual cu PSD-ul, multe vorbe goale, de lemn..., ne arată la ce trebuie să ne așteptăm. Să ne amintim însă că și Ciucă părea vandabil: general, experiență în Irak, blabla. Și s-a terminat catastrofal. 

Majorări de pensii, avertisment BNR (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Economie

Economia nu mai poate susține majorări spectaculoase ale pensiilor. Avertismentul BNR

După marea recalculare a pensiilor, care a adus venituri mai mari pentru milioane de pensionari, presiunea asupra bugetului de stat a crescut semnificativ, fiind acoperită în mare parte prin împrumuturi. Majorări de pensii, avertisment BNR Economistul-șef al Banca Națională a României, Valentin Lazea, avertizează că România nu își mai poate permite noi majorări spectaculoase ale pensiilor, similare celor din ultimii ani, fără riscuri serioase pentru stabilitatea economică. Citește și: Ce este Eversheds Sutherland, compania cu care Cotroceniul a încheiat un contract de lobby în SUA: un gigant mondial al serviciilor juridice Prezent la un eveniment organizat la Universitatea Alexandru Ioan Cuza din Iași, oficialul BNR a explicat studenților că o nouă creștere de amploare a cheltuielilor sociale ar putea afecta echilibrele financiare ale țării. Potrivit acestuia, viitoarele majorări ale pensiilor trebuie să fie sustenabile și corelate cu posibilitățile reale ale economiei românești. Continuarea, în Ziarul de Iași

Consilier al guvernatorului BNR: reducerea cheltuielilor administrației locale, „insuficientă” Foto: Guvernul României
Eveniment

Consilier al guvernatorului BNR: reducerea cu 10% a cheltuielilor administrației locale, „cu totul insuficientă”

Un consilier al guvernatorului BNR, Eugen Rădulescu, afirmă, într-un articol pentru site-ul contributors, că reducerea cu 10% a cheltuielilor administrației locale, este „ cu totul insuficientă”. El mai arată că cinci milioane de persoane vor munci până la 65-70 de ani, iar 200-250 de mii de pensionari speciali vor duce „un trai tihnit, de la o vârstă la care pot să se gândească să devină părinți”.  Citește și: Ex-șef al IPJ Gorj, pensionar special, pus de ministrul USR al Economiei la conducerea uzinei de armament Sadu. Viorel Salvador Caragea a absolvit Școala de Subofițeri de Poliție Consilier al guvernatorului BNR: reducerea cheltuielilor administrației locale, „insuficientă” „În loc să eliberăm resurse pentru mai multă eficiență economică, pentru reducerea ocupării forţei de muncă în administraţie, o parte însemnată a clasei politice pare încremenită în anul 1968, dar cu o tot mai insaţiabilă nevoie de resurse financiare. O prăpădită de reducere cu 10% a costurilor de funcționare a administrației locale, cu totul insuficientă de altminteri, reprezintă singurul obiectiv pe care, poate, îl vom vedea legiferat în 2026, ceea ce va duce la economii cu totul marginale în cheltuirea banului public şi fără vreo modificare de substanţă a caracterului extractiv al filosofiei de funcţionare a sistemului”, a scris Rădulescu.  El mai arată că numărul pensionarilor speciali depășește 200 de mii, iar pensiile speciale se apropie la 1% din PIB. „Dacă nu rezolvăm această situație spinoasă, vom avea o falie dramatică în mijlocul societății, pentru că 5 milioane de persoane vor munci până la 65-70 de ani, iar alții 200-250 de mii, poate și mai mulți în câţiva ani, vor duce un trai tihnit, de la o vârstă la care pot să se gândească să devină părinți. Aici nu mai este vorba doar de instituții extractive, ci și de fracturi sociale greu de surmontat”, a explicat consilierul guvernatorului BNR. 

Consilier al guvernatorului BNR desființează TVR Foto: TVR
Politică

Consilier al guvernatorului BNR desființează TVR: audiențe penibile, „plătim gras familii întregi”

Eugen Rădulescu, consilier al guvernatorului BNR, desființează TVR: audiențe penibile, „plătim gras familii întregi”, a arătat el, într-un articol pe site-ul Contributors. În articol, el arată că guvernul Bolojan este sabotat în efortul de a reduce deficitul bugetar. Citește și: Averea făcută de Ciolacu și amicii săi politici cu ajutorul statului - arată Mihai Răzvan Moraru, candidat la președinția CJ Buzău Consilier al guvernatorului BNR desființează TVR „Cel mai recent exemplu în acest sens l-a furnizat chiar televiziunea națională. Fostul președinte director general, Dan Turturică, într-o ultimă decizie de conducător, a majorat substanțial, cu multe mii de lei lunar, salariile personalului, cu o motivare de teatru al absurdului: «recompensă pentru efortul depus, motivație pentru a continua să lucreze și în viitor, cel puțin la fel de mult și de bine, un argument în plus pentru a nu părăsi instituția». TVR este locul unde sunt plătiți peste două mii de oameni, din bani publici, adică din impozitele și taxele plătite de cetățenii români, audiențele obținute fiind mai jos decât penibile. Cu alte cuvinte, plătim gras familii întregi, apărate de sacrosanctele contracte colective de muncă, mai imuabile decât cele 10 porunci din Vechiul Testament. Iar dacă o cere cutuma, mai umflăm cu multe milioane de lei lunar un stat de plată oricum supradimensionat, iar asta pentru o activitate ce pendulează între penibil și ridicol”, a scris Rădulescu. 

Un viceguvernator BNR, Cosmin Marinescu, anunță apocalipsa Foto: Inquam/George Calin
Eveniment

Viceguvernator BNR anunță apocalipsa: „O deviație a PIB către -3,5%” în 2026

Un viceguvernator BNR, Cosmin Marinesscu, fost consilier prezidențial în administrația Iohannis, anunță apocalipsa: „Edificatoare sunt contracția PIB cu 0,2%, semnalată pentru trimestrul III, dar mai ales intrarea economiei în zona unui deficit de cerere consistent încă din 2025, și mult mai semnificativ în 2026, când proiecțiile arată o deviație a PIB către -3,5%, output-gap negativ comparabil cu situația crizei financiare din 2009 și cu valorile din anii pandemiei”.  Citește și: Cum se jefuiește un spital al cărui manager are un salariu uriaș În 2009, PIB-ul României a scăzut cu 7,1%, iar în 2020 cu 3,9%.  Viceguvernator BNR anunță apocalipsa Marinescu a apreciat că inflația - despre ca a scris că este „cea mai perfidă amenințare economică la adresa bunăstării națiunilor” - va rămâne ridicată.  „Începând cu jumătatea anului, România a reintrat într-o etapă de inflație ridicată, de fapt, cea mai mare inflație din Europa în contextul actual. Inflația a atins un vârf de 9,9% în august și septembrie, apoi 9,8% în octombrie, și ne așteptăm să persiste la un nivel ridicat și în lunile următoare, dar pe o traiectorie descendentă. Saltul recent al inflației are în principal resorturi administrative, nu atât monetare, fiind cauzat de scumpirea energiei electrice, în iulie, și de majorarea impozitelor indirecte, începând cu luna august”, a scris el, într-un articol pe propriul blog.  „Estimările de specialitate indică faptul că aproape jumătate din inflația curentă este atribuită modificării cotelor TVA și ale accizelor și, respectiv, creșterii prețurilor la energie. Însă de la mijlocul anului viitor, puseul inflaționist generat de aceste cauze va ieși din calculul inflației anuale”, mai arată Marinescu. Însă el apără măsurile Guvernului: „Acum trebuie să acordăm prioritate sustenabilității financiare. Orice alunecare a rating-ului ar avea un impact negativ asupra perspectivelor de dezvoltare. Este îmbucurător să vedem, în ultima perioadă, o serie de aprecieri pozitive ale măsurilor de ajustare fiscal-bugetară, materializate în reducerea costurilor de finanțare pe termen lung ale statului, sub nivelul de 7%”. 

O nouă valoare record pentru aur (sursa: Pexels/Sergei Starostin)
Eveniment

Gramul de aur a depășit 506 lei (cotație BNR) și continuă să crească

O nouă valoare record pentru aur. Banca Națională a României (BNR) a anunțat marți o nouă valoare record pentru aur. Gramul s-a scumpit cu 3,8344 lei (+0,76%), ajungând la 506,4161 lei, după ce luni fusese cotat la 502,5817 lei. O nouă valoare record pentru aur Aceasta este cea mai mare valoare înregistrată vreodată, confirmând trendul ascendent al metalului prețios pe piața internațională. Citește și: Minciunile lui Ciolacu: „Avem cele mai mici venituri din Europa. Toată Europa are impozitare progresivă” În același timp, moneda națională a pierdut teren în fața euro.  Cursul stabilit marți de BNR a fost de 5,0737 lei pentru un euro, în creștere cu 0,21 bani (+0,04%) față de cotația precedentă, de 5,0716 lei. Astfel, leul continuă să resimtă presiunea raportului euro, menținându-se peste pragul de 5 lei/euro. Dolarul american scade sub 4,32 lei În schimb, leul s-a apreciat în raport cu dolarul american. Cotația oficială BNR a fost de 4,3122 lei pentru un dolar, în scădere cu 1,31 bani (-0,3%) față de nivelul de luni, de 4,3253 lei. Această evoluție marchează o ușoară relaxare pentru cei care au plăți sau economii în moneda americană. Francul elvețian continuă să crească Pe de altă parte, leul s-a depreciat în raport cu francul elvețian. BNR a anunțat marți un curs de 5,4401 lei/franc, în creștere cu 0,87 bani (+0,16%) față de cotația precedentă, de 5,4314 lei. Francul rămâne una dintre monedele cele mai stabile și apreciate în perioade de incertitudine economică, iar această tendință se reflectă și în evoluția locală.

„E posibil să evităm recesiunea, dar nu este nimic sigur”, spune Cristian Popa Foto: Facebook
Economie

„E posibil să evităm recesiunea, dar nu este nimic sigur”, spune un membru al CA al BNR

„E posibil să evităm recesiunea, dar nu este nimic sigur”, spune un membru al CA al BNR, Cristian Popa, la o emisiune a Ziarului Financiar.  Citește și: Gafă a Finanțelor: au anunțat că deficitul a scăzut, la șapte luni, cu 5,4 miliarde lei, după care au corectat. La departamentul comunicare lucrează 19 oameni Produsul intern brut a înregistrat o creștere de 0,3 % faţă de acelaşi trimestru din anul 2024 pe seria brută şi de 2,1% pe seria ajustată sezonier, a anunțat Institutul Național de Statistică (INS). De asemenea, în semestrul I 2025, PIB a crescut cu 0,3% comparativ cu semestrul I 2024, pe seria brută şi cu 1,4% pe seria ajustată sezonier. „E posibil să evităm recesiunea, dar nu este nimic sigur” „E posibil să evităm recesiunea, dar nu este nimic sigur. Scenariul nostru de bază este că rămânem pe creştere economică, dar mică, între 0 şi 1, probabil sub jumătatea intervalului”, a spus Popa, citat de ZF.  „Totuşi există un risc şi suntem atât de aproape de zero creştere economică încât nu ar trebui să ne mire dacă un trimestru sau două vor fi cu minus”, a mai afirmat el.   Creşterea PIB ar fi mai degrabă mai aproape de zero – dacă economia ar stagna în termeni trimestriali pentru restul anului, creşterea ar fi de doar 0,3% în 2025, arăta, la 7 iulie, Ştefan Posea, economist la ING Bank România. 

Cine este angajatul la stat de care nu ați auzit, dar care câștigă mai mult decât Isărescu Foto: Invest Energy
Eveniment

Cine este angajatul la stat de care nu ați auzit, dar care câștigă mai mult decât Isărescu

Cine este angajatul la stat de care nu ați auzit, dar care câștigă mai mult decât Mugur Isărescu: Bogdan Stănescu, a cărui funcție de bază este „consilier strategie” la Banca Națională, dar a fost plasat în mai multe consilii de administrație care îi aduc câștiguri enorme. Citește și: Ce CV are șefa CSM, Elena Costache, care crede că o pensie de 11.000 de lei este mică Cine este angajatul la stat de care nu ați auzit, dar care câștigă mai mult decât Isărescu Stănescu are aproape obișnuitul CV al personajelor trimise de statul român în multiple CA-uri: a făcut dreptul la o universitate modestă, Hyperion, și, în paralel, a ajuns inginer la Universitatea de Petrol și Gaze din Ploiești. În 2001 a ajuns doctor la Academia de Poliție - scandalurile privind doctoratele plagiate de la această academie au dus, până la urmă, la desființarea acestei școli doctorale. Are patru masterate, inclusiv la SNSPA și, din nou, Academia de Poliție.  Cariera sa a explodat în 2010, după ce a ajuns consilier al lui Bogdan Olteanu, la acel moment viceguvernator al BNR. În 2016, Jurnalul scria că încasează 12 salarii de la stat.  Câți bani a încasat Stănescu în anul fiscal 2024 în diferite funcții în care l-a plasat statul român: Președinte Consiliu de Administrație (CA) Depogaz, filială Romgaz: 254.669 lei, net, anual CA Rompetrol (ca reprezentant al Ministerului Energiei): 168.000 de lei Președinte al directoratului la Societatea de Administrare a Participațiilor în Energie (SAPE): 567.134 de lei. Salariul de la BNR a fost secretizat în declarația de avere. Sumele declarate sunt în valoare de peste 990.000 de lei. Mugur Isărescu are 1.022.856 de lei anual, deci dacă Stănescu mai câștigă doar 10.000 de lei pe lună de la BNR - unde un șef de birou are, net, între 9.900 de lei și 18.800 lei/lună/net - înseamnă că primește mai mulți bani decât legendarul său șef.  Averea lui Stănescu este imensă: a achiziționat, în 2022, două BMW-uri și are patru apartamente. 

Declarațiile de avere au dispărut de pe site-ul BNR Foto: Inquam/Octav Ganea
Eveniment

Declarațiile de avere au dispărut de pe site-ul BNR. Instituția, condusă de un fost turnător la Securitate, Mugur Isărescu

Declarațiile de avere au dispărut de pe site-ul BNR, la ora redactării acestei știri. Nu se mai regăsesc nici declarațiile de avere ale conducerii Băncii, nici cele angajaților. Totuși, pe site mai apar drepturile salariale, plus primele și bonusurile.  Situația a fost semnalată de un cititor DeFapt.ro. Declarațiile de avere au dispărut de pe site-ul BNR „Chiar dacă s-a comunicat extrem de clar că decizia Curții constitutionale referitoare la nepublicarea declaratiilor de avere produce efecte pentru viitor și nu privește declarațiile de avere și de interese depuse anterior publicării deciziei în Monitorul Oficial al României, există instituții care au șters de pe site-urile proprii toate declarațiile depuse de-a lungul anilor, eliminand complet sectiunile dedicate acestora”, ne-a scris acesta. Observația cititorului este corectă. Citește și: Declarațiile de avere deja publice nu pot fi șterse, CCR le-a secretizat doar pe cele care vor fi depuse Într-adevăr, BNR pare a fi singura instituție unde au dispărut toate declarațiile de avere. Ele pot fi regăsite însă pe site-ul Agenției Naționale de Integritate. În declarația din 24 octombrie 2024, Mugur Isărescu menționa o casă la Gruiu, Ilfov, un apartament în București și o casă de vacanță la Drăgășani, Vâlcea. El deține bijuterii, tablouri, icooane și o colecție numismatică de circa 270.000 de euro. Salariul său net a fost în 2023 de 1,08 milioane de lei, iar pensia de 322.097 lei.  CNSAS a prezentat două note informative date de Isărescu, redactate de mână și semnate cu numele conspirativ. El a raportat Securității că un coleg „are răbufniri destul de dese de nemulțumire față de aspecte sociale precum transportul în comun din Drumul Taberei (acuză că îi răpește mai mult de o oră), încălzirea locuinței, aprovizionarea cu alimente, programele de televiziune. Are tendința de a face comparații cu situația din alte țări”. 

ROBOR la 3 luni, scădere ușoară (sursa: Pexels/Jakub Zerdzicki)
Economie

ROBOR a mai scăzut puțin, dar e departe de cotația de acum un an

ROBOR la 3 luni, scădere ușoară. Indicele ROBOR la 3 luni, utilizat pentru calculul dobânzilor la creditele de consum în lei cu dobândă variabilă, a înregistrat marți o ușoară scădere, conform datelor publicate de Banca Națională a României (BNR). ROBOR la 3 luni, scădere ușoară Indicele ROBOR la 3 luni a înregistrat marți o ușoară scădere ajungând la 7,14% pe an, comparativ cu 7,15% înregistrat în ședința precedentă. Citește și: EXCLUSIV Patronul Nuba, clubul unde Sorin Grindeanu se afișa cu Laura Vicol, împrumut la PSD de 1,6 milioane de lei printr-o firmă fără activitate La începutul lui 2025, indicele ROBOR la 3 luni se situa la 5,92%, dar a început să crească începând cu data de 6 mai, la doar două zile după primul tur al alegerilor prezidențiale, când a urcat la 6,08% pe an. ROBOR la 6 luni, folosit pentru calculul dobânzilor la creditele ipotecare în lei cu dobândă variabilă, a scăzut la 7,19%, față de 7,21% în ziua precedentă. ROBOR la 12 luni a coborât la 7,30%, de la 7,33%. IRCC, alternativa la ROBOR, aflată în scădere În ceea ce privește IRCC (Indicele de Referință pentru Creditele Consumatorilor), acesta este reglementat prin OUG 19/2019 și este calculat ca medie a ratelor dobânzilor interbancare din trimestrul IV 2024. Nivelul actual este de 5,55% pe an, în scădere față de 5,66% în trimestrul anterior.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră