sâmbătă 22 februarie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: bnr

43 articole
Eveniment

România a cheltuit o sumă ridicol de mică din PNRR

România a cheltuit efectiv o sumă ridicol de mică din PNRR, arată un membru al Consiliului de Administrație al BNR, Cristian Popa: doar 4,1 miliarde de euro din 28,5 miliarde sunt efectiv consumate. Alte 5,3 miliarde de euro sunt încasate, dar necheltuite, iar uriașa sumă de 19,1 miliarde de euro este încă disponibilă, dar neîncasată. Citește și: EXCLUSIV Un inspector ANAF care a închis ochii la evaziunea Nordis, avere uriașă: vilă în București (517 mp), casă de vacanță, terenuri. Doar din salariu și un împrumut de la o „persoană fizică” Cererea trei de plată din PNRR, depusă în decembrie 2023, nu a fost aprobată nici acum de Comisia Europeană. În plus, potrivit lui Cristian Popa, România a fost singura țară din UE care era să fie sancționată prin suspendarea PNRR urmare a deficitului excesiv. România a cheltuit o sumă ridicol de mică din PNRR „România se confruntă cu întârzieri majore. Până la sfârșitul lunii septembrie 2024, din totalul de 28,5 miliarde euro, țara noastră a încasat doar 9,4 miliarde euro, adică aproximativ o treime. Problema este că, din acești bani, doar 4,1 miliarde euro erau efectiv cheltuite la finalul trimestrului III din 2024. În termeni de jaloane și ținte, România a îndeplinit doar 14% din ce își asumase, cu 448 jaloane rămase din 518 (date ale Comisiei Europene). Asta înseamnă că ritmul de absorbție și implementare este extrem de lent. Fără reforme, respectiv jaloane îndeplinite, miliardele nu vor mai veni. În plus, România a fost singura țară în pericol de suspendare a angajamentelor de plată sau a plăților, în baza articolului 10 din Regulamentul Facilității de Redresare și Reziliență, care sancționează statele membre care nu corectează deficitul excesiv. Am mai spus-o și în trecut: PNRR nu este doar despre absorbția unor fonduri europene, ci despre modernizarea structurală a României. Este greu de imaginat o altă ocazie în care cineva îți oferă 28,5 miliarde euro pentru dezvoltare și îți cere doar să faci ceea ce oricum era necesar: reforme, disciplină fiscală și să investești eficient, strategic, să faci ceva să îți fie mai bine pe termen lung. Beneficiile sunt duble: nu doar că ai o sursă solidă de finanțare, dar ai și un set clar de reforme și mecanisme de implementare care să sprijine o dezvoltare sustenabilă. Este, desigur, important să primim undițe, nu pește, pentru a ne descurca și atunci când programul expiră. Mai avem mai puțin de doi ani la dispoziție pentru a valorifica această oportunitate. La final, sumele necheltuite se pierd”, a scris Popa, pe Facebook. Ministrul fondurilor europene, Marcel Boloș, a arătat recent că modificarea legii pensiilor speciale, după ce aceasta fusese negociată și convenită cu UE, este unul din motivele blocajului PNRR.

România a cheltuit o sumă ridicol de mică din PNRR Foto: Inquam/Octav Ganea
Datoria externă a crescut cu 18,013 miliarde euro Foto: Financial Intelligence
Eveniment

Datoria externă a crescut cu 18,013 miliarde euro

Datoria externă totală a României a crescut în primele zece luni cu 18,013 miliarde euro, până la 186,348 miliarde euro, a anunțat, azi, Banca Națională a României (BNR). Citește și: Moștenirea Gabrielei Firea lovește peste ani în bucureșteni: Societatea de Transport București ar putea falimenta, urmare a unui contract dubios din 2020 Datoria externă a crescut cu 18,013 miliarde euro „În perioada ianuarie - octombrie 2024, datoria externă totală a crescut cu 18,013 miliarde euro, până la 186,348 miliarde euro. În structură: datoria externă pe termen lung a însumat 138,198 miliarde euro la 31 octombrie 2024 (74,2% din totalul datoriei externe), în creştere cu 13,2% faţă de 31 decembrie 2023; datoria externă pe termen scurt a înregistrat la 31 octombrie 2024 nivelul de 48,150 miliarde euro (25,8% din totalul datoriei externe), în creştere cu 4,2% faţă de 31 decembrie 2023”, arată datele BNR. Investiţiile directe ale nerezidenţilor în România au însumat 5,512 miliarde euro (comparativ cu 5,904 miliarde euro în perioada ianuarie - octombrie 2023), din care participaţiile la capital (inclusiv profitul reinvestit estimat) au însumat valoarea netă de 4,246 miliarde euro, iar creditele intragrup au înregistrat valoarea netă de 1,266 miliarde euro. Importurile cresc, crește deficitul balanței de plăți În perioada ianuarie-octombrie 2024 contul curent al balanţei de plăţi a înregistrat un deficit de 24,210 miliarde euro, comparativ cu 18,453 miliarde euro în perioada ianuarie-octombrie 2023. În structura acestuia, balanţa bunurilor a consemnat un deficit mai mare cu 3,706 miliarde euro, balanţa serviciilor a înregistrat un excedent mai mic cu 1,690 miliarde euro, balanţa veniturilor primare a înregistrat un deficit mai mare cu 793 milioane euro, iar balanţa veniturilor secundare a înregistrat un excedent mai mare cu 432 milioane euro. Rata serviciului datoriei externe pe termen lung a fost 15,7% în luna octombrie 2024, comparativ cu 18% în anul 2023. Gradul de acoperire a importurilor de bunuri şi servicii la 31 octombrie 2024 a fost de 5,8 luni, în comparaţie cu 5,6 luni la 31 decembrie 2023. Gradul de acoperire a datoriei externe pe termen scurt, calculată la valoarea reziduală, cu rezervele valutare la BNR la 31 octombrie 2024 a fost de 103,5%, comparativ cu 99,7% la 31 decembrie 2023.

Cristela Georgescu, contabilitate cu profesor SRI (sursa: Inquam Photos/George Călin)
Investigații

Cristela Georgescu, contabilitate cu profesor SRI

Cristela Georgescu, contabilitate cu profesor SRI. Conexiunile acesteia trec printr-un program de master organizat de FABIZ împreună cu Serviciul Român de Informații, apoi pe la Banca Națională a Românei și ajung până la Asociația Română pentru Clubul de la Roma. Liantul dintre familia Georgescu și toate aceste instituții este profesorul milionar Marcel Vulpoi, patronul unei firme mari de contabilitate. Citește și: Ciolacu a cheltuit, din pixul său, fără nici un fel de control al Parlamentului, aproape 18 miliarde de lei, doar în primele opt luni din 2024 Societatea de contabilitate Vulpoi & Toader Management a oferit un spațiu pentru sediul social al firmei înființate de Cristela Georgescu la finalul anului 2023, dar îi ține și contabilitatea. Contactat de către DeFapt.ro, profesorul milionar Marcel Vulpoi a declarat că firma sa ține într-adevăr contabilitatea societății înființare de Cristela Georgescu. Iar pe Călin Georgescu îl cunoaște pentru că au lucrat împreună la ONU, la Programul Națiunilor Unite pentru Dezvoltare. Firmă anonimă, adresă publică Călin Georgescu, în declarația de avere depusă în calitate de candidat la alegerile prezidențiale, a menționat că soția sa, Cristela Georgescu, a primit un salariu de 25.458 lei de la o firmă al cărei nume a fost anonimizat în documentul citat. Însă Călin Georgescu a lăsat la vedere adresa firmei: str. Doctor Felix, nr. 87, Sector 1, București. Citește și: Călin Georgescu ar fi fost „acoperit” al SIE, ceea ce explică și documentul penibil al SIE din CSAT, dar și bâlbele autorităților, spune un expert în intelligence Plecând de la această informație neanonimizată, DeFapt.ro a aflat că la adresa respectivă își are sediul social firma Cristela Georgescu Education SRL, înființată de Cristela Georgescu în decembrie 2023. La aceeași adresă funcționează și Vulpoi & Toader Management SRL, cea mai mare firmă de contabilitate și consultanță românească. Unul dintre fondatorii societății Vulpoi & Toader Management este Marcel Vulpoi, pe care publicațiile economice l-au prezentat drept "profesorul milionar". Vulpoi: "Noi îi ținem contabilitatea" Întrebat de către DeFapt.ro dacă Cristela Georgescu este angajată la firma sa, Marcel Vulpoi a infirmat. "Nu este angajată la mine. Nu, nu! Cred că societatea mea ține contabilitatea la PFA-ul dânsei sau firmă, nu știu ce are. Nu este angajată la firma noastră. Stați să sun la HR ca să întreb", a spus Marcel Vulpoi. După câteva minute, a revenit: "Da, nu e angajată, noi îi ținem contabilitatea pentru firma care vinde cărți și nu știu ce cursuri. Nu (o plătim noi – n.r.), noi încasăm. Nu știu dacă are sediul social la noi, nu cred. Avem și sedii sociale, dar nu știu dacă ăla e la noi acolo". Ulterior, Vulpoi a confirmat că sediul social al Cristela Georgescu Education SRL este într-unul din birourile deținute de Vulpoi & Toader Management. "Cel mai bine ar fi să o întebați pe doamna cum a ajuns la mine" Cum a ajuns Cristela Georgescu la firma Vulpoi & Toader Management, Marcel Vulpoi nu a vrut să zică. "Cel mai bine ar fi să o întebați pe doamna cum a ajuns la mine. Chiar nu vreau să intru în chestiuni de natură politică", a spus Marcel Vulpoi. Dar acesta nu este străin de familia Georgescu. Vulpoi a recunoscut că îl cunoaște pe Călin Georgescu de foarte mult timp, de pe vremea când lucrau amândoi la Organizația Națiunilor Unite (ONU). "Îl știu (pe Călin Georgescu – n.r.). Am lucrat la ONU cu dânsul. Da! Era la PNUD, la Programul Națiunilor Unite pentru Dezvoltare. Era comisar sau nu mai știu ce funcție avea, dar dânsul răspundea de România la momentul acela la ONU", a spus Marcel Vulpoi. Vulpoi - Tolici (BNR) - Asociația Clubul de la Roma O altă legătură interesantă a lui Marcel Vulpoi este Daniela Cornelia Tolici. Cei doi au fost asociați în firma Terra Green Management, înființată în anul 2009 în Corbeanca. Daniela Cornelia Tolici este soția lui Mugur Tolici, actualmente șef de Resurse Umane al Băncii Naționale Române. Om de încredere al guvernatorului Mugur Isărescu, Mugur Tolici a girat toate angajările controversate de la Banca Națională a României (inclusiv pe cea a Vioricăi Dăncilă). Mugur Tolici este și directorul executiv al Asociației Române pentru Clubul de la Roma, organizație din care a făcut parte și Călin Georgescu. Asociația Română pentru Clubul de la Roma este condusă de guvernatorul BNR, Mugur Isărescu. În timpul campaniei electorale, pe diverse site-uri au apărut mai multe fotografii cu Călin Georgescu și Mugur Isărescu. Soția candidatului, adjunctă de bancă "Domnul Călin Georgescu a fost secretarul general al Clubului de la Roma din România în perioada 2009-2013, la propunerea academicianului Mircea Maliţa, care era preşedintele, şi ulterior preşedintele onorific, al Clubului din România. După Mircea Maliţa, guvernatorul Mugur Isărescu era preşedintele executiv al Clubului, deci avea discuţii tehnice cu secretarul general. Banca Naţională asigura suportul logistic pentru Clubul de la Roma şi organiza întâlnirile anuale ale Clubului. Domnul Călin Georgescu nu a avut proiecte personale cu Banca Naţională", a declarat Dan Suciu, directorul de comunicare al BNR, pentru Ziarul Financiar. Întâmplător sau nu, Cristela Georgescu a fost numită vicepreședinte al Citibank România în anul 2007, poziție pentru care a fost autorizată de Banca Națională a României și avizată de Serviciul Român de Informații. Cristela Georgescu, contabilitate cu profesor SRI Marcel Vulpoi este și lector universitar dr. la Academia de Studii Economice (ASE), condusă de rectorul Nicolae Istudor. Acesta predă la masterul Business Intelligence, organizat de FABIZ în parteneriat cu Academia Națională de Informații "Mihai Viteazu" a Serviciului Român de Informații. Facultatea de Administrarea a Afacerilor în limbi străine (FABIZ) este condusă de decanul Tănase Stamule, politicianul liberal numit de PNL la conducerea Institutului de Studii Populare (ISP), așa numitul loc de dezbateri ai intelectualilor de dreapta.

Cum a beneficiat România de apartenența la UE Foto: Comisia Europeană
Economie

Cum a beneficiat România de apartenența la UE

Cum a beneficiat România de apartenența la UE: a primit, net, fonduri de 65 miliarde euro, iar așa numitul „consum individual real” („actual individual consumption” - AIC) a sărit peste cel din Spania și Portugalia, evoluând spectaculos în ultimii zece ani. Citește și: ANALIZĂ De ce PSD vrea ca Elena Lasconi să nu ajungă la Cotroceni și care este planul secret pe care-l are cu Călin Georgescu, dacă acesta va câștiga Din 2025, România va intra în spațiul Schengen și cu frontiera terestră. Cum a beneficiat România de apartenența la UE Potrivit ultimelor date publicate de ministerul de Finanțe, România a contribuit la bugetul UE cu suma de 32 de miliarde de euro, dar a primit 97,9 miliarde de euro, prin diferite programe. Soldul net, la 31 octombrie 2024, era de 65,9 miliarde de euro, în favoarea României. Majoritatea autostrăzilor aflate acum în construcție sunt finanțate cu fonduri de la Bruxelles, inclusiv lewgătura dintre Ploiești și nordul Moldovei. Însă alți indicatori Eurostat arată că prezența României în UE a contribuit efectiv la îmbunătățirea standardelor de viață. În 2013, PIB-ul per capita al României era la 55% din media UE. În 2023, era la 80% - la egalitate cu Polonia, care în 2023 era la 67% din media UE - depășind Grecia, Ungaria și Slovacia. Grafic Eurostat Însă Eurostat mai folosește un indicator, așa numitul consum individual real. „În timp ce PIB-ul este în principal un indicator al nivelului de activitate economică, consumul individual real (AIC) este un indicator alternativ mai bine adaptat pentru a descrie bunăstarea materială a gospodăriilor”, explică Eurostat. În 2013, România era la 56% din media UE. În 2023, ajunsese la 89%, peste Spania, Portugalia, Malta sau Grecia. În schimb, Ungaria, care în 2013 era la 64% din media UE - mult peste România - este acum pe ultimul loc în Uniune, fiind la 70% din medie. Grafic Eurostat „Consumul individual real (AIC) constă în bunurile și serviciile consumate efectiv de persoane, indiferent dacă aceste bunuri și servicii sunt achiziționate și plătite de gospodării, de administrația publică sau de instituțiile fără scop lucrativ în serviciul gospodăriilor”, este o definiție a acestui indicator. Agricultorii au beneficiat de subvenții uriașe, iar acum se plâng „România a înregistrat o convergență reală accelerată a nivelului PIB pe locuitor către nivelurile înregistrate în Uniunea Europeană, de la aproximativ 39% din media UE în 2006, la 79% în anul 2023, și puțin peste 80% în prezent: un progres fantastic. Chiar dacă inegalitățile regionale și diferențele economice între județe complică poza, realitatea este că simțim cu toții convergența în viața de zi cu zi. Este trist că, deși în ultimele două decenii PIB-ul și salariul mediu au crescut de șase ori (în euro), iar nivelul de trai și speranța de viață au crescut semnificativ, în loc să căutăm să mergem pe aceeași cale de succes, și să contribuim și noi la crearea unei Europe chiar mai bune, noi cochetăm cu Estul, cu modele autoritare ce nu aduc nici prosperitate, nici libertate și, cu siguranță, nu o viață mai bună copiilor noștri (...) Este de neînțeles cum, în sectoare precum cel agricol, care au beneficiat atât de mult, oamenii întorc spatele Vestului. Este chiar ciudat, și trist, că agricultori cu tractoare de sute de mii de euro, cumpărate pe bani europeni, și milioane de euro în subvenții agricole primite, ne spun că Europa nu este bună”, scria, la 1 decembrie, Cristian Popa, membru al Consiliului de Administrație al BNR, pe site-ul Comunitatea Liberală 1848.

BNR avertizează: inflația va mai crește (sursa: Facebook/Ministerul Finanțelor)
Economie

BNR avertizează: inflația va mai crește

BNR avertizează: inflația va mai crește. Rata anuală a inflației va urca la 4,9% în 2024, urmând să scadă la 3,5% în 2025 și la 3,3% în 2026, a declarat Cristian Popa, membru al Consiliului de administrație al BNR. Mesajul a fost prezentat în cadrul primei ediții a conferinței „INVEST in Hospitality Properties in the CEE Region”. BNR avertizează: inflația va mai crește În mesajul guvernatorului Mugur Isărescu, citit de Cristian Popa se arată: Citește și: Aroganța și informațiile false l-au îngropat pe Ciolacu: PSD a transferat zeci de mii de voturi lui Simion, crezând că liderul social-democrat va lua peste 30% „Potrivit noilor date și evaluări la nivelul Băncii Centrale, rata anuală a inflației se va mări probabil la 4,9% la finele anului curent, apoi se va reduce la 3,5% la finele anului 2025, la 3,3% la finele trimestrului trei 2026. S-a observat că evoluția fluctuantă și nivelurile mai ridicate ale ratelor anuale ale inflației sunt atribuibile prioritar unor efecte de bază în dublul sens, asociate inclusiv modificărilor legislative în domeniul energiei aplicate în luna aprilie 2024, dar și secetei severe din acest an”. Factori care influențează inflația Potrivit lui Cristian Popa, presiunile inflaționiste sunt alimentate de situația fiscal-bugetară și de incertitudinile legate de prețurile energiei și alimentelor. „Incertitudini însemnate continuă să fie asociate evoluției anticipate a prețurilor energiei și alimentelor, inclusiv pe fondul modificărilor legislative din domeniu, precum și traiectoriei viitoare a cotației țițeiului și a altor materii prime, în condițiile escaladării tensiunilor geopolitice.” De asemenea, el a evidențiat rolul consumului privat, care a susținut creșterea anuală a economiei în 2024, și dinamica ridicată a costurilor unitare cu forța de muncă în sectorul privat. Riscuri economice și impactul tensiunilor geopolitice Cristian Popa a subliniat că incertitudinile și riscurile la adresa economiei sunt amplificate de tensiunile geopolitice, războiul din Ucraina, conflictul din Orientul Mijlociu și contextul economic global. „Este important să menținem ritmul ridicat de atragere a fondurilor europene și să le orientăm astfel încât să genereze sinergii în economie pe termen lung”, a declarat el. Măsuri pentru reducerea deficitului Riscurile asociate perspectivei inflației sunt strâns legate de politica fiscală și de măsurile bugetare ce ar putea fi implementate din 2025. Acestea vizează poziționarea deficitului bugetar pe o traiectorie descrescătoare, sustenabilă și compatibilă cu cerințele Uniunii Europene. Conferința „INVEST" Evenimentul, organizat de Think Tank-ul INVEST la București, a adus împreună lideri din industria ospitalității, investitori, miniștri și experți în real estate. Subiectele principale au inclus creșterea profitabilității în sectorul hotelier și oportunitățile oferite de piețele din România și Europa Centrală și de Est. Elveția a fost invitatul special al conferinței.

Isărescu anunță dezastrul care va urma în 2025 Foto: ZF
Economie

Isărescu anunță dezastrul care va urma în 2025

Isărescu anunță dezastrul care va urma în 2025, dar șeful BNR folosește un limbaj criptic. Informațiile apar în „Hotărârile CA al BNR pe probleme de politică monetară”, după ședința de azi a consiliului de administrație al BNR. Comunicatul BNR arată că inflația va crește „peste așteptări”, iar anul 2025 va fi plin de „incertitudini” în ceea ce privește fiscalitatea sau prețurile la energie și alimente. Citește și: BREAKING Marcel Ciolacu spune că nu divorțează fiindcă „rămâne pe drumuri”. „Păi, eu îs prost să divorțez?”, a spus liderul PSD Isărescu anunță dezastrul care va urma în 2025 Ce se arată în comunicatul BNR: „Potrivit prognozei actualizate, rata anuală a inflației va crește ușor în ultimele luni ale anului curent și va cunoaște o fluctuație pronunțată în semestrul I 2025, rămânând deasupra intervalului țintei și peste valorile anticipate anterior, pe fondul efectelor de bază în dublu sens ce se vor manifesta pe orizontul scurt de timp” BNR vorbește despre „incertitudini și riscuri” în ceea ce privește viitoarea politică fiscală „având în vedere măsurile fiscal-bugetare ce ar putea fi implementate din anul 2025 în scopul consolidării bugetare” Alte „incertitudini și riscuri” sunt „asociate evoluției prețurilor energiei și alimentelor”. „Formarea brută de capital fix și-a încetinit însă semnificativ creșterea față de perioada similară a anului trecut, iar evoluția exportului net și-a mărit substanțial influența contracționistă, în condițiile în care volumul importurilor de bunuri și servicii și-a accelerat ascensiunea, în timp ce volumul exporturilor și-a prelungit declinul în termeni anuali. Pe acest fond, deficitul balanței comerciale și cel de cont curent au înregistrat o amplă creștere de dinamică în trimestrul II, ce a fost accentuată în cazul celui din urmă de înrăutățirea substanțială a soldului balanței veniturilor secundare, sub influența evoluției fondurilor europene de natura contului curent”. Ce vrea să spună, dar nu are curaj, șeful BNR De fapt, în acest ultim pasaj, BNR vrea să spună că, de fapt, exporturile au scăzut, importurile au crescut, iar fondurile europene așteptate la buget nu au venit. „Formarea brută de capital fix și-a încetinit însă semnificativ creșterea” înseamnă, de fapt, o încetinire a ritmului investițiilor. Citește și: VIDEO „Golanii” Nordis: un antreprenor a luat mai multe apartamente dotate impecabil. Ce a găsit la preluarea efectivă Consiliul de Administraţie al Băncii Naţionale a României a decis vineri menţinerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 6,50% pe an, dar şi a ratei dobânzii pentru facilitatea de creditare (Lombard) la 7,50% pe an şi a ratei dobânzii la facilitatea de depozit la 5,50% pe an.

Băncile centrale consideră că aurul este cea mai sigură investiţie  Foto: Banca Angliei
Economie

Băncile centrale consideră aurul este cea mai sigură investiţie ANALIZĂ 96% dintre băncile centrale consideră că aurul este cea mai sigură investiţie 

Circa 96% dintre băncile centrale consideră că aurul este cea mai sigură investiţie, arată un studiu realizat de Invesco anul trecut. Anii 2022, 2023 şi prima jumătate din 2024 marchează cele mai ridicate achiziţii de aur din partea acestora din ultimii aproape 60 de ani, afirmă experţii Tavex, într-un comunicat citat de Agerpres. Citește și: Gigi Becali acuză cancelaria lui Ciolacu că aștepta șpagă pentru a elibera un ajutor de stat de 13 milioane de euro Băncile centrale consideră că aurul este cea mai sigură investiţie Potrivit acestora, achiziţiile cumulate ale băncilor centrale din anul 2022 până în prezent sunt de aproape 2.600 de tone de aur, cantitatea echivalând cu peste 28% din aurul extras în aceeaşi perioadă. BNR nu şi-a extins rezervele de aur din anul 2002, când a cumpărat aproximativ 100 kilograme de aur, în timp ce, în urma achiziţiilor din ultimele luni, rezervele de aur ale Poloniei le depăşesc pe cele ale Băncii Angliei. "Valoarea aurului este recunoscută inclusiv de cele mai mari surse de capital din lume - băncile centrale. Dintre toate băncile centrale, trei ies în evidenţă cu achiziţii mai mari decât întregile rezerve de aur ale unor ţări dezvoltate. Este vorba despre Banca Populară a Chinei (+316 tone), Banca Centrală a Turciei (+197,5 tone) şi Banca Naţională a Poloniei (+167 tone). În urma achiziţiilor din ultimele luni, rezervele de aur ale Poloniei le depăşesc pe cele ale Băncii Angliei", se arată în comunicatul Tavex. Citește și: Ciolacu recunoaște că nu este în stare să se prezinte în limba engleză, dar susține că poate negocia cu Ursula von der Leyen În ceea ce priveşte situaţia României, BNR nu şi-a mai extins rezervele de aur din anul 2002, când a cumpărat aproximativ 100 kilograme de aur, achiziţii urmate de vânzarea a 1,6 tone de aur între 2003 şi 2019. La momentul actual, rezervele de aur ale Băncii Naţionale a României reprezintă aproximativ 10% din rezervele internaţionale.

Aurul s-a scumpit, arată datele BNR (sursa: Pexels/Michael Steinberg)
Economie

Aurul s-a scumpit, arată datele BNR

Aurul s-a scumpit, arată datele BNR. Gramul de aur s-a scumpit, luni, cu 2,06 lei (0,53%), atingând o valoare record de 387,6905 lei, conform cotației publicate de Banca Națională a României (BNR). Aurul s-a scumpit, arată datele BNR Comparativ, vineri, prețul gramului de aur era de 385,6265 lei. Citește și: Nordis Management intră în insolvență, a decis Tribunalul București. Începe să cadă imperiul de carton al lui Ciorbă, soțul „avocatei interlopilor”, pesedista Laura Vicol Această creștere reflectă tendințele pieței internaționale și creșterea cererii de aur în contextul instabilității economice. Deprecierea leului în raport cu euro și dolarul american Moneda națională a continuat să piardă teren în fața principalelor valute internaționale. Luni, cursul euro a fost calculat de BNR la 4,9770 lei, înregistrând o ușoară creștere de 0,04 bani (0,01%) comparativ cu cotația anterioară, de 4,9766 lei. Deși fluctuația este minoră, aceasta indică o depreciere constantă a leului în raport cu moneda unică europeană. În ceea ce privește dolarul american, leul s-a depreciat mai semnificativ, fiind cotat la 4,5425 lei. Aceasta reprezintă o creștere de 2,90 bani (0,64%) față de cotația de vineri, când dolarul era evaluat la 4,5135 lei. Această evoluție este influențată de contextul economic global și de întărirea dolarului pe piețele internaționale. Evoluția francului elvețian Leul a înregistrat o ușoară scădere și în fața francului elvețian, cotat de BNR la 5,2961 lei, în creștere cu 0,16 bani (0,03%) față de valoarea anterioară de 5,2945 lei. Această depreciere este semnificativă, având în vedere stabilitatea relativă a francului elvețian în raport cu alte valute, și subliniază vulnerabilitatea monedei naționale în fața fluctuațiilor pieței financiare internaționale. Context economic și perspective Evoluția cursului de schimb al leului în raport cu principalele valute internaționale este influențată de mai mulți factori, inclusiv de contextul geopolitic, fluctuațiile de pe piața petrolului și deciziile politice interne. Pe termen scurt, este posibil ca leul să rămână vulnerabil la aceste mișcări externe, în special dacă BNR nu intervine semnificativ pe piață. Cotațiile aurului și ale principalelor valute oferă un indicator al încrederii investitorilor în economia românească. Pe măsură ce cererea de aur crește, prețul acestuia urcă, ceea ce arată că investitorii caută plasamente sigure, în detrimentul monedelor volatile sau al altor active cu risc mai ridicat. Cotațiile publicate de Banca Națională a României indică o tendință de depreciere a leului în raport cu principalele valute, în timp ce aurul continuă să atingă valori record. Aceste fluctuații subliniază volatilitatea pieței financiare și reflectă incertitudinile economice atât la nivel intern, cât și internațional. Monitorizarea constantă a evoluției cursului valutar și a prețului aurului este esențială pentru a înțelege mai bine tendințele economice și a anticipa posibilele evoluții pe piața financiară din România.

Isărescu, nou mandat de guvernator BNR (sursa: Inquam Photos/George Călin)
Eveniment

Isărescu, nou mandat de guvernator BNR

Isărescu, nou mandat de guvernator BNR. Comisiile de buget ale Camerei Deputaţilor şi Senatului au dat marţi un aviz favorabil pentru ca Mugur Isărescu să ocupe funcţia de preşedinte al Consiliului de Administraţie şi guvernator al Băncii Naţionale a României. Isărescu, nou mandat de guvernator BNR Isărescu a primit 28 de voturi "pentru", iar 10 parlamentari s-au abţinut. Citește și: Cui i-a folosit isteria falsului ciclon Ashley: Ciolacu, la Comandamentul pentru gestionarea efectelor inundaţiilor, a spus că „s-a acţionat profesionist, ca la carte, nu avem nici o victimă” Cele două comisii au dat aviz favorabil şi pentru Leonardo Badea - prim-viceguvernator al BNR, Florin Georgescu - viceguvernator şi Cosmin Ştefan Marinescu - viceguvernator. Pentru funcţia de membru în Consiliul de Administraţie al BNR au primit aviz favorabil: Roberta Anastase, Balint Csaba, Alexandru Nazare, Aura Socol, Horia Neamţu, Cristian Popa. Toţi cei care au primit aviz în comisii urmează să fie validaţi în funcţii de către plenul comun al Parlamentului. Şedinţa de plen urmează să înceapă la ora 15,00.

De ce e bătaie pe sinecurile din BNR, unde toate deciziile sunt luate de Isărescu: salarii uriașe Foto: Financial Intelligence
Eveniment

De ce e bătaie pe sinecurile din BNR

De ce e bătaie pe sinecurile din consiliul de administrație al BNR: salarii uriașe, „alte venituri” - fără număr și zero răspundere, fiindcă nimeni nu iese din cuvântul eternului guvernator Mugur Isărescu. Citește și: Pesedist buzoian, cu studii la universitate privată, șef peste o importantă companie din energie. Presa scrie că e finul lui Ciolacu Managementul BNR, care urmează să fie numit astăzi prin vot parlamentar, este alcătuit din 9 persoane, respectiv 5 membri neexecutivi, 2 viceguvernatori, un prim-viceguvernator şi un guvernator. De ce e bătaie pe sinecurile din BNR Un simplu membru al consiliului de administrație al BNR primește o indemnizație netă lunară de 23.920 lei. Nu se știe dacă aceștia au vreo obligație, în afară de a se prezenta la ședințele consiliului. Însă, la indemnizație se mai adaugă: Prima de vacanță – 100% din salariul net lunar „Alte drepturi bănești în cuantum 1,8 salarii nete lunare”- site-ul BNR nu oferă informații suplimentare despre aceste „alte drepturi” „O sumă din fondul de participare a salariaţilor la profit – în funcție de cuantumul fondului constituit potrivit prevederilor art. 43 din Legea nr. 312/2004” În anul fiscal 2023, Csaba Balint, membru al CA al BNR a declarat o indemnizație netă, anuală, de peste 317.000 de lei. Viceguvernatorul BNR Eugen Nicolaescu a primit un salariu de 48.100 de lei/lună/net și o indemnizație de membru al CA de 23.920 lei, net, pe lună. În anul fiscal 2023 el a încasat în total, net, 958.938 de lei.

Datoria externă a administrației a crescut cu zece miliarde euro Foto: Facebook
Economie

Datoria externă a administrației a crescut cu zece miliarde euro

Datoria externă a administrației publice a crescut cu zece miliarde de euro în șapte luni, anunță Banca Națională a României. Astfel, datoria externă a administrației publice era de 76,915 miliarde de euro la 31 decembrie 2023 și a ajuns la 86,954 miliarde de euro la 31 iulie 2024. Citește și: O misterioasă firmă din Voluntari, cu un singur angajat și cifră de afaceri de 270.000 lei, va primi un ajutor de stat de 235 milioane de lei – presă Datoria externă a administrației a crescut cu zece miliarde euro La final de iunie, datoria externă a administrației publice era de 85,258 miliarde de euro. Într-o singură lună, creșterea a fost de circa 1,7 miliarde de euro. BNR arată, în datele publicate azi, și cum s-au prăbușit investițiile străine, de la peste 3,9 miliarde de euro în primele șapte luni din 2023 la 3,1 miliarde de euro în perioada ianuarie-iulie 2024. „În perioada ianuarie-iulie 2024 contul curent al balanţei de plăţi a înregistrat un deficit de 15 178 milioane euro, comparativ cu 11 328 milioane euro în perioada ianuarie-iulie 2023. În structura acestuia, balanţa bunurilor a consemnat un deficit mai mare cu 2 531 milioane euro, balanța serviciilor a înregistrat un excedent mai mic cu 1 303 milioane euro, balanța veniturilor primare a înregistrat un deficit mai mare cu 538 milioane euro, iar balanța veniturilor secundare a înregistrat un excedent mai mare cu 522 milioane euro”, mai arată Banca Națională.

Pensionar care era să lase România în faliment are salariu de un milion lei Foto: SNSPA
Eveniment

Pensionar era lase România în faliment are salariu de un milion lei

Un pensionar care era să lase România în faliment are azi un salariu de peste un milion de lei, de la stat, și două pensii, de 330.000 lei: Florin Georgescu, fost ministru de finanțe în guvernarea Văcăroiu (1992-1996), este de 20 de ani viceguvernator al Băncii Naționale a României. Citește și: EXCLUSIV Cea mai competentă funcționară din România, cu funcții în mai multe ministere, sub miniștri USR, PNL și PSD. Azi e șefa CA al Romarm și a luat de la Transelectrica 930.000 lei Pensionar care era să lase România în faliment are salariu de un milion lei România a fost pe cale să intre în incapacitate de plată în 1998, după falimentele în serie ale mai multor bănci. „După anul 1997, au falimentat nouă bănci private (Albina, Bankcoop, Creditbank, Dacia Felix, Nova Bank, Columna, Banca Turco-Română, Banca Română de Scont, BIR), la care se adaugă falimentul băncii de stat Bancorex şi restructurarea Băncii Agricole aparţinând tot statului, toate acestea provocând costuri cu asanarea sistemului bancar totalizând 5,2 mld. USD, respectiv echivalentul a 10,8% din PIB mediu al intervalului 1998-2004”, scria chiar Florin Georgescu, în una din cărțile sale. Florin Georgescu a făcut parte, timp de câteva luni, din consiliul de administrație a unei bănci controlate de Sorin Ovidiu Vântu, Banca de Investiții și Dezvoltare (BID). Acum, potrivit ultimei declarații de avere, Florin Georgescu, în vârstă de 70 de ani, are un salariu de 1.003.822 lei - ne, în anul fiscal 2023. La acesta se adaugă două pensii: una de 243,935 de lei de la casa de pensii și una de 86.510 lei, net, anual, de fost parlamentar. El deține echivalentul a circa trei milioane de lei

Ratele creditelor bancare vor scădea semnificativ (sursa: Inquam Photos/Albert Groșescu)
Economie

Ratele creditelor bancare vor scădea semnificativ

Ratele creditelor bancare vor scădea semnificativ. Consiliul de Administraţie al Băncii Naţionale a României a decis miercuri o nouă reducere a ratei dobânzii de politică monetară, la nivelul de 6,5% pe an, începând cu data de 8 august 2024, de la 6,75% pe an anterior, a anunţat banca centrală. Ratele creditelor bancare vor scădea semnificativ Consiliul de Administraţie al Băncii Naţionale a României a decis miercuri o nouă reducere a ratei dobânzii de politică monetară, la nivelul de 6,5% pe an, începând cu data de 8 august 2024, de la 6,75% pe an anterior, a anunţat banca centrală. Totodată, BNR a hotărât reducerea ratei dobânzii pentru facilitatea de creditare (Lombard) la 7,50% pe an, de la 7,75% pe an, şi a ratei dobânzii la facilitatea de depozit la 5,50% pe an, de la 5,75% pe an, şi menţinerea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei şi în valută ale instituţiilor de credit. Rata anuală a inflaţiei a continuat să se reducă în iunie 2024, coborând la 4,94%, sub nivelul prognozat, de la 5,12% în luna mai, ca urmare a scăderilor de dinamică consemnate de inflaţia de bază şi de preţul combustibililor, contrabalansate parţial ca impact de creşterea preţului gazelor naturale.

Cei mai bine plătiți salariați ai statului, în instituția condusă de un fost turnător Foto: Inquam/Sabin Cirstoveanu
Eveniment

Cei mai bine plătiți salariați statului, în instituția fost turnător

Cei mai bine plătiți salariați ai statului român lucrează în instituția condusă de un fost turnător al Securității, Mugur Isărescu: Banca Națională a României are peste 2.000 de angajați - în creștere cu 12% în ultimii zece ani - și au, în medie, 2.500 de euro, net. Citește și: EXCLUSIV 117 milioane EUR pentru tratamentul balnear al pensionarilor. 33 de milioane EUR ajung la firma CNSLR Frăția, administrată de un sindicalist care câștigă peste 21.000 EUR lunar Guvernatorul BNR Mugur Isărescu, fost turnător al Securității sub pseudonimul “Manole“, a primit de la statul român, în anul fiscal 2023, circa 1,43 milioane de lei, a arătat DeFapt.ro. El este finanțat de statul român ca guvernator al BNR, membru al Academiei Române și pensionar. Cei mai bine plătiți salariați ai statului, în instituția condusă de un fost turnător Valoarea exactă a salariilor angajaților BNR a fost secretizată în BNR, la fel ca și în altă instituție de stat cu salarii astronomice, ASF. Însă rapoartele anuale ale BNR arată ce buget se cheltuie pentru salarii și câți angajați are insitutuția. Astfel, în 2023, la BNR au lucrat 2.079 angajați, iar cheltuielile salariale au fost de 496 milioane de lei. Un calcul simplist arată că, în medie, s-au cheltuit circa 24.000 de lei, lunar, brut, pe fiecare angajat, deci salariul mediu, net, lunar, a fost de circa 2.500 de euro. Doar direcția de comunicare are nu mai puțin de cinci “servicii“, unul fiind de comunicare online, iar altul de multimedia. BNR nmu precizează câte persoane lucrează la această direcție. Există chiar și un “Birou de intervenții rapide“ în cadrul BNR, la direcția de protecție a valorilor. n La 31 decembrie 2013 numărul salariaţilor din Banca Naţională a României era de 1 867 persoane. În acel an, cheltuielile de personal era de circa 241 milioane de lei, adică jumătate din aceste cheltuieli în 2023. O investigație din 2017 arăta că actualul guvernator BNR spiona diplomați străini, în special americani și britanici, sub conducerea ofițerilor Unității Militare 0195. Potrivit articolului, nici colegii lui Isărescu de la Institutul de Economie Mondială nu scăpau de „notele“ lui „Manole.” În 2020, CNSAS preciza că Mugur Isărescu a turnat la Securitate două persoane care se plângeau de nivelul de trai. Premierul Marcel Ciolacu a declarat că îl susţine pe Mugur Isărescu, în vârstă de 74 de ani și aflat de peste trei decenii la cârma Băncii Naționale, pentru un nou mandat deoarece „România are nevoie de stabilitate monetară”. “În acest moment, eu îmi doresc stabilitate monetară şi domnul Isărescu pe plan internaţional e un om recunoscut. Vorbesc din funcţia de prim-ministru. Trebuie un partener la BNR|, a spus Ciolacu.

Datoria externă a administrației publice continuă să crească exploziv Foto: Ziarul Financiar
Eveniment

Datoria externă administrației publice continuă crească exploziv

Datoria externă a administrației publice continuă să crească exploziv: majorare de 3,8 miliarde de euro în doar o lună, arată datele Băncii Naționale a României (BNR). Astfel, în aprilie 2024, această datorie era de 81,8 miliarde de euro, iar în mai 2024 ajunsese la 85,59 miliarde de euro. Citește și: Și exporturile s-au prăbușit, nu doar producția industrială: cădere de peste 16% în mai 2024 față de mai 2023. Deficitul balanței comerciale după primele cinci luni, mai mare cu 11% Datoria externă a administrației publice continuă să crească exploziv Față de decembrie 2023, când datoria externă a administrației publice era de doar 76,9 miliarde de euro, creșterea a fost de 11%. În mai, Marcel Ciolacu a dat vina pe „guvernarea domnului Cîțu” pentru datoria publică de 52,4% din PIB, acuzând că a făcut împrumuturi de 200 miliarde lei. El a comparat datoria publică a României cu ratele la bancă și a dat vina pe Florin Cîțu pentru nivelul de 52,4% din PIB la care a ajuns. „Păi vă spun eu – de la guvernarea domnului Cîţu, fiindcă atunci când a guvernat PSD, acea ciumă roşie a lăsat datoria publică la 36%. A venit domnul Cîţu care a făcut împrumuturi de 200 de miliarde de lei. Repet, 200 de miliarde de lei“, a susținut premierul PSD.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră