miercuri 21 mai
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: bnr

48 articole
Economie

Datoria externă a administrației a crescut cu zece miliarde euro

Datoria externă a administrației publice a crescut cu zece miliarde de euro în șapte luni, anunță Banca Națională a României. Astfel, datoria externă a administrației publice era de 76,915 miliarde de euro la 31 decembrie 2023 și a ajuns la 86,954 miliarde de euro la 31 iulie 2024. Citește și: O misterioasă firmă din Voluntari, cu un singur angajat și cifră de afaceri de 270.000 lei, va primi un ajutor de stat de 235 milioane de lei – presă Datoria externă a administrației a crescut cu zece miliarde euro La final de iunie, datoria externă a administrației publice era de 85,258 miliarde de euro. Într-o singură lună, creșterea a fost de circa 1,7 miliarde de euro. BNR arată, în datele publicate azi, și cum s-au prăbușit investițiile străine, de la peste 3,9 miliarde de euro în primele șapte luni din 2023 la 3,1 miliarde de euro în perioada ianuarie-iulie 2024. „În perioada ianuarie-iulie 2024 contul curent al balanţei de plăţi a înregistrat un deficit de 15 178 milioane euro, comparativ cu 11 328 milioane euro în perioada ianuarie-iulie 2023. În structura acestuia, balanţa bunurilor a consemnat un deficit mai mare cu 2 531 milioane euro, balanța serviciilor a înregistrat un excedent mai mic cu 1 303 milioane euro, balanța veniturilor primare a înregistrat un deficit mai mare cu 538 milioane euro, iar balanța veniturilor secundare a înregistrat un excedent mai mare cu 522 milioane euro”, mai arată Banca Națională.

Datoria externă a administrației a crescut cu zece miliarde euro Foto: Facebook
Pensionar care era să lase România în faliment are salariu de un milion lei Foto: SNSPA
Eveniment

Pensionar era lase România în faliment are salariu de un milion lei

Un pensionar care era să lase România în faliment are azi un salariu de peste un milion de lei, de la stat, și două pensii, de 330.000 lei: Florin Georgescu, fost ministru de finanțe în guvernarea Văcăroiu (1992-1996), este de 20 de ani viceguvernator al Băncii Naționale a României. Citește și: EXCLUSIV Cea mai competentă funcționară din România, cu funcții în mai multe ministere, sub miniștri USR, PNL și PSD. Azi e șefa CA al Romarm și a luat de la Transelectrica 930.000 lei Pensionar care era să lase România în faliment are salariu de un milion lei România a fost pe cale să intre în incapacitate de plată în 1998, după falimentele în serie ale mai multor bănci. „După anul 1997, au falimentat nouă bănci private (Albina, Bankcoop, Creditbank, Dacia Felix, Nova Bank, Columna, Banca Turco-Română, Banca Română de Scont, BIR), la care se adaugă falimentul băncii de stat Bancorex şi restructurarea Băncii Agricole aparţinând tot statului, toate acestea provocând costuri cu asanarea sistemului bancar totalizând 5,2 mld. USD, respectiv echivalentul a 10,8% din PIB mediu al intervalului 1998-2004”, scria chiar Florin Georgescu, în una din cărțile sale. Florin Georgescu a făcut parte, timp de câteva luni, din consiliul de administrație a unei bănci controlate de Sorin Ovidiu Vântu, Banca de Investiții și Dezvoltare (BID). Acum, potrivit ultimei declarații de avere, Florin Georgescu, în vârstă de 70 de ani, are un salariu de 1.003.822 lei - ne, în anul fiscal 2023. La acesta se adaugă două pensii: una de 243,935 de lei de la casa de pensii și una de 86.510 lei, net, anual, de fost parlamentar. El deține echivalentul a circa trei milioane de lei

Ratele creditelor bancare vor scădea semnificativ (sursa: Inquam Photos/Albert Groșescu)
Economie

Ratele creditelor bancare vor scădea semnificativ

Ratele creditelor bancare vor scădea semnificativ. Consiliul de Administraţie al Băncii Naţionale a României a decis miercuri o nouă reducere a ratei dobânzii de politică monetară, la nivelul de 6,5% pe an, începând cu data de 8 august 2024, de la 6,75% pe an anterior, a anunţat banca centrală. Ratele creditelor bancare vor scădea semnificativ Consiliul de Administraţie al Băncii Naţionale a României a decis miercuri o nouă reducere a ratei dobânzii de politică monetară, la nivelul de 6,5% pe an, începând cu data de 8 august 2024, de la 6,75% pe an anterior, a anunţat banca centrală. Totodată, BNR a hotărât reducerea ratei dobânzii pentru facilitatea de creditare (Lombard) la 7,50% pe an, de la 7,75% pe an, şi a ratei dobânzii la facilitatea de depozit la 5,50% pe an, de la 5,75% pe an, şi menţinerea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei şi în valută ale instituţiilor de credit. Rata anuală a inflaţiei a continuat să se reducă în iunie 2024, coborând la 4,94%, sub nivelul prognozat, de la 5,12% în luna mai, ca urmare a scăderilor de dinamică consemnate de inflaţia de bază şi de preţul combustibililor, contrabalansate parţial ca impact de creşterea preţului gazelor naturale.

Cei mai bine plătiți salariați ai statului, în instituția condusă de un fost turnător Foto: Inquam/Sabin Cirstoveanu
Eveniment

Cei mai bine plătiți salariați statului, în instituția fost turnător

Cei mai bine plătiți salariați ai statului român lucrează în instituția condusă de un fost turnător al Securității, Mugur Isărescu: Banca Națională a României are peste 2.000 de angajați - în creștere cu 12% în ultimii zece ani - și au, în medie, 2.500 de euro, net. Citește și: EXCLUSIV 117 milioane EUR pentru tratamentul balnear al pensionarilor. 33 de milioane EUR ajung la firma CNSLR Frăția, administrată de un sindicalist care câștigă peste 21.000 EUR lunar Guvernatorul BNR Mugur Isărescu, fost turnător al Securității sub pseudonimul “Manole“, a primit de la statul român, în anul fiscal 2023, circa 1,43 milioane de lei, a arătat DeFapt.ro. El este finanțat de statul român ca guvernator al BNR, membru al Academiei Române și pensionar. Cei mai bine plătiți salariați ai statului, în instituția condusă de un fost turnător Valoarea exactă a salariilor angajaților BNR a fost secretizată în BNR, la fel ca și în altă instituție de stat cu salarii astronomice, ASF. Însă rapoartele anuale ale BNR arată ce buget se cheltuie pentru salarii și câți angajați are insitutuția. Astfel, în 2023, la BNR au lucrat 2.079 angajați, iar cheltuielile salariale au fost de 496 milioane de lei. Un calcul simplist arată că, în medie, s-au cheltuit circa 24.000 de lei, lunar, brut, pe fiecare angajat, deci salariul mediu, net, lunar, a fost de circa 2.500 de euro. Doar direcția de comunicare are nu mai puțin de cinci “servicii“, unul fiind de comunicare online, iar altul de multimedia. BNR nmu precizează câte persoane lucrează la această direcție. Există chiar și un “Birou de intervenții rapide“ în cadrul BNR, la direcția de protecție a valorilor. n La 31 decembrie 2013 numărul salariaţilor din Banca Naţională a României era de 1 867 persoane. În acel an, cheltuielile de personal era de circa 241 milioane de lei, adică jumătate din aceste cheltuieli în 2023. O investigație din 2017 arăta că actualul guvernator BNR spiona diplomați străini, în special americani și britanici, sub conducerea ofițerilor Unității Militare 0195. Potrivit articolului, nici colegii lui Isărescu de la Institutul de Economie Mondială nu scăpau de „notele“ lui „Manole.” În 2020, CNSAS preciza că Mugur Isărescu a turnat la Securitate două persoane care se plângeau de nivelul de trai. Premierul Marcel Ciolacu a declarat că îl susţine pe Mugur Isărescu, în vârstă de 74 de ani și aflat de peste trei decenii la cârma Băncii Naționale, pentru un nou mandat deoarece „România are nevoie de stabilitate monetară”. “În acest moment, eu îmi doresc stabilitate monetară şi domnul Isărescu pe plan internaţional e un om recunoscut. Vorbesc din funcţia de prim-ministru. Trebuie un partener la BNR|, a spus Ciolacu.

Datoria externă a administrației publice continuă să crească exploziv Foto: Ziarul Financiar
Eveniment

Datoria externă administrației publice continuă crească exploziv

Datoria externă a administrației publice continuă să crească exploziv: majorare de 3,8 miliarde de euro în doar o lună, arată datele Băncii Naționale a României (BNR). Astfel, în aprilie 2024, această datorie era de 81,8 miliarde de euro, iar în mai 2024 ajunsese la 85,59 miliarde de euro. Citește și: Și exporturile s-au prăbușit, nu doar producția industrială: cădere de peste 16% în mai 2024 față de mai 2023. Deficitul balanței comerciale după primele cinci luni, mai mare cu 11% Datoria externă a administrației publice continuă să crească exploziv Față de decembrie 2023, când datoria externă a administrației publice era de doar 76,9 miliarde de euro, creșterea a fost de 11%. În mai, Marcel Ciolacu a dat vina pe „guvernarea domnului Cîțu” pentru datoria publică de 52,4% din PIB, acuzând că a făcut împrumuturi de 200 miliarde lei. El a comparat datoria publică a României cu ratele la bancă și a dat vina pe Florin Cîțu pentru nivelul de 52,4% din PIB la care a ajuns. „Păi vă spun eu – de la guvernarea domnului Cîţu, fiindcă atunci când a guvernat PSD, acea ciumă roşie a lăsat datoria publică la 36%. A venit domnul Cîţu care a făcut împrumuturi de 200 de miliarde de lei. Repet, 200 de miliarde de lei“, a susținut premierul PSD.

Un fost turnător al Securității este cel mai bine plătit bugetar Foto: Inquam/Sabin Cîrstoveanu
Eveniment

Un fost turnător al Securității este cel mai bine plătit bugetar

Un fost turnător al Securității este, probabil, cel mai bine plătit bugetar din România: guvernatorul BNR Mugur Isărescu, fost turnător al Securității sub pseudonimul “Manole“, a primit de la statul român, în anul fiscal 2023, circa 1,43 milioane de lei. El este finanțat de statul român ca guvernator al BNR, membru al Academiei Române și pensionar. Citește și: Suma uriașă pe care RetuRO nu o mai returnează consumatorilor pe ambalaje: 150 de milioane de lei lunar, bani plătiți la casă pe sticle, doze și PET-uri PSD vrea să îi mai ofere lui Mugur Isărescu un mandat în fruntea BNR, deși acesta conduce instituția din 1990. Un fost turnător al Securității este cel mai bine plătit bugetar În medie, el a fost plătit cu 24.000 de euro pe lună. Doar pensia i-a crescut cu circa 85.000 de lei, într-un an, arată o comparație dintre declarațiile de avere depuse de Isărescu în 2023 și 2024. Ce bani a obținut de la stat guvernatorul Mugur Isărescu: salariul de guvernator în anul fiscal 2023 a fost, net, de 1.081.127 de lei, net, față de 1.026.836 de lei în 2022 pensia a fost de 322.000 de lei, net, anual, în 2023, față de 237.612 lei, net, în 2022 de la Academia Română a primit 30.612 lei, net, anual O investigație din 2017 arăta actualul guvernator BNR spiona diplomați străini, în special americani și britanici, sub conducerea ofițerilor Unității Militare 0195. Potrivit articolului, nici colegii lui Isărescu de la Institutul de Economie Mondială nu scăpau de „notele“ lui „Manole.” În 2020, CNSAS arăta că Mugur Isărescu a turnat la Securitate două persoane care se plângeau de nivelul de trai. Ultyerior, CNSAS a deschis un proces la Curtea de Apel Bucureşti, în care a solicitat judecătorilor să constate calitatea de colaborator al Securităţii în cazul guvernatorului BNR, Mugur Isărescu. Însă guvernatorul BNR a desființat la CCR legea care a permis reverificarea dosarului său, profitând de o eroare în adoptarea ei.

România, a patra lună la rând ţara cu cea mai ridicată inflaţie din UE Foto: Facebook
Economie

România, a patra lună la rând ţara cu cea mai ridicată inflaţie

România, a patra lună la rând ţara cu cea mai ridicată inflaţie din UE, arată datele actualizate azi de Eurostat. Rata anuală a inflaţiei în Uniunea Europeană a rămas stabilă, la 2,6%, în luna aprilie. Citește și: Noua „umbră” a lui Firea, după Ligia Enache: nevasta unui ex-ofițer SRI, cu o avere impresionantă, muncitoare la Turbomecanica, cu facultate absolvită la 33 de ani Acum câteva zile, premierul PSD Marcel Ciolacu se lăuda pe Facebook că inflația a scăzut. România, a patra lună la rând ţara cu cea mai ridicată inflaţie În luna aprilie, ţările membre UE cu cele mai scăzute rate anuale ale inflaţiei au fost Lituania (0,4%), Danemarca (0,5%) şi Finlanda (0,6%). La polul opus, ţările membre UE cu cele mai ridicate rate ale inflaţiei au fost România (6,2%), Belgia (4,9%) şi Croaţia (4,7%). Comparativ cu luna martie 2024, rata anuală a inflaţiei a scăzut în 15 state membre, inclusiv în România de la 6,7%, până la 6,2%, a rămas stabilă în patru ţări şi a crescut în opt state membre. În zona euro, rata anuală a inflaţiei a rămas stabilă la 2,4% în luna aprilie. În schimb, datele Eurostat arată că inflaţia de bază (core inflation), adică ceea ce rămâne după ce sunt eliminate preţurile pentru bunuri volatile, precum energia şi alimentele, a scăzut până la 2,8% în aprilie, de la 3,1% în martie. Un alt indicator care, pe lângă preţurile la energie şi alimente, exclude şi preţurile la ţigări şi alcool, a scăzut până la 2,7%, de la 2,9%. Inflaţia de bază este indicatorul urmărit cu atenţie de către BCE la elaborarea deciziilor sale de politică monetară. Citește și: Economistul-șef al BNR avertizează: „La anul va veni nota de plată”. România are cel mai mare deficit de cont curent și a patra mare inflație, comparativ cu statele OECD Avertismente de la BNR În cazul României, Institutul Naţional de Statistică (INS) a informat anterior că rata anuală a inflaţiei a coborât în luna aprilie 2024 până la 5,9%, de la 6,61% în martie, în condiţiile în care serviciile s-au scumpit cu 10,05%. Conform sursei citate, indicele armonizat al preţurilor de consum în luna aprilie 2024 comparativ cu luna martie 2024 a fost 100,36%. Rata anuală a inflaţiei în luna aprilie 2024 comparativ cu luna aprilie 2023 calculată pe baza indicelui armonizat al preţurilor de consum (IAPC) a fost 6,3%. Banca Naţională a României (BNR) a revizuit în creştere, la 4,9%, de la 4,7% anterior, prognoza de inflaţie pentru finalul acestui an, şi anticipează că aceasta va ajunge la 3,5% la sfârşitul lui 2025, potrivit datelor prezentate miercuri de guvernatorul BNR, Mugur Isărescu.

Economistul-șef al BNR, Valentin Lazea, avertizează: „La anul va veni nota de plată” (sursa: Inquam Photos/Alexandru Busca)
Economie

„La anul va veni nota de plată”

Economistul-șef al BNR, Valentin Lazea avertizează: „A cere acum în plus scutiri, nu ştiu ce măriri şi aşa mai departe, când toată lumea ştie foarte bine că la anul va veni nota de plată, să adânceşti acum dezechilibrele, mi se pare o speranţă deşartă că va fi altcineva care va plăti şi tu vei scăpa de nota de plată”. Citește și: Noua „umbră” a lui Firea, după Ligia Enache: nevasta unui ex-ofițer SRI, cu o avere impresionantă, muncitoare la Turbomecanica, cu facultate absolvită la 33 de ani România are, potrivit lui Lazea, cel mai mare deficit de cont curent, în rândul statelor OECD, și este pe locul II de la coada clasamentului în ceea ce privește deficitul bugetar. „La anul va veni nota de plată” Ce a arătat economistul-șef al BNR, vorbind la conferința anuală a Asociaţiei Analiştilor Financiar-Bancari din România (AAFBR): „La inflaţie, dacă am intra luna aceasta, noi am fi pe locul 4 din coadă. O mai mare inflaţie decât noi au la nivelul lunii trecute Turcia, 68%, Columbia, 7,4%, şi, surprinzător, Islanda, 6,8%. Deci, am fi a patra din coadă” „La deficitul bugetar, prognoza revistei The Economist spune că un singur stat va avea anul acesta un deficit de peste 6%, şi acesta e SUA, 6,1%. România ar fi mână în mână cu Statele Unite pe ultimul loc în cadrul OCDE cu deficitul bugetar în acest an. Mai rău decât Turcia, care ar avea un deficit de 4,6% din PIB, mai rău decât Columbia, deficit 5,1%, mai rău decât Mexic, deficit 4,7%”. „La deficitul de cont curent, România ar fi pe ultimul loc, cu 6,5%” „La creşterea economică, am sta bine, fiind în grupul fruntaş cu 2,5%, fiind întrecuţi de Turcia, cu 4%”. „Eu mă întreb: cei care acum solicită noi facilităţi fiscale, salarii, nu ştiu ce, ştiind bine în mintea lor că anul viitor va urma o corecţie, la ce se aşteaptă? Adică, chiar aşa, ei îşi închipuie, cei care solicită acum repede, că e an electoral, îşi închipuie că ei nu vor plăti cu atât mai mult anul viitor? Speră ei că la anul nota de plată va fi achitată de alţii? Asta e întrebarea mea. Deci, a cere acum în plus scutiri, nu ştiu ce măriri şi aşa mai departe, când toată lumea ştie foarte bine că la anul va veni nota de plată, să adânceşti acum dezechilibrele, mi se pare o speranţă deşartă că va fi altcineva care va plăti şi tu vei scăpa de nota de plată", a mai spus Lazea.

Investiţiile străine directe s-au redus la 6,58 miliarde de euro în 2023 Foto: Facebook Guvernul României
Economie

Investiţiile străine directe s-au redus în 2023

Investiţiile străine directe s-au redus la 6,58 miliarde de euro în 2023, arată datele publicate azi de Banca Națională. În 2022, ele au însumat 10,039 miliarde de euro. Citește și: DOCUMENT Ponta, principalul responsabil de litigiul pentru Roșia Montană, arată hârtiile de la Washington depuse de Gabriel Resources. Următorii premieri nu au nici un rol în speță Investiţiile străine directe s-au redus la 6,58 miliarde de euro în 2023 „Investiţiile directe ale nerezidenţilor în România au însumat 6,587 miliarde de euro (comparativ cu 10,039 miliarde de euro în perioada ianuarie - decembrie 2022), din care participaţiile la capital (inclusiv profitul reinvestit net estimat) au însumat valoarea netă de 6,548 miliarde de euro, iar creditele intragrup au înregistrat valoarea netă de 39 milioane euro", se arată în comunicatul BNR. Numărul firmelor cu capital străin nou înfiinţate în România a scăzut anul trecut cu 4,86%, comparativ cu 2022, la 7.010 unităţi, conform datelor centralizate de Oficiul Naţional al Registrului Comerţului (ONRC). Cele peste 7.000 de societăţi noi aveau un capital social subscris în sumă totală de 125,66 milioane de dolari, în creştere de aproape trei ori faţă de capitalul subscris al firmelor înmatriculate în perioada ianuarie - decembrie 2022, de 45,56 milioane de dolari. În decembrie 2023, au fost înmatriculate 563 de societăţi noi cu participare străină la capitalul social. În funcţie de domeniile de activitate, cele mai multe înmatriculări au fost înregistrate în comerţul cu ridicata şi amănuntul, repararea auto şi moto (22,38% din total), activităţi profesionale, administrative, ştiinţifice şi tehnice (22,02% din total) şi transport, depozitare şi comunicaţii (15,99%). La finele lunii decembrie 2023, în România existau 251.226 de societăţi cu participare străină la capitalul social. Valoarea capitalului subscris se situa la aproape 69,84 miliarde de dolari. Cel mai mare număr de societăţi cu participare străină era cu investitori din Italia, respectiv 52.756 (capital subscris de 3,31 miliarde de dolari), dar cea mai mare valoare a capitalului social aparţine firmelor olandeze, respectiv 13,008 miliarde de dolari, în 6.084 de firme.

Investițiile străine în România scad de la o lună la alta Foto: Facebook
Eveniment

Investițiile străine în România scad de la o lună la alta

Investițiile străine în România scad de la o lună la alta, arată datele BNR: comunicatul din august al Băncii Naționale consemna un nivel al investițiilor străine în România de 5,08 miliarde de euro, în timp ce în septembrie erau de doar 5,06 miliarde euro. Citește și: Ce pensie ar trebui să primească un contribuabil de 65 de ani de la care s-au colectat 650.000 lei, dacă banii ar fi investiți – calcul Claudiu Năsui. Diferența imensă față de pensia oferită de stat Dezastrul este și mai mare raportat la primele nouă luni din 2022, când investițiile străine erau de 8,67 miliarde de euro. Scăderea este de circa 40%, primele nouă luni din 2022 față de primele nouă luni din 2023. Investițiile străine în România scad de la o lună la alta În schimb, statul s-a împrumutat cu peste două miliarde de euro într-o lună: în august, datoria externă a administrației publice era de 71,19 miliarde euro, iar în septembrie era de 73,32 miliarde de euro. La sfârșitul anului 2022, datoria externă a administrației publice era de 57,8 miliarde de euro, deci creșterea îndatorării statului a fost puțin sub 16 miliarde de euro. Datele ministerului de Finanțe arătau că, din ianuarie în septembrie, Guvernul a plătit, din buget, dobânzi de 23,5 miliarde de lei, respectiv 1,5% din PIB. În perioada ianuarie - septembrie 2023 contul curent al balanţei de plăţi a înregistrat un deficit de 16 051 milioane euro, comparativ cu 21 147 milioane euro în perioada ianuarie - septembrie 2022. Citește și: Sinecuristul ministrului Grindeanu: absolvent de geografie, de neînlocuit la Transporturi – șef peste aeroporturi, căi ferate și porturile Dunării. Plus încă vreo două sinecuri În structura acestuia, balanţa bunurilor a consemnat un deficit mai mic cu 3 223 milioane euro, balanţa serviciilor a înregistrat un excedent mai mare cu 1 577 milioane euro, balanţa veniturilor primare a înregistrat un deficit mai mic cu 258 milioane euro, iar balanţa veniturilor secundare a înregistrat un excedent mai mare cu 38 milioane euro.

Investițiile străine au scăzut, datoria externă a crescut Foto: Facebook
Economie

Investițiile străine au scăzut, datoria externă a crescut

Investițiile străine în România au scăzut masiv, în timp ce datoria publică a crescut puternic, arată datele publicate azi de Banca Națională a României. Citește și: Disperare în rândul judecătorilor: pensia șefului CSM ar putea să scadă de la 45.700 lei net la doar 39.188 de lei, dacă se aplică noua legislație – calcule neoficiale Astfel, investițiile străine au fost, în primele opt luni ale anului 2023, de doar 5,08 miliarde de euro, comparativ cu 7,4 miliarde euro în aceeași perioadă a anului trecut, ceea ce înseamnă o reducere cu peste 30%. Investițiile străine au scăzut, datoria externă a crescut BNR mai arată că datoria externă a administrației publice a crescut de la 57,8 miliarde de euro în primele opt luni din 2022 la 71,19 miliarde euro în primele opt luni din acest an, adică o majorare de circa 23%. De altfel, datele pentru primele opt luni ale execuției bugetare arată că România a cheltuit 1,2% din PIB pentru a plăti dobânzi. În total, s-au plătit, în primele opt luni, 19,77 miliarde de lei pentru dobâznile guvernamentale, față de 19,18 în perioada similară a anului trecut. Foto: print screen comunicat BNR În perioada ianuarie - august 2023, datoria externă totală a crescut cu 14 535 milioane euro. Contul curent al balanţei de plăţi a înregistrat, în primele opt luni, un deficit de 13,759 miliarde de euro, cu 25,6% mai mic faţă de cel de 18,502 miliarde de euro din perioada similară a anului trecut, informează miercuri Banca Naţională a României. Potrivit comunicatului băncii centrale, balanţa bunurilor a consemnat un deficit mai mic cu 2,564 miliarde euro, balanţa serviciilor a înregistrat un excedent mai mare cu 1,681 miliarde euro, balanţa veniturilor primare a înregistrat un deficit mai mic cu 322 milioane euro, iar balanţa veniturilor secundare a înregistrat un excedent mai mare cu 176 milioane euro. Foto: Inquam/ Sabin Cirstoveanu Producția industrială a României, scădere masivă Tot azi, Eurostat a anunțat că producţia industrială a scăzut cu 5,1% în zona euro şi cu 4,4% în Uniunea Europeană în august, comparativ cu perioada similară din 2022, iar Irlanda, Slovenia, Estonia, Bulgaria, Lituania, Ţările de Jos, Ungaria şi România au înregistrat cel mai sever declin. Citește și: EXCLUSIV Brigada de epoleți a ministrului Alexandru Rafila: un general SRI, un fost șef al DGA și șeful Poliției Sector 5. Rafila, fiul unui șef al Securității Arad În rândul statelor membre UE pentru care sunt disponibile datele, cele mai importante creşteri ale producţiei industriale în august, faţă de perioada similară din 2022, au fost în Slovacia (4,7%), Danemarca (3,5%) şi Malta (3%), iar cel mai semnificativ declin în Irlanda (minus 27,3%), Slovenia (minus 12,3%), Estonia (minus 11,9%), Bulgaria (minus 9,7%), Lituania (minus 6,7%), Ţările de Jos (minus 6,6%), Ungaria (minus 6,1%) şi România (minus 5,7%).

Guvernul îi lasă pe Isărescu și șefii ASF să-și cumpere mașini de 35.000 de euro Foto: Inquam/ Sabin Cirstoveanu
Eveniment

Guvernul lasă pe Isărescu cumpere mașini 35.000 euro

Guvernul îi lasă pe Isărescu și pe șefii ASF să-ș cumpere mașini de 35.000 de euro, dacă reduc poluarea, se prevede în proiectul de lege privind unele măsuri fiscal bugetare pentru asigurarea sustenabilității financiare a României pe termen lung. Citește și: Ciolacu a mințit din nou: creșterile de taxe și impozite, de cinci ori mai mari decât tăierile de cheltuieli ale statului. În iulie spunea: „Greul trebuie să îl ducă statul, nu mediul privat” Guvernul îi lasă pe Isărescu și șefii ASF să-și cumpere mașini de 35.000 de euro „Agențiile/autoritățile/instituțiile autonome care se află în coordonarea/ subordonarea/ autoritatea/ controlul Parlamentului României pot achiziționa, în condițiile legii, autoturisme al căror preț nu poate depăși contravaloarea în lei a sumei de 35.000 euro, inclusiv TVA, cu condiția ca achiziția acestora să fie realizată în cadrul Programului privind reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră în transporturi, prin promovarea vehiculelor de transport rutier nepoluante din punct de vedere energetic, finanțat din Fondul pentru mediu”, se arată în proiect. Printre instituțiile subordonate Legislativului se află cele cu salariile cele mai scandaloase, iar unele din ele sunt marcate de scandaluri publice și ineficiență: BNR, ASF, ANRE - care controlează sectorul energetic - sau CNA. Dacă mașinile achiziționate nu reduc poluarea, valoarea lor poate fi de 30.000 de euro, în cazul acestor instituții. De această excepție pot beneficia și societățile, societățile naționale și companiile naționale precum și regiile autonome cu capital integral sau majoritar de stat. Restul instituțiilor de stat trebuie să cumpere mașini care costă cel mult 23.000 de euro, cu tot cu TVA, dar și aici apare o excepție, dacă autoturismele sunt cumpărate din fonduri europene. Citește și: Avalanșă de minciuni: de la „nu vine nimeni cu taxe noi” la „greul trebuie să-l ducă mai întâi statul”. În realitate, reducerile de cheltuieli sunt de 5-6 ori mai mici decât creșterile de taxe „Autoturismele noi achiziționate trebuie să aibă o capacitate cilindrică de cel mult 1.600 cm^3 iar prețul nu poate depăși contravaloarea în lei a sumei de 23.000 de euro inclusiv T.V.A., calculată la cursul BNR din data inițierii procedurii de atribuire a contractului de achiziție. Normativul privind valoarea de achiziție a autoturismelor nu se aplică în cazul autoturismelor achiziționate din fonduri externe nerambursabile”.

Datoria externă a crescut cu 14,259 miliarde euro Foto: Facebook
Economie

Datoria externă a crescut cu 14,259 miliarde euro

Datoria externă totală a României a crescut cu 14,259 miliarde euro, în primele şapte luni, arată datele publicate azi de Banca Națională. Citește și: EXCLUSIV România și alte state din UE alimentează mașina de război rusească din Transnistria cu motorină, în ciuda sancțiunilor internaționale Pe de altă parte, investițiile străine directe au scăzut de la 5.992 milioane euro în perioada ianuarie - iulie 2022 la 4.254 milioane euro în primele șapte luni din acest an. Datoria externă a crescut cu 14,259 miliarde euro ”În perioada ianuarie - iulie 2023, datoria externă totală a crescut cu 14,259 miliarde euro. În structură: datoria externă pe termen lung a însumat 115,220 miliarde euro la 31 iulie 2023 (72,5% din totalul datoriei externe), în creştere cu 17,9% faţă de 31 decembrie 2022; datoria externă pe termen scurt a înregistrat la 31 iulie 2023 nivelul de 43,6 miliarde euro (27,5% din totalul datoriei externe), în scădere cu 6,9% faţă de 31 decembrie 2022”, arată datele BNR. În perioada ianuarie - iulie 2023 contul curent al balanţei de plăţi a înregistrat un deficit de 11,892 miliarde euro, comparativ cu 15,207 miliarde euro în perioada ianuarie - iulie 2022. Citește și: VIDEO+GALERIE FOTO În timp ce nord-coreeni mor de foame, un Kim Jong Un tot mai bucălat este hrănit de Putin cu sturion, găluște cu crab și desert de afine roșii În structura acestuia, balanţa bunurilor a consemnat un deficit mai mic cu 2,357 miliarde euro, balanţa serviciilor a înregistrat un excedent mai mare cu 1,659 miliarde euro, balanţa veniturilor primare a înregistrat un deficit mai mare cu 637 milioane euro, iar balanţa veniturilor secundare a înregistrat un excedent mai mic cu 64 milioane euro.

Datoria externă a administrației a crescut cu circa 20% Foto: Facebook
Economie

Datoria externă a administrației a crescut cu circa 20

Datoria externă a administrației publice a crescut cu circa 20% în șase luni, de la 57.636 miliarde de euro la 71.022 miliarde de euro, arată datele Băncii Naționale a României (BNR). În termeni nominali, creșterea este de 13.386 miliarde de euro. Citește și: După Dragnea, Firea și Doina Pană, și liderul AUR George Simion vede mașini care îl „urmăresc peste tot” și crede că se vrea asasinarea sa Datoria externă a administrației a crescut cu circa 20% În perioada ianuarie - iunie 2023, datoria externă totală (publică și privată) a crescut cu 14 672 milioane euro, arată un comunicat al BNR. „Datoria externă pe termen lung a însumat 112.591 milioane euro la 30 iunie 2023 (70,7 la sută din totalul datoriei externe), în creștere cu 15,2 la sută față de 31 decembrie 2022. Datoria externă pe termen scurt a înregistrat la 30 iunie 2023 nivelul de 46 642 milioane euro (29,3 la sută din totalul datoriei externe), în scădere cu 0,4 la sută față de 31 decembrie 2022”, se mai arată în acest comunicat. Datoria guvernamentală a trecut, în mai, din nou peste 50% din PIB, arată datele ministerului de Finanțe. Ea a ajuns la puțin peste 731 de miliarde de lei. Datoria în euro se ridica la 312,386 miliarde echivalent lei, cea în monedă naţională la 342,316 miliarde de lei, iar datoria în dolari americani la 75,392 miliarde echivalent lei. În schimb, investiţiile străine directe au scăzut cu peste 13%, în primele şase luni din 2023, până la 3,93 miliarde de euro, comparativ cu 4,533 miliarde euro în perioada ianuarie – iunie 2022.

Investiţiile străine directe au scăzut cu peste 13% (sursa: Facebook/Marcel Ciolacu)
Economie

Investiţiile străine directe au scăzut cu peste 13

Investiţiile străine directe au scăzut cu peste 13%, în primele şase luni din 2023, până la 3,93 miliarde de euro, comparativ cu 4,533 miliarde euro în perioada ianuarie - iunie 2022, conform unui comunicat al Băncii Naţionale a României. Citește și: După Dragnea, Firea și Doina Pană, și liderul AUR George Simion vede mașini care îl „urmăresc peste tot” și crede că se vrea asasinarea sa Investiţiile străine directe au scăzut cu peste 13% „Investiţiile directe ale nerezidenţilor în România au însumat 3.930 milioane euro (comparativ cu 4.533 milioane euro în perioada ianuarie - iunie 2022), din care participaţiile la capital (inclusiv profitul reinvestit net estimat) au însumat valoarea netă de 4.283 milioane euro, iar creditele intragrup au înregistrat valoarea netă negativă de 353 milioane euro", se menţionează în comunicat. Numărul firmelor cu capital străin nou înfiinţate în România a crescut, în primele şase luni din 2023, cu 0,5%, comparativ cu perioada similară din 2022, la 3.493 de unităţi, conform datelor centralizate de Oficiul Naţional al Registrului Comerţului (ONRC). Cele 3.493 de societăţi noi aveau un capital social subscris în sumă totală de 21,277 milioane de dolari, cu 5,1% mai mare faţă de cel al firmelor înmatriculate în primul semestru din 2022, de 20,242 milioane de dolari. În iunie 2023, au fost înmatriculate 580 societăţi noi cu participare străină la capitalul social. În funcţie de domeniile de activitate, cele mai multe înmatriculări au fost înregistrate în comerţul cu ridicata şi amănuntul, repararea auto şi moto (28,45% din total), activităţi profesionale, administrative, ştiinţifice şi tehnice (18,97%), şi transport, depozitare şi comunicaţii (16,38%). La finele iunie 2023, în România existau 247.708 de societăţi cu participare străină la capitalul social. Valoarea capitalului subscris se situa la 68,432 miliarde de dolari. Cel mai mare număr de societăţi cu participare străină era cu investitori din Italia, respectiv 52.270 (capital subscris de 4,047 miliarde de dolari), dar cea mai mare valoare a capitalului social aparţine firmelor olandeze, respectiv 12,663 miliarde de dolari, în 5.974 de firme.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră