duminică 23 februarie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: bnr

43 articole
Eveniment

Un fost turnător al Securității este cel mai bine plătit bugetar

Un fost turnător al Securității este, probabil, cel mai bine plătit bugetar din România: guvernatorul BNR Mugur Isărescu, fost turnător al Securității sub pseudonimul “Manole“, a primit de la statul român, în anul fiscal 2023, circa 1,43 milioane de lei. El este finanțat de statul român ca guvernator al BNR, membru al Academiei Române și pensionar. Citește și: Suma uriașă pe care RetuRO nu o mai returnează consumatorilor pe ambalaje: 150 de milioane de lei lunar, bani plătiți la casă pe sticle, doze și PET-uri PSD vrea să îi mai ofere lui Mugur Isărescu un mandat în fruntea BNR, deși acesta conduce instituția din 1990. Un fost turnător al Securității este cel mai bine plătit bugetar În medie, el a fost plătit cu 24.000 de euro pe lună. Doar pensia i-a crescut cu circa 85.000 de lei, într-un an, arată o comparație dintre declarațiile de avere depuse de Isărescu în 2023 și 2024. Ce bani a obținut de la stat guvernatorul Mugur Isărescu: salariul de guvernator în anul fiscal 2023 a fost, net, de 1.081.127 de lei, net, față de 1.026.836 de lei în 2022 pensia a fost de 322.000 de lei, net, anual, în 2023, față de 237.612 lei, net, în 2022 de la Academia Română a primit 30.612 lei, net, anual O investigație din 2017 arăta actualul guvernator BNR spiona diplomați străini, în special americani și britanici, sub conducerea ofițerilor Unității Militare 0195. Potrivit articolului, nici colegii lui Isărescu de la Institutul de Economie Mondială nu scăpau de „notele“ lui „Manole.” În 2020, CNSAS arăta că Mugur Isărescu a turnat la Securitate două persoane care se plângeau de nivelul de trai. Ultyerior, CNSAS a deschis un proces la Curtea de Apel Bucureşti, în care a solicitat judecătorilor să constate calitatea de colaborator al Securităţii în cazul guvernatorului BNR, Mugur Isărescu. Însă guvernatorul BNR a desființat la CCR legea care a permis reverificarea dosarului său, profitând de o eroare în adoptarea ei.

Un fost turnător al Securității este cel mai bine plătit bugetar Foto: Inquam/Sabin Cîrstoveanu
România, a patra lună la rând ţara cu cea mai ridicată inflaţie din UE Foto: Facebook
Economie

România, a patra lună la rând ţara cu cea mai ridicată inflaţie

România, a patra lună la rând ţara cu cea mai ridicată inflaţie din UE, arată datele actualizate azi de Eurostat. Rata anuală a inflaţiei în Uniunea Europeană a rămas stabilă, la 2,6%, în luna aprilie. Citește și: Noua „umbră” a lui Firea, după Ligia Enache: nevasta unui ex-ofițer SRI, cu o avere impresionantă, muncitoare la Turbomecanica, cu facultate absolvită la 33 de ani Acum câteva zile, premierul PSD Marcel Ciolacu se lăuda pe Facebook că inflația a scăzut. România, a patra lună la rând ţara cu cea mai ridicată inflaţie În luna aprilie, ţările membre UE cu cele mai scăzute rate anuale ale inflaţiei au fost Lituania (0,4%), Danemarca (0,5%) şi Finlanda (0,6%). La polul opus, ţările membre UE cu cele mai ridicate rate ale inflaţiei au fost România (6,2%), Belgia (4,9%) şi Croaţia (4,7%). Comparativ cu luna martie 2024, rata anuală a inflaţiei a scăzut în 15 state membre, inclusiv în România de la 6,7%, până la 6,2%, a rămas stabilă în patru ţări şi a crescut în opt state membre. În zona euro, rata anuală a inflaţiei a rămas stabilă la 2,4% în luna aprilie. În schimb, datele Eurostat arată că inflaţia de bază (core inflation), adică ceea ce rămâne după ce sunt eliminate preţurile pentru bunuri volatile, precum energia şi alimentele, a scăzut până la 2,8% în aprilie, de la 3,1% în martie. Un alt indicator care, pe lângă preţurile la energie şi alimente, exclude şi preţurile la ţigări şi alcool, a scăzut până la 2,7%, de la 2,9%. Inflaţia de bază este indicatorul urmărit cu atenţie de către BCE la elaborarea deciziilor sale de politică monetară. Citește și: Economistul-șef al BNR avertizează: „La anul va veni nota de plată”. România are cel mai mare deficit de cont curent și a patra mare inflație, comparativ cu statele OECD Avertismente de la BNR În cazul României, Institutul Naţional de Statistică (INS) a informat anterior că rata anuală a inflaţiei a coborât în luna aprilie 2024 până la 5,9%, de la 6,61% în martie, în condiţiile în care serviciile s-au scumpit cu 10,05%. Conform sursei citate, indicele armonizat al preţurilor de consum în luna aprilie 2024 comparativ cu luna martie 2024 a fost 100,36%. Rata anuală a inflaţiei în luna aprilie 2024 comparativ cu luna aprilie 2023 calculată pe baza indicelui armonizat al preţurilor de consum (IAPC) a fost 6,3%. Banca Naţională a României (BNR) a revizuit în creştere, la 4,9%, de la 4,7% anterior, prognoza de inflaţie pentru finalul acestui an, şi anticipează că aceasta va ajunge la 3,5% la sfârşitul lui 2025, potrivit datelor prezentate miercuri de guvernatorul BNR, Mugur Isărescu.

Economistul-șef al BNR, Valentin Lazea, avertizează: „La anul va veni nota de plată” (sursa: Inquam Photos/Alexandru Busca)
Economie

„La anul va veni nota de plată”

Economistul-șef al BNR, Valentin Lazea avertizează: „A cere acum în plus scutiri, nu ştiu ce măriri şi aşa mai departe, când toată lumea ştie foarte bine că la anul va veni nota de plată, să adânceşti acum dezechilibrele, mi se pare o speranţă deşartă că va fi altcineva care va plăti şi tu vei scăpa de nota de plată”. Citește și: Noua „umbră” a lui Firea, după Ligia Enache: nevasta unui ex-ofițer SRI, cu o avere impresionantă, muncitoare la Turbomecanica, cu facultate absolvită la 33 de ani România are, potrivit lui Lazea, cel mai mare deficit de cont curent, în rândul statelor OECD, și este pe locul II de la coada clasamentului în ceea ce privește deficitul bugetar. „La anul va veni nota de plată” Ce a arătat economistul-șef al BNR, vorbind la conferința anuală a Asociaţiei Analiştilor Financiar-Bancari din România (AAFBR): „La inflaţie, dacă am intra luna aceasta, noi am fi pe locul 4 din coadă. O mai mare inflaţie decât noi au la nivelul lunii trecute Turcia, 68%, Columbia, 7,4%, şi, surprinzător, Islanda, 6,8%. Deci, am fi a patra din coadă” „La deficitul bugetar, prognoza revistei The Economist spune că un singur stat va avea anul acesta un deficit de peste 6%, şi acesta e SUA, 6,1%. România ar fi mână în mână cu Statele Unite pe ultimul loc în cadrul OCDE cu deficitul bugetar în acest an. Mai rău decât Turcia, care ar avea un deficit de 4,6% din PIB, mai rău decât Columbia, deficit 5,1%, mai rău decât Mexic, deficit 4,7%”. „La deficitul de cont curent, România ar fi pe ultimul loc, cu 6,5%” „La creşterea economică, am sta bine, fiind în grupul fruntaş cu 2,5%, fiind întrecuţi de Turcia, cu 4%”. „Eu mă întreb: cei care acum solicită noi facilităţi fiscale, salarii, nu ştiu ce, ştiind bine în mintea lor că anul viitor va urma o corecţie, la ce se aşteaptă? Adică, chiar aşa, ei îşi închipuie, cei care solicită acum repede, că e an electoral, îşi închipuie că ei nu vor plăti cu atât mai mult anul viitor? Speră ei că la anul nota de plată va fi achitată de alţii? Asta e întrebarea mea. Deci, a cere acum în plus scutiri, nu ştiu ce măriri şi aşa mai departe, când toată lumea ştie foarte bine că la anul va veni nota de plată, să adânceşti acum dezechilibrele, mi se pare o speranţă deşartă că va fi altcineva care va plăti şi tu vei scăpa de nota de plată", a mai spus Lazea.

Investiţiile străine directe s-au redus la 6,58 miliarde de euro în 2023 Foto: Facebook Guvernul României
Economie

Investiţiile străine directe s-au redus în 2023

Investiţiile străine directe s-au redus la 6,58 miliarde de euro în 2023, arată datele publicate azi de Banca Națională. În 2022, ele au însumat 10,039 miliarde de euro. Citește și: DOCUMENT Ponta, principalul responsabil de litigiul pentru Roșia Montană, arată hârtiile de la Washington depuse de Gabriel Resources. Următorii premieri nu au nici un rol în speță Investiţiile străine directe s-au redus la 6,58 miliarde de euro în 2023 „Investiţiile directe ale nerezidenţilor în România au însumat 6,587 miliarde de euro (comparativ cu 10,039 miliarde de euro în perioada ianuarie - decembrie 2022), din care participaţiile la capital (inclusiv profitul reinvestit net estimat) au însumat valoarea netă de 6,548 miliarde de euro, iar creditele intragrup au înregistrat valoarea netă de 39 milioane euro", se arată în comunicatul BNR. Numărul firmelor cu capital străin nou înfiinţate în România a scăzut anul trecut cu 4,86%, comparativ cu 2022, la 7.010 unităţi, conform datelor centralizate de Oficiul Naţional al Registrului Comerţului (ONRC). Cele peste 7.000 de societăţi noi aveau un capital social subscris în sumă totală de 125,66 milioane de dolari, în creştere de aproape trei ori faţă de capitalul subscris al firmelor înmatriculate în perioada ianuarie - decembrie 2022, de 45,56 milioane de dolari. În decembrie 2023, au fost înmatriculate 563 de societăţi noi cu participare străină la capitalul social. În funcţie de domeniile de activitate, cele mai multe înmatriculări au fost înregistrate în comerţul cu ridicata şi amănuntul, repararea auto şi moto (22,38% din total), activităţi profesionale, administrative, ştiinţifice şi tehnice (22,02% din total) şi transport, depozitare şi comunicaţii (15,99%). La finele lunii decembrie 2023, în România existau 251.226 de societăţi cu participare străină la capitalul social. Valoarea capitalului subscris se situa la aproape 69,84 miliarde de dolari. Cel mai mare număr de societăţi cu participare străină era cu investitori din Italia, respectiv 52.756 (capital subscris de 3,31 miliarde de dolari), dar cea mai mare valoare a capitalului social aparţine firmelor olandeze, respectiv 13,008 miliarde de dolari, în 6.084 de firme.

Investițiile străine în România scad de la o lună la alta Foto: Facebook
Eveniment

Investițiile străine în România scad de la o lună la alta

Investițiile străine în România scad de la o lună la alta, arată datele BNR: comunicatul din august al Băncii Naționale consemna un nivel al investițiilor străine în România de 5,08 miliarde de euro, în timp ce în septembrie erau de doar 5,06 miliarde euro. Citește și: Ce pensie ar trebui să primească un contribuabil de 65 de ani de la care s-au colectat 650.000 lei, dacă banii ar fi investiți – calcul Claudiu Năsui. Diferența imensă față de pensia oferită de stat Dezastrul este și mai mare raportat la primele nouă luni din 2022, când investițiile străine erau de 8,67 miliarde de euro. Scăderea este de circa 40%, primele nouă luni din 2022 față de primele nouă luni din 2023. Investițiile străine în România scad de la o lună la alta În schimb, statul s-a împrumutat cu peste două miliarde de euro într-o lună: în august, datoria externă a administrației publice era de 71,19 miliarde euro, iar în septembrie era de 73,32 miliarde de euro. La sfârșitul anului 2022, datoria externă a administrației publice era de 57,8 miliarde de euro, deci creșterea îndatorării statului a fost puțin sub 16 miliarde de euro. Datele ministerului de Finanțe arătau că, din ianuarie în septembrie, Guvernul a plătit, din buget, dobânzi de 23,5 miliarde de lei, respectiv 1,5% din PIB. În perioada ianuarie - septembrie 2023 contul curent al balanţei de plăţi a înregistrat un deficit de 16 051 milioane euro, comparativ cu 21 147 milioane euro în perioada ianuarie - septembrie 2022. Citește și: Sinecuristul ministrului Grindeanu: absolvent de geografie, de neînlocuit la Transporturi – șef peste aeroporturi, căi ferate și porturile Dunării. Plus încă vreo două sinecuri În structura acestuia, balanţa bunurilor a consemnat un deficit mai mic cu 3 223 milioane euro, balanţa serviciilor a înregistrat un excedent mai mare cu 1 577 milioane euro, balanţa veniturilor primare a înregistrat un deficit mai mic cu 258 milioane euro, iar balanţa veniturilor secundare a înregistrat un excedent mai mare cu 38 milioane euro.

Investițiile străine au scăzut, datoria externă a crescut Foto: Facebook
Economie

Investițiile străine au scăzut, datoria externă a crescut

Investițiile străine în România au scăzut masiv, în timp ce datoria publică a crescut puternic, arată datele publicate azi de Banca Națională a României. Citește și: Disperare în rândul judecătorilor: pensia șefului CSM ar putea să scadă de la 45.700 lei net la doar 39.188 de lei, dacă se aplică noua legislație – calcule neoficiale Astfel, investițiile străine au fost, în primele opt luni ale anului 2023, de doar 5,08 miliarde de euro, comparativ cu 7,4 miliarde euro în aceeași perioadă a anului trecut, ceea ce înseamnă o reducere cu peste 30%. Investițiile străine au scăzut, datoria externă a crescut BNR mai arată că datoria externă a administrației publice a crescut de la 57,8 miliarde de euro în primele opt luni din 2022 la 71,19 miliarde euro în primele opt luni din acest an, adică o majorare de circa 23%. De altfel, datele pentru primele opt luni ale execuției bugetare arată că România a cheltuit 1,2% din PIB pentru a plăti dobânzi. În total, s-au plătit, în primele opt luni, 19,77 miliarde de lei pentru dobâznile guvernamentale, față de 19,18 în perioada similară a anului trecut. Foto: print screen comunicat BNR În perioada ianuarie - august 2023, datoria externă totală a crescut cu 14 535 milioane euro. Contul curent al balanţei de plăţi a înregistrat, în primele opt luni, un deficit de 13,759 miliarde de euro, cu 25,6% mai mic faţă de cel de 18,502 miliarde de euro din perioada similară a anului trecut, informează miercuri Banca Naţională a României. Potrivit comunicatului băncii centrale, balanţa bunurilor a consemnat un deficit mai mic cu 2,564 miliarde euro, balanţa serviciilor a înregistrat un excedent mai mare cu 1,681 miliarde euro, balanţa veniturilor primare a înregistrat un deficit mai mic cu 322 milioane euro, iar balanţa veniturilor secundare a înregistrat un excedent mai mare cu 176 milioane euro. Foto: Inquam/ Sabin Cirstoveanu Producția industrială a României, scădere masivă Tot azi, Eurostat a anunțat că producţia industrială a scăzut cu 5,1% în zona euro şi cu 4,4% în Uniunea Europeană în august, comparativ cu perioada similară din 2022, iar Irlanda, Slovenia, Estonia, Bulgaria, Lituania, Ţările de Jos, Ungaria şi România au înregistrat cel mai sever declin. Citește și: EXCLUSIV Brigada de epoleți a ministrului Alexandru Rafila: un general SRI, un fost șef al DGA și șeful Poliției Sector 5. Rafila, fiul unui șef al Securității Arad În rândul statelor membre UE pentru care sunt disponibile datele, cele mai importante creşteri ale producţiei industriale în august, faţă de perioada similară din 2022, au fost în Slovacia (4,7%), Danemarca (3,5%) şi Malta (3%), iar cel mai semnificativ declin în Irlanda (minus 27,3%), Slovenia (minus 12,3%), Estonia (minus 11,9%), Bulgaria (minus 9,7%), Lituania (minus 6,7%), Ţările de Jos (minus 6,6%), Ungaria (minus 6,1%) şi România (minus 5,7%).

Guvernul îi lasă pe Isărescu și șefii ASF să-și cumpere mașini de 35.000 de euro Foto: Inquam/ Sabin Cirstoveanu
Eveniment

Guvernul lasă pe Isărescu cumpere mașini 35.000 euro

Guvernul îi lasă pe Isărescu și pe șefii ASF să-ș cumpere mașini de 35.000 de euro, dacă reduc poluarea, se prevede în proiectul de lege privind unele măsuri fiscal bugetare pentru asigurarea sustenabilității financiare a României pe termen lung. Citește și: Ciolacu a mințit din nou: creșterile de taxe și impozite, de cinci ori mai mari decât tăierile de cheltuieli ale statului. În iulie spunea: „Greul trebuie să îl ducă statul, nu mediul privat” Guvernul îi lasă pe Isărescu și șefii ASF să-și cumpere mașini de 35.000 de euro „Agențiile/autoritățile/instituțiile autonome care se află în coordonarea/ subordonarea/ autoritatea/ controlul Parlamentului României pot achiziționa, în condițiile legii, autoturisme al căror preț nu poate depăși contravaloarea în lei a sumei de 35.000 euro, inclusiv TVA, cu condiția ca achiziția acestora să fie realizată în cadrul Programului privind reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră în transporturi, prin promovarea vehiculelor de transport rutier nepoluante din punct de vedere energetic, finanțat din Fondul pentru mediu”, se arată în proiect. Printre instituțiile subordonate Legislativului se află cele cu salariile cele mai scandaloase, iar unele din ele sunt marcate de scandaluri publice și ineficiență: BNR, ASF, ANRE - care controlează sectorul energetic - sau CNA. Dacă mașinile achiziționate nu reduc poluarea, valoarea lor poate fi de 30.000 de euro, în cazul acestor instituții. De această excepție pot beneficia și societățile, societățile naționale și companiile naționale precum și regiile autonome cu capital integral sau majoritar de stat. Restul instituțiilor de stat trebuie să cumpere mașini care costă cel mult 23.000 de euro, cu tot cu TVA, dar și aici apare o excepție, dacă autoturismele sunt cumpărate din fonduri europene. Citește și: Avalanșă de minciuni: de la „nu vine nimeni cu taxe noi” la „greul trebuie să-l ducă mai întâi statul”. În realitate, reducerile de cheltuieli sunt de 5-6 ori mai mici decât creșterile de taxe „Autoturismele noi achiziționate trebuie să aibă o capacitate cilindrică de cel mult 1.600 cm^3 iar prețul nu poate depăși contravaloarea în lei a sumei de 23.000 de euro inclusiv T.V.A., calculată la cursul BNR din data inițierii procedurii de atribuire a contractului de achiziție. Normativul privind valoarea de achiziție a autoturismelor nu se aplică în cazul autoturismelor achiziționate din fonduri externe nerambursabile”.

Datoria externă a crescut cu 14,259 miliarde euro Foto: Facebook
Economie

Datoria externă a crescut cu 14,259 miliarde euro

Datoria externă totală a României a crescut cu 14,259 miliarde euro, în primele şapte luni, arată datele publicate azi de Banca Națională. Citește și: EXCLUSIV România și alte state din UE alimentează mașina de război rusească din Transnistria cu motorină, în ciuda sancțiunilor internaționale Pe de altă parte, investițiile străine directe au scăzut de la 5.992 milioane euro în perioada ianuarie - iulie 2022 la 4.254 milioane euro în primele șapte luni din acest an. Datoria externă a crescut cu 14,259 miliarde euro ”În perioada ianuarie - iulie 2023, datoria externă totală a crescut cu 14,259 miliarde euro. În structură: datoria externă pe termen lung a însumat 115,220 miliarde euro la 31 iulie 2023 (72,5% din totalul datoriei externe), în creştere cu 17,9% faţă de 31 decembrie 2022; datoria externă pe termen scurt a înregistrat la 31 iulie 2023 nivelul de 43,6 miliarde euro (27,5% din totalul datoriei externe), în scădere cu 6,9% faţă de 31 decembrie 2022”, arată datele BNR. În perioada ianuarie - iulie 2023 contul curent al balanţei de plăţi a înregistrat un deficit de 11,892 miliarde euro, comparativ cu 15,207 miliarde euro în perioada ianuarie - iulie 2022. Citește și: VIDEO+GALERIE FOTO În timp ce nord-coreeni mor de foame, un Kim Jong Un tot mai bucălat este hrănit de Putin cu sturion, găluște cu crab și desert de afine roșii În structura acestuia, balanţa bunurilor a consemnat un deficit mai mic cu 2,357 miliarde euro, balanţa serviciilor a înregistrat un excedent mai mare cu 1,659 miliarde euro, balanţa veniturilor primare a înregistrat un deficit mai mare cu 637 milioane euro, iar balanţa veniturilor secundare a înregistrat un excedent mai mic cu 64 milioane euro.

Datoria externă a administrației a crescut cu circa 20% Foto: Facebook
Economie

Datoria externă a administrației a crescut cu circa 20

Datoria externă a administrației publice a crescut cu circa 20% în șase luni, de la 57.636 miliarde de euro la 71.022 miliarde de euro, arată datele Băncii Naționale a României (BNR). În termeni nominali, creșterea este de 13.386 miliarde de euro. Citește și: După Dragnea, Firea și Doina Pană, și liderul AUR George Simion vede mașini care îl „urmăresc peste tot” și crede că se vrea asasinarea sa Datoria externă a administrației a crescut cu circa 20% În perioada ianuarie - iunie 2023, datoria externă totală (publică și privată) a crescut cu 14 672 milioane euro, arată un comunicat al BNR. „Datoria externă pe termen lung a însumat 112.591 milioane euro la 30 iunie 2023 (70,7 la sută din totalul datoriei externe), în creștere cu 15,2 la sută față de 31 decembrie 2022. Datoria externă pe termen scurt a înregistrat la 30 iunie 2023 nivelul de 46 642 milioane euro (29,3 la sută din totalul datoriei externe), în scădere cu 0,4 la sută față de 31 decembrie 2022”, se mai arată în acest comunicat. Datoria guvernamentală a trecut, în mai, din nou peste 50% din PIB, arată datele ministerului de Finanțe. Ea a ajuns la puțin peste 731 de miliarde de lei. Datoria în euro se ridica la 312,386 miliarde echivalent lei, cea în monedă naţională la 342,316 miliarde de lei, iar datoria în dolari americani la 75,392 miliarde echivalent lei. În schimb, investiţiile străine directe au scăzut cu peste 13%, în primele şase luni din 2023, până la 3,93 miliarde de euro, comparativ cu 4,533 miliarde euro în perioada ianuarie – iunie 2022.

Investiţiile străine directe au scăzut cu peste 13% (sursa: Facebook/Marcel Ciolacu)
Economie

Investiţiile străine directe au scăzut cu peste 13

Investiţiile străine directe au scăzut cu peste 13%, în primele şase luni din 2023, până la 3,93 miliarde de euro, comparativ cu 4,533 miliarde euro în perioada ianuarie - iunie 2022, conform unui comunicat al Băncii Naţionale a României. Citește și: După Dragnea, Firea și Doina Pană, și liderul AUR George Simion vede mașini care îl „urmăresc peste tot” și crede că se vrea asasinarea sa Investiţiile străine directe au scăzut cu peste 13% „Investiţiile directe ale nerezidenţilor în România au însumat 3.930 milioane euro (comparativ cu 4.533 milioane euro în perioada ianuarie - iunie 2022), din care participaţiile la capital (inclusiv profitul reinvestit net estimat) au însumat valoarea netă de 4.283 milioane euro, iar creditele intragrup au înregistrat valoarea netă negativă de 353 milioane euro", se menţionează în comunicat. Numărul firmelor cu capital străin nou înfiinţate în România a crescut, în primele şase luni din 2023, cu 0,5%, comparativ cu perioada similară din 2022, la 3.493 de unităţi, conform datelor centralizate de Oficiul Naţional al Registrului Comerţului (ONRC). Cele 3.493 de societăţi noi aveau un capital social subscris în sumă totală de 21,277 milioane de dolari, cu 5,1% mai mare faţă de cel al firmelor înmatriculate în primul semestru din 2022, de 20,242 milioane de dolari. În iunie 2023, au fost înmatriculate 580 societăţi noi cu participare străină la capitalul social. În funcţie de domeniile de activitate, cele mai multe înmatriculări au fost înregistrate în comerţul cu ridicata şi amănuntul, repararea auto şi moto (28,45% din total), activităţi profesionale, administrative, ştiinţifice şi tehnice (18,97%), şi transport, depozitare şi comunicaţii (16,38%). La finele iunie 2023, în România existau 247.708 de societăţi cu participare străină la capitalul social. Valoarea capitalului subscris se situa la 68,432 miliarde de dolari. Cel mai mare număr de societăţi cu participare străină era cu investitori din Italia, respectiv 52.270 (capital subscris de 4,047 miliarde de dolari), dar cea mai mare valoare a capitalului social aparţine firmelor olandeze, respectiv 12,663 miliarde de dolari, în 5.974 de firme.

Dezmăț de Paște în instituțiile publice Foto: Inquam/ George Calin
Eveniment

Dezmăț de Paște în instituțiile publice

Dezmăț de Paște în instituțiile publice: ASF își premiază eșecul Euroins - compania de asigurări care a dat faliment recent - cu vinuri franțuzești, ciocolată și foie gras, scrie Europa Liberă. Ieri, presa a relatat că Banca Națională a României cumpără pește proaspăt și fructe de mare de 850.000 de euro pentru angajați. Printre produsele achiziționate se află icre negre, icre roșii, Butterfish, calamari, ton Isko de Pacific și creveți. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Atât președintele ASF, Nicu Marcu, cât și ceilalți membri din conducerea instituției încasează lunar mii de euro pentru a supraveghea piața asigurărilor. Preşedintele instituţiei are un salariu de 43.000 de lei la care se adaugă o indemnizație de aproape 20.000 de lei. Dezmăț de Paște în instituțiile publice Potrivit site-ului Europa Liberă România, la 10 aprilie, ASF a achiziționat 140 de Coșuri Chez Maxim 19%, 140 de Coșuri Chez Maxim 9%, 10 coșuri Fantastique 19% și 10 Fantastique 9%. „Prețul de achizitie a variat între 70 și 330 de lei pe bucată, în funcție de produse. Coșurile mai ieftine au doar vin și prăjituri, cele scumpe vin franțuzesc, un cozonac și o terină sau foie gras. În februarie, de la aceeași firmă, ASF a achiziționat o sticlă de șampanie în valoare de 170 de euro. Plus, și anul trecut, și acum doi ani, cadouri de Paște și Crăciun. În 2022, ASF a fost singurul client din SEAP al firmei și a cumpărat produse de lux de 172.000 de lei - sticle de șampanie, coșuri cadou. La fel și în 2021, când achizițiile au fost, însă, ceva mai modeste, de doar 84.000 de lei”, arată Europa Liberă. Montaj foto: Ziarul Financiar BNR se laudă că a controlat inflația Joi, Economedia a relatat că BNR a scos la licitație în SICAP un contract cu o valoare maximală de 4,21 milioane lei pentru achiziția de pește proaspăt și congelat, fructe de mare și preparate din pește pentru restaurantele sale cu circuit închis din sediul central, Cumpătu Sinaia și Păltiniș. Cei mai mulți bani sunt alocați restaurantului-cantină de la sediul central din București, 3,1 milioane lei. În departajarea ofertelor, BNR pune punctaj suplimentar pentru livrarea de produse ecologice. Citește și: Panică la AUR! George Simion mă roagă să-i adaug pagina la „Favorite”: „Algoritmii Facebook nu mai permit ca toate postările să ajungă la tine” Cristian Popa, membru în Consiliul de Administrație al BNR a scris, ieri, pe Facebook, că „masa de Paște este mai scumpă în medie cu aproape un sfert (21.6%) față de anul trecut”. El a apreciat că „dacă Banca Națională a României nu lua măsuri, ar fi fost mult mai rău”.

Masa de Paște este mai scumpă cu aproape un sfert, arată Cristian Popa (BNR) Foto: Facebook
Economie

Masa de Paște este mai scumpă cu aproape un sfert

Cristian Popa, membru în Consiliul de Administrație al BNR scrie, pe Facebook, că „masa de Paște este mai scumpă în medie cu aproape un sfert (21.6%) față de anul trecut”. El apreciază că „dacă Banca Națională a României nu lua măsuri, ar fi fost mult mai rău”. Însă, azi, Economedia a scris că „Banca Națională a României cumpără pește proaspăt și fructe de mare de 850.000 de euro pentru angajați. Icre negre, icre roșii, Butterfish, calamari, ton Isko de Pacific și creveți”. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Masa de Paște este mai scumpă cu aproape un sfert Potrivit datelor prezentate de Popa, zahărul este produsul alimentar care s-a scumpit cel mai mult, cu peste 60%. „Masa de Paște este mai scumpă în medie cu aproape un sfert (21.6%) față de anul trecut. Atât mărfurile nealimentare cât și serviciile au avansat cu aproape 11% în martie 2023 față de martie 2022, în timp ce rata anuală a inflației a scăzut ușor la valoarea de 14.5%. Vom plăti mai mult pentru alimentele pe care le consumăm de obicei cu ocazia sărbătorilor de Paște: zahărul este în continuare alimentul care s-a scumpit cel mai mult, cu 61% față de luna martie 2022, urmat de produsele lactate, unde o creștere importantă a avut-o untul, 38%. Nu există masă de Paște fără ouă, pe care le găsim tot printre cele mai scumpe alimente, înregistrând o majorare de preț cu 34%. Partea bună este că am intrat pe un trend descendent al ratei anuale a inflației, care își va accelera scăderea în perioada următoare sub influența unor efecte de bază pronunțate și a corecțiilor cotațiilor unor mărfuri. Dacă Banca Națională a României nu lua măsuri, ar fi fost mult mai rău”, a scris Popa. Citește și: Panică la AUR! George Simion mă roagă să-i adaug pagina la „Favorite”: „Algoritmii Facebook nu mai permit ca toate postările să ajungă la tine”

Firmele românești, afectate de schimbările climatice (sursa: Facebook/European Investment Bank)
Mediu

Firmele românești, afectate de schimbările climatice

Firmele românești, afectate de schimbările climatice. Întreprinderile româneşti percep schimbările climatice şi accesul la finanţare drept ameninţări pentru afacerile lor, potrivit Sondajului Băncii Europene de Investiţii privind investiţiile, prezentat în cadrul unei conferinţe organizate la Banca Naţională a României. Firmele românești, afectate de schimbările climatice Cercetarea arată că aproape 69% dintre firmele din România raportează că evenimentele meteorologice le-au afectat negativ activitatea. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Aproape jumătate dintre firmele româneşti (49%) au dezvoltat sau au investit deja în măsuri de consolidare a rezistenţei la riscurile fizice cauzate de schimbările climatice. Această rată este substanţial mai mare decât media UE (33%) şi este în concordanţă cu pierderile mai mari percepute din cauza evenimentelor climatice extreme, potrivit unui comunicat al băncii. Criza energetică a amplificat îngrijorările cu privire la creşterea preţurilor la energie, 90% dintre firme menţionând costurile energiei drept o preocupare pentru investiţii pe termen lung. Aproximativ 35% dintre firmele din România au investit în îmbunătăţirea eficienţei energetice în ultimul an, aproape de media UE de 40%. BNR și BEI, parteneriat lung Patru din cinci firme româneşti chestionate în EIBIS au identificat disponibilitatea de personal calificat ca un obstacol în calea investiţiilor. Lipsa de personal calificat a fost o problemă în special la firmele de producţie industrială (87%) şi de infrastructură (81%). "Felicit BEI pentru implicarea şi susţinerea constantă pentru angajarea tuturor părţilor interesate din România, prin această serie de evenimente. A devenit deja o tradiţie, aceasta fiind cea de-a şasea conferinţă pe care o găzduim şi o co-organizăm împreună. România şi BEI au un lung istoric de parteneriat fructuos, care a generat proiecte în sectoare importante ale economiei. Am încrederea că vom continua să construim pe baza acestui parteneriat important, abordând provocările şi oportunităţile în continuă schimbare. [...] În contextul actual, mixul echilibrat de politici macroeconomice şi implementarea de reforme structurale, inclusiv prin utilizarea fondurilor europene care să stimuleze potenţialul de creştere pe termen lung sunt esenţiale pentru menţinerea stabilităţii macroeconomice şi întărirea capacităţii economiei româneşti de a face faţă unor evoluţii adverse", a declarat guvernatorul Băncii Naţionale a României, Mugur Isărescu. Digital - da, energie - ba Discursul principal al vicepreşedintelui BEI, Lilyana Pavlova, şi cel al guvernatorului Băncii Naţionale a României, Mugur Isărescu, precum şi prezentarea directorului departamentului economic al BEI, Debora Revoltella, au evaluat starea economiei româneşti, percepţiile întreprinderilor cu privire la provocările cu care se confruntă şi oportunităţile apărute în contextul tranziţiei verzi. Firmele româneşti au devenit mai digitale, au dezvoltat mai des produse noi şi şi-au scurtat lanţurile de aprovizionare. Acum folosesc tehnologii digitale avansate la fel de des ca în Statele Unite şi UE, conform rezultatelor EIBIS. Cu toate acestea, în faţa noilor şocuri, vulnerabilitatea persistă. Firmele româneşti sunt mai susceptibile să sufere din cauza costurilor ridicate ale energiei şi a înăspririi condiţiilor de finanţare. În general, firmele au o perspectivă negativă asupra viitorului, în special în ceea ce priveşte climatul economic. Accesul la finanţare este îngrijorător. Proporţia firmelor româneşti care au declarat că se confruntă cu constrângeri de finanţare (15,2%) depăşeşte media UE (6,2%) şi este cel mai ridicat procent înregistrat până acum pentru România în seria Sondajului BEI. Tranziția ecologică, o problemă "Mediul economic actual din România face ca investiţiile publice şi private în energie regenerabilă să fie extrem de rentabile. Sprijinul politic în Europa trebuie să se asigure că implementarea unor astfel de investiţii nu durează prea mult, pentru a menţine competitivitatea pe piaţa globală. Utilizarea tuturor finanţărilor disponibile României, inclusiv a fondurilor UE din cadrul Mecanismului de Redresare şi Rezilienţă, al Invest EU şi al programelor operaţionale 2021-2027 este esenţială. Combinarea resurselor disponibile de granturi ale UE cu împrumuturi, capitaluri proprii, resurse proprii sau alte forme de instrumente financiare va fi crucială pentru a promova o economie mai ecologică în România şi capacitatea acesteia de a se baza pe resurse energetice sigure şi previzibile. Citește și: „Comportamentul agresiv a fost intenționat”, a spus șeful Statului Major al SUA despre piloții ruși care au avariat o dronă americană. Lavrov, arogant: Am impus restricții în Marea Neagră Există, de asemenea, o mare nevoie ca firmele şi autorităţile publice să abordeze lipsa de personal calificat şi de finanţare necesare pentru tranziţia ecologică", a declarat directorul Departamentului economic al BEI, Debora Revoltella. Banca Europeană de Investiţii (BEI) a prezentat joi rezultatele Sondajului său anual de investiţii în România, în cadrul unui eveniment organizat împreună cu Banca Naţională a României. Sondajul arată că, în medie, firmele din România au ieşit din pandemie într-o formă relativ bună şi au folosit criza ca pe o oportunitate de schimbare. Sondajul BEI a vizat peste 12.000 de întreprinderi din Uniunea Europeană şi 800 de firme din SUA.

BNR: Pensiile speciale, cheltuială bugetară inacceptabilă (sursa: Inquam Photos/George Călin)
Economie

Avem 0,85% din PIB pensii speciale; ajungem la 1,5

Avem 0,85% din PIB pensii speciale; iar în doi - trei ani s-ar putea să ajungem la 1,5%, a afirmat, azi, Eugen Rădulescu, director, Direcţia stabilitate financiară, Banca Naţională a României. Avem 0,85% din PIB pensii speciale; s-ar putea să ajungem la 1,5% „Avem 0,85% din PIB pensii speciale. Nu se numesc pensii speciale decât o parte dintre ele. Unele se numesc pensii de serviciu. Eu cred că putem să le numim şi pensii de recunoştinţă sau contribuţii de recunoştinţă. Nu le numim pensii speciale. Dar ele tot aia sunt, pentru că nu respectă niciunul dintre cele trei criterii pe care le avem noi toţi ceilalţi muritori: durata de cotizaţie, vârsta de pensionare şi modul de calcul al pensiei, în aşa fel încât, dacă anul acesta vorbim de 0,85% din PIB, care reprezintă pensiile speciale, în doi - trei ani s-ar putea să ajungem la 1,5% şi atunci va fi din ce în ce mai greu să arătăm că acestea sunt o cheltuială bugetară nu numai inacceptabilă, dar insuportabilă, nesustenabilă", a spus Eugen Rădulescu, la prezentarea lucrărilor 'Stabilitate financiară. Lucrări selectate' şi 'Financial stability. Selected works', publicate în Colecţia "Biblioteca Băncii Naţionale a României - Aniversar 140 de ani'. El a mai menţionat că anul acesta România trebuie să majoreze cheltuielile militare de la 2% din PIB la 2,5%. Eugen Rădulescu a vorbit şi despre profitabilitatea băncilor şi a subliniat că abordările în care se îndeamnă la alungarea băncilor pentru că "ne fură banii" sunt "încremenite într-un proiect de acum 40 de ani" şi că pornesc de la faptul că ratele dobânzilor la credite sunt mai ridicate în România decât în ţările occidentale. Citiți și: Apropiații lui Firea storc mii de euro de la stat pentru îngrijirea unor persoane cu dizabilități severe. Însă acestea mor într-o „închisoare” fără servicii adecvate – Buletin de București "Dacă ne uităm la ultimele cifre, vom vedea că rata medie a randamentului capitalurilor în sistemul bancar este binişor sub nivelul mediu al randamentului capitalului în economia naţională", a afirmat Eugen Rădulescu, citat de Agerpres.

ROBOR a scăzut cu doar 0,03% (sursa: Digi24)
Eveniment

ROBOR a scăzut cu doar 0,03

ROBOR a scăzut cu doar 0,03%. Indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care se calculează costul creditelor de consum în lei cu dobândă variabilă, a scăzut luni la 7,82% pe an, de la 7,85% pe an, vineri, conform datelor publicate de Banca Naţională a României (BNR). ROBOR a scăzut cu doar 0,03% La începutul acestui an, indicele ROBOR la 3 luni era 3,02% pe an. Indicele la șase luni, utilizat în calculul dobânzilor la creditele ipotecare în lei cu dobândă variabilă, a coborât la 8,02% pe an, de la 8,04%, în timp ce ROBOR la 12 luni a ajuns la 8,26% pe an, faţă de 8,27% pe an, vineri. Citește și: Republicanii, majoritari în Cameră, vor ca SUA să trimită Ucrainei rachete cu rază lungă: Pot ajunge rachete în Crimeea? Așa e cinstit, Crimeea nu e Rusia, potrivit legii internaționale În ceea ce priveşte indicele de referinţă pentru creditele consumatorilor (IRCC), reglementat de OUG 19/2019, acesta este de 4,06% pe an, fiind calculat ca medie aritmetică a ratelor de dobândă zilnice ale tranzacţiilor interbancare din trimestrul II 2022, în urcare faţă de cel publicat în urmă cu trei luni, de 2,65%. În luna mai 2019, a intrat în vigoare OUG 19/2019 care modifică modul în care este calculată rata pentru creditele în lei cu dobânda variabilă. Astfel, Ordonanţa 19/2019 a stabilit indicele de referinţă pentru creditele consumatorilor (IRCC), calculat trimestrial exclusiv pe baza tranzacţiilor interbancare.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră