sâmbătă 22 februarie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: blocaj

31 articole
Eveniment

Coșmarul cardurilor de sănătate blocate nu se mai termină, unii pacienți rămân fără medicamente

Cardurile de sănătate, blocate din nou. Sistemul informatic al Casei Naționale de Asigurări de Sănătate este nefuncțional de aproape trei săptămâni. Cardurile de sănătate, blocate din nou Medicii de familie, însă, subliniază că problemele tehnice nu sunt noi, ci persistă de peste 20 de ani. Citește și: Generalul AUR Mircia Chelaru, senator, nu vrea să dea înapoi banii furați de la statul român, deși are o pensie specială uriașă Deși pacienții nu resimt întotdeauna direct întârzierile, blocajele apar atunci când medicii nu pot verifica statutul de asigurat al acestora. În unele cazuri, rețetele validate de medici sunt ulterior refuzate de sistem, iar costurile trebuie suportate chiar de aceștia, dacă pacientul se dovedește a fi neasigurat. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Cardurile de sănătate, blocate din nou (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Accesul DOGE la Trezoreria SUA, blocat (sursa: X/Elon Musk)
Internațional

Accesul DOGE la Trezoreria SUA, blocat

Accesul DOGE la Trezoreria SUA, blocat. Un judecător federal american a emis o ordonanță de urgență care împiedică accesul Comisiei pentru Eficiență Guvernamentală (DOGE), condusă de Elon Musk, la sistemul de plăți al Trezoreriei americane. Decizia intervine în contextul unui control controversat asupra unui mecanism ce gestionează fonduri federale de trilioane de dolari. Accesul DOGE la Trezoreria SUA, blocat Judecătorul Paul A. Engelmayer a interzis printr-o ordonanță accesul DOGE la datele Trezoreriei SUA, potrivit BBC. Citește și: EXCLUSIV Călin Georgescu are acces, prin intermediul unui ofițer, la documente secrete ale Internelor (părți din planurile de operaționalizare, înzestrare și cercetare-dezvoltare) Ordonanța restricționează accesul pentru toate persoanele numite politic, toți agenții speciali ai guvernului și angajații guvernamentali desemnați unor agenții externe Trezoreriei. De asemenea, ordinul prevede că oricine a accesat aceste date după 20 ianuarie, odată cu învestirea lui Donald Trump, trebuie să distrugă imediat orice copie descărcată. Măsurile rămân în vigoare până la o audiere programată pe 14 februarie. DOGE și sistemul de plăți al Trezoreriei Elon Musk, desemnat de administrația Trump la conducerea DOGE, a preluat recent controlul asupra acestui sistem critic, responsabil de distribuirea fondurilor federale. Această schimbare a fost puternic criticată de aleșii democrați, care o consideră „extrem de periculoasă”. Musk a justificat această acțiune susținând că doar prin monitorizarea strictă a fluxurilor financiare se poate combate frauda și risipa banilor publici. „Singura modalitate de a opri frauda este de a putea urmări tranzacțiile și de a bloca cele suspecte pentru verificare", a declarat miliardarul pe rețeaua sa de socializare X. Fondurile administrate de sistemul de plăți al Trezoreriei Sistemul de plăți al Biroului de Servicii Fiscale gestionează anual aproximativ șase trilioane de dolari. Printre acestea se numără fondurile destinate pensiilor de stat programul Medicare pentru asigurări de sănătate și salariile angajaților federali. O „amenințare internă” fără precedent Conform site-ului Wired, Musk a plasat persoane tinere din echipa DOGE în poziții guvernamentale cheie, oferindu-le un acces fără precedent la sistemul de plăți. De obicei, aceste funcții sunt ocupate de înalți funcționari apolitici, ceea ce ridică semne de întrebare asupra transparenței și siguranței financiare. Procurori din 19 state americane au contestat această preluare în instanță, susținând că administrația Trump a încălcat legea prin acordarea accesului echipei DOGE la date sensibile. Aceștia au avertizat că statele respective ar suferi „prejudicii ireparabile” fără o intervenție judecătorească. O notă internă a Trezoreriei SUA, citată de presa americană, descrie această situație drept „cea mai mare amenințare internă” cu care s-a confruntat vreodată biroul serviciului fiscal.

Autostrada A8, blocaj birocratic Lețcani - Ungheni (sursa: Facebook/Compania Națională de Investiții Rutiere)
Eveniment

Autostrada A8, blocaj birocratic Lețcani - Ungheni

Autostrada A8, blocaj birocratic Lețcani - Ungheni. Proiectul autostrăzii A8, care va lega estul de vestul României, se confruntă cu întârzieri majore, a anunțat într-o conferință de presă Cătălin Urtoi, președintele Consiliului de Administrație al Companiei Naționale de Investiții Rutiere (CNIR). Autostrada A8, blocaj birocratic Lețcani - Ungheni Potrivit lui Urtoi, principalul obstacol îl reprezintă întârzierea predării documentației pentru tronsonul Lețcani-Ungheni, ceea ce amână lansarea licitației pentru proiectare și execuție pe platforma SEAP (Sistemul Electronic de Achiziții Publice). Citește și: ANALIZĂ Călin Georgescu, legături strânse cu membri ai rețelei Caraman de spionaj ceaușist anti-NATO. SIE continuă să păstreze tăcerea pe acest subiect Oficialul CNIR a subliniat progresul făcut în ultimii ani pentru loturile montane ale autostrăzii A8, care au trecut prin Consiliul de Administrație și au ajuns deja pe SEAP. Însă, tronsonul Lețcani-Ungheni rămâne blocat. „În acest moment, există un blocaj. De aceea, insist ca și acest tronson să intre pe un făgaș normal, să terminăm această procedură birocratică și să vedem cele trei loturi pe SEAP”, a declarat Urtoi în cadrul unei conferințe de presă. Soluții pentru deblocarea proiectului Președintele CNIR speră ca acest impas să fie depășit în zilele următoare, solicitând accelerarea procesului birocratic. „Trebuie să lăsăm luptele interne deoparte. În CNIR sunt oameni care își fac treaba foarte bine. Așteptăm documentația pentru aprobarea în Consiliul de Administrație, documentație care trebuie să vină de la Executivul CNAIR”, a precizat Urtoi. Proiect esențial pentru infrastructura României Autostrada A8, cunoscută și sub numele de Autostrada Unirii, va avea o lungime totală de 304 kilometri, conectând granița cu Republica Moldova (Ungheni) de Târgu Mureș. Valoarea estimată a proiectului depășește 4 miliarde de euro, iar implementarea sa este considerată esențială pentru dezvoltarea infrastructurii rutiere din România.

Cardurile de sănătate, blocate în 2025 (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Cardurile de sănătate, blocate în 2025

Cardurile de sănătate, blocate în 2025. Începând cu 8 ianuarie 2025, sistemul unic integrat de sănătate (SIUI) a devenit o problemă majoră. Cardurile de sănătate, blocate în 2025 Platforma SIUI, utilizată pentru eliberarea rețetelor medicale și înregistrarea consultațiilor și datelor pacienților, a fost aproape inutilizabilă. Citește și: Vicepremierul Marian Neacșu și-a făcut protejata deputată PSD. Silvia Mihalcea, alături de Neacșu încă de la nunta fiului lui Dragnea Pacienții au așteptat peste două ore pentru a primi rețetele, iar în multe cazuri, medicii specialiști și cei de familie au fost nevoiți să colecteze cardurile de sănătate ale pacienților. Urmând să emită rețetele la o dată ulterioară, când sistemul va funcționa. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Blocaj tehnic pentru contractele asigurărilor sociale (sursa: Facebook/Ministerul Muncii și Solidarității Sociale)
Eveniment

Blocaj tehnic pentru contractele asigurărilor sociale

Blocaj tehnic pentru contractele asigurărilor sociale. Casa Națională de Pensii Publice (CNPP) a anunțat pe 3 ianuarie 2025 posibilitatea încheierii de noi contracte de asigurare socială până pe 17 ianuarie. Însă Sistemul Informatic al Contribuțiilor de Asigurări Sociale este blocat. Blocaj tehnic pentru contractele asigurărilor sociale Persoanele interesate de contribuții suplimentare la pensie trebuie să țină cont de această perioadă limitată. Citește și: Bolojan susține că este nevoie disperată de eliminarea risipei bugetare: Riscăm să intrăm în incapacitate de plată Totuși, din cauza actualizării tehnice a Sistemului Informatic al Contribuțiilor de Asigurări Sociale (SICA) pentru 2025, nu se pot efectua plăți sau modifica contractele existente. CNPP recomandă respectarea termenului și verificarea condițiilor înainte de încheierea unui nou contract. Continuarea, în Ziarul de Iași

Negocieri blocate între Israel și Hamas (sursa: Facebook/Benjamin Netanyahu)
Internațional

Negocieri blocate între Israel și Hamas

Negocieri blocate între Israel și Hamas. Miercuri, biroul prim-ministrului israelian Benjamin Netanyahu a acuzat Hamas că introduce „noi obstacole” în negocierile pentru eliberarea ostaticilor deținuți în Fâșia Gaza. Potrivit declarațiilor oficiale, Hamas „dă înapoi la punctele deja convenite” și refuză să avanseze către un acord. Negocieri blocate între Israel și Hamas Hamas, mișcarea islamistă palestiniană, susține că Israelul a introdus „noile condiții”, care ar fi dus la respingerea unui acord anterior. Citește și: Un mare iubitor de oi, fost ministru, este respins de soția sa, care a cerut ordin de protecție. Cei doi au o avere impresionantă, iar el este angajatul PSD Acest schimb de acuzații complică negocierile pentru eliberarea celor rămași captivi. Contextul tragic al crizei Pe 7 octombrie, atacul Hamas asupra Israelului a provocat cel puțin 1.208 decese în Israel, majoritatea civili. De asemenea, răpirea a 251 de persoane, dintre care 96 se află încă în Gaza, 34 au fost declarați morți de armata israeliană. În campania militară de represalii a Israelului în Gaza, Ministerul Sănătății din guvernul Hamas raportează peste 45.000 de palestinieni uciși, majoritatea civili. Aceste cifre sunt considerate fiabile de ONU. Implicațiile blocajului în negocieri Întârzierea negocierilor amplifică tensiunile și tragediile umane de ambele părți. Lipsa unui progres semnificativ în dialogul dintre Israel și Hamas pune în pericol viețile ostaticilor și prelungește suferința civililor din regiune. Comunitatea internațională își concentrează atenția asupra acestui conflict intensificat, cerând soluții pentru protejarea vieților umane și respectarea drepturilor internaționale.

Pista aeroportului, blocată de case ilegale (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Pista aeroportului, blocată de case ilegale

Pista aeroportului, blocată de case ilegale. De aproximativ șapte ani, Aeroportul Iași se luptă în instanță să facă o "pârtie" printre casele construite pe dealul Aroneanu. Pista aeroportului, blocată de case ilegale Acesta se află foarte aproape de pistă iar casele construite acolo depășesc înălțimea maximă impusă de șase metri. Citește și: „Ferma Dacilor”, unde au murit arși opt adulți și copii pe 26 decembrie 2023, funcționează la capacitate maximă. Patronul e liber, face grătar cu Adi Minune, dosarul penal stagnează În 2021, mai multe excepții "inserate în mod nelegal în Planul Urbanistic General și în Regulamentul Local de Urbanism ale comunei Aroneanu” (cum sunt ele menționate în Nota de fundamentare a proiectului de hotărâre) care au stat la baza emiterii autorizațiilor de construire au fost anulate în instanță. Ulterior, au fost anulate pe rând și autorizațiile respective, dar unele imobile sunt și acum în picioare. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Portul Constanța, paralizat de câteva zile (sursa: ct100.ro)
Economie

Portul Constanța, paralizat de câteva zile

Portul Constanța, paralizat de câteva zile. Criza majoră s-a declanșat după ce o parte semnificativă a portului a rămas fără curent electric de sâmbătă. Portul Constanța, paralizat de câteva zile În mai multe zeci de dane, nicio navă nu a mai fost mișcată, iar operațiunile de încărcare și descărcare sunt paralizate, potrivit Constanța 100%. Citește și: Marcel Ciolacu vrea să-l ierte pe prietenul său Robert Negoiță de datorii de circa 200 de milioane de lei către stat prin efectul amnistiei fiscale anunțate de premier Mari operatori portuari importanți nu își pot desfășura activitatea din cauza acestei întreruperi. Potrivit reprezentanților Companiei Naționale Administrația Porturilor Maritime Constanța, situația a fost cauzată de inundațiile care au afectat Stația 2 din port, care aparține de Rețele Electrice Dobrogea. Reprezentanții APMC au declarat că stația a fost scoasă de sub tensiune din motive de siguranță, iar echipele de intervenție sunt la fața locului. Continuarea, pe ct100.ro.

Geoană sugerează necesitatea blocării cerealelor ucrainene (sursa: Facebook/România Renaște)
Eveniment

Geoană sugerează necesitatea blocării cerealelor ucrainene

Geoană sugerează necesitatea blocării cerealelor ucrainene. Secretarul general adjunct al NATO, Mircea Geoană, a opinat în cadrul unei dezbateri organizate la Alba Iulia, citat de Agerpres, că România a rămas de prea multe ori în urmă şi că nici când invazia Ucrainei a mutat rutele comerţului mondial nu a reuşit să-şi pună în valoare poziţia şi resursele. Cum România a sprijinit exporturile ucrainene, pare că Geoană spune că decizia trebuia să fie contrară. Cum își dorea Rusia, de altfel. Liderii politici din ultimii 10-15 ani, criticați "România ar fi putut mai mult, mai departe, mai sus. Ar fi trebuit să fie ceea ce încă nu este: un stat puternic, o naţiune prosperă, o ţară perfect conştientă de valoarea şi influenţa ei. Comparându-i condiţia de azi cu cea de acum 40, 30 sau 20 de ani, da, putem spune că România a evoluat, în anumite puncte, chiar spectaculos. Citește și: Polonia va construi fortificații pe întreaga frontieră de est pentru a stopa fluxul de migranți dinspre Belarus, dar și pentru apărare în caz de conflict armat Comparând-o însă cu ritmul de dezvoltare şi nivelul de civilizaţie din Europa dezvoltată, vedem cu amărăciune că am rămas de prea multe ori în urmă, uneori la o palidă concurenţă cu vecinii noştri bulgari", a declarat Mircea Geoană. El a adăugat că, deşi România a recuperat distanţa faţă de media europeană datorită avansului marilor oraşe, regiuni întregi continuă să se numere printre cele mai sărace din Europa, nereuşind să ţină pasul nici cu economiile şi societăţile fostelor state comuniste. "În ultimii 10-15 ani, liderii politici ai României s-au înverşunat să refuze şanse corecte de dezvoltare judeţelor, şi oraşelor mici şi mediului rural. Prin indiferenţă sau incompetenţă, au lăsat legea darwinismului economic şi social să domnească neîngrădit", a spus acesta. Geoană sugerează necesitatea blocării cerealelor ucrainene Geoană a avut și o declarație cel puțin riscantă. "Nici măcar când invazia Ucrainei a mutat rutele comerțului Mondial, România nu a reușit să-și pună în valoare poziția și resursele. N-a arătat că vrea să-și relanseze economia și politica externă, să-și afirme potențialul și importanța, pe scurt să se trezească din încremenire", a spus secretarul general adjunct al NATO. În dosarul grânelor ucrainene, România a permis Ucrainei să folosească infrastructura țării noastre pentru a putea exporta cereale în condițiile blocajului rusesc pe Marea Neagră. Dacă Mircea Geoană susține că, în acest caz, "România nu a reușit să-și pună în valoare poziția și resursele. N-a arătat că vrea să-și relanseze economia și politica externă, să-și afirme potențialul și importanța", reiese că Bucureștiul trebuia să aplice altă strategie. Logic, aceasta ar fi fost să blocheze cerealele ucrainene. Adică exact ce își dorea Rusia. Țări date drept exemple Mircea Geoană a subliniat că ţările din jurul nostru şi întreaga lume nu stau pe loc şi nu ne aşteaptă. "Dacă nu acţionăm energic acum, distanţa României faţă de clubul naţiunilor dezvoltate, acolo unde este locul natural şi legitim al naţiunii române, va fi tot mai greu de recuperat. Pentru că nu stau pe loc şi inovează şi se dezvoltă", a spus acesta. Geoană a dat exemplul Estoniei, "campioana absolută a digitalizării", al Poloniei, "o adevărată putere europeană", al Irlandei, "care a profitat de proiectele europene, devenind a zecea economie a Europei", şi pe cel al Spaniei. Guvernele, comparate cu lăcustele "Şi atunci întrebarea pe care o avem cu toţii: de ce alţii pot şi noi nu? Pentru că de vină, principala cauză, vine de la sistemul politic şi de la conducerea politică a ţării. Nu năvălirile barbare, nu geografia, nu cele trei imperii cotropitoare, nu războaiele. Cu asta s-au descurcat liderii politici din alte epoci. Imperiile străine erau provocarea lui Mihai Viteazul, încoronat la Alba Iulia acum peste 400 de ani. După patru secole însă, problema adevărată a ţării nu mai sunt străinii, ci guvernele româneşti din ultimii ani. Ele au redus şansele României cu aceeaşi eficienţă pe care au avut-o în trecut lăcustele sau birul", a mai spus Mircea Geoană. Acesta a participat joi la Alba Iulia la dezbaterea "Din Inima României în inima Europei", organizată de Mişcarea "România Renaşte!".

Medicii de familie, blocați de sistem (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Medicii de familie, blocați de sistem

Medicii de familie, blocați de sistem. Aceștia din Iaşi au ajuns la limita rezistenţei, după ce luna trecută şi luna curentă au avut mari probleme cu sistemul online. Medicii de familie, blocați de sistem Este vorba despre Sistemul Informatic Unic Integrat, unde raportează serviciile medicale şi la care se conectează cardurile de sănătate, care a fost nefuncţional aproape 100%. Citește și: Marea escrocherie bursieră Roșia Montană: prețul acțiunilor Gabriel Resources s-a dublat între momentul anunțului lui Ciolacu că România pierde arbitrajul și ziua verdictului Cadrele medicale spun că au oferit servicii medicale care nu ştiu dacă vor mai fi decontate vreodată, şi nu au putut verifica în sistem dacă persoanele sunt sau nu asigurate. Iar în zilele în care a mers cel mai bine sistemul, au putut să încarce toate serviciile medicale prestate abia noaptea, de la 22 la 6. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Un preot ortodox blochează înmormântarea penticostală (sursa: IPJ Suceava)
Eveniment

Un preot ortodox blochează înmormântarea penticostală

Un preot ortodox blochează înmormântarea penticostală. Preotul din judeţul Suceava este cercetat penal, după ce, în cursul zilei de duminică, s-a întins pe jos în faţa porţii unui cimitir pentru a împiedica o ceremonie de înhumare. Ortodox îngropat de penticostali Potrivit purtătorului de cuvânt al Inspectoratului de Poliţie Judeţean (IPJ) Suceava, Ionuţ Epureanu, incidentul s-a înregistrat în localitatea Gura Solcii, acolo unde preotul ortodox s-a opus oficierii slujbei de înmormântare după rit penticostal a unui bărbat care era de confesiune ortodoxă. "S-a stabilit că, în cursul a acestei zile, la cimitirul comun din localitatea Gura Solcii, unde sunt înhumaţi cetăţenii de toate confesiunile, urma să fie înmormântat un bărbat de confesiune ortodoxă, toate celelalte rude ale acestuia fiind de confesiune penticostală. Citește și: Un latifundiar din Dolj, care a făcut profit de zeci de milioane de lei, se alătură protestelor fermierilor: „Guvernul trebuie să pună pe masă soluţii” Anterior, rudele bărbatului au solicitat preotului paroh să permită slujba de înmormântare după rit penticostal şi au achitat taxele pentru locul de veci şi celelalte taxe specifice, preotul ortodox fiind de acord cu întreaga procesiune. Un preot ortodox blochează înmormântarea penticostală Cu toate acestea, în cursul acestei zile, când cortegiul funerar s-a pus în mişcare, preotul ortodox s-a alăturat şi el, iar, când s-a ajuns la poarta cimitirului, preotul ortodox s-a poziţionat intenţionat la sol pentru a nu permite dricului funerar accesul", a precizat oficialul IPJ. Acesta menţionează că poliţiştii au intervenit gradual şi condescendent, mediind conflictul iscat şi reuşind îndepărtarea preotului care obstrucţiona accesul vehiculului mortuar. Preotul care a generat scandalul este cercetat penal sub aspectul săvârşirii infracţiunii de împiedicarea exercitării libertăţii religioase.

Navetiști blocați de ninsoare, la hoteluri (sursa: Facebook/Pavel Lucescu)
Eveniment

Navetiști blocați de ninsoare, la hoteluri

Navetiști blocați de ninsoare, la hoteluri. Cele două zile de ninsoare şi viscol care au blocat Iaşiul au produs întârzieri nemaiîntâlnite în trafic. Navetiști blocați de ninsoare, la hoteluri Și au pus la încercare şi abilitatea managerilor de companii de a se adapta rapid la lipsa de reacţie a autorităţilor. Citește și: EXCLUSIV Armata a cumpărat mii de licențe Windows de la o firmă despre care CSAT spune că prezintă „amenințări și vulnerabilități la adresa securității naționale și apărării țării” La Miroslava, comuna în care îşi au sediul câteva dintre companiile cele mai mari din judeţ, nămeţii au troienit drumurile în calea autobuzelor care transportă angajaţii către Phinia Delphi România (fost BorgWarner) sau către grupul de firme Electra. Ambele au fost puternic afectate de modul în care s-a circulat în Iaşi, de unde aduc angajaţii. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Programul "Casa Verde Fotovoltaice", blocat nelimitat (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Mediu

Programul "Casa Verde Fotovoltaice", blocat nelimitat

Programul "Casa Verde Fotovoltaice", blocat nelimitat. Beznă la Administraţia Fondului pentru Mediu (AFM): a trecut o lună de când Programul Casa Verde Fotovoltaice 2023 este blocat. Programul "Casa Verde Fotovoltaice", blocat nelimitat Totul, după o decizie a Curţii de Apel Oradea într-un dosar deschis de o firmă orădeană care nu a fost validată de AFM pentru instalarea panourilor. Citește și: Una din cele mai mari amenzi din istoria României: 35 de milioane de euro pentru reducerea spațiului verde. Amenda, aplicată de Poliția Locală, anunță Nicușor Dan De atunci, nimeni nu ştie ce o să se aleagă de sesiunea din acest an. Ce este cert acum este doar că procesul a ajuns la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ÎCCJ). Asta, ca urmare a recursului făcut de AFM la decizia iniţială a Curţii de Apel Oradea, dar ÎCCJ nu a fixat, încă, un prim termen de judecată. Continuarea, în Ziarul de Iași.

PNRR, aproape blocat la nivel european (sursa: Facebook/European Commission)
Eveniment

PNRR, aproape blocat la nivel european

PNRR, aproape blocat la nivel european. Mecanismul de Redresare și Reziliență, cea mai mare investiție a UE din istorie, nu funcționează la nivelul așteptărilor. Fluxul de bani către statele Uniunii Europene este în scădere. PNRR, aproape blocat la nivel european Până acum, din cele 723 de miliarde euro puse la dispoziție, doar 153 de miliarde au mers către statele membre. Citește și: EXCLUSIV Austeritate PSD: Ciolacu și Simonis, cu pantofi italienești identici, de 1.500 USD, la ziua patriarhului Daniel Pe de o parte nu există solicitări: opt state nu au depus nici măcar prima cerere de plată. Pe de alta, majoritatea guvernelor se confruntă cu întârzieri în primirea banilor, din cauza criteriilor impuse. În timpul negocierilor pentru planurile de redresare, Austria și Țările de Jos au fost cele mai vehemente voci din "Grupul Frugalilor", care au impus criterii dure pentru PNRR-uri: banii să meargă înspre proiecte și reforme noi. Ulterior, cele două și-au încălcat chiar propriile criterii, iar în prezent Țările de Jos solicită îmblânzirea lor. Paradoxal, România pare a fi în grupul premianților În septembrie 2022, Ursula Von der Leyen a cerut statelor membre să accelereze fluxul de miliarde de la fondul de redresare COVID pentru a stimula economia, afirmând, în discursul ei anual privind starea Uniunii, că doar 100 de miliarde de euro au fost îndreptate către statele membre. Nu doar că statele membre nu au dat curs îndemnului, însă fluxul de bani pare să se oprească. În prezent, suma alocată din Fondul de redresare se ridică la doar 153 de miliarde de euro. De la apelul la acțiune al lui Von der Leyen, fluxul s-a redus la jumătate. Citește și: Guvernul Ciolacu va lăsa Asociația „Dăruiește Viața”, care construiește un spital pentru copiii bolnavi de cancer, fără 50% din venituri: „Sponsorizările sunt șterse” Opt state membre (Belgia, Germania, Finlanda, Ungaria, Irlanda, Țările de Jos, Polonia și Suedia) nu au depus nici o cerere de plată până în prezent. Unsprezece state membre (Bulgaria, Cipru, Danemarca, Letonia, Lituania, Luxemburg, Malta, Austria, Slovenia, Cehia, Estonia) au depus o singură cerere de plată. Franța, Croația, Portugalia, România și Slovacia au depus câte două. Spania, Grecia și Italia, cu câte trei cereri de plată fiecare, sunt în fruntea topului, deși Italia așteaptă verdictul Comisiei cu privire la a treia cerere depusă la sfârșitul anului 2022. Evaluarea CE, mai lungă decât s-a anunțat Față de fondurile obișnuite ale UE, obținerea de bani din fondul de recuperare COVID funcționează diferit. În loc să depună chitanțe pentru proiectele care au fost deja realizate, statele membre trebuie să dovedească că au implementat reformele convenite în PNRR. Acest sistem de "etape și ținte" a fost solicitat de Țările de Jos. Statele membre pot transmite Comisiei două cereri pe an. Comisia verifică dacă promisiunile din planurile naționale au fost îndeplinite. Dacă statele membre consideră că nu au implementat în mod corespunzător toate reformele promise, pot amână depunerea cererii de plată. Conform regulilor, Comisia ar trebui să facă o evaluare în termen de două luni, adică 60 de zile. În practică, durează mai mult. Citește și: Semne ale dezastrului generat de întârzierea PNRR: Guvernul are datorii de 800 de milioane de euro către autoritățile locale. Firmele de construcții amenință cu rezilieri Potrivit platformei olandeze de investigație Follow the Money, în 2022, Comisia a avut nevoie în medie de 103 zile pentru a efectua o plată. Anul acesta, media a crescut la 135 de zile. România a așteptat șase luni pentru o decizie. În final, Comisia a constatat că două din cele 49 de reforme promise nu au fost încă implementate corespunzător și a dorit să suspende 53 de milioane de euro din cele 3,2 miliarde de euro solicitate de România până când ultimele două vor fi și ele realizate. Germania nu se grăbește Germania nu a depus nici o cerere de accesare a banilor din fondul de redresare al UE. Inițial, guvernul federal dorea să solicite Comisiei Europene o primă tranșă de patru miliarde de euro încă de la jumătatea anului 2022. Inițiativa a eșuat, din cauză că PNRR-ul asumat de Germania conținea angajamente de nerealizat, precum producția unui al doilea vaccin împotriva COVID-19. În decembrie, 2022, Germania a depus la Bruxelles un PNRR revizuit, care a fost aprobat mai întâi de Comisie și apoi – în februarie 2023 – de Consiliul statelor membre. Ministerul Finanțelor a anunțat la începutul anului că va depune prima cererea de plată "probabil în primăvara anului 2023". Nici acest termen nu a fost respectat, pentru că Ministerul de Finanțe nu a ajuns la un acord administrativ cu Comisia UE, potrivit declarației secretarului de stat Florian Toncar, făcută la sfârșitul lunii iunie. Cauzele invocate: statele federale fie nu au implementat proiectele, fie le-au implementat incomplet. Țările de Jos, lovite la construcții Țările de Jos se confruntă, în prezent, cu unele dintre țintele autoimpuse, după cum a scris ministrul Sigrid Kaag într-o interpelare parlamentară. Kaag a anunțat că Țările de Jos vor cere în curând Comisiei să scadă ușor ștacheta pentru o serie de angajamente pentru a evita reducerea finanțării. Potrivit lui Kaag, Țările de Jos au promis în PNRR construirea de locuințel noi, dar "din cauza costurilor crescute de construcție și a penuriei de forță de muncă în sectorul construcțiilor, realizarea de noi locuințe nu progresează atât de repede cum era planificat". Pe de altă parte, PNRR-ul asumat de Țările de Jos își propunea să atingă 26 de etape înainte de a solicita prima tranșă. Dintre acestea, 13 fuseseră finalizate până la 8 iulie 2022, ziua în care Țările de Jos și-a prezentat planul la Bruxelles. În plus, una dintre reformele propuse în PNRR era Legea guvernării deschise revizuite. Aceasta intrase deja în vigoare în mai 2022, cu două luni înainte ca Țările de Jos să depună PNRR-ul. "Morcovul" austriac Potrivit unui document confidențial, în timpul negocierilor pentru aprobarea PNRR-urilor, delegația austriacă a susținut următorul "principiu": "Finanțarea la nivelul UE ar trebui folosită ca un morcov pentru o reformă structurală ambițioasă care altfel nu ar avea loc, menită să stimuleze economia.". Potrivit unui comunicat de presă al Ministerului pentru Afaceri Europene, Austria a depus Comisiei prima cerere de plată pe 22 decembrie 2022. Anul acesta, Austria a adăugat și un capitol "REPowerEU". După ce decizia a fost luată în Consiliul de Miniștri din 14 iulie 2023, guvernul federal austriac a transmis Comisiei Europene o cerere de revizuire a PNRR-ului. Ca urmare a acestei modificări, Austria are un total suplimentar de 210,3 milioane de euro disponibile de la UE, care vor intra în proiecte din sectorul energetic. Austria a primit până în prezent 1,15 miliarde de euro pentru implementarea PNRR-ului. Viena, escrocherie la nivel mare Cu toate acestea, think tank-ul austriac Momentum Institute a constatat că PNRR-ul Austriei nu conține decât într-o mică măsură idei noi, reformatoare: 51% dintre proiecte asumate prin PNRR fuseseră deja realizate, 45% erau deja incluse în programul de guvernare și doar 4% au fost cu adevărat idei noi. În consecință, PNRR-ul Austriei a prevăzut, contrar criteriilor pe care le-a impus, mai puțini bani pentru proiecte noi, care să stimuleze economia. Un alt semn de întrebare în ceea ce privește fondurile solicitate de Austria prin PNRR: implementarea măsurilor care ar duce la economii de 20 de milioane de tone de CO2 și reducerea emisiilor pe cap de locuitor de la 9,2 la 6 tone. Mai precis, modul în care au fost calculate aceste cifre este neclar. Pentru comparație, Momentul Institut dă exemplul Planul Național pentru Energie și Climă (NEKP) al guvernului federal, care prevede economii de 14,2 milioane de tone, cu un volum total de investiții de 166-173 miliarde EUR în perioada 2021-2030. Proiectele asumate prin PNRR susțin că vor fi de 115 ori mai eficiente decât cele din NEKP. Fără a da detalii care să justifice cifrele.

Austria consideră România responsabilă de migrație (sursa: Facebook/Österreichisches Außenministerium)
Internațional

Austria consideră România responsabilă de migrație

Austria consideră România responsabilă de migrație. Viena îşi va menţine veto-ul faţă de aderarea Bulgariei şi României la spaţiul Schengen până când va observa o "scădere susţinută" a numărului solicitanţilor de azil, a declarat ministrul austriac de Externe, Alexander Schallenberg, într-un interviu preluat de Politico. Austria consideră România responsabilă de migrație "Ceea ce este important pentru noi, ca să fiu cât se poate de sincer, este ca numărul (migranţilor) să coboare şi să fie o scădere susţinută", a precizat ministrul Schallenberg. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online El a descris veto-ul austriac drept un "semnal de avertizare" către Bruxelles, ce "trebuie să înţeleagă că, atunci când avem peste 100.000 de cereri de azil în 12 luni, este dificil pentru noi, Austria, să lăsăm pur şi simplu acest sistem disfuncţional să meargă mai departe". Şeful diplomaţiei austriece a refuzat să dea un orizont de timp pentru o ridicare a acestui veto, dar a apreciat că, în condiţiile în care sosirile migranţilor ilegali continuă să crească, ieşirea din acest impas nu se întrevede pe termen scurt. Comparații cu Franța și Germania El a mai spus că guvernul de la Viena este încurajat de "planul de acţiune" al UE pentru consolidarea controalelor la graniţe şi accelerarea procedurilor de azil, însă este nevoie de mai multe progrese. "Ca ţară situată în inima Europei, Austria este o mare beneficiară a spaţiului Schengen şi dorim ca el să funcţioneze", a subliniat ministrul austriac. Citește și: Kremlinul, atacuri în serie la Republica Moldova: Își limitează deliberat suveranitatea în sensul absorbției de către România În Austria au intrat anul trecut circa 110.000 de migranţi veniţi din Orientul Mijlociu, Asia şi Africa, de aproape trei ori mai mulţi faţă de anul anterior. Numărul migranţilor sosiţi în 2022 pe ansamblul ţărilor UE este de circa un milion, o creştere de aproape 50% faţă de anul precedent. Dacă Franţa şi Germania ar fi înregistrat la fel de mulţi migranţi pe cap de locuitor ca Austria, atunci respectivele două ţări ar fi avut ele singure împreună un milion de migranţi, a remarcat ministrul austriac de Externe.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră