joi 12 martie
Login Contact
DeFapt.ro

Etichetă: bilant

20 articole
Internațional

Bilanțul războiului din Orientul Mijlociu după nouă zile: pagube enorme, nimeni nu cedează

Conflictul militar dintre Statele Unite, Israel și Iran a intrat în a noua zi, marcând o nouă etapă a confruntării. Potrivit unei analize CNN, Israelul a început să vizeze direct infrastructura energetică iraniană, în timp ce Iranul continuă atacurile cu rachete și drone asupra unor state din Golf considerate apropiate de Washington. În paralel, tensiunile politice interne par să crească la Teheran după moartea liderului suprem Ali Khamenei, iar autoritățile iraniene ar putea desemna un succesor în următoarele 24 de ore. Israelul a început să lovească infrastructura petrolieră iraniană Războiul a intrat într-o nouă fază odată cu atacurile israeliene asupra resurselor energetice ale Iranului. Citește și: Costurile astronomice ale școlarizării fetei lui Ponta la New York University of Abu Dhabi. Universitatea, plasată între locurile 1116 și 2807 în lume Potrivit unor surse israeliene, armata a început să vizeze depozite de petrol și infrastructură de combustibil din țară. Armata israeliană a confirmat că a lovit sâmbătă seara mai multe depozite de combustibil din capitala Teheran. Acestea ar fi utilizate pentru distribuirea de combustibil către diferiți consumatori, inclusiv către structuri militare iraniene. Lovirea infrastructurii petroliere ridică temeri privind impactul asupra piețelor energetice globale și asupra exporturilor de petrol din regiune. Netanyahu: Israelul controlează aproape complet spațiul aerian iranian Premierul israelian Benjamin Netanyahu a declarat că Israelul și Statele Unite au obținut „aproape control complet” asupra spațiului aerian al Iranului. Într-un mesaj înregistrat, liderul israelian a afirmat că operațiunile militare vor continua și că armata pregătește noi lovituri. „Există multe alte ținte și surprize pregătite”, a spus Netanyahu, sugerând că ofensiva militară ar putea fi intensificată în zilele următoare. Iranul continuă atacurile asupra statelor din Golf În ciuda declarațiilor conciliatoare ale președintelui iranian Masoud Pezeshkian, atacurile cu rachete și drone asupra unor state din Golf au continuat. Mai multe țări din regiune au raportat în cursul nopții atacuri sau interceptări de proiectile. Președintele iranian își ceruse anterior scuze statelor vecine pentru atacurile din ultima săptămână asupra bazelor americane din regiune și sugerase că acestea vor înceta dacă Iranul nu va mai fi atacat. Cu toate acestea, noile lovituri sugerează că strategia militară a Teheranului rămâne activă. Mesaje contradictorii la Teheran după moartea lui Khamenei Declarațiile contradictorii ale oficialilor iranieni indică posibile tensiuni în interiorul conducerii politice după moartea liderului suprem Ali Khamenei, ucis în primele atacuri ale războiului. Deși președintele Pezeshkian a adoptat un ton conciliant față de statele din regiune, biroul său a revenit ulterior asupra poziției și a transmis că Iranul va continua atacurile împotriva intereselor americane. În același timp, există informații potrivit cărora Iranul ar putea desemna în următoarele 24 de ore un nou lider suprem, care să îl înlocuiască pe Khamenei, aflat la conducerea Republicii Islamice timp de aproape patru decenii. Atacuri în Liban: hotel bombardat în centrul Beirutului Conflictul s-a extins și în Liban. Autoritățile libaneze au anunțat că un hotel din centrul Beirutului a fost lovit de un atac israelian, provocând moartea a cel puțin patru persoane și rănirea altor zece. Lovitura a vizat centrul capitalei, o zonă care fusese în mare parte ferită de bombardamentele recente. Majoritatea atacurilor israeliene din Liban s-au concentrat până acum asupra suburbiei sudice a Beirutului, bastion al grupării Hezbollah. Armata israeliană a declarat că atacul a fost o „lovitură de precizie” împotriva unor comandanți ai Forței Quds, unitatea de operațiuni externe a Gardienilor Revoluției iraniene. Într-un alt incident, autoritățile libaneze au raportat zeci de victime după o operațiune a unor comandouri israeliene într-o zonă de frontieră, unde acestea căutau rămășițele unui pilot dispărut. Atacuri și interceptări în statele din Golf Mai multe țări din regiunea Golfului Persic au raportat noi incidente militare. Armata Kuweitului a anunțat că o „undă de drone ostile” a vizat depozite de combustibil situate la aeroportul internațional din capitală. Arabia Saudită a declarat, de asemenea, că a fost vizată de atacuri cu drone. În Emiratele Arabe Unite, clădiri din zona Dubai Marina au fost evacuate după ce resturi provenite din interceptarea unor rachete sau drone au avariat fațada unui zgârie-nori. Drone doborâte în Irak În nordul Irakului, două drone încărcate cu explozibili au fost doborâte de sistemele de apărare aeriană deasupra orașului Erbil, capitala regiunii autonome Kurdistan. Incidentul a avut loc în jurul orei 23:00, când martorii au raportat explozii și activitatea intensă a sistemelor de apărare antiaeriană. Donald Trump nu exclude trimiterea de trupe în Iran Președintele american Donald Trump a declarat că Statele Unite ar putea lua în considerare trimiterea de trupe terestre în Iran. Totuși, liderul de la Casa Albă a subliniat că o astfel de decizie ar fi luată doar în anumite condiții. „Este posibil, dar ar trebui să existe un motiv foarte bun”, a spus Trump. Washingtonul nu vrea implicarea kurzilor Trump a mai declarat că Statele Unite nu doresc implicarea grupărilor kurde iraniene în conflict. Declarația contrazice informații apărute anterior potrivit cărora CIA ar fi analizat posibilitatea de a sprijini aceste grupări pentru a provoca o revoltă internă împotriva regimului iranian. „Nu căutăm ca kurzii să intre în conflict. Suntem prieteni cu ei, dar nu vrem să complicăm și mai mult acest război”, a afirmat liderul american. Dispută privind responsabilitatea pentru atacul asupra unei școli Donald Trump a atribuit Iranului responsabilitatea pentru un atac asupra unei școli primare din Iran, care ar fi provocat moartea a cel puțin 168 de copii și 14 profesori. Totuși, analize realizate de experți și de jurnaliști sugerează că lovitura ar fi putut fi provocată de armata americană.

Războiului din Orientul Mijlociu, după nouă zile (sursa: iranintl.com)
Iran, peste 700 de morți în urma atacurilor (sursa: Pexels/Ahmed akacha)
Internațional

Peste 700 de morți în urma atacurilor asupra Iranului. Bilanțul victimelor ar putea fi mult mai mare

Atacurile lansate de Statele Unite și Israel împotriva Iranului au provocat un număr ridicat de victime, potrivit datelor oficiale și estimărilor organizațiilor pentru drepturile omului. Semiluna Roșie iraniană a anunțat marți că cel puțin 787 de persoane au fost ucise în urma atacurilor desfășurate de Statele Unite și Israel asupra Iranului. 787 de persoane ucise în 153 de orașe Potrivit informațiilor publicate pe canalul oficial de Telegram al organizației, bombardamentele au vizat 153 de orașe din întreaga țară. Citește și: Activitate jalnică a DNA Iași în 2025, direcția Cristinei Chirieac, propusă procuror general: a trimis în judecată șomeri și un agent de pază 787 de persoane ar fi fost ucise în urma atacurilor. Reprezentanții Semilunii Roșii au precizat că peste 3.600 de echipe de intervenție în caz de urgență au fost mobilizate la nivel național pentru a acorda sprijin victimelor și pentru a participa la misiunile de salvare. În numeroase locații, operațiunile de căutare și recuperare continuă. Organizația Hengaw: peste 1.500 de morți de la începutul atacurilor Un bilanț semnificativ mai mare a fost prezentat de Hengaw Organization for Human Rights, organizație pentru drepturile omului cu sediul în Norvegia. Conform estimărilor făcute publice luni, numărul total al persoanelor ucise de la declanșarea atacurilor, sâmbătă, ar depăși 1.500. Organizația susține că aproximativ 1.300 dintre victime ar fi membri ai forțelor armate iraniene, în timp ce în jur de 200 ar fi civili. Hengaw afirmă că datele sunt colectate prin intermediul unei rețele de contacte aflate pe teritoriul Iranului, utilizată pentru documentarea victimelor și verificarea informațiilor din teren. Diferențe majore între bilanțurile oficiale și cele independente Diferența semnificativă dintre cifrele anunțate de Semiluna Roșie iraniană și cele estimate de organizația Hengaw ridică semne de întrebare cu privire la amploarea reală a pierderilor umane. În contextul conflictului, verificarea independentă a datelor rămâne dificilă, iar bilanțurile ar putea fi revizuite pe măsură ce informațiile din teren sunt confirmate. Între timp, echipele de intervenție continuă operațiunile de salvare în zonele afectate de bombardamente.

Peste 200 de morți după atacul asupra Iranului (sursa: BBC)
Internațional

Peste 200 de morți după atacul SUA–Israel asupra Iranului, potrivit Semilunii Roșii

Ofensiva militară lansată de Statele Unite și Israel împotriva Iranului s-a soldat, potrivit primului bilanț furnizat de Semiluna Roșie Iraniană, cu cel puțin 201 morți și 747 de răniți. Guvernul iranian nu a publicat o cifră oficială, însă autoritățile locale au confirmat victime numeroase în mai multe orașe. Atacurile au vizat obiective din Teheran, dar și din alte centre importante precum Tabriz și Isfahan, marcând una dintre cele mai grave escaladări militare din regiune din ultimii ani. Complexul în care locuiește Ali Khamenei, lovit în atacuri Imagini satelitare verificate de BBC arată că complexul rezidențial în care locuiește Ali Khamenei a fost lovit. Citește și: Misiunea Israelului în atacul coordonat cu SUA împotriva Iranului: decapitarea conducerii, începând cu ayatollahul Khamenei Presa iraniană a susținut inițial că liderul suprem este în viață și coordonează operațiunile de apărare. Ulterior, președintele american Donald Trump a declarat pentru NBC News că informațiile privind moartea ayatollahului sunt „o poveste corectă”, iar mai târziu a afirmat pe platforma Truth Social că liderul suprem iranian a murit. Prim-ministrul israelian Benjamin Netanyahu a sugerat, într-un discurs televizat, că „tiranul a încetat să mai existe”, afirmând că planul de distrugere a Israelului „nu mai există”. Teheranul promite represalii: „O lecție de neuitat” Ali Larijani, șeful Consiliului Suprem de Securitate Națională al Iranului, a transmis un mesaj dur către Washington și Tel Aviv, promițând o „lecție de neuitat”. „Îi vom face pe criminalii sioniști și pe americanii nerușinați să-și regrete acțiunile”, a scris oficialul iranian pe X, anunțând represalii împotriva „opresorilor internaționali”. Victime civile: atac asupra unei școli și asupra unei săli de sport Autoritățile locale au raportat că peste 100 de persoane, majoritatea fete, au murit în urma unui atac asupra unei școli primare din orașul Minab, în sudul țării. Un alt bombardament a lovit o sală de sport din Lamerd, provocând cel puțin 15 morți. Aceste incidente amplifică îngrijorările privind impactul asupra populației civile. Iranul ripostează: rachete asupra Israelului și bazelor americane Ca reacție, Iranul a lansat valuri de rachete și drone împotriva Israelului și a bazelor americane din Orientul Mijlociu. Alarmele aeriene au fost activate din nou în Jerusalem și Tel Aviv, unde 21 de persoane au fost rănite. Gărzile Revoluționare au anunțat atacuri asupra sediului Flotei a Cincea a Marinei SUA din Bahrein, dar și asupra unor baze din Qatar și Emiratele Arabe Unite. Reacții internaționale: ONU, UE, China și Rusia cer reținere Consiliul de Securitate al ONU a convocat o reuniune de urgență pentru a discuta situația din Iran. La rândul său, Ursula von der Leyen a anunțat convocarea unei reuniuni de urgență a Colegiului de Securitate al Comisiei Europene. Ambasadorul Chinei la ONU, Fu Cong, a condamnat ofensiva SUA și Israelului, calificând-o drept „nerușinată” și subliniind că utilizarea forței în relațiile internaționale este „inacceptabilă”. La rândul său, ambasadorul Rusiei la ONU, Vasili Nebenzia, a susținut că justificarea Washingtonului privind prevenirea obținerii armei nucleare de către Iran este nefondată, afirmând că Teheranul „a fost înjunghiat în spate” în pofida deschiderii sale către diplomație.

Tragedia feroviară din Spania, 40 de morți (sursa: Facebook/Guardia Civil)
Internațional

Tragedia feroviară din sudul Spaniei: bilanțul victimelor a ajuns la 40 de morți

Numărul morților în urma accidentului feroviar produs duminică în sudul Spaniei a ajuns la 40, potrivit celui mai recent bilanț oficial. Tragedia a avut loc în apropierea orașului Adamuz, unde două trenuri de mare viteză au intrat în coliziune, provocând una dintre cele mai grave catastrofe feroviare din ultimii ani în Spania. Peste 100 de persoane rănite în urma coliziunii Pe lângă victimele decedate, peste 100 de persoane au fost rănite, unele dintre ele aflându-se în stare gravă. Citește și: Atacuri în serie la Bolojan și USR, după revenirea lui Grindeanu din vacanță. S-a întors până și Rareș Bogdan Echipele de intervenție au acționat ore întregi pentru evacuarea pasagerilor și acordarea primului ajutor, iar spitalele din regiune au fost mobilizate pentru a face față numărului mare de răniți. Pedro Sánchez promite aflarea adevărului Premierul spaniol Pedro Sánchez s-a deplasat luni la locul tragediei, unde a dat asigurări că autoritățile vor stabili cu exactitate cauzele accidentului. Șeful guvernului a declarat că populația va fi informată „cu deplină transparență și claritate” cu privire la motivele care au dus la deraierea și coliziunea celor două trenuri. „Vom afla adevărul”, a subliniat Pedro Sánchez, promițând că ancheta va fi una riguroasă și independentă. Trei zile de doliu național în Spania În urma tragediei, premierul a decretat trei zile de doliu național. De asemenea, el a transmis condoleanțe familiilor îndoliate și a asigurat că răniții și apropiații victimelor vor beneficia de tot sprijinul necesar din partea statului spaniol. Cum s-a produs accidentul Accidentul a avut loc duminică după-amiază, când ultimele trei vagoane ale unui tren aparținând companiei feroviare private Iryo, care circula pe ruta Malaga–Madrid, au deraiat. Trenul transporta 317 pasageri. Vagoanele deraiate au ajuns pe linia ferată paralelă, unde s-au ciocnit frontal cu un alt tren, care se deplasa în sens opus, spre orașul Huelva. Acesta era operat de compania feroviară publică Renfe și avea la bord 184 de pasageri. Ancheta este în desfășurare Autoritățile spaniole au deschis o anchetă pentru a stabili dacă accidentul a fost cauzat de o eroare umană, o defecțiune tehnică sau o problemă de infrastructură. Rezultatele investigației sunt așteptate în perioada următoare și vor fi făcute publice, potrivit promisiunilor guvernului de la Madrid.

„Mii de morți” în Iran, recunoaște Ayatollahul Khamenei (sursa: X/Khamenei.ir)
Internațional

Ayatollahul Khamenei recunoaște „mii de morți” în Iran, după reprimarea protestelor

Liderul suprem al Republicii Islamice Iran, ayatollahul Ali Khamenei, a recunoscut pentru prima dată existența a „mii de oameni uciși” în contextul protestelor antiguvernamentale care au zguduit țara în ultimele săptămâni. O declarație fără precedent a liderului suprem Până în acest moment, autoritățile de la Teheran au evitat să ofere orice bilanț oficial al victimelor represiunii. Citește și: ANALIZĂ România a ajuns să plătească pe dobânzi mai mult decât banii atrași de la UE Declarația lui Ali Khamenei marchează o schimbare semnificativă de discurs, fiind prima recunoaștere publică, la cel mai înalt nivel al puterii, a dimensiunii pierderilor de vieți omenești. Totuși, liderul suprem a pus responsabilitatea pentru violențe pe seama „răsculaților”, susținând că aceștia ar fi fost manipulați din exterior, în special de Statele Unite și Israel. Proteste reprimate violent în marile orașe ale Iranului Manifestațiile au început pe 28 decembrie și au fost relansate cu intensitate sporită în 8 ianuarie, extinzându-se rapid în Teheran și în numeroase alte orașe. Forțele de ordine au intervenit în forță pentru a dispersa protestele, iar represiunea a fost descrisă de martori și organizații pentru drepturile omului ca fiind extrem de dură. Informațiile despre victime, transmise în afara țării în pofida blocadei digitale În contextul restricțiilor severe impuse asupra accesului la internet, informațiile despre violențele împotriva protestatarilor și despre arestările masive au continuat să ajungă în afara Iranului prin canale alternative, inclusiv prin conexiuni la rețeaua de sateliți Starlink. Accesul la internet, parțial restabilit sub control strict Organizația Netblocks a anunțat că autoritățile iraniene au permis duminică o redeschidere parțială a accesului la internet. Datele de trafic indică revenirea selectivă a unor servicii online, precum Google, sugerând o restabilire a conectivității într-o formă puternic filtrată. Autoritățile susțin că situația este sub control Teheranul afirmă că a recâștigat controlul asupra situației interne. Potrivit televiziunii de stat, școlile și universitățile au fost redeschise după o săptămână de suspendare a cursurilor, în încercarea de a transmite un mesaj de revenire la normalitate.

Accidente mortale pe șoselele din România (sursa: Pexels/Valentin Sarte)
Eveniment

Mii de accidente mortale și răniți grav pe șoselele României: 1.293 de morți în 2025

Aproape 4.000 de accidente rutiere soldate cu morți și răniți grav au fost înregistrate la nivel național în anul 2025, potrivit unui comunicat transmis duminică de Inspectoratul General al Poliției Române (IGPR). Bilanțul accidentelor rutiere în 2025 Conform datelor oficiale, în cursul anului 2025 au avut loc 3.950 de accidente rutiere grave, în urma cărora 1.293 de persoane și-au pierdut viața, iar 3.125 de oameni au fost răniți grav. Citește și: Concediu prelungit: Grindeanu, dispărut din viața publică din 23 decembrie 2025. Surse: ar fi în Brazilia, în vacanță. PSD condus, de facto, de familia Olguța Vasilescu Comparativ cu anul 2024, statisticile indică: - cu 285 mai puține accidente (-6,7%); - cu 185 mai puține persoane decedate (-12,5%); - cu 122 mai puține persoane rănite grav (-3,7%). Principalele cauze ale accidentelor grave Poliția Română arată că cele mai frecvente cauze ale accidentelor rutiere grave din 2025 au fost comportamentele riscante în trafic. Traversarea neregulamentară a pietonilor se află pe primul loc, reprezentând 16,1% din totalul accidentelor. Alte cauze importante au fost: - neadaptarea vitezei la condițiile de drum – 15,3%; - neacordarea priorității vehiculelor – 9,5%. Zeci de mii de acțiuni pentru prevenirea accidentelor Pentru reducerea riscului rutier, polițiștii au desfășurat peste 67.000 de acțiuni la nivel național, vizând combaterea principalelor cauze generatoare de accidente grave. În urma controalelor din trafic, în 2025 au fost aplicate 2.792.044 de sancțiuni contravenționale. Totodată, polițiștii au reținut 190.441 de permise de conducere și au retras 103.381 de certificate de înmatriculare, precum și 22.760 de plăcuțe de înmatriculare. Mii de șoferi prinși sub influența alcoolului IGPR mai informează că aproximativ 28.700 de persoane au fost depistate și scoase din trafic după ce au fost surprinse conducând sub influența alcoolului. Acesta este un factor major de risc pentru producerea accidentelor rutiere. Sistemul e-SIGUR, activ din 2025 Începând cu 1 ianuarie 2025, la nivel național este utilizat sistemul automat de monitorizare a traficului rutier e-SIGUR. Sistemul presupune colectarea de date cu ajutorul dispozitivelor radar tip pistol, amplasate în afara părții carosabile, în locuri vizibile. Potrivit Poliției Române, anul trecut au fost aplicate peste 21.000 de sancțiuni contravenționale în baza acestui sistem. De asemenea, au fost reținute: - 89 de permise pentru depășirea vitezei legale cu mai mult de 50 km/h; - 4 permise pentru depășirea limitei legale cu peste 70 km/h. Platforma e-SAR, folosită împotriva agresivității în trafic Pentru creșterea siguranței rutiere, autoritățile au dezvoltat și platforma software e-SAR, destinată procesării sesizărilor privind comportamentul agresiv în trafic, transmise de cetățeni. În anul 2025, 1.053 de sesizări au fost soluționate prin întocmirea proceselor-verbale de constatare a contravenției și suspendarea dreptului de a conduce. Deși datele indică o ușoară îmbunătățire față de anul precedent, Poliția Română subliniază că siguranța rutieră rămâne o prioritate, iar combaterea vitezei excesive, a consumului de alcool și a comportamentului agresiv în trafic este esențială pentru reducerea numărului de victime.

Funicularul prăbușit la Lisabona, 16 morți (sursa: Pexels/Naimish Verma)
Eveniment

De ce au murit în funicularul din Lisabona 16 oameni și 20 au fost răniți

Funicularul prăbușit la Lisabona, 16 morți. Un accident grav s-a produs miercuri la Lisabona, unde funicularul Gloria a deraiat, provocând moartea a 16 persoane și rănirea altor peste 20. Primele concluzii preliminare ale Biroului pentru Prevenirea și Investigarea Accidentelor Aeriene și Feroviare (GPIAAF) indică faptul că tragedia a urmat deconectării cablului care lega cele două cabine. Funicularul prăbușit la Lisabona, 16 morți Conform celui mai recent raport oficial, cinci portughezi și 11 turiști străini și-au pierdut viața. Citește și: George Simion, singurul lider politic care susține greva magistraților pentru pensii speciale: „Acești profitori se aruncă asupra unei puteri a statului” Alte peste 20 de persoane au fost rănite, unele grav. Autoritățile continuă ancheta pentru a stabili cu exactitate cauzele deconectării cablului și pentru a evalua posibile responsabilități. Inspecția tehnică nu a semnalat probleme Ancheta GPIAAF arată că în dimineața zilei accidentului fusese efectuată o inspecție vizuală programată, care nu a detectat nicio anomalie la cablu. Această primă notă a instituției conține doar constatări confirmate, fără a trage încă concluzii precise asupra cauzelor. Impact violent Potrivit raportului preliminar, coliziunea s-a produs cu o viteză de aproximativ 60 km/h, iar totul s-a derulat în mai puțin de 50 de secunde. În ciuda încercărilor mecanicului de a încetini vehiculul, cabina nu a putut fi oprită. Funicularul Gloria: istorie și mecanism Funicularul Gloria, inaugurat în forma actuală în 1914, funcționează printr-un sistem de contragreutăți. Cele două vagoane galbene sunt conectate de un cablu îngropat, care le echilibrează greutatea prin intermediul unei roți reversibile aflate într-un compartiment tehnic subteran. Traseul are 276 de metri, cu o cădere de 45 de metri și o înclinație medie de 18%. Cum s-a desfășurat tragedia La ora 18:00, cabinele erau staționate în gările de plecare. Câteva minute mai târziu, după ce au parcurs doar șase metri, cablul de legătură a cedat: Cabina nr. 2, aflată la baza traseului, a dat brusc înapoi. Cabina nr. 1, aflată în partea superioară a Calçada da Gloria, și-a continuat deplasarea descendentă cu o viteză crescândă. După aproximativ 170 de metri, cabina a deraiat într-o curbă la dreapta, s-a răsturnat și a lovit mai multe obstacole: pereții clădirilor, un felinar și un suport de fontă al rețelei electrice. Impactul a distrus în mare parte vagonul de lemn.

Tragedia din Dominicană, 231 de morți (sursa: X/The Rio Times)
Internațional

Număr uriaș de morți, 231, după prăbușirea acoperișului unui club de noapte în Dominicană

Tragedia din Dominicană, 231 de morți. Cel puțin 231 de persoane și-au pierdut viața în urma prăbușirii acoperișului clubului de noapte Jet Set din Santo Domingo, Republica Dominicană. Tragedia a avut loc pe 8 aprilie, în timpul unui concert aglomerat, și este considerată cea mai gravă catastrofă civilă a secolului în această țară din Caraibe. Tragedia din Dominicană, 231 de morți Potrivit ministrului de Interne Faride Raful, 221 de persoane au fost declarate decedate la fața locului, iar alte 10 au murit ulterior în spitale din capitală. Citește și: Ce salarii astronomice se vor plăti în 2025 la compania-căpușă care „investește” banii statului în stadioane, biserici sau terenuri de sport „Numărul total al victimelor este de 231”, a confirmat Raful într-o conferință de presă oficială. Între 500 și 1.000 de persoane în club Accidentul s-a produs la ora 00:44 (04:44 GMT), în plin concert susținut de cunoscutul cântăreț de merengue Rubby Pérez, care se numără printre victimele decedate. În momentul tragediei, în discoteca Jet Set se aflau între 500 și 1.000 de persoane, potrivit autorităților. În jur de 189 de oameni au fost salvați de echipele de intervenție. O tragedie fără precedent în istoria recentă a țării Prăbușirea acoperișului este deja comparată cu incendiul din închisoarea Higuey din 2005, care a provocat moartea a 136 de deținuți. Cu toate acestea, dezastrul de la Jet Set depășește acel episod tragic, devenind cea mai mare pierdere de vieți omenești din ultimele decenii în Republica Dominicană. Autoritățile creează o comisie specială Pentru a stabili cauzele exacte ale prăbușirii, guvernul dominican a anunțat înființarea unei comisii de experți naționali și internaționali. Scopul acesteia este de a investiga structura clădirii, condițiile de siguranță și eventuale neglijențe, într-un context în care clubul Jet Set era cunoscut drept un loc emblematic al vieții de noapte din capitală.

Bilanțul DNA, tratat cu o indiferență totală de autoritățile statului Foto: Inquam/George Calin
Justiție

Fără precedent: bilanțul DNA pe 2024, tratat cu o indiferență totală de autoritățile statului

Fără precedent: bilanțul DNA pe 2024 a fost tratat cu o indiferență totală de autoritățile statului. La acest eveniment veneau, de obicei, de la șeful statului român în jos, inclusiv fie premierul, fie ministrul Justiției. Citește și: BREAKING Ordonanța „Trenuleț”, o păcăleală: în ianuarie, cheltuielile cu salariile bugetarilor au explodat Bilanțul DNA, tratat cu o indiferență totală de autoritățile statului La bilanțul prezentat azi de șeful DNA, Marius Voineag, a lipsit însă și ministrul Justiției, Radu Marinescu. Acesta a preferat - potrivit informațiilor de pe site-ul ministerului pe care-l conduce - să fie la bilanțul Curții de Apel Cluj.  Președintele interimar Ilie Bolojan a lipsit deși nu avea nici o activitate publică azi, 27 februarie. Premierul Ciolacu a absentat, el avea în program doar o ședință de guvern, la ora 12.00. Nici procurorul general, Alex Florența, nu pare să fi fost la eveniment. Singurele discursuri consemnate sunt ale șefului DNA, Marius Voineag, ale președintelui Înaltei Curți de Casație și Justiție (ICCJ), Corina Corbu, ale ministrului de Interne, Cătălin Predoiu, și ale procurorului Daniel Horodniceanu, membru al CSM.  Predoiu a fost mai degrabă critic cu bilanțul DNA: „S-a vorbit, de ani de zile, de recuperarea produselor infracţiunii. S-a făcut enorm de mult în această direcţie în ultima perioadă. S-au făcut progrese, există instituţii, există un alt tip de cultură este foarte adevărat, dar cred că suntem totuşi departe de idealul  pe care l-aţi şi expus, domnule procuror şef  DNA  respectiv nimeni să nu rămână cu nimic. Suntem departe de acel moment. Adevărul este că foarte mulţi rămân cu foarte mulţi bani, cum bine ştim”. 

Cutremur devastator în Tibet, bilanțul tragediei (sursa: X/Sneha Mordani)
Internațional

Cutremur devastator în Tibet, bilanțul tragediei

Cutremur devastator în Tibet, bilanțul tragediei. Un cutremur puternic, cu magnitudinea 6,8, a lovit marți dimineață cantonul Tingri, situat aproape de granița dintre China și Nepal. Seismul a fost resimțit la ora 09:05 (01:05 GMT), potrivit Centrului Național de Seismologie din China (CENC), și a provocat distrugeri masive. Cutremur devastator în Tibet, bilanțul tragediei Bilanțul victimelor a ajuns la cel puțin 126 de morți și 188 de răniți, potrivit agenției de presă Xinhua. Citește și: VIDEO Ciolacu și aliații lui politici vor să predea România rușilor fără luptă, Călin Georgescu e doar bizarul scos în față, spune istoricul Cosmin Popa Numeroase locuințe construite din materiale tradiționale, precum pământul, s-au prăbușit complet, amplificând amploarea dezastrului. Mărturii din zonele afectate Locuitorii din Tingri descriu o situație dramatică. Sangji Dangzhi, proprietarul unui supermarket grav avariat, a declarat pentru AFP că ambulanțele au transportat răniți pe tot parcursul zilei. Imagini difuzate de televiziunea chineză CCTV surprind scene cu clădiri prăbușite, mașini îngropate sub dărâmături și oameni fugind din magazine în timpul seismului. Eforturile de salvare Peste 3.400 de salvatori și 340 de lucrători sanitari au fost mobilizați pentru a răspunde urgenței. Autoritățile au distribuit ajutoare precum corturi, pilote și echipamente de bază pentru a face față temperaturilor scăzute, care ajung până la -16°C în regiune. Președintele Xi Jinping a cerut "toate eforturile" pentru operațiunile de salvare, în timp ce Dalai Lama și-a exprimat compasiunea printr-un mesaj de condoleanțe. Rusia, prin președintele Vladimir Putin, a transmis sprijin și condoleanțe poporului chinez. Impactul regional al seismului Cutremurul a fost resimțit și în Nepal, inclusiv în capitala Kathmandu, fără raportarea de decese până în prezent. În zonele Namche și Lobuche, aproape de tabăra de bază a Everestului, s-au înregistrat pagube materiale. Precedente tragice ale regiunii Cutremurele sunt frecvente în zona Himalaya, dar seismul de marți este cel mai puternic înregistrat pe o rază de 200 km în ultimii cinci ani. În 2015, Nepal a fost zguduit de un cutremur devastator de 7,8 grade, care a ucis aproape 9.000 de oameni. Alte tragedii notabile includ cutremurul din Sichuan, China, din 2008, care a făcut 87.000 de victime. Solidaritatea internațională Seismul de marți readuce în atenție vulnerabilitatea regiunii în fața dezastrelor naturale și necesitatea unor măsuri de prevenire și reacție rapidă. Solidaritatea internațională și eforturile locale sunt esențiale pentru a sprijini comunitățile afectate.

Execuțiile din Iran, un bilanț sumbru (sursa: X/Government of Islamic Republic of Iran)
Internațional

Execuțiile din Iran, un bilanț sumbru

Execuțiile din Iran, un bilanț sumbru. În Iran, cel puțin 901 persoane au fost executate anul trecut, inclusiv 40 într-o singură săptămână din luna decembrie. Înaltul Comisar al Națiunilor Unite pentru Drepturile Omului, Volker Turk, a exprimat îngrijorarea într-un comunicat de presă și a cerut Iranului să pună capăt acestui val alarmant de execuții. Execuțiile din Iran, un bilanț sumbru Potrivit Înaltului Comisar, cel puțin 853 de persoane au fost executate în 2023, iar cifrele continuă să crească în 2024. Citește și: VIDEO Ciolacu și aliații lui politici vor să predea România rușilor fără luptă, Călin Georgescu e doar bizarul scos în față, spune istoricul Cosmin Popa Liz Throssell, purtător de cuvânt al Înaltului Comisariat, a declarat că datele provin de la organizații de încredere precum HRANA, Hengaw și Iran Human Rights. Motivele execuțiilor: droguri, disidență, proteste Majoritatea execuțiilor au fost legate de infracțiuni asociate drogurilor. Cu toate acestea, disidenții politici și persoanele implicate în protestele antiguvernamentale din 2022-2023 au fost, de asemenea, vizate. Acest fapt ridică semne de întrebare cu privire la utilizarea pedepsei capitale ca instrument de reprimare. Creșterea execuțiilor în rândul femeilor În 2024, Iran Human Rights a raportat un număr record de execuții în rândul femeilor: cel puțin 31. Multe dintre acestea au fost victime ale violenței domestice sau ale abuzului sexual, ajungând să comită crime din disperare. Este cel mai mare număr înregistrat de organizația neguvernamentală de la înființarea sa în 2008. Iran, al doilea în lume la execuții Potrivit Amnesty International, Iranul ocupă locul al doilea, după China, în ceea ce privește numărul de execuții. Legea islamică a talionului (qisas), care permite execuția pentru crimă, continuă să fie aplicată, cu excepția cazurilor în care familia victimei iartă sau acceptă o compensație. Apelul ONU pentru un moratoriu Volker Turk a subliniat că pedeapsa cu moartea este incompatibilă cu dreptul fundamental la viață și prezintă riscul de a executa persoane nevinovate. Acesta a cerut Iranului să suspende execuțiile și să instituie un moratoriu în vederea abolirii pedepsei capitale. „Aproximativ 170 de state au abolit pedeapsa cu moartea sau au instituit un moratoriu. Este timpul ca și Iranul să urmeze acest exemplu”, a declarat Turk. Pedeapsa capitală: un instrument de frică Activiștii pentru drepturile omului acuză regimul iranian că utilizează pedeapsa cu moartea pentru a menține frica în societate. Această practică a fost intensificată mai ales după protestele din 2022, fiind folosită ca mijloc de reprimare. Nevoia de schimbare Execuțiile din Iran continuă să provoace indignare la nivel internațional. ONU și organizațiile pentru drepturile omului cer abolirea pedepsei capitale și atrag atenția asupra utilizării sale abuzive. Este timpul ca Iranul să renunțe la această practică și să respecte drepturile fundamentale ale omului.

Bilanțul negru al inundațiilor din Valencia (sursa: Facebook/Chamkor Singh)
Internațional

Bilanțul negru al inundațiilor din Valencia

Bilanțul negru al inundațiilor din Valencia. Inundațiile catastrofale care au afectat regiunea Valencia din sud-estul Spaniei, cauzate de fenomenul meteorologic DANA, au lăsat în urmă un număr semnificativ de victime. Conform unui raport al Centrului de Integrare a Datelor, publicat de Curtea Superioară de Justiție din Valencia, majoritatea victimelor se aflau în spații închise. Bilanțul negru al inundațiilor din Valencia Din cele 218 victime înregistrate oficial până acum, 65 de persoane se aflau în locuințele proprii, iar 32 în garaje. Alte cazuri includ șase persoane decedate în interiorul mașinilor și trei în subsoluri. Citește și: ANALIZĂ Guvernul a crescut cu 30% cheltuielile cu salariile din Justiție, care vor ajunge la astronomica sumă de șase miliarde de lei În spațiile deschise, cele mai multe cadavre au fost descoperite pe străzi (21) și pe câmpuri (24). Alte victime au fost găsite în copaci, șanțuri și pe drumuri de țară. Victimele au fost găsite și în locații mai puțin obișnuite, precum maluri surpate, ascensoare, o cazarmă a Gărzii Civile, parterul unui magazin, plaje, orezării și zone industriale Cadavre au fost identificate și în parcarea unui supermarket, într-un centru sportiv, pe o cale ferată, la un debarcader și în interiorul unui depozit. 13 persoane, încă dispărute Dintre cele 218 persoane decedate, 169 au fost identificate prin amprente digitale, 45 prin teste ADN, Patru prin identificare spitalicească înainte de deces. În prezent, 13 persoane sunt încă date dispărute. Aceste date sunt provizorii și pot fi ajustate pe măsură ce ancheta avansează. Fenomenul DANA continuă să demonstreze cât de devastatoare pot fi evenimentele meteorologice extreme, afectând atât viețile omenești, cât și infrastructura locală.

Bilanțul uraganului Milton în Florida, SUA (sursa: X/Ron DeSantis)
Internațional

Bilanțul uraganului Milton în Florida, SUA

Bilanțul uraganului Milton în Florida, SUA. Peste două milioane de locuințe din Florida au rămas fără electricitate vineri seara, după ce uraganul Milton a lovit regiunea, provocând cel puțin 16 decese și pagube estimate la aproximativ 50 de miliarde de dolari. Bilanțul uraganului Milton în Florida, SUA Guvernatorul Ron DeSantis a declarat că, deși nu s-a atins cel mai grav scenariu, statul a fost grav afectat. Florida, deja lovită de un alt uragan devastator, Helene, la sfârșitul lunii septembrie, care a provocat 237 de morți, dintre care 15 în Florida, se confruntă din nou cu daune majore. Citește și: VIDEO Cum se asfaltează un drum din Argeș, fief PSD, în anul 2024: un muncitor udă bitumul cu un șomoiog de crengi cu frunze Președintele Joe Biden a confirmat estimările specialiștilor privind pagubele de 50 de miliarde de dolari și a anunțat o vizită în regiunea afectată. Numărul deceselor Cele 16 victime raportate provin din mai multe comitate, cel mai afectat fiind Saint Lucie, pe coasta de est, unde au murit șase persoane. Zona a fost lovită de tornade înainte ca uraganul să atingă uscatul în apropiere de Sarasota. După ce a traversat peninsula, uraganul Milton a ajuns în Atlantic. Florida, stat frecvent afectat de uragane, se confruntă cu un risc crescut de intensificare a acestor fenomene extreme din cauza schimbărilor climatice și încălzirii apelor oceanice, conform experților.

Crește bilanțul deceselor provocate de inundații (sursa: Inquam Photos/George Călin)
Eveniment

Crește bilanțul deceselor provocate de inundații

Crește bilanțul deceselor provocate de inundații. Încă o persoană a fost identificată decedată, duminică seara, pe raza localităţii Suhurlui din judeţul Galaţi, a anunţat Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă. Crește bilanțul deceselor provocate de inundații "Urmare a manifestării fenomenelor hidrometeorologice manifestate în zilele anterioare, pe raza localităţii Suhurlui din judeţul Galaţi a fost identificată o victimă decedată", a informat IGSU. Citește și: VIDEO Cămașa albă a premierului Ciolacu, impecabilă, fără un strop de noroi, după vizita în satele inundate. Cizmele noi, de cauciuc, neatinse Conform sursei citate, numărul total al persoanelor decedate în urma inundaţiilor de zilele trecute a ajuns la şase. În cursul zilei de duminică a mai fost găsită o persoană decedată, la Slobozia Conachi.

Rușii au atacat cu rachete un mall din Ucraina (sursa: Twitter
Internațional

Rușii au atacat cu rachete un mall din Ucraina

Bilanţul morţilor în urma atacului cu rachetă al forţelor ruse asupra unui centru comercial din Kremenciuk a crescut la 16 morţi şi 59 răniţi, conform informaţiilor furnizate de şeful serviciilor de urgenţă ucrainene, transmite marţi AFP. "La ora actuală avem cunoştinţă de 16 morţi şi 59 de răniţi, dintre care 25 se află în spital. Informaţiile sunt în curs de actualizare", a anunţat pe Telegram Serghii Kruk în noaptea de luni spre marţi. Rușii au atacat cu rachete un mall din Ucraina Echipajele de intervenţie se concentrează în principal pe "salvare, îndepărtarea dărâmăturilor şi stingerea incendiului", potrivit sursei citate. Serghii Kruk a adăugat că "toate echipele de intervenţie lucrează în mod intens" iar activitatea "va continua 24 de ore din 24". "Vreau să insist din nou: nu ignoraţi raidurile aeriene!" a avertizat şeful serviciilor de urgenţă ucrainene. Citește și: Zelenski îl provoacă pe Putin în problema transnistreană: sugerează că, dacă rușii staționați la Tiraspol atacă Moldova, Kievul îi poate anihila militar „cât ai pocni din degete” "Atacul rusesc de astăzi asupra unui mall din Kremenciuk este unul dintre cele mai neruşinate acte de terorism din istoria Europei. Un oraş paşnic, un centru comercial obişnuit cu femei, copii, civili obişnuiţi", a spus Volodimir Zelenski într-o înregistrare video pe Telegram. Potrivit acestuia, o mie de persoane se aflau în interiorul clădirii, dar "mulţi oameni au reuşit să iasă". https://www.youtube.com/watch?v=wxyc9yerfLY&ab_channel=TheTelegraph "Doar nişte terorişti absolut nebuni ar putea lovi un astfel de obiectiv cu rachete şi ei nu ar trebui să îşi afle locul pe Pământ", a continuat preşedintele Ucrainei, care a vorbit de un "atac calculat". Potrivit preşedintelui ucrainean, operaţiunile de salvare sunt încă în desfăşurare şi "pierderile umane ar putea fi importante" după ce, în urma atacului, un incendiu a izbucnit pe o suprafaţă de 10.000 de metri pătraţi. Rachetele au fost lansate de pe teritoriul Rusiei Potrivit forţelor aeriene ucrainene, mallul a fost lovit de rachete antinavă Kh-22 lansate de bombardiere cu rază lungă de acţiune Tu-22 din regiunea Kursk situată pe teritoriul Rusiei. "Atacul cu rachete asupra Kremenciuk a lovit un loc aglomerat care nu are nicio legătură cu ostilităţile", a reacţionat pe Facebook Vitali Maleţski, primarul oraşului. Ministrul ucrainean de externe Dmitro Kuleba a lansat pe Twitter un apel către susţinătorii externi ai Kievului pentru a furniza mai multe arme grele şi pentru a impune sancţiuni suplimentare Rusiei. Ambasadoarea americană în Ucraina, Bridget Brink, a asigurat pe Facebook că "lumea va cere socoteală Kremlinului pentru atrocităţile sale din Ucraina".

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră