joi 09 iulie
Login Contact
DeFapt.ro

bihor

50 articole
Politică

Jurnaliștii Ciutacu și Carla Tanasie îl critică pe Pîslaru fiindcă a dat-o afară pe pesedista Zară

Victor Ciutacu, angajat la România TV, post controlat de Sebastian Ghiță, și Carla Tanasie, de la Digi 24, au criticat pe Facebook faptul că ministrul interimar al Muncii, Dragoș Pîslaru (PNL), a concediat-o pe pesedista Alexandra Zară de la conducerea  Autorității Naționale pentru Protecția Drepturilor Persoanelor cu Dizabilități (ANPDPD).  Citește și: Guvernul scoate din Fondul de rezervă o sumă uriașă pentru a acoperi parțial costurile acțiunii anti-Pașca, din Bihor Zară este membru PSD și ar fi trebuit să plece din Guvern, cum au făcut majoritatea colegilor ei de partid, dupăp ce formațiunea lui Grindeanu a votat moțiunea de cenzură prin care Executivul condus de Ilie Bolojan a fost demis.  Ciutacu spune că Pîslaru trebuia “luat de mascați și dus cu duba la mandat“ “Enervat și rănit în orgoliu, presat și de propagandiștii rezist, anunță că o demite pe șefa autorității de stat însărcinată cu protecția persoanelor cu dizabilități. Pe care doar ce o felicitase pentru implicarea ei în relocarea și monitorizarea nefericiților scoși din azilele clandestine ale lui Viorel Pașca. Pentru ce culpă? Aici e aici! Fiindcă respectiva persoană a fost pe teren, fără să-i spună și lui, convocată instituțional de DIICOT ca factor de specialitate responsabil, în acea noapte a descinderii din așa-zisul paradis al bunului samaritean îmbogățit din bișnița cu bătrâni. Unul la mână, Alexandra Zară nu era subordonata lui Dragoș Pâslaru. Autoritatea pe care a condus-o e, legal, independentă și se află în coordonarea, nu în subordinea, Ministerului Muncii. Președintele instituției e numit direct de premier. Deci Ilie Bolojan o dă afară, prin gura lui Dragoș Pâslaru. Doi la mână, pentru că a fost pusă să semneze un angajament de confidențialitate, dacă i-ar fi spus ministrului fie și informal, ar fi devenit automat penală. Pentru, mai exact, ca să citez din Codul Penal, compromiterea intereselor justiției“, a susținut Ciutacu, care a concluzionat că Pîslaru trebuia “luat de mascați și dus cu duba la mandat“.  Carla Tanasie, de la Digi 24, a fost mai puțin dură, sugerând doar că Pîslaru a acționat politic. “Pâslaru s-a supărat și pentru ca ITM Bihor a făcut control la Pasca și l-a amendat cu un milion de ei , după ce au constatat că 36 de persoane lucrau la negru. ITM a făcut controlul la solicitarea DIICOT. Alexandra Zară a fost în ziua perchezițiilor la Bihor tot la solicitarea DIICOT. Dragoș Pâslaru e supărat ca nu a fost anunțat. Fiecare politician a exploatat emoția produsă de acest caz cum a crezut de cuviință și cum i-a folosit“, a scris Tanasie, pe Facebook. 

Jurnaliștii Ciutacu și Carla Tanasie îl critică pe Pîslaru fiindcă a dat-o afară pe pesedista Zară
Ministrul Pîslaru scrie că DIICOT nu l-a anunțat pe el de acțiunea din Bihor, ci pe pesedista Zară
Politică

Ministrul Pîslaru scrie că DIICOT nu l-a anunțat pe el de acțiunea din Bihor, ci pe pesedista Zară

Ministrul interimar al Muncii, Dragoș Pîslaru, scrie că a aflat de acțiunea DIICOT în Bihor, la azilele gestionate de Viorel Pașca, de la pesedista Alexandra Zară, președinta Autorității Naționale pentru Protecția Drepturilor Persoanelor cu Dizabilități (ANPDPD). Ea este fiica unui consilier local AUR, Ovidiu Zară, și a păstrat, în guvernul interimar Bolojan, un post echivalent celui de secretar de stat chiar și după retragerea PSD.  Citește și: Lovitură dură pentru DIICOT în cazul Pașca: condițiile de cazare erau „corespunzătoare” susține o judecătoare, iar procurorii nu au dovezi pentru traficul de persoane Pîslaru mai scrie că DIICOT nu i-a explicat nici acum de ce el a aflat abia la 9.30 dimineața, când acțiunea era în plină desfășurare, că trebuie să se ocupe de rolacarea a circa 400 de persoane, dintre care unele cu probleme grave. “Mi s-a cerut să intervin pentru a identifica soluțiile necesare de relocare“ În postare, Pîslaru arată că: “Mulți oameni au fost transportați către azilele domnului Pașca chiar de către instituții ale statului român. Mai mult, instituții ale statului au desfășurat de-a lungul anilor verificări în imobilele respective, fără progres pentru intrarea în legalitate și fără sistarea activității“.   “Cât privește acțiunea DIICOT din data de 30 iunie:   În dimineața zilei respective, la ora 09:30, am primit un telefon prin care am fost informat despre faptul că peste 400 de persoane vulnerabile care au fost evacuate dintr-o serie de imobile private din Bihor trebuie relocate de urgență.   Reiau pentru a fi cât se poate de explicit: când acțiunea era deja în plină desfășurare, mi s-a cerut să intervin pentru a identifica soluțiile necesare de relocare.   Telefonul a venit din partea doamnei Alexandra Zară, președinta Autorității Naționale pentru Protecția Drepturilor Persoanelor cu Dizabilități (ANPDPD), care se afla la fața locului, la Dumbrava. Dumneai a fost înștiințată în prealabil de către DIICOT că această acțiune urma să aibă loc și a fost implicată în derularea acțiunii, inclusiv prin deplasarea pe teren, la Bihor.   Pus în fața faptului împlinit, urmare a acelui telefon, am intrat de urgență în contact cu procurorul-șef, cu președintele DGASPC Bihor, cu președintele Consiliului Județean Bihor, cu prefectul județului Bihor, cu secretarul de stat din cadrul Ministerului Afacerilor Interne Raed Arafat și cu o serie de alți reprezentanți ai autorităților județene pentru a înțelege situația și pentru a găsi soluții rapide pentru acomodare în alte centre, în funcție de condiția în care se afla fiecare persoană.   După aceste discuții, prima întrebare pe care mi-am adresat-o în acea dimineață a fost: dată fiind amploarea acestei acțiuni, de ce conducerea Ministerului Muncii nu a fost informată în prealabil, astfel încât să putem asigura din timp resursele necesare pentru relocarea eficientă a celor peste 400 de oameni vulnerabili?   Este o întrebare la care nici astăzi, la o săptămână distanță, nu am un răspuns“, a scris Pîslaru.

Cioloș, susținere uriașă pentru Pașca, în 2023: “Este ultima casă pentru mulți bolnavi“
Politică

Cioloș, susținere uriașă pentru Pașca, în 2023: “Este ultima casă pentru mulți bolnavi“

Fostul premier Dacian Cioloș a scris, în mai 2023, un lung elogiu pentru ceea ce făcea Viorel Pașca, în Bihor, preluând la azilele sale oameni grav bolnavi: “Este ultima casă pentru mulți bolnavi în stadiu terminal, care nu mai au loc în spitale și sunt condamnați să moară pe stradă. Este locul în care mulți oameni cu afecțiuni psihice ajung să-și petreacă decent ultimele clipe din această lume pentru că nu mai e loc pentru ei în spitalele sau centrele specializate“.  Citește și: EXCLUSIV Asociația lui Viorel Pașca a fost acreditată de Ministerul Muncii ca furnizor de servicii sociale în 2021, după o vizită în teren Cioloș a criticat dur statul român: “Așezământul din Dumbrava este un loc al oamenilor de care statul român nu poate, uită sau nu vrea să se ocupe, ori pur și simplu nu știe că există“.  El părea că critică și PSD, când scria: “Nu o să zic nimic acum despre cei care de zeci de ani afișează sloganuri în sprijinul oamenilor săraci, dar când se văd la ministere îi lovește amnezia. Nu o sa zic nimic acum despre partide pentru care programele antisărăcie au valoare doar în afișe de campanie electorală“. Așezământul din Dumbrava este un loc al oamenilor de care statul român nu poate, uită sau nu vrea să se ocupe “Mi-e încă greu să spun ce am văzut acum câteva zile la Dumbrava, în județul Bihor, și simt încă furia mocnită cu care am plecat de acolo. Așezământul din Dumbrava fondat de Viorel Pasca-Dumbrava este ultimul refugiu pentru oamenii care au pierdut totul pe această lume, familie, prieteni, venituri. Este ultima casă pentru mulți bolnavi în stadiu terminal, care nu mai au loc în spitale și sunt condamnați să moară pe stradă. Este locul în care mulți oameni cu afecțiuni psihice ajung să-și petreacă decent ultimele clipe din această lume pentru că nu mai e loc pentru ei în spitalele sau centrele specializate. Este ultima șansă pentru mulți dependenți de droguri, copii și persoane vulnerabile.   Așezământul din Dumbrava este un loc al oamenilor de care statul român nu poate, uită sau nu vrea să se ocupe, ori pur și simplu nu știe că există. Este o lecție brutală despre ce însemnă lipsa serviciilor adecvate de protecție socială și a politicilor publice în sprijinul cetățenilor români ajunși în situații extreme.   Nu o să zic nimic acum despre cei care de zeci de ani afișează sloganuri în sprijinul oamenilor săraci, dar când se văd la ministere îi lovește amnezia. Nu o sa zic nimic acum despre partide pentru care programele antisărăcie au valoare doar în afișe de campanie electorală.   Cuvintele pot descrie cu greu umanismul pe care acest om îl practică de peste 17 ani în sprijinul semenilor, în ciuda birocrației cu care este taxat periodic pentru simplul motiv că există și că vrea să se comporte omenește cu acei oameni. Așezământul lui Viorel Pașca e un adăpost amplu, cu 13 case, cu 400 de locuri și spații comune pentru îngrijirea bolnavilor, a persoanelor în vârstă, persoane cu dizabilități, oameni fără venituri și în cea mai mare parte, oameni care nu mai au pe nimeni, situate în Dumbrava, Tinca și Incești.   În Dumbrava a creat și un centru de zi de tip “after school” pentru copiii din sat, proveniți în mare parte din medii defavorizate.   Toate casele au fost construite din donații a căror evidență foarte clară Viorel Pașca o are. De-a lungul anilor, peste 2.600 de bolnavi din toate județele țării au ajuns la Dumbrava pentru a primi adăpostul și îngrijirea de care au nevoie.   Centrul are ca sprijin o comunitate care donează bani, produse de strictă necesitate și alimente, majoritatea susținătorilor fiind oameni cu venituri mici sau modeste. O singură companie donează recurent. Statul român, de obicei, refuză cererile venite de la centrul din Dumbrava, dar trimite aici cazuri speciale pentru îngrijire.   Îi mulțumesc lui Viorel Pașca pentru ceea a construit și pentru lecția lui de omenie. Nu îi promit nimic, pentru că știu că nu asta așteaptă. Sper însă să găsesc, și cu ajutorul lui, soluțiile care să suplinească incapacitatea administrației și a serviciilor publice de a veni în sprijinul acestor oameni, semeni de-ai noștri, uitați de soartă. https://www.facebook.com/profile.php?id=100077512792022   P.S. În ultima fotografie vedeti crucile celor care și-au găsit sfârșitul in așezământul domnului Pașca și au fost înmormântați de dânsul pentru că nu mai aveau pe nimeni. Au avut măcar o moarte demnă. 700 de suflete din cei 2600 care au trecut pe acolo.   P.S. 2: Domnul Viorel Pasca asteaptă cu drag studenți la Medicină în voluntariat la Dumbrava. Dincolo de ajutorul pe care studentii îl pot acorda, domnul Pașca spune că studenții pot învăța foarte multe practic, din cazuistica pe care o pot observa la pacienții de acolo, din modul în care starea de sănătate a oamenilor evoluează atunci când sunt înconjurați cu omenie și cu dragoste“, a scris Cioloș. 

EXCLUSIV Asociația lui Viorel Pașca a fost acreditată de Ministerul Muncii ca furnizor de servicii sociale în 2021, după o vizită în teren
Investigații

EXCLUSIV Asociația lui Viorel Pașca a fost acreditată de Ministerul Muncii ca furnizor de servicii sociale în 2021, după o vizită în teren

Viorel Pașca, „bunul samaritean” din Bihor care conduce Asociația Dumbrava DPG (Dumnezeu poartă de grijă - n.r.) unde erau găzduiți bătrâni și bolnavi abandonați, a susținut tot timpul că activitatea sa socială nu a fost autorizată. Citește și: Marile semne de întrebare legate de acțiunea DIICOT împotriva lui Viorel Pașca, din Bihor De fapt, Asociația Dumbrava DPG a obținut în 2021 certificatul de furnizor de servicii sociale de la Ministerul Muncii. Asociația lui Pașca, acreditare de la Ministerul Muncii în 2021 Pe 14 iulie 2021, prin decizia cu numărul 5.097, Asociația Dumbrava DPG a primit de la Ministerul Muncii (condus la acea vreme de Raluca Turcan) certificatul AF/007531 de acreditare ca furnizor de servicii sociale. Datele referitoare la acreditarea ca furnizor de servicii sociale a Asociației Dumbrava DPG (sursa: Ministerul Muncii) Potrivit legii privind asigurarea calității în domeniul serviciilor sociale în vigoare la acel moment (art. 9), persoana juridică care cerea acreditarea ca furnizor de servicii sociale trebuia, printre altele, să depună „planul de dezvoltare a serviciilor sociale este întocmit cu respectarea principiilor calității în domeniul serviciilor sociale”. În plus, persoana juridică care cerea acreditarea ca furnizor de servicii sociale trebuia avea obligația să prezinte un manual de proceduri interne (de prevenire a corupției, fraudelor și spălării banilor; privind asigurarea managementului resurselor umane, de respectare a normativelor minime de personal și de selecție a acestuia; financiar-contabile și de achiziție a bunurilor, lucrărilor și serviciilor; de evaluare și prevenire a riscurilor; de prevenire a abuzului și exploatării de orice fel; privind respectarea principiului egalității de șanse dintre femei și bărbați și a principiului nediscriminării). Inspectorii de la Muncă au făcut și o evaluare în teren Mai mult, potrivit normelor metodologice de aplicare a legii citate (art. 8): „agenția teritorială (a Ministerului Muncii - n.r.) realizează evaluarea în teren, la sediul furnizorului serviciului social. (3) Evaluarea în teren se realizează de o echipă formată din 2 inspectori sociali, în primele 15 zile de la înregistrarea cererii de acreditare. (4) Verificarea în teren de către inspectorii sociali are în vedere constatarea îndeplinirii condițiilor de acreditare prevăzute la art. 9 și 10 din lege și a conformității datelor prezentate în documentele justificative cu realitatea din teren. (5) La finalizarea evaluării în teren, inspectorii sociali întocmesc, în 3 exemplare, un raport de evaluare în teren a condițiilor de acreditare.”  Pașca nu a obținut și licența de furnizare de servicii sociale Toate documentele, inclusiv evaluarea în teren, au fost trimise apoi la Ministerul Muncii, instituția care emite certificatul de acreditare ca furnizor de servicii sociale. Citește și: Atac politic fără precedent al judecătoarei Arsene, șefa Curții de Apel București, împotriva PNL și al lui Bolojan la postul lui Ghiță, România TV Și, cum certificatul de acreditare a fost emis, este evident că Ministerul Muncii a considerat că Asociația Dumbrava DPG a lui Viorel Pașca îndeplinea condițiile, inclusiv cele din teren. Atenție, însă: acreditarea ca furnizor de servicii sociale era doar primul pas pentru obținerea licenței de furnizare de servicii sociale, fără care furnizarea de servicii sociale nu este legală. O licență pe care Viorel Pașca nu a obținut-o niciodată. Contactat de către DeFapt.ro, Pașca a admis că s-a mulțumit doar cu acreditarea. „Nu am mers mai departe cu obținerea licenței și, conform legii, după trei ani mi s-a retras și acreditarea”, a spus liderul Asociației Dumbrava DPG, fără a da alte detalii. Într-adevăr, Asociația Dumbrava DPG apare pe o listă a Ministerului Muncii în care sunt sunt menționați furnizorii de servicii sociale radiați.  Ce au văzut inspectorii de la Muncă în teren? Totuși, la momentul vizitei în teren a inspectorilor de la Muncă (iulie 2021), Asociația Dumbrava DPG avea deja activitate de ani de zile. Adică sute de bolnavi și bătrâni se aflau în orice moment în îngrijirea angajaților lui Viorel Pașca. Astfel, se pune, firesc, întrebarea, ce au evaluat inspectorii de la Muncă în teren: promisiunile pentru viitor ale lui Viorel Pașca sau situația de fapt din acel moment? Iar dacă, atunci, activitatea era suspectă de diverse deficiențe, de ce le-au ignorat inspectorii de la Muncă?

Ciolacu îl acuză pe Bolojan de ceea ce el numește “casele groazei“ ale lui Viorel Pașca
Politică

Ciolacu îl acuză pe Bolojan de ceea ce el numește “casele groazei“ ale lui Viorel Pașca

Fostul premier Marcel Ciolacu îl acuză pe Ilie Bolojan că a știut de ceea ce numește “casele groazei“ ale lui Viorel Pașca. Ciolacu o dă ca exemplu pe Gabriela Firea, care a demisionat din funcția de ministru după scandalul “azilelor groazei“ din Voluntari. Citește și: Atac politic fără precedent al judecătoarei Arsene, șefa Curții de Apel București, împotriva PNL și al lui Bolojan la postul lui Ghiță, România TV Fostul premier minimalizează implicarea oamenilor din jurul lui Firea în acel scandal, scriind: “Vina ei? O angajată din cabinet cunoștea o persoană vizată în ancheta azilelor“. În realitate, Ștefan Godei, arestat în dosarul azilelor, a fost angajat de Firea șofer nu doar la Primărie, ci și la cabinetul ei senatorial.  Ligia Enache (Gheorghe, după căsătorie) era veriga de legătură dintre familia Firea și drama azilelor din Voluntari: ea a făcut parte din consiliul director al Asociației Sfântul Gabriel cel Viteaz, care, sub conducerea lui Ștefan Godei, administra căminele groazei. Enache era consiliera personală a Gabrielei Firea din 2012, când aceasta a intrat în politică, iar anterior a fost producătoarea emisiunilor ei de la Antena 1 și Antena 3. Imaginile publice arată că, dincolo de relația ofiaicială, cele două erau prietene extrem de apropiate. Ciolacu scrie că Firea, de care nu stia cum să mai scape, a fost un exemplu de demnitate Ce scrie, azi, Ciolacu:  “În iulie 2023, Gabriela Firea și-a dat demisia din Guvern. Vina ei? O angajată din cabinet cunoștea o persoană vizată în ancheta azilelor. Atât. Nicio semnătură, niciun premiu, nicio legătură directă.   O vină care nu i-a fost dovedită niciodată. A plecat, alături de Marius Budăi, pentru că așa arată responsabilitatea politică: nu aștepți să te împingă alții, pleci singur.   Suntem în 2026. Ilie Bolojan: a condus Oradea și Bihorul aproape două decenii - exact județul în care Viorel Pașca și-a construit nestingherit „casele groazei". Ba mai mult: primăria condusă de el l-a premiat pe Pașca și l-a prezentat public drept model de implicare socială; rapoartele CJ Bihor din 2021 și 2023, semnate chiar de Ilie Bolojan, laudă „buna colaborare" cu asociația lui Pașca; fiul lui Pașca este viceprimar PNL în Holod - comuna cu cimitirul improvizat, cu sute de cruci de fier; cei mai apropiați oameni ai săi l-au premiat și l-au numit public „un om deosebit".   Și ce face domnul Bolojan? Declară că „n-a avut nicio tangență" și că a aflat din presă. Cu propria semnătură pe documente. Și rămâne, fără nicio jenă, agățat de o funcție din care oricum a fost demis.   Gabriela Firea a plecat pentru o vină nedovedită.   Ilie Bolojan rămâne, cu toate semnăturile lui pe rapoarte.   Asta e diferența dintre demnitate și sfidare. Și România o vede“, a scris Ciolacu. 

Marile semne de întrebare legate de acțiunea DIICOT împotriva lui Viorel Pașca, din Bihor
Eveniment

Marile semne de întrebare legate de acțiunea DIICOT împotriva lui Viorel Pașca, din Bihor

Ancheta masivă declanșată de DIICOT și de Poliția Română împotriva lui Viorel Pașca, cel care găzduia, în casele sale, sute de persoane fără adăpost, vulnerabile, ridică foarte multe semne de întrebare. Comunicatele DIICOT și ale Poliției Române sunt foarte dure, ele se referă la “săvârșirea infracțiunilor de constituirea unui grup infracțional organizat, trafic de persoane în formă continuată și complicitate la trafic de persoane în formă continuată“. Citește și: EXCLUSIV Ministrul PSD Șerban de la Transporturi, informat în februarie că traficul aerian în România poate fi blocat din cauza ROMATSA. Nu a făcut nimic Cu toate acestea, Pașca nu a fost reținut și, deocamdată, nu s-a propus arestarea sa, fiind doar adus la București pentru audieri. De ce statul român, care a cooperat cu Pașca, nu este anchetat de DIICOT?  Ce întrebări ridică comunicatul/acțiunea DIICOT: Este adevărat că centrele lui Pașca erau alimentate cu pacienții spitalelor de stat sau aceștia erau aduși de Poliție? Dacă, da, de ce aceștia nu sunt anchetați? În 2025, ministrul PSD al Muncii Florin manole, a criticat dur activitatea lui Pașca: “Am promis că voi identifica neregulile care au dus la situația inacceptabilă ca persoane cu dizabilități să fie gestionate necorespunzător la o persoană fizică din Bihor. Această situație va înceta“. DIICOT a acționat abia după un an. Dacă situația era atât de dramatică, de ce a durat un a? Pașca a scris ministerului Muncii, în septembrie 2025, cerându-i să preia persoanele cazate în casele sale. Ministerul Muncii l-a refuzat. Instituțiile ale statului continuau să trimită pacienți. Cum a fost posibil?  În 2025, un control realizat de Prefectura Bihor, Poliția, DSP, DSVSA și AJPIS  la centrele de la Dumbrava și Incești nu agăsit nici o neregulă. Un an după, aceeași poliție îl acuză pe Pașca de constituire de grup infracțional organizat. Care este explicația? Centrele lui Pașca funcționează din 2016, DIICOT scrie că “în intervalul cuprins între 2020 și luna iunie 2026, liderul grupului infracțional organizat, cu sprijinul membrilor,  a recrutat, primit și adăpostit sute de persoane aflate în stare de vădită vulnerabilitate, persoane cu dizabilități psihice, care nu se puteau apăra și nu își puteau exprima voința și pe care le-au menținut într-o stare de dependență și aservire“ Cum a calculat DIICOT prejudiciul de 13.048.821 lei (7.498.076 lei, 884.090 euro, 161.426 USD, 52.960 CAD, 1.534 CHF) reprezentând fonduri și venituri deturnate de la destinația lor legală și utilizate în interesul grupului infracțional organizat? Cine a suferit prejudiciul? Este evident că aceste centre funcționau fără avizele legale. Însă de la acest fapt până la acuzația de constituire a unui grup infracțional organizat este o distnață mare. Publicul din Bihor, și nu numai, îl apără pe Pașca, susținând că acesta preluase misiunea statului incapabil să aibă grijă de persoane fără adăpost aflate într-o stare extrem de gravă. 

Trei ani de la scandalul “Azilelor groazei“, DIICOT suține că a descoperit o rețea asemănătoare, în Bihor
Politică

Trei ani de la scandalul “Azilelor groazei“, DIICOT suține că a descoperit o rețea asemănătoare, în Bihor

DIICOT a anunțat, azi, că investighează o grupare de criminalitate organizată care “sub aparența furnizării unor servicii sociale (...) a indus în eroare donatori, aparținători și alte persoane interesate de oferirea serviciilor de îngrijire, pentru a obține importante sume de bani“. Prejudiciul este, potrivit DIICOT, de 13 milioane de lei. Citește și: Rata oficială a inflației se va reduce masiv în următoarele luni, anunță Ionuț Dumitru, consilier onorific al premierului Bolojan Exact acum trei ani, tot DIICOT declanșa investigația împotriva azilelor groazei din Voluntari. Deși presa a arătat că existau legături între cei care controlau acele azile și Gabriela Firea, nici o acuzație nu a fost adusă vreunui politician de vârf. În aprilie 2026, presa arăta că DIICOT a trimis dosarul în instanță, dar acesta este blocat la Tribunalul Ilfov.  Instituțiile statului asigurau clienții acestor azile Ce ar fi descoperit acum DIICOT, în Bihor: “Persoanele vătămate, aduse din multiple unități spitalicești și direcții de asistență socială din mai multe județe, au fost plasate în imobile situate pe raza comunelor Holod, Ceica, Tinca și Lăzăreni, sub aparența oferirii unor servicii de îngrijire de specialitate, tratament și asistență socială de către liderul grupării, persoană fizică care nu deținea capacitatea legală, organizatorică și profesională  necesară pentru o astfel de activitate, așa cum stipulează Legea nr. 292/2011 privind asistența socială“ “Pe parcursul întregii perioade, victimele au fost menținute într-o stare de dependență și aservire, fără să le fie asigurate condițiile minime necesare protejării sănătății, demnității și integrității lor fizice și psihice, întrucât nu au beneficiat de îngrijire constantă și adecvată stării medicale și diagnosticului psihiatric, nu au fost supravegheate permanent, iar tratamentul medicamentos necesar afecțiunilor de care sufereau fie nu le-a fost administrat, fie le-a fost administrat în mod necorespunzător, discontinuu, fără respectarea indicațiilor medicale și de către un personal necalificat și insuficient“ “Investigațiile efectuate au arătat că, persoanele vătămate, care au decedat în spațiile deținute de către grupul infracțional organizat au fost înhumate pe un teren  situat în proximitatea cimitirului greco-catolic, sumele acordate ca ajutor de înmormântare fiind încasate de către grupare“ Presupusul lider al grupării, Viorel Pașca, a declarat pentru Agerpres că persoanele pe care le adăpostește i-au fost trimise de instituții ale statului român, care nu are cum să-i îngrijească. “Și atunci îi trimit la Dumbrava, cu ambulanța sau cu mașina poliției. Îi duc aici, că n-au unde să-i ducă”, a spus Pașca.  „Și acuma, probabil, de când s-or pregătit un an, probabil le-o pregătit locuri, ca să vină acuma să-i ia, ceea ce e un lucru bun. Tre' să recunosc că e un lucru bun că îi vor lua. Da, ideea este că 20 de ani nu au avut treaba până acum. Și e bine și acuma că se gândesc, dar faptul că acuma mă consideră pe mine grup infracțional organizat, asta e rău. Pentru că după 20 de ani nu tot asta am fost?”, a spus Viorel Pașca.  

Peste 3.200 de posturi vor fi reduse în acest an în administraţia locală din Bihor
Politică

Peste 3.200 de posturi vor fi reduse în acest an în administraţia locală din Bihor

Peste 3.200 de posturi vor fi reduse în acest an în administraţia locală din Bihor, anunță prefectura acestui județ. Un număr de 1.574 de posturi vor dispare din aparatul de specialitate al primăriilor şi Consiliului Judeţean, iar alte 1.646 de posturi din administraţia publică locală a judeţului.  Citește și: EXCLUSIV Salariul unui director la monopolul RetuRO: peste 38.000 de lei net lunar. Compania, buget secret Peste 3.200 de posturi vor fi reduse în acest an în administraţia locală din Bihor Potrivit unui comunicat al Prefecturii, numărul maxim de posturi de la nivelul aparatului de specialitate a primăriilor şi Consiliului Judeţean se va reduce astfel de la 4.274 la 2.700.Cât priveşte numărul total de posturi din administraţia publică locală din Bihor, care le include şi pe cele alocate pentru poliţia locală, evidenţa populaţiei şi implementarea fondurilor europene, acesta se va reduce de la 5.606 la 3.960."Rolul fundamental al prefectului este acela de a fi garantul respectării legii, însă, în contextul actual, această responsabilitate capătă o dimensiune pragmatică: eficientizarea cheltuirii banului public. Am constatat că, la nivelul judeţului Bihor, autorităţile publice locale nu funcţionează în general cu numărul maxim de posturi, implementând de-a lungul ultimilor ani măsuri de eficientizare a cheltuielilor de personal. Procesul de reorganizare administrativă demarat la nivel naţional este o obligaţie legală conform OUG nr. 7/2026, fiind un demers necesar pentru a asigura structuri suple şi funcţionale", a declarat prefectul Marcel Dragoş, citat în comunicat.Sursa menţionează că, în perioada 11-17 martie, Prefectura a organizat şedinţe cu reprezentanţii Consiliului Judeţean şi ai celor 101 primării din judeţ pentru a stabili numărul maxim de posturi aferent anului 2026. Autorităţile locale trebuie să adopte hotărârile consiliilor locale în termen de 30 de zile de la comunicarea de către prefect, cu o notă justificativă detaliată privind impactul financiar.Reducerea numărului de posturi se face prin aplicarea unui procent de 30% la numărul maxim de posturi stabilit pentru anul 2025, numărul populaţiei după domiciliu luată ca referinţă fiind cel de la 1 ianuarie 2024.Trei primării - Căpâlna, Lazuri de Beiuş şi Petreu - intenţionează să folosească o variantă alternativă la reducerea posturilor ocupate, anume diminuarea cheltuielilor de personal ce trebuie realizată până la data de 31 decembrie 2026.

Cine l-a trădat pe Antonescu, Bolojan sau Thuma? Rezultatele la prezidențiale, Bihor vs Ilfov
Politică

Cine l-a trădat pe Antonescu, Bolojan sau Thuma? Rezultatele la prezidențiale, Bihor vs Ilfov

Cine l-a trădat pe Antonescu, Bolojan sau Thuma? Rezultatele la alegerile prezidențiale din 4 mai 2025, turul I, arată că în Ilfov, fieful lui Hubert Thuma, Crin Antonescu s-a situat pe un jalnic loc trei. În schimb, în Bihor, fieful lui Bolojan, Crin Antonescu a câștigat detașat. Citește și: Primele vești bune de la Statistică, în 2026: exporturile au crescut puternic, importurile au căzut, deficitul comercial s-a redus Cine l-a trădat pe Antonescu, Bolojan sau Thuma? Rezultatele la prezidențiale, Bihor vs Ilfov „Crin Antonescu a fost trădat (...) Cu toate acestea, în spațiul public era întreținută ideea că nu va candida Crin Antonescu la Președinția României. Candidatul PNL la Președinția României va fi Ilie Bolojan. Nu l-am văzut niciodată pe Ilie Bolojan să iasă să dezmintă acest lucru (...)  Al doilea lucru: toți oamenii care sunt acum apropiați de Ilie Bolojan din cadrul partidului, nu i-am văzut pe niciunul în campanie să facă campanie pentru Crin Antonescu”, a acuzat, la Antena 3, liberalul Hubert Thuma, președintele Consiliului Județean Ilfov.  Însă faptele contrazic afirmațiile lui Thuma. Ce rezultate au fost la turul I al prezidențialelor, în 4 mai 2025, în Bihor: Crin Antonescu - peste 37%, George Simion - 31,6%, iar Nicușor Dan - doar 14,4%. În Oradea, Nicușor Dan a câștigat cu peste 37%, dar Crin Antonescu a fost aproape, cu un scor de peste 33%. În Ilfov, George Simion a luat 36,12% din voturi, Nicușor Dan - 27,82%, iar Crin Antonescu - puțin peste 20%. Pentru comparație, Thuma a câștigat șefia CJ Ilfov cu aproape 60% din voturi, iar PSD-PNL s-au apropiat de 59% din voturi.  În orașul Otopeni, cu primar PNL, a câștigat Nicușor Dan, Antonescu fiind pe locul trei. În orașul Bragadiru, tot cu primar PNL: Simion - locul I, Crin Antonescu - locul III. În Voluntari, fieful lui Florentin Pandele, același clasament. 

În timp ce Olguța Vasilescu cere bani de la Guvern, Bihorul face investiții masive cu bani PNRR: cinci pasaje vor fi gata până în vară
Eveniment

În timp ce Olguța Vasilescu cere bani de la Guvern, Bihorul face investiții masive cu bani PNRR: cinci pasaje vor fi gata până în vară

În timp ce primarul Craiovei, Olguța Vasilescu, cere agresiv bani de la Guvern pentru a rezolva problema căldurii, Bihorul face investiții masive cu bani PNRR: cinci pasaje vor fi gata până în vară, a anunțat Consiliul Județean, condus până în 2024 de Ilie Bolojan.  Citește și: Bolojan acuză aliații că, prin scandaluri, au generat creșterea dobânzilor și au amânat reformele. Ce spune premierul despre un guvern minoritar În timp ce Olguța Vasilescu cere bani de la Guvern, Bihorul face investiții masive cu bani PNRR Consiliul construiește opt pasaje subterane și supraterane, dar doar cinci sunt cu bani din PNRR. Unul este aproape finalizat, şase urmează să fie inaugurate în vara acestui an, iar ultimul este la stadiul de proiect. Valoarea totală a celor opt pasaje este de peste 233 de milioane de lei, circa 45 milioane de euro, prin PNRR fiind finanţate cinci dintre cele opt, în valoare totală de 139 de milioane de lei, adică peste 27 de milioane de euro.Într-un comunicat de presă al CJ se arată că pasajul suprateran, construit la ieşirea din Oradea spre Arad (DN 79), pe o arteră foarte aglomerată, a ajuns la un stadiu de execuţie de 65%. Potrivit sursei, au început lucrările de montare a primelor grinzi, dintre cele 25 ce vor fi amplasate în total, lucrările având loc în paralel cu realizarea rampelor de acces.Pasajul suprateran va avea o lungime totală de 535 de metri şi este construit peste sensul giratoriu existent care asigură accesul la mai multe centre comerciale din zonă. Valoarea lucrărilor este de 25.384.126,30 lei, fără TVA.În continuarea pasajului suprateran, se construieşte un al doilea pasaj. Acesta va fi subteran, poziţionat la intersecţia dintre Calea Aradului şi Centura Oradea şi va avea o lungime totală de 406 metri. Lucrările au început pe 19 ianuarie. Valoarea lucrărilor este de 26.453.889,63 lei, fără TVA.Ambele pasaje sunt construite de o asociere de firme, lucrările urmând să fie finalizate până în vara acestui an."Prin construirea celor două pasaje, circulaţia va deveni mai fluentă pe una dintre cele mai aglomerate artere din Oradea, într-o zonă cu numeroase centre comerciale şi principala rută către Aeroportul Oradea", se menţionează în comunicat.Proiectele sunt realizate prin fonduri europene (PNRR) şi contribuţii bugetare de Consiliul Judeţean Bihor, în parteneriat cu Primăria Oradea şi Compania Naţională de Administrare a Infrastructurii Rutiere.Lucrările au fost finalizate la primul dintre obiective. Traficul a fost deschis pe Pasajul Oşorhei în 21 noiembrie 2025.Se lucrează la alte cinci pasaje: cele două pasaje de pe Calea Aradului, pe DN 79; un pasaj suprateran la ieşirea din Oradea spre Biharia, pe DN 19; un pasaj subteran la intersecţia străzilor Tudor Vladimirescu, Oneştilor şi Lăpuşului şi un pasaj suprateran pe Centura Oradea, în zona Metro.Cel de-al şaptelea pasaj va fi construit pe Centura Oradea peste calea ferată care face legătura între Oradea şi Băile Felix, iar cel de-al optulea va fi un pasaj suprateran construit pe strada Matei Corvin din Oradea (în proiect).

Primăria Oradea a atras în 2025 fonduri nerambursabile record de peste 600 de milioane de lei
Eveniment

Primăria Oradea a atras în 2025 fonduri nerambursabile record de peste 600 de milioane de lei

Primăria Oradea a atras în 2025 fonduri nerambursabile record de peste 600 de milioane de lei, a informat joi directorul Direcţiei de Management al Proiectelor cu Finanţare Internaţională (DMPFI) din cadrul Primăriei Oradea, Marius Moş, în conferinţă de presă. Din această sumă, 315 milioane de lei sunt fonduri europene. Citește și: Șeful DNA, interviu la postul infractorului Dan Voiculescu, unde a atacat Recorder Potrivit acestuia, rezultatul de anul trecut este cu 48% mai mare decât în anul 2015, de când datează precedentul record în privinţa accesării fondurilor nerambursabile, de 378 milioane lei. Primăria Oradea a atras în 2025 fonduri nerambursabile record de peste 600 de milioane de lei „Municipalitatea orădeană se finanţează din patru surse: fonduri europene, bugetul local, bugetul de stat, prin cofinanţări sau programe separate şi din credite. Cea mai importantă sursă de finanţare, însă, a municipiului Oradea, în ultimii ani au fost fondurile europene. Anul 2025 a fost un an de referinţă, un an record de încasări privind fondurile europene, 315 milioane de lei, circa 63 milioane de euro. În 2015, un an de închidere pe fonduri europene, am încasat 212 milioane de lei, iar, în 2023, alt an cu închiderea unor programe de finanţare, am avut 195 milioane de lei. Dar 2025 este un an atipic, pentru că s-a suprapus şi cu PNRR", a declarat primarul Florin Birta, în aceeaşi conferinţă de presă.Potrivit edilului, investiţiile concrete derulate cu aceste fonduri se văd azi în municipiu în diverse domenii: de la mobilitate şi infrastructură, la şcoli şi spitale, la zone verzi şi digitalizare."Dacă nu aveam fonduri europene, Oradea nu era astăzi ceea ce este. Cred în continuare în importanţa fondurilor europene în dezvoltarea municipiului Oradea şi a României", a subliniat primarul Florin Birta.Totodată, directorul Marius Moş a precizat că anul trecut au fost finalizate şase proiecte mari, în valoare de 37 de milioane de euro, toate cu fonduri nerambursabile.De asemenea, primăria are în prezent în implementare 69 de astfel de proiecte cu fonduri nerambursabile, în valoare de 746 milioane de euro, iar în evaluare sunt alte 41 de proiecte de 376 milioane de euro."Aceste valori şi număr de proiecte înseamnă un efort mare, tradus prin faptul că municipiul are o capacitate administrativă rezilientă, aş spune, pentru că derulăm în paralel proiecte pe mai multe surse de finanţare, atât pe POR, cât şi pe programele dedicate energiei şi pe PNRR", a precizat Marius Moş.Directorul DMPFI a mai prezentat o serie de proiecte realizate din sănătate, educaţie (toate şcolile din oraş reabilitate şi dotate, prin PNRR), mobilitate urbană (30 de autobuze electrice), termoficare, geotermie, reabilitare blocuri şi clădiri, turism (Cetatea Oradea), mediul de afaceri (parcuri de specializare inteligentă).

Cum fentează primarii din Bihor concedierile cerute de Bolojan: unde îi mută pe angajații primăriilor
Politică

Cum fentează primarii din Bihor concedierile cerute de Bolojan: unde îi mută pe angajații primăriilor

Cum fentează primarii din Bihor concedierile cerute de Bolojan: își transferă angajații la Asociația Comunelor din România (ACoR), un ONG, și apoi încheie contracte de prestare servicii cu această organizație, arată Bihoreanul. În acest fel, aparent, organigrama a fost redusă, dar costurile administrației sunt la fel de mari sau chiar mai mari.  Citește și: EXCLUSIV Cum a primit ministrul Nazare două apartamente nedeclarate de la soția unui fost client al DNA. Schema creditării firmei de către acționarul insignifiant Publicația locală a documentat cazurile din Bihor, dar este posibil ca și în alte județe să se procedeze identic. Din ACoR fac parte, la nivel național, circa 2.200 de primării.  Cum fentează primarii din Bihor concedierile cerute de Bolojan „Rezultatele au arătat Bihorul drept «premiant»: la o reducere de 40%, ar dispărea doar 53 de posturi din 16 primării - adică 2% dintre cele peste 3.100 de posturi ocupate. Chiar și în scenariul de 45%, ar fi desființate doar 72 de posturi din 22 primării. Spre comparație, în Galați sau Argeș ar trebui tăiate 16-17% din posturi, iar în Alba, Constanța ori Iași 11-12% (...) În loc să-și reducă efectiv personalul, multe primării au găsit soluții ingenioase pentru a arăta bine în statistici, dar păstrând aceiași oameni. O asemenea soluție poartă numele ACoR - Asociația Comunelor din România (...) Asociaţia condusă de Ioan Şora a dat lovitura, însă, mai recent, cu un alt serviciu, cel «administrativ», care permite edililor să angajeze personal pe ACoR şi să-i plătească pe bază de facturi «servicii administrative». Costurile nu sunt deloc de neglijat: comuna Tulca, de pildă, plătește 5.700 lei pe lună (echivalentul unui salariu mai modest), Avram Iancu 36.000 lei lunar (banii pentru 3 angajați), Mădăras 52.500 lei (salariile a 4-5 funcționari), iar Hidişelu de Sus deţine recordul cu nu mai puțin de 63.500 lei (din acești bani anul trecut erau plătiți 9 oameni, dintre care, însă, 3 au plecat, conform primarului)”, arată Bihoreanul.  Bihoreanul oferă mai multe exemple din Bihor, inclusiv a unor primării conduse de liberali: „Avem un şofer care lucrează pe camionetă, muncitorii cu care lucrăm pe utilajele Primăriei, electricianul care întreţine reţeaua de iluminat public...”, spune primarul din Hidișelu de Sus despre angajații Asociației Comunelor care lucrează, de fapt, pentru primăria sa În comuna Avram Iancu trei referenți ai Primăriei - unul la contabilitate, unul la proiecte europene și unul la taxe - sunt angajați prin ACoR. „Administratorul pieței, cel al sălii de sport și muncitorul care conduce utilajele de deszăpezire și de curățat șanțuri sunt trecuți pe ACoR”, spune primarul din Dobrești, Bihor. „Primăriile nu mai trebuie să organizeze concursuri pentru posturile vacante - proceduri lungi, publice și greu de controlat. Prin ACoR, edilii pot angaja direct oamenii de încredere, fără bătăi de cap, prezentând totul ca pe un serviciu cumpărat”, mai arată Bihoreanul. 

Șefa Colegiului Medicilor îi ceartă pe cei care cer reacție rapidă la afirmațiile Flaviei Groșan
Eveniment

Șefa Colegiului Medicilor îi ceartă pe cei care cer reacție rapidă la afirmațiile Flaviei Groșan

Șefa Colegiului Medicilor, Cătălina Poiană, îi ceartă pe cei care cer reacție rapidă la afirmațiile Flaviei Groșan: „NU este normal ca dacă după o anumită postare nu există - în spațiul public - un punct de vedere instituțional transmis imediat, să punem în discuție rolul Colegiului Medicilor din România”. „Are 32 de ani și nu este vaccinat, dar are o iubită vaccinată, iar după ce a avut relații intime cu ea, a început să aibă dureri în piept, ceață mentală, o durere foarte puternică în gât și o oboseală teribilă”, a scris Flavia Groșan pe Facebook.  Citește și: Medicul Flavia Groșan, amica lui Gâdea, susține că nevaccinații au probleme dacă fac sex cu vaccinații. "Inepții grosolane", arată un medic din Germania Poiană este prorector la UMF București.  Șefa Colegiului Medicilor îi ceartă pe cei care cer reacție rapidă la afirmațiile Flaviei Groșan Ea a anunțat că postarea Flaviei Groșan - care a susținut că nevaccinații au probleme dacă fac sex cu vaccinații - va fi discutată de Colegiul Medicilor din Bihor. Însă, în 2021, acest colegiu județean a protejat-o pe Groșan, nu a sancționat-o, deși i-a contestat afirmațiile: „Noi, Colegiul Medicilor Bihor, nu contestăm calităţile profesionale ale doamnei doctor, pentru că o ştim. Este medic primar, pneumolog, cu competenţe în bronhoscopie, a avut întotdeauna o activitate medicală de foarte bună calitate”.  Acum, șefa Colegiului Medicilor din România (CMR), Cătălin Poaină, se distanțează ușor de afirmațiile lui Groșan: „SPUN și SUSȚIN un DA hotărât că trebuie să luăm atitudine în cazurile de medici cu derapaje grave la adresa științei și al adevărurilor medicale, care pot să prejudicieze sănătatea publică!”.   

Cum s-a născut legenda din jurul lui Bolojan: în 2007, în Bihor, pașapoartele se eliberau fără cozi
Politică

Cum s-a născut legenda din jurul lui Bolojan: în 2007, în Bihor, pașapoartele se eliberau fără cozi

Cum s-a născut legenda din jurul lui Bolojan: în 2007, în Bihor, unde acesta era prefect, pașapoartele se eliberau fără cozi, iar situația a devenit de notorietate la nivelul întregii țări. În consecință, în acel an a fost adus de premierul Călin Popescu Tăriceanu la București, fiind numit secretar general al Guvernului.  Citește și: Mugur Mihăescu, zis Garcea, spune, zâmbind ironic, că e vina „Puterii” dacă el încasează bani de chirie de la Parlament, deși are palat în Voluntari Cum s-a născut legenda din jurul lui Bolojan După doar opt luni la șefia SGG, el arăta că, exceptând Bucureștiul, „paşapoartele se eliberează în două ore, certificatele de înmatriculare şi permisele auto în două ore, cazierul se eliberează pe loc şi, de asemenea, numărul de drumuri pe care le făceau cetăţenii la anumite servicii a fost redus”.  Bolojan a fost ales consilier local în Alesd în mandatul 1996-2004, fiind apoi numit și vicepreședinte al Consiliului de Administrație (CA) al societății de salubritate din localitate, membru în CA-ul Liceului Alexandru Roman și în CA-ul Spitalului Teritorial Alesd. În 2004 a fost ales consilier județean, iar în 2005 a fost numit prefect de Bihor.  Din 2008, a fost ales primar al municipiului Oradea, care a devenit un model de atragere a fondurilor europene și a investițiilor. Proiectele publice finanţate din fonduri europene au atins pragul de 1,6 miliarde euro între anii 2008 - 2025. Investițiile private au depășit un miliard de euro.  Dintr-un total de 230 de proiecte cu cofinanțare europeană lansate de municipalitate în perioada 2008 - 2025, până în 2015 orașul a finalizat 58 de proiecte în valoare de 250 milioane euro, din 2016 până în 2023 au fost duse la bun sfârșit alte 59 de proiecte (218 milioane euro), iar în cursul anului 2024 au fost încheiate încă 8 proiecte (130 milioane euro), arăta Bihoreanul, în ianuarie 2024.  Bolojan a fost ales președinte al Consiliului Județean Bihor în 2020, iar în decembrie 2024 a devenit senator.  La Consiliul Județean Bihor, el a devenit celebru prin reducerile de personal. „La Consiliul Județean Bihor am concediat la începutul mandatului 50% din colegi, pentru că nu avea de lucru, nu discut de calitatea oamenilor. Nu aveau de lucru. Ce s-a constatat? Noi ne derulăm proiectele fără probleme, chiar am crescut numărul lor, și nu s-a prăbușit CJ Bihor care are în acest moment 89 de angajați. Economiile au fost de 6 milioane de euro pe an. Gândiți-vă că astfel de economii se pot face și în alte locuri”, spunea acesta în 2023. 

Bihorul dezvoltă o rețea de trenuri metropolitane de 33,5 km. Proiect estimat la 1,35 miliarde lei
Eveniment

Bihorul dezvoltă o rețea de trenuri metropolitane de 33,5 km. Proiect estimat la 1,35 miliarde lei

Bihorul dezvoltă o rețea de trenuri metropolitane de 33,5 km: plenul Consiliului Judeţean Bihor a aprobat indicatorii tehnico economici pe baza studiului de fezabilitate de la proiectul „Dezvoltarea reţelei de Tram-train metropolitan Oradea”.   Citește și: Grindeanu i-a găsit sexy-coafezei Hunyadi, cu care se plimba cu avioanele Nordis, două noi sinecuri din gestiunea ministerului Transporturilor Bihorul dezvoltă o rețea de trenuri metropolitane Proiectul este estimat la 1,35 miliarde lei, cu tot cu TVA, incluzând atât lucrările la calea ferată, cât şi achiziţia celor 14 vehicule Tram-train, capabile să folosească atât liniile de tramvai din interiorul oraşului Oradea, cât şi liniile de tren. Județul speră să primească aprobare pentru o finanțare europeană. Rețeaua va conecta Oradea cu mai multe localități și obiective din vecinătate, pe mai multe direcții: Aeroportul Oradea; Sânmartin – Băile 1 Mai – Băile Felix (Cordău); Borş (Parcul industrial) şi Sântandrei – Girişu de Criş – Toboliu – Cheresig. Din lungimea totală, 24,2 km reprezintă liniile de cale ferată care vor fi reabilitate şi electrificate. Proiectul prevede amenajarea a 27 de staţii şi construirea a 5 poduri, 3 pasaje pietonale inferioare, 9 pasarele pietonale şi 39 de treceri la nivel, arată Consiliul Județean Bihor. Consiliul a depus spre finanţare din fonduri europene acest proiect în decembrie 2024. În prezent, proiectul se află în evaluare. În perioada următoare va fi lansată licitaţia pentru proiectare şi execuţie. Sursa de finanţare o reprezintă Programul de Transport 2021-2027 – Prioritatea 6 Dezvoltarea mobilităţii sustenabile în nodurile urbane, apelul de proiecte ”Trenuri metropolitane în nodurile urbane”.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră