joi 09 iulie
Login Contact
DeFapt.ro

azile

33 articole
Eveniment

Bătrânii, ignorați de stat: de ce România nu reușește să construiască un sistem de îngrijire pentru vârstnici

Ancheta privind centrele de îngrijire din județul Bihor a readus în atenția opiniei publice una dintre cele mai vechi vulnerabilități ale statului român: incapacitatea de a proteja persoanele aflate în cea mai mare nevoie de sprijin. Dincolo de eventualele răspunderi penale care urmează să fie stabilite de anchetatori, cazul deschide o discuție mai amplă despre modul în care funcționează sistemul de asistență socială din România, într-o țară care îmbătrânește accelerat, are peste un milion de vârstnici care trăiesc singuri și investește de câteva ori mai puțin decât media statelor dezvoltate în serviciile de îngrijire pe termen lung. Dragoș Pîslaru promite reforme Ministrul interimar al Muncii, Dragoș Pîslaru, a afirmat că situația din Bihor reprezintă încă o dovadă a incapacității statului de a-i proteja pe cei vulnerabili și a anunțat măsuri pentru remedierea deficiențelor și prevenirea unor situații similare. Citește și: Clientela PSD conduce Autoritatea pentru Protejarea Persoanelor cu Dizabilități: deputatul Shaorma, o polițistă locală, fata unui consilier AUR „Sper ca justiţia să clarifice acest cazul cât mai rapid, înţelegând importanţa sa la nivel societal. Dincolo de aspectele de natură judiciară, acest caz demonstrează încă o dată faptul că astăzi, în anul 2026, statul român este în multe cazuri incapabil să îi ajute tocmai pe cei vulnerabili, pe cei cu dizabilităţi, pe cei abandonaţi de familie şi pe cei rămaşi fără adăpost. Nu putem schimba trecutul, oricât de mult ne-am dori, însă este de datoria noastră să ne asigurăm că aceste situaţii nu se vor mai repeta pe viitor. De aceea, în zilele următoare voi dispune o serie de măsuri atât pentru remedierea carenţelor imediate şi evidente, cât şi pentru identificarea unor soluţii sistemice pentru îngrijirea celor care au cea mai mare nevoie de sprijinul nostru”, a scris ministrul într-o postare pe Facebook. O problemă care depășește cazul din Bihor Declarația ministrului vine însă pe fondul unei realități documentate de ani de zile atât de instituțiile românești, cât și de organizațiile internaționale. România dispune de doar 121 de cămine publice pentru persoane vârstnice, care oferă aproximativ 7.000 de locuri și funcționează, în general, în subordinea Direcțiilor Generale de Asistență Socială și Protecția Copilului sau a autorităților locale. Raportat la întregul sistem de îngrijire, centrele publice reprezintă doar aproximativ 16% din totalul unităților licențiate, ceea ce înseamnă că cea mai mare parte a capacității rezidențiale este asigurată de furnizori privați. Presiunea asupra sistemului este însă mult mai mare decât capacitatea sa de răspuns. Potrivit datelor rezultate din recensământul Institutului Național de Statistică din 2023, peste 1,3 milioane de persoane vârstnice locuiesc complet singure, fenomen accentuat de migrația generațiilor tinere și de scăderea natalității. În același timp, un raport al Avocatului Poporului arată că România se află printre statele europene cu cel mai ridicat risc de sărăcie în rândul persoanelor vârstnice, femeile fiind categoria cea mai expusă, aproape jumătate dintre acestea trăind în această situație. Problema nu este doar una materială. Un studiu al Asociației Niciodată Singur arată că aproape 60% dintre seniorii din mediul urban suferă de forme moderate sau severe de singurătate, iar aproximativ 310.000 dintre ei trăiesc într-o stare de izolare extremă. În același timp, analizele Băncii Mondiale estimează că peste 60% dintre persoanele care au nevoie de îngrijire pe termen lung nu beneficiază de niciun serviciu formal, fie că este vorba despre îngrijire la domiciliu, centre de zi sau centre rezidențiale. Trei decenii de reforme, nici un sistem coerent Responsabilitatea elaborării politicilor publice în domeniul protecției persoanelor vârstnice aparține Ministerului Muncii și Solidarității Sociale, însă evoluția sistemului reflectă și instabilitatea politică din ultimele decenii. În aproximativ 30 de ani, peste 25 de miniștri și miniștri interimari au condus instituția, multe dintre mandate durând mai puțin de un an, ceea ce a făcut dificilă implementarea unor reforme de lungă durată. În acest interval, politicile publice au evoluat de la acordarea unor beneficii financiare și ajutoare sociale către dezvoltarea serviciilor integrate și utilizarea fondurilor europene pentru extinderea infrastructurii sociale. Cu toate acestea, niciun guvern nu a reușit să construiască un sistem capabil să răspundă pe termen lung procesului accelerat de îmbătrânire a populației. OECD: România nu este pregătită pentru îmbătrânirea populației În 2025, Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OECD) avertiza că actuala structură a serviciilor de îngrijire nu este pregătită să răspundă nevoilor unei populații aflate într-un proces accelerat de îmbătrânire. Analiza organizației identifică un deficit structural de resurse, personal și infrastructură și atrage atenția că sistemul românesc este împărțit între mai multe instituții. Serviciile pentru persoanele vârstnice sunt coordonate de Ministerul Muncii, în timp ce alte componente sunt administrate de sistemul sanitar, de structurile dedicate persoanelor cu dizabilități și de sistemul de pensii, ceea ce face dificilă coordonarea serviciilor. Îngrijirea poate fi acordată la domiciliu, în centre rezidențiale, în centre de zi sau prin îngrijitori personali, însă serviciile rămân insuficiente raportat la nevoile reale. În 2023, aproximativ 400.000 de persoane au beneficiat de servicii de îngrijire la domiciliu, aproape jumătate dintre acestea având peste 65 de ani, în timp ce doar aproximativ 36.900 de persoane beneficiau de îngrijire în centre rezidențiale. România investește de șase ori mai puțin decât media OECD Principala vulnerabilitate identificată de OECD rămâne nivelul extrem de redus al finanțării. În 2023, România a alocat pentru serviciile de îngrijire pe termen lung doar 0,3% din produsul intern brut, comparativ cu media OECD de 1,7% și cu aproximativ 1% în statele europene comparabile. Mai mult, aproape jumătate din aceste fonduri sunt direcționate către spitale. În România, 43% din cheltuielile destinate îngrijirii pe termen lung sunt absorbite de sistemul spitalicesc, în timp ce media OECD este de numai 9%. În schimb, căminele și centrele rezidențiale primesc o finanțare mult mai redusă decât în majoritatea statelor dezvoltate. Consecințele sunt vizibile și în infrastructură. România dispune de doar 17 paturi de îngrijire pe termen lung la mia de persoane de peste 65 de ani, în timp ce media OECD este de 41 de paturi, iar media europeană comparabilă este de 38. Deficitul este resimțit mai ales în mediul rural, unde accesul la servicii este limitat atât de lipsa infrastructurii, cât și de dificultățile geografice. În același timp, aproape o treime dintre paturile destinate îngrijirii pe termen lung sunt amplasate în spitale, proporție de aproape patru ori mai mare decât media OECD. Potrivit estimărilor Eurostat, dacă în prezent persoanele de peste 65 de ani reprezintă aproximativ 20% din populație, până în 2050 această categorie va ajunge la aproximativ 31%. Costurile împing îngrijirea în responsabilitatea familiilor Raportul OECD arată că accesul la servicii este limitat nu doar de lipsa infrastructurii, ci și de costurile suportate direct de beneficiari. Sistemul public acordă sprijin în principal persoanelor cu grad ridicat de dependență, în timp ce cei care au nevoie de asistență moderată beneficiază de puține servicii sau chiar de niciun sprijin. Consecința este că numeroși vârstnici sunt obligați să suporte costurile îngrijirii din propriile venituri, ceea ce îi expune unui risc ridicat de sărăcie. În lipsa unei rețele publice suficiente, familia rămâne principalul furnizor de îngrijire. OECD estimează că România dispune de aproximativ un îngrijitor profesionist la 100 de persoane vârstnice, comparativ cu o medie de cinci în statele membre ale organizației. Salariile reduse și condițiile dificile fac recrutarea personalului extrem de dificilă, iar deficitul de angajați afectează atât calitatea serviciilor, cât și siguranța beneficiarilor. Responsabilitatea este transferată astfel aproape integral asupra familiilor. Cei mai mulți îngrijitori informali sunt soțiile sau fiicele persoanelor dependente, iar șase din zece îngrijitori zilnici sunt femei. Doar unul din zece reușește să își păstreze și un loc de muncă, ceea ce transformă îngrijirea într-o activitate care afectează direct veniturile și viața profesională. În ciuda acestui rol esențial, OECD arată că România nu dispune de politici publice dedicate sprijinirii îngrijitorilor informali. Îngrijirea paliativă acoperă doar o fracțiune din necesar Deficiențele sistemului sunt evidente și în domeniul îngrijirii paliative. Aproximativ 170.000 de persoane ar avea nevoie anual de astfel de servicii, însă doar aproximativ 5% dintre aceste nevoi sunt acoperite. În lipsa alternativelor, majoritatea pacienților ajung în spitale, în timp ce îngrijirea paliativă la domiciliu, considerată soluția optimă în multe cazuri, este disponibilă doar pentru un număr redus de beneficiari și este oferită în principal de furnizori privați. Azilele de stat nu sunt gratuite Internarea într-un azil de stat implică un proces de lungă durată de la câteva luni la peste un an (se depune la DGASPC (Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului) din sectorul de domiciliu și necesită anchetă socială, evaluări de la comisii medicale și dovezi de venituri). Azilele de stat nu sunt complet gratuite. Serviciile sunt subvenționate, dar rezidenții și susținătorii legali trebuie să plătească o contribuție de întreținere calculată în funcție de veniturile persoanei vârstnice, de costurile centrului și, uneori, de gradul de dependență. Astfel, pentru persoanele încadrate în gradul I de dependență, tarifele lunare sunt în jur de 2995 de lei, pe lună.  Pentru persoanele încadrate în gradul II de dependență: 2364 de lei pe lunp, iar pentru persoanele încadrate în gradul III de dependență: 1773 de lei pe luna. La stat, camerele sunt de tip pavilionar și găzduiesc de obicei între 4 și 6 persoane (uneori și mai multe în centrele vechi). Mobilierul este standard, utilitar, iar băile sunt adesea comune pe hol sau împărțite de mai multe camere. Din cauza deficitului bugetar și a personalului limitat, un singur asistent sau infirmier trebuie să aibă grijă de un număr foarte mare de beneficiari. Atenția oferită fiecărui senior este strict utilitară (hrană, igienă de bază, administrare tratament). La stat, mâncarea este gătită în regim de cantină, respectând normele de calorii, dar bugetul pe zi per normă de hrană este limitat prin lege. Activitățile de recreere sunt reduse și colective (ex. televizor în sala comună). Tarife și condiții la azile private Spre deosebire de sistemul public, internarea într-un centru privat se poate realiza, în multe cazuri, în 24-48 de ore, fiind necesare, în general, doar fișa medicală actualizată și actele de identitate. Condițiile de cazare sunt, de regulă, diferite față de cele din centrele publice. Camerele găzduiesc unul, doi sau cel mult trei-patru rezidenți și sunt dotate, în multe cazuri, cu baie proprie adaptată persoanelor cu dizabilități, aer condiționat, televizor și mobilier modern. Raportul dintre personal și beneficiari este, în general, mai favorabil, ceea ce permite o supraveghere mai atentă și intervenții mai rapide, inclusiv în cazul persoanelor diagnosticate cu demență sau boala Alzheimer. Pe lângă serviciile de bază, multe centre private oferă meniuri personalizate în funcție de afecțiunile beneficiarilor, elaborate cu sprijinul unui nutriționist, precum și programe de stimulare cognitivă, kinetoterapie, fizioterapie, terapie prin artă sau activități recreative și de socializare. Acest nivel de servicii se reflectă însă și în costuri. Tarifele pornesc, în general, de la aproximativ 4.000-5.000 de lei pe lună pentru persoanele autonome și pot depăși 7.000-9.000 de lei în cazul vârstnicilor dependenți, imobilizați la pat sau diagnosticați cu demență ori boala Alzheimer. În multe situații, la aceste sume se adaugă costurile pentru medicamente, consumabile, scutece, consultații medicale, kinetoterapie sau alte servicii care nu sunt incluse în tariful de bază. Pentru persoanele cu grad ridicat de dependență, prețurile pornesc frecvent de la aproximativ 5.000-6.500 de lei pe lună. La polul superior al pieței se află centrele premium, unde tarifele încep, în general, de la 8.500-11.000 de lei lunar. Acestea oferă camere spațioase cu unul până la trei paturi, grupuri sanitare proprii adaptate, paturi medicale speciale, aer condiționat cu reglaj individual, televizor, telefon și minifrigider, precum și servicii hoteliere, inclusiv curățenie zilnică și schimbarea lenjeriei ori de câte ori este necesar. În plus, beneficiarii au la dispoziție spații comune pentru petrecerea timpului liber și întâlniri cu aparținătorii, precum și săli dedicate recuperării medicale, unde sunt desfășurate ședințe de fizioterapie, kinetoterapie și masaj.

Bătrânii, ignorați de stat: de ce România nu reușește să construiască un sistem de îngrijire pentru vârstnici
Lovitură dură pentru DIICOT în cazul Pașca: condițiile de cazare erau „corespunzătoare” susține o judecătoare, iar procurorii nu au dovezi pentru traficul de persoane
Eveniment

Lovitură dură pentru DIICOT în cazul Pașca: condițiile de cazare erau „corespunzătoare” susține o judecătoare, iar procurorii nu au dovezi pentru traficul de persoane

Judecătoarea Andrada Albescu, de la Tribunalul București, care a respins cererea DIICOT de arestare preventivă a membrilor familiei Pașca, arată în motivarea deciziei că azilele administrate de Viorel Pașca funcționau fără respectarea cadrului legal. Cu toate acestea, magistratul apreciază că persoanele cazate beneficiau de condiții de locuire, igienă și curățenie „corespunzătoare”, iar alternativa pentru mulți dintre beneficiari ar fi fost „revenirea în stradă”. Viorel Pașca, control judiciar Pe 2 iulie, instanța a decis plasarea sub control judiciar a lui Viorel Pașca, liderul Asociației Dumbrava – Dumnezeu Poartă de Grijă, respingând solicitarea DIICOT de arestare preventivă. Citește și: De Ziua Justiției, șefa procurorilor, Cristina Chiriac, s-a photoshopat puțin. Și Savonea a făcut-o Aceeași măsură a fost dispusă și pentru soția acestuia, trei dintre fiii familiei și Delia Mioara Păcală, care coordona filiale și organizații obștești din cadrul asociației. DIICOT: persoane vulnerabile, cazate în centre fără autorizație Potrivit procurorilor DIICOT, sute de persoane au fost transferate din spitale și direcții de asistență socială din mai multe județe și cazate în imobile din comunele Holod, Ceica, Tinca și Lăzăreni, sub aparența furnizării unor servicii de îngrijire, tratament și asistență socială. Anchetatorii susțin că Viorel Pașca nu deținea capacitatea legală, organizatorică și profesională necesară pentru desfășurarea unei astfel de activități, iar beneficiarii erau persoane aflate într-o stare accentuată de vulnerabilitate, cu dizabilități psihice, incapabile să își exprime voința sau să se apere. Judecătoarea: azilele erau ilegale, dar condițiile erau „corespunzătoare” Analizând probele din dosar, judecătoarea Andrada Albescu reține că centrele nu respectau legislația privind serviciile sociale, însă apreciază că persoanele internate beneficiau de condiții materiale care nu pot fi comparate cu situații de abandon total. "Deşi locaţiile administrate de inculpaţi nu funcţionau cu respectarea cadrului legal aplicabil furnizării serviciilor sociale şi nu îndeplineau standardele impuse de legislaţia specifică, persoanele cazate beneficiau de spaţii amenajate pentru locuire dotate cu paturi speciale, noptiere, grupuri sanitare şi televizoare, aspecte care relevă existenţa unor spaţii de cazare, de curăţenie şi igienă corespunzătoare. De asemenea, persoanelor cazate le erau asigurate, în mod constant, hrană, îmbrăcăminte, medicaţie şi acces la servicii medicale. Aceste împrejurări nu sunt de natură să înlăture suspiciunea rezonabilă şi nici concluziile rezultate din celelalte probe privind existenţa unor deficienţe serioase referitoare la administrarea tratamentului medicamentos, lipsa personalului calificat, insuficienţa supravegherii ori nerespectarea standardelor prevăzute de legislaţia în materia serviciilor sociale, însă relevă că prezenta cauză nu corespunde ipotezei unor persoane abandonate în condiţii incompatibile cu existenţa umană, împrejurare ce diminuează intensitatea pericolului concret pe care l-ar genera lăsarea inculpaţilor în libertate", se arată în motivarea instanței. Magistratul mai notează că, potrivit declarațiilor martorilor și beneficiarilor, persoanele decedate erau înmormântate după efectuarea formalităților legale, aspect care, în opinia sa, arată că acestea nu erau abandonate după deces, chiar dacă nu înlătură suspiciunile privind eventualul interes pentru ajutoarele de înmormântare. „Alternativa concretă era revenirea în stradă” Unul dintre argumentele centrale invocate de instanță este că, pentru numeroși beneficiari, alternativa la centrele administrate de Viorel Pașca nu era internarea într-un serviciu social autorizat, ci lipsa oricărei forme de protecție. "Aşadar, evaluând ansamblul probelor administrate, judecătorul constată că prezenta cauză nu relevă situaţia unor persoane abandonate în condiţii incompatibile cu existenţa umană, ci a unor persoane cărora li se asigurau, chiar într-un cadru neautorizat şi insuficient raportat la exigenţele legale, hrană, cazare, îmbrăcăminte, medicaţie şi acces la servicii medicale, precum şi efectuarea formalităţilor necesare în caz de deces. Mai reţine judecătorul că majoritatea persoanelor aflate în locaţiile administrate de inculpaţi reprezentau persoane fără adăpost, lipsite de sprijin familial ori abandonate de aparţinători. În aceste condiţii, fără a minimaliza gravitatea acuzaţiilor formulate şi fără a aprecia că lipsa autorizării ori nerespectarea standardelor legale de funcţionare ar putea fi justificată prin împrejurările cauzei, judecătorul nu poate ignora că alternativa concretă existentă pentru o parte semnificativă dintre beneficiari nu era accesul la un serviciu social autorizat, ci lipsa oricărei forme de protecţie instituţională, respectiv revenirea în stradă. Această împrejurare nu este aptă să înlăture suspiciunea rezonabilă privind săvârşirea infracţiunilor cercetate şi nici să justifice eventualele încălcări ale legii penale, însă reprezintă un element factual care trebuie avut în vedere în evaluarea necesităţii privării de libertate şi a intensităţii pericolului concret pentru ordinea publică", explică magistratul. Totodată, judecătoarea atrage atenția că, deși DIICOT vorbește despre 210 acte materiale de trafic de persoane în formă continuată, în actualul stadiu al anchetei actele de urmărire penală nu individualizează persoanele vătămate pentru fiecare act material și nu descriu distinct situația de fapt aferentă fiecăreia. Viorel Pașca: „Am cerut autorităților să ia bolnavii și nimeni nu a venit” În fața instanței, Viorel Pașca a susținut că a solicitat în repetate rânduri autorităților să preia persoanele bolnave aflate în grija asociației, inclusiv prin adrese transmise Ministerului Sănătății și Ministerului Muncii, însă nu a primit niciun răspuns. "Nu a renunţat la ceea ce a făcut pentru că nu s-a putut. Susţine că are multe scrisori, nu doar ale instituţiilor locale, instituţiilor statului din Bucureşti, mai precis, Ministerului Sănătăţii şi Ministerului Muncii şi Solidarităţii, cu adresă exactă către miniştri, în care le-a spus că dacă activitatea de la Dumbrava nu este în regulă, îi roagă să vină şi să ia bolnavii sau îi duce el acolo unde vor. Acest lucru s-a întâmplat în urmă cu un an. Dacă ceva nu a fost în regulă, se întreabă de ce timp de un an n-au venit să-i ia de acolo. Susţine că a cerut instituţiilor să îi ia şi n-au venit să îi ia.  Menţionează că atunci când s-a oprit atunci cu situaţia din Mehedinţi, cu doar 7 dintre ei, i s-a spus că a abandonat bolnavii şi riscă să fie condamnat pentru abandon de persoane. Prin urmare, se situa într-o situaţie extrem de delicată. Se întreabă cum putea să renunţe. Susţine că sunt doar afirmaţii mincinoase, că ar fi luat banii, că n-a vrut să renunţe, cu toate că a depus documente instituţiilor să-i preia şi nu i-a preluat nimeni. Arată că e convins că o mare parte din cei 400 de bolnavi vor deceda pe unde îi duce statul, oricum ar fi decedat probabil şi la Dumbrava, din cauza stării de sănătate, dar o altă mare parte se vor întoarce la Dumbrava, pentru că nu au unde să îi ducă. Li se vor crea un loc temporar acum în spital sau alte locuri, dar oamenii aceia se vor întoarce la Dumbrava şi probabil că îi va primi, pentru că dacă e un om la poartă care să îi spună că nu are unde merge, dacă ai posibilitatea să-l ajuţi, îl ajuţi, chiar şi fără autorizaţie, altfel ar muri în stradă. Dacă a greşit, îi pare rău că a greşit, dar nu regretă nimic din ce a făcut, pentru că are conştiinţa curată, pentru că intenţiile sale au fost bune, onorabile şi a vrut să ajute", a declarat Viorel Paşca, potrivit motivării instanţei. Apărarea: „DIICOT a făcut o mare eroare” Avocatul familiei Pașca a recunoscut în instanță că centrele nu dețineau autorizațiile necesare și nici personalul cerut de lege pentru funcționarea unor azile private, însă a susținut că acuzațiile formulate de DIICOT sunt disproporționate. "Într-adevăr, aceştia se gospodăreau cum puteau, în multe dintre situaţii, inclusiv pe bază de voluntariat. Susţine că Paşca este privit ca un zeu şi ca un erou în Bihor de ani de zile, o întreagă comunitate apreciază ceea ce a făcut, s-a bazat pe sprijinul său şi pe dorinţa lui de a face bine unor semeni pe care familiile şi statul i-au abandonat. (...) Lipsa autorizaţiilor de funcţionare, lipsa unui personal calificat la un anumit nivel, până la a face încadrări de trafic de persoane sub forma lipsirii de libertate sau menţinerii într-o situaţie de aservire, consideră că este ceva absolut halucinant. Consideră că DIICOT a făcut o mare eroare în acest caz şi speră să fie clarificată până la urmă", se mai arată în documentul tribunalului. Referitor la acuzațiile privind înmormântarea beneficiarilor, avocatul a invocat declarațiile primarului și ale preotului greco-catolic, care, în opinia sa, contrazic susținerile procurorilor. "Preotul făcea slujbe religioase pentru fiecare din persoanele respective, li se punea o cruce, li se făcea o înmormântare creştinească, erau puşi într-un sicriu şi nici măcar nu era obligaţia lui Paşca să facă acest lucru. Paşca este un erou pentru zeci de mii de oameni, indiferent de soluţia pe care o va obţine astăzi, adevărul urmând să se afle. Consideră că oamenii au avut un loc şi o îngrijire mult mai bună decât cea pe care au avut-o pe străzi sau cea care ar fi avut-o. Paşca nu a cerut niciodată spitalelor să îi aducă oameni pentru ca el să aibă un beneficiu, în condiţiile în care îl costa 2.000 lei pe lună per persoană", a precizat avocatul familiei.

Miting de susținere a lui Viorel Pașca, la Oradea. Peste 3.000 de participanți, apreciază TVR
Politică

Miting de susținere a lui Viorel Pașca, la Oradea. Peste 3.000 de participanți, apreciază TVR

Peste 3.000 de persoane s-au adunat, duminică, în Piața Unirii din Oradea, pentru a manifesta în sprijinul lui Viorel Pașca. El, soția, cei trei fii și alte șase persoane sunt acuzate de trafic de persoane în dosarul azilelor ilegale din Bihor. Citește și: Cioloș, susținere uriașă pentru Pașca, în 2023: “Este ultima casă pentru mulți bolnavi“ Pașca n-a fost prezent, dar a transmis un mesaj de mulțumire “La manifestația de susţinere a fondatorului azilelor din Dumbrava, Tinca şi Inceşti au participat susţinători de toate vârstele, veniţi şi din alte judeţe, majoritatea membri ai unor biserici neoprotestante. Cei care au lucrat cu Viorel Paşca susţin că, în azile, oamenii au primit adăpost şi hrană“, relatează TVR Info. “Manifestația a început în jurul orei 20, după o mobilizare făcută în special pe rețelele de socializare, unde participanții au fost chemați să iasă în stradă sub mesajul „Nu ești singur, Viorel Pașca”. În piață s-au strâns circa 2.500 de susținători ai fondatorului azilelor din Dumbrava, Tinca și Incești, de la părinți tineri, cu copii sau fără, la persoane vârstnice. De asemenea, au participat persoane cu diferite dizabilități, inclusiv în fotolii rulante, sau oameni veniți din afara județului. Majoritatea celor prezenți sunt membri ai unor biserici neoprotestante. Oamenii au venit cu steaguri ale României, ale Uniunii Europene, dar și cu steaguri galbene inscripționate cu numele asociației“, relatează publicația locală Bihoreanul. Avocatul lui Pașca, Răzvan Doseanu, le-a relatat protestatarilor un episod despre care a spus că l-a impresionat: „S-a pus problema și a fost întrebat: «Regreți?». Și a spus Viorel Pașca: «Regret, regret că n-am salvat mai mulți»”.  Pașca nu a fost la protest, dar a transmis un mesaj de mulțumire pentru susținători, pe Facebook: „Am privit cu multă emoție miile de oameni care s-au adunat azi in Piața Unirii din Oradea pentru a mă susține. Le mulțumesc tuturor, îi iubesc și sunt mândru că îi am și îi simt alături. E o perioadă grea pentru noi dar sunt convins că Dumnezeu ne va da biruință”. 

Cioloș, susținere uriașă pentru Pașca, în 2023: “Este ultima casă pentru mulți bolnavi“
Politică

Cioloș, susținere uriașă pentru Pașca, în 2023: “Este ultima casă pentru mulți bolnavi“

Fostul premier Dacian Cioloș a scris, în mai 2023, un lung elogiu pentru ceea ce făcea Viorel Pașca, în Bihor, preluând la azilele sale oameni grav bolnavi: “Este ultima casă pentru mulți bolnavi în stadiu terminal, care nu mai au loc în spitale și sunt condamnați să moară pe stradă. Este locul în care mulți oameni cu afecțiuni psihice ajung să-și petreacă decent ultimele clipe din această lume pentru că nu mai e loc pentru ei în spitalele sau centrele specializate“.  Citește și: EXCLUSIV Asociația lui Viorel Pașca a fost acreditată de Ministerul Muncii ca furnizor de servicii sociale în 2021, după o vizită în teren Cioloș a criticat dur statul român: “Așezământul din Dumbrava este un loc al oamenilor de care statul român nu poate, uită sau nu vrea să se ocupe, ori pur și simplu nu știe că există“.  El părea că critică și PSD, când scria: “Nu o să zic nimic acum despre cei care de zeci de ani afișează sloganuri în sprijinul oamenilor săraci, dar când se văd la ministere îi lovește amnezia. Nu o sa zic nimic acum despre partide pentru care programele antisărăcie au valoare doar în afișe de campanie electorală“. Așezământul din Dumbrava este un loc al oamenilor de care statul român nu poate, uită sau nu vrea să se ocupe “Mi-e încă greu să spun ce am văzut acum câteva zile la Dumbrava, în județul Bihor, și simt încă furia mocnită cu care am plecat de acolo. Așezământul din Dumbrava fondat de Viorel Pasca-Dumbrava este ultimul refugiu pentru oamenii care au pierdut totul pe această lume, familie, prieteni, venituri. Este ultima casă pentru mulți bolnavi în stadiu terminal, care nu mai au loc în spitale și sunt condamnați să moară pe stradă. Este locul în care mulți oameni cu afecțiuni psihice ajung să-și petreacă decent ultimele clipe din această lume pentru că nu mai e loc pentru ei în spitalele sau centrele specializate. Este ultima șansă pentru mulți dependenți de droguri, copii și persoane vulnerabile.   Așezământul din Dumbrava este un loc al oamenilor de care statul român nu poate, uită sau nu vrea să se ocupe, ori pur și simplu nu știe că există. Este o lecție brutală despre ce însemnă lipsa serviciilor adecvate de protecție socială și a politicilor publice în sprijinul cetățenilor români ajunși în situații extreme.   Nu o să zic nimic acum despre cei care de zeci de ani afișează sloganuri în sprijinul oamenilor săraci, dar când se văd la ministere îi lovește amnezia. Nu o sa zic nimic acum despre partide pentru care programele antisărăcie au valoare doar în afișe de campanie electorală.   Cuvintele pot descrie cu greu umanismul pe care acest om îl practică de peste 17 ani în sprijinul semenilor, în ciuda birocrației cu care este taxat periodic pentru simplul motiv că există și că vrea să se comporte omenește cu acei oameni. Așezământul lui Viorel Pașca e un adăpost amplu, cu 13 case, cu 400 de locuri și spații comune pentru îngrijirea bolnavilor, a persoanelor în vârstă, persoane cu dizabilități, oameni fără venituri și în cea mai mare parte, oameni care nu mai au pe nimeni, situate în Dumbrava, Tinca și Incești.   În Dumbrava a creat și un centru de zi de tip “after school” pentru copiii din sat, proveniți în mare parte din medii defavorizate.   Toate casele au fost construite din donații a căror evidență foarte clară Viorel Pașca o are. De-a lungul anilor, peste 2.600 de bolnavi din toate județele țării au ajuns la Dumbrava pentru a primi adăpostul și îngrijirea de care au nevoie.   Centrul are ca sprijin o comunitate care donează bani, produse de strictă necesitate și alimente, majoritatea susținătorilor fiind oameni cu venituri mici sau modeste. O singură companie donează recurent. Statul român, de obicei, refuză cererile venite de la centrul din Dumbrava, dar trimite aici cazuri speciale pentru îngrijire.   Îi mulțumesc lui Viorel Pașca pentru ceea a construit și pentru lecția lui de omenie. Nu îi promit nimic, pentru că știu că nu asta așteaptă. Sper însă să găsesc, și cu ajutorul lui, soluțiile care să suplinească incapacitatea administrației și a serviciilor publice de a veni în sprijinul acestor oameni, semeni de-ai noștri, uitați de soartă. https://www.facebook.com/profile.php?id=100077512792022   P.S. În ultima fotografie vedeti crucile celor care și-au găsit sfârșitul in așezământul domnului Pașca și au fost înmormântați de dânsul pentru că nu mai aveau pe nimeni. Au avut măcar o moarte demnă. 700 de suflete din cei 2600 care au trecut pe acolo.   P.S. 2: Domnul Viorel Pasca asteaptă cu drag studenți la Medicină în voluntariat la Dumbrava. Dincolo de ajutorul pe care studentii îl pot acorda, domnul Pașca spune că studenții pot învăța foarte multe practic, din cazuistica pe care o pot observa la pacienții de acolo, din modul în care starea de sănătate a oamenilor evoluează atunci când sunt înconjurați cu omenie și cu dragoste“, a scris Cioloș. 

Primul reportaj despre azilele lui Pașca a apărut în 2008, în Bihoreanul: “Gazda sărmanilor“
Eveniment

Primul reportaj despre azilele lui Pașca a apărut în 2008, în Bihoreanul: “Gazda sărmanilor“

Publicația locală Bihoreanul arată că a publicat încă din 2008 despre faptul că Viorel Pașca identifica persoane care aveau nevoie de asistență socială și le lua în îngrijire în casa sa. Articolul apărea sub titlul “Gazda sărmanilor“.  Citește și: Marile semne de întrebare legate de acțiunea DIICOT împotriva lui Viorel Pașca, din Bihor “Din milă pentru boschetari, un bihorean şi-a transformat casa în azil. Viorel Paşca a fost în stare să colinde spitalele ca să caute oameni bolnavi care n-au unde locui şi să-i cazeze în propria casă din satul Dumbrava“, se arăta în articol. Azi, el a fost reținut, după ce a fost audiat miercuri timp de mai multe ore la sediul central al DIICOT într-un dosar privind exploatarea unor persoane vulnerabile.  “Gazda sărmanilor“ Bihoreanul prezenta laudativ activitatea lui Pașca: “O femeie căreia i-au murit patru copii, o alta care a rămas pe drumuri prădată de propriul fiu, un bătrân care abia poate să-şi ridice capul de pe pernă pentru o gură de apă... Casa lui Viorel Paşca din satul Dumbrava e plină de oameni care au fost crunt loviţi de soartă“.  Reportajul arată și care a fost începutul de drum a lui Pașca: el era angajat al Societăţii Penticostale de Misiune Creştină și a fost trimis la Dumbrava, în comuna Holod, pentru a avea grijă de comunitatea de romi. “Nu mergeau la şcoală şi făceau numai prostii. Eu i-am învăţat să scrie, să citească. La mine nu veneau de obligaţi, ci pentru că le plăcea. Învăţam jucându-ne şi îi duceam în excursii la Arieşeni sau la Peştera Urşilor“, a spus el, pentru Bihoreanul.  În 2006, primind o casă părăsită de o rudă, Pașca s-a gândit să o folosească pentru a adăposti persoane fără adăpost, care mureau de frig pe străzi. El s-a dus la un spital ca să caute persoane care aveau nevoie de ajutor. “În ziua aceea şi-a şi găsit prima  musafiră: o femeie internată pentru că avea probleme cu inima şi care locuia într-o baracă din centrul Oradiei. Viorel a fost şocat când a văzut în ce condiţii locuia. Practic, în schimbul pensiei, era tolerată de vecini într-o latrină veche şi nefolosită. Dormea pe cartoane. Impresionat, a doua zi luat-o acasă“, relatează publicația din Bihor.  În articol, Pașca arată că inițial Pașca nu dorea oameni care aveau pensie, dar ulterior a acceptat. El a explicat cum folosea putinii bani din aceste pensii pentru a îngriji intreaga comunitate: “Unei femei paralizate, de exemplu, îi plătesc din pensie o infirmieră, că io n-am de unde. Femeia vine să o îngrijească, să o spele şi să o întoarcă de pe o parte pe alta. Celorlalte le iau medicamente. Caut să fac aşa încât să nu existe diferenţe“. 

Marile semne de întrebare legate de acțiunea DIICOT împotriva lui Viorel Pașca, din Bihor
Eveniment

Marile semne de întrebare legate de acțiunea DIICOT împotriva lui Viorel Pașca, din Bihor

Ancheta masivă declanșată de DIICOT și de Poliția Română împotriva lui Viorel Pașca, cel care găzduia, în casele sale, sute de persoane fără adăpost, vulnerabile, ridică foarte multe semne de întrebare. Comunicatele DIICOT și ale Poliției Române sunt foarte dure, ele se referă la “săvârșirea infracțiunilor de constituirea unui grup infracțional organizat, trafic de persoane în formă continuată și complicitate la trafic de persoane în formă continuată“. Citește și: EXCLUSIV Ministrul PSD Șerban de la Transporturi, informat în februarie că traficul aerian în România poate fi blocat din cauza ROMATSA. Nu a făcut nimic Cu toate acestea, Pașca nu a fost reținut și, deocamdată, nu s-a propus arestarea sa, fiind doar adus la București pentru audieri. De ce statul român, care a cooperat cu Pașca, nu este anchetat de DIICOT?  Ce întrebări ridică comunicatul/acțiunea DIICOT: Este adevărat că centrele lui Pașca erau alimentate cu pacienții spitalelor de stat sau aceștia erau aduși de Poliție? Dacă, da, de ce aceștia nu sunt anchetați? În 2025, ministrul PSD al Muncii Florin manole, a criticat dur activitatea lui Pașca: “Am promis că voi identifica neregulile care au dus la situația inacceptabilă ca persoane cu dizabilități să fie gestionate necorespunzător la o persoană fizică din Bihor. Această situație va înceta“. DIICOT a acționat abia după un an. Dacă situația era atât de dramatică, de ce a durat un a? Pașca a scris ministerului Muncii, în septembrie 2025, cerându-i să preia persoanele cazate în casele sale. Ministerul Muncii l-a refuzat. Instituțiile ale statului continuau să trimită pacienți. Cum a fost posibil?  În 2025, un control realizat de Prefectura Bihor, Poliția, DSP, DSVSA și AJPIS  la centrele de la Dumbrava și Incești nu agăsit nici o neregulă. Un an după, aceeași poliție îl acuză pe Pașca de constituire de grup infracțional organizat. Care este explicația? Centrele lui Pașca funcționează din 2016, DIICOT scrie că “în intervalul cuprins între 2020 și luna iunie 2026, liderul grupului infracțional organizat, cu sprijinul membrilor,  a recrutat, primit și adăpostit sute de persoane aflate în stare de vădită vulnerabilitate, persoane cu dizabilități psihice, care nu se puteau apăra și nu își puteau exprima voința și pe care le-au menținut într-o stare de dependență și aservire“ Cum a calculat DIICOT prejudiciul de 13.048.821 lei (7.498.076 lei, 884.090 euro, 161.426 USD, 52.960 CAD, 1.534 CHF) reprezentând fonduri și venituri deturnate de la destinația lor legală și utilizate în interesul grupului infracțional organizat? Cine a suferit prejudiciul? Este evident că aceste centre funcționau fără avizele legale. Însă de la acest fapt până la acuzația de constituire a unui grup infracțional organizat este o distnață mare. Publicul din Bihor, și nu numai, îl apără pe Pașca, susținând că acesta preluase misiunea statului incapabil să aibă grijă de persoane fără adăpost aflate într-o stare extrem de gravă. 

„Binefăcătorul” Pașca a abandonat oameni cu dizabilități și chiar un cadavru pentru că „s-a enervat”
Eveniment

„Binefăcătorul” Pașca a abandonat oameni cu dizabilități și chiar un cadavru pentru că „s-a enervat”

Scandalul care îl are în centru pe Viorel Pașca, supranumit ani la rând „Bunul Samaritean” din Bihor, capătă noi dimensiuni după ce jurnalista Carla Cristina Tănăsie a dezvăluit că observase încă din urmă cu mai mulți ani semnele unui sistem care funcționa în afara legii. Oameni abandonați Într-o postare publicată pe Facebook, jurnalista susține că a documentat condițiile din casele lui Pașca, a văzut cum erau organizate ca azile clandestine și afirmă că autoritățile au ignorat plângeri și nereguli care existau cu mult înainte de ancheta DIICOT. Citește și: EXCLUSIV Ministrul PSD Șerban de la Transporturi, informat în februarie că traficul aerian în România poate fi blocat din cauza ROMATSA. Nu a făcut nimic „Viorel Pașca a încălcat multe legi, nu numai una. Și probabil că nu aflam ce făcea dacă nu abandona 7 oameni pe scările DGASPC Mehedinți, după ce i-au fost trimiși de Spitalul Județean Severin. M-a sunat, la acel moment, cineva din județ să-mi spună că 7 oameni au fost abandonați acolo și sunt păziți de poliție. Oameni cu dizabilități. Era caniculă. M-am interesat să văd cine a putut să facă așa ceva. Pentru că mi s-a părut inuman și mi se pare și acum la fel. Am aflat că Viorel Pașca. Am făcut rost de numărul de telefon și l-am sunat. Mi-a spus că a făcut asta pentru că nu a primit niște documente pentru acei oameni și s-a enervat. Practic, așa cum face oricine, te enervezi și abandonezi oameni pe stradă. Iar asta se numește binefacere. În timpul discuției telefonice îmi spune că el are sute de oameni acasă și că asta face de 20 de ani. În cei 20 de ani au trecut prin casele lui peste 3 mii de oameni, dintre care 1000 au murit. L-am întrebat dacă asta înseamnă că are un centru sau cum funcționează. Răspunsul a fost că nu, că pur și simplu îi ia la el acasă. Eu am fost șocată că e posibil așa ceva în România. Am sunat-o pe Georgiana Pascu să o întreb dacă știe ceva de el și despre modul de funcționare. I-am povestit discuția cu el. Ulterior am mers la Bihor. Eu să filmez și Georgiana Pascu să facă treaba ei de monitorizare, pe care o face foarte bine.” Vizita la Bihor „Viorel Pașca nu a fost foarte încântat, pentru că l-am întrebat de bani. Am intrat cu el într-una dintre case, acolo unde este și biroul lui. Aici am făcut interviul, dar până am ieșit din casă s-a hotărât că nu mai e de acord să public nimic din ce îmi spusese. „Pentru că se mai răzgândesc oamenii.” De fapt, s-a răzgândit pentru că și-a dat seama că pentru el e mai bine să nu apară nimic. Are un avocat pe care îl sună la orice oră. Atunci l-a sunat să-l întrebe ce ne poate face ca să nu dăm filmarea și imaginile filmate în casă, cu acordul lui și în prezența lui. Nu a reușit nimic. Mi-a făcut o plângere la CNA, dar nici CNA nu a fost de acord cu el. Viorel Pașca era obișnuit cu presa care îl ridica în slăvi că e minunat ce face acolo. Și asta i-a dat și mai multă credibilitate, că ce face, face bine. Nu am vrut să fac parte din acea presă.” Cadavru, abandonat pe holul primăriei „Eu nu consider că e bine ca o persoană fizică din România să îngroape 1000 de oameni într-un cimitir improvizat. Ulterior m-am uitat pe pagina lui de Facebook, unde scria tot ce face acolo. Și am rămas din nou șocată când am văzut cum povestea și avea și poze că a dus niște oameni primiți în casele lui, în portbagajul mașinii, până la Sibiu, abandonase un cadavru pe holul unei primării, supărat că nu primea ajutorul de înmormântare. Câți dintre noi facem așa la nervi? Din punctul meu de vedere, toate astea erau semne de cu totul și cu totul altceva. Plus că am văzut cu ochii mei cum acele case erau organizate ca un azil. Exista o „șefă” care răspundea de oamenii angajați și de cei care munceau la negru. Erau femei din sat care ne spuneau că merg acolo și muncesc, dar nu sunt angajate, muncesc la negru.” Autoritățile au ignorat sesizările „Ulterior am intrat în posesia unor documente care arătau că au fost plângeri că activitatea lui se desfășura ilegal, dar autoritățile statului le-au ignorat. Spre deosebire de cei care scriu acum fără măcar să se uite pe materialele filmate de mine, dar încearcă să mă convingă că totul era ok acolo pentru că așa au auzit de la unii și de la alții, eu prefer să cred în ce am văzut cu ochii mei și în documentele pe care le-am citit. Dar și în constatările Georgianei Pascu. Iar dacă mergeți acolo și vedeți cimitirul cu 1000 de oameni îngropați de o persoană fizică din România, poate o să plecați cu aceeași părere ca și mine. Iar dacă ancheta începută acum nu ajunge și la autoritățile statului care i-au dus oameni și au închis ochii că funcționează ilegal, este degeaba.”

Bătrâni sedați și legați de paturi în azile bulgărești ca în cazurile din Voluntari
Internațional

Bătrâni sedați și legați de paturi în azile bulgărești ca în cazurile din Voluntari

Bătrâni tratați inuman în azile bulgărești. Populația bulgară este profund șocată după descoperirea a două azile ilegale de bătrâni, în care zeci de persoane vârstnice au fost ținute în condiții inumane. Autoritățile au intervenit și au desființat centrele, iar mai mulți pacienți au fost spitalizați de urgență. Bătrâni tratați inuman în azile bulgărești În urma unei acțiuni de amploare, 75 de bărbați și femei cu vârste între 51 și 85 de ani au fost salvați din cele două centre din localitatea Iagoda, situată în centrul Bulgariei. Citește și: Cum minte PSD că de vină pentru dezastrul de la Praid ar fi niște castori. Pe care nu i-a văzut nimeni Dintre aceștia, 11 sunt în stare gravă, iar o persoană a suferit o amputație parțială a piciorului, a anunțat ministrul Justiției, Gheorghi Gheorghiev, la Nova TV. Centre ilegale, deghizate în locuințe închiriate Azilele funcționau ilegal, sub aparența unor locuințe private închiriate, pentru a evita controalele autorităților. În timpul intervenției poliției, șase persoane au fost arestate, fiind suspectate că au gestionat aceste centre în mod fraudulos și abuziv. Scene cutremurătoare: pacienți legați, sedați și fără identitate Potrivit ministrului Justiției, cei internați au fost găsiți în condiții „îngrozitoare”: legați, sedați, fără acces la telefoane sau acte de identitate. Ușile erau încuiate, ferestrele modificate pentru a împiedica evadarea, iar igiena era inexistentă. Pacienții dormeau fără lenjerie de pat, în camere insalubre. Fără îngrijire medicală În aceste centre nu exista personal medical permanent. Medicul venea doar în caz de deces, iar medicamentele erau administrate de persoane fără calificare. Un pacient a mărturisit că a reușit să fugă de două ori, dar a fost adus înapoi de fiecare dată. „Lipsă totală de umanitate și atitudine sadică” Ministrul Gheorghiev a condamnat public atrocitățile descoperite, vorbind despre o „atitudine sadică inexplicabilă” și o „lipsă totală de umanitate” din partea celor responsabili. Cei internați sufereau de boli grave, precum demența, și erau complet dependenți de îngrijire. Unde au fost relocați supraviețuitorii Dintre cei 75 de vârstnici salvați, 44 au fost transferați în instituții publice din orașele Stara Zagora, Kazanlak și Sliven, iar alți 20 au fost preluați de familiile lor. Autoritățile au promis sprijin pentru reintegrarea acestora în condiții sigure și umane. Autoritățile anunță posibile noi arestări Procuratura bulgară a deschis o anchetă oficială, iar ministrul Justiției nu exclude noi arestări în perioada următoare. Cazul a stârnit indignare la nivel național și a readus în atenție problema lipsei de reglementare și control în centrele de îngrijire pentru persoane vârstnice.

STENOGRAME Șefa azilelor groazei, Cristina Dumitra, fura și din banii angajaților, nu doar din cei ai bătrânilor, după ce le lua cardurile. Rețeaua de interpuși
Investigații

STENOGRAME Șefa azilelor groazei, Cristina Dumitra, fura și din banii angajaților, nu doar din cei ai bătrânilor, după ce le lua cardurile. Rețeaua de interpuși

Șefa azilelor groazei țepuia și angajații. Cristina Maria Dumitra, șefa unei grupări de crimă organizată și patroana din umbră a "Casei Cora", în care bătrânii erau umiliți și supuși la tratamente inumane, este cercetată sub control judiciar în dosarul privind azilele groazei din Voluntari. Gravidă, deci liberă Nu a fost arestată preventiv pentru că este gravidă, dar asta nu a împiedicat-o să se dea în stambă după ce a ieșit de la Curtea de Apel București, când l-a agresat pe activistul civic Marian Ceaușescu. În schimb, a fost arestat preventiv soțul ei, polițistul pensionar Ovidiu Dumitra. Din stenogramele referatului de arestare rezultă că Maria Cristina Dumitra voia să "mărite" cu 70-80.000 de euro un apartament cu trei camere al unui bătrân cu probleme psihice aflat în "Casa Cora", după ce i-a devenit tutore. Mai mult, retrăgea banii de pe cardurile bătrânilor aflați în azile. Citește și: VIDEO Cristina Dumitra, șefa unui azil al groazei, l-a înjurat și agresat pe activistul civic Marian Ceaușescu chiar la Curtea de Apel, în prezența avocatului, fostul milițian Pavel Abraham Pentru ca imaginea lăcomiei să fie completă, Cristina Dumitra "ciupea" și din banii angajaților. Rețeaua de interpuși Cristina Maria Dumitra și mama acesteia, Florica Mareș, controlau direct sau prin intermediari mai multe societăți care aveau ca obiect de activitate "activităţi ale căminelor de bătrâni şi ale căminelor pentru persoane aflate în incapacitate de a se îngriji singure". "Casa Cora" din Voluntari, în care au fost supuși la tratamente inumane bătrânii, era deținută de firma House Grandma Anastasia's. Datele oficiale arată că în prezent societatea este patronată și administrată scriptic de Anișoara Oancea, o fostă îngrjiitoare care a lucrat la firmele Casa Bunicii Anastasia și Centrul de Îngrijire și Asistență Casa Maria. Mai mult, susțin procurorii, aceasta este fina soților Cristina Maria și Ovidiu Dumitra. Înainte ca firma să fie administrată de Anișoara Oancea, aceasta a fost administrată de Ovidiu Dumitra. Aceeași administratoră: Ioana Dragomir Firma Centrul de Îngrijire și Asistență Casa Maria, care între timp și-a întrerupt temporar activitatea, deținea centrul de bătrâni "Casa Maria" sau "Casa Gerbera". Această societatea a fost înființată pe numele Cristinei Elena Maria Popescu, o persoană vulnerabilă, interpusă a Floricăi Mareș. Aceasta din urmă, fără nici o legătura formală cu firma, era împuternicită pe conturile societății. O altă societate, Casa Bunicii Anastasia, era administrată de Constantin Mareș, tatăl Cristinei Maria Dumitra. Pe această firmă a funcționat un azil de bătrâni în localitatea ilfoveană Ștefăneștii de Jos. Toate căminele de bătrâni controlate de cele trei firme erau administrate de Ioana Dragomir, unul dintre oamenii de încredere ai Cristinei Maria Dumitra. În conturile celor trei societăți, în cele personale ale Cristinei Maria Dumitra și ale Ioana Dragomir au intrat în total 1,544 milioane lei până în martie 2023. Membrii de încredere ai grupării Cristina Maria Dumitra, spun procurorii DIICOT, este șefa unei grupări de crimă organizată. Aceasta deține funcția de director general al unei societăți și controlează activitatea mai multor azile. Polițistul pensionar Ovidiu Dumitra, soțul Cristinei Maria Dumitra și fost administrator al House Grandma Anastasia's SRL, a fost arestat preventiv pentru 30 de zile. Anchetatorii au stabilit că acesta făcea parte din conducerea grupului infracțional împreună cu Ioana Dragomir, managerul centrului de bătrâni. Membrii de încredere ai grupării de crimă organizată erau Anișoara Oancea, administrator la House Grandma Anastasia's SRL, Luminița Bizon, asistent medical generalist, și șoferul Marius Tănase, care se ocupa de aprovizionarea centrului. Membrii cu rol de execuție: Niculina Ninela Popa, (îngrijitoare), Nicoleta Cristina Popa (îngrijitoare), Cornelia Călin (infirmier), Matilda Petcu, zisă Doina, (îngrijitoare), Daniel Niculae (infirmier), Alexandru Cosma (infirmier pe timp de noapte, fără carte de muncă). Aparținătorii, ținuți la distanță Anchetatorii susțin că gruparea infracțională condusă de Cristina Maria Dumitra funcționa la fel ca cea condusă de Ștefan Godei. Citește și: Pandele, șantaj voalat la Patriarhul Daniel și amenințări pe față la Vasile Bănescu, purtătorul de cuvânt al BOR: Firea a dat bani Catedralei Mântuirii Neamului "Scopul urmărit de Dumitra Cristina Maria și apropiații acesteia este (...) de a obține sume de bani cât mai mari pe seama persoanelor aflate în stare de vulnerabilitate, fără a furniza acestora serviciile sociale la care aceștia se obligă atât legal cât și contractual", potrivit referatului de arestare al DIICOT. Citește și: EXCLUSIV Ștefan Godei, administratorul arestat al unui azil în care bătrânii erau abuzați, era șoferul mașinii Audi B 01 PMB în mandatul Gabrielei Firea. Circula pe linia de tramvai separată cu garduri Singura diferență între cele două grupări consta în faptul că, la "Casa Cora", majoritatea persoanelor vulnerabile provin din familii, fiind găzduiți în centru în baza unui contract cu aparținătorii lor. Cu toate acestea, Cristian Maria Dumitra și Ioana Dragomir au pus la punct o "poveste" prin care aparținătorii bătrânilor să nu-i poată vizita prea des. De exemplu, se invocau cazuri epidemiologice sau alte situații astfel încât rudele bătrânilor să stea departe de azil. Escare adânci de 4-5 centimetri Tratamentele inumane și lipsa oricăror îngrijiri pentru beneficiarii serviciilor sociale la "Casa Cora" este dovedită de procurori cu ajutorul unei bătrâne de 92 de ani. Medicii de la Spitalul "Victor Babeș" arată că bătrâna, imobilizată la pat, prezenta escare de gradul III și IV, cu adâncimi de până la 4-5 cm în țesutul moale până la os. Escarele sunt răni la nivelul pielii și al țesutului învecinat. În acest caz, medicii au concluzionat că astfel de escare, în stadiu avansat, sunt rezultatul unei lipse de tratament adecvat pe perioade de luni de zile. "Hrana oferită în fapt beneficiarilor la cele trei centre este una de o calitate precară, aceasta fiind preparată în integralitate în regie proprie (la Casa Cora) sau parțial (la Sf. Gabriel cel Viteaz), contractele privind furnizarea de servicii de catering având numai un caracter formal, în vederea îndeplinirii condițiilor prevăzute în licențele de funcționare", susține DIICOT. O problemă cronică existentă la toate trei centrele de îngrijire este infestarea spațiilor, inclusiv a așternuturilor și hainelor, de către ploșnițe, insecte care se hrănesc cu sânge prin înțeparea repetată a tegumentelor umane. Angajată bună la toate Georgeta Radu, martoră în dosar, a declarat că anchetatorilor că a lucrat "la negru" la mai multe azile patronate de Cristina Maria Dumitra în urmă cu șapte ani. În februarie 2023 a ajuns să lucreze ca femeie bună la toate în azilul "Casa Cora". În schimb, Cristina Maria Dumitra i-a promis că o să-l ajute pe soțul acesteia cu dosarul de pensionare medicală. Citește și: EXCLUSIV Azilul ororilor din Voluntari nu era conectat la canalizare: apele menajere uzate erau deversate pe stradă. Societatea de apă din Voluntari, deținută de Primărie, era la curent Pentru acest gest de bunăvoință din partea Cristinei Dumitra, Georgeta Radu a gătit de zece ori la "Casa Cora" în luna februarie. Mai mult, a cumpărat o parte din ingrediente din banii ei. Trei luni mai târziu, împreună cu alte două angajate, au spălat 35 de bătrâni. "Eu speram ca în schimbul muncii pe care o prestam să îmi rezolve dosarul de pensionare al soțului, pentru că așa ne-am înțeles", a declarat Georgeta Radu în fața anchetatorilor. Șefa azilelor groazei țepuia și angajații De la aceasta, anchetatorii au mai aflat că "la centrul Casa Cora se lucra 48 de ore continuu după care aveai 48 de ore liber, aproximativ 15 sau 16 ture pe lună, iar salariul era de 2.500 lei, pe care nu îi primeau în totalitate niciodată". În plus, femeia a mai povestit că "Cristina și avocata" le făceau angajatelor contracte de muncă pentru opt ore/zi, șapte zile pe săptămână. După care semnau un alta contract, în care se prevedea că lucrau două sau patru ore pe zi, șapte zile pe săptâmână, pentru a se acoperi în cazul controalelor de la ITM. "Ne spunea că atunci când avea controale de la ITM le dădea șpagă", a mai spus Georgeta Radu. Tutelă pentru apartament La data de 10 martie 2023, Cristina Maria Dumitra este sunată de către o femeie: DUMITRA CRISTINA MARIA: Cam așa, până-n 11:00 – 12:00. Alergătură, ce naibii să fac! Am fost de i-am făcut lu' ăla buletinul, că nu avea buletin, ca să dau la Autoritatea Tutelară. Trebuie să vină de la Autoritatea Tutelară să-i facă ăăăă..., apartamentul și să ne dea acceptul, ca să poată să vină Nae, să facă poze, să-l mărităm. DOAMNĂ: Îhî! Îhî! DUMITRA CRISTINA MARIA: Că mai repede scăpăm de ăla decât de... DOAMNĂ: Îhî! Îhî! DUMITRA CRISTINA MARIA: Na, e cu trei camere, două băi, îți dai seama, că nu l-aș da pentru nimic în lume, că am doi copii. DOAMNĂ: Unde e? Unde este? DUMITRA CRISTINA MARIA: Ăăăă..., pe Gârleni, unde e bre!? Ieși încolo înspre Bragadiru, în Ghencea. DUMITRA CRISTINA MARIA: ...și dacă nu sunt bani!? Și să-l închiriez, să mă doară capul... DOAMNĂ: A...! DUMITRA CRISTINA MARIA: "Vino că s-a stricat nu știu ce, vino că m-a inundat vecinul..., ...vino că m-a inundat…" Citește și: Cum obținea Cristina Dumitra tutela asupra unor bătrâni pentru a le lua apartamentele și pensiile DOAMNĂ: Da, păi eu nu l-am vândut pe ăla cu patru camere, tot de-aia!? Zic: "Ia, că-l vindem, și scăpăm!". Bine, e luat în rate, nici nu merită să mai stai să plătești ratele. DUMITRA CRISTINA MARIA: Adică... și știi cum e! Mă mai salvează pe mine să-l mai mânjesc pă omul ăsta cu ceva. Până rezolv și cu Ștefăneștiu', până rezolv și cu Oltului. Mai mă agăț și eu de ceva, că na! Cică e vreun 80.000. DOAMNĂ: Bine, mă, fetiță! DUMITRA CRISTINA MARIA: 70-80, cică așa ar fi prețul p-acolo. DOAMNĂ: Da! Păi... Să ne documentăm, vedem ce e acolo și ... E nerenovat, nu? Nu e renovat. Cum erau sustrași banii bătrânilor Cristina Maria Dumitra a încercat să scoată banii de pe cardul unuia dintre bătrânii aflați în "Casa Cora". În legătură cu banii de pe cardul bătrânului, poartă o discuție cu Ioana Dragomir, administratora "Casei Cora". DUMITRA CRISTINA MARIA: Și n-o să fie 4, o să faci în așa fel încăt să fie 3 cuuu... să fie una cu Cornelia și cu Daniel și cealaltă cu Nicoleta și cuuu asta, cu Ninela. Și-n fiecare dimineață, dacă sunt bătuți în cap, asta este, o să facem pe hârtie să facă sarcini, dar să și bifeze, știi? Când au făcut sarcinile. Uite am venit iar să încerc cardul lu' ăsta, deci nu pot să-mi dau seama ce s-a întâmplat. Ia stai acolo să vedem. DRAGOMIR IOANA: Hai că stau. DUMITRA CRISTINA MARIA: Deci vreau să zic că nu-mi mai arată nici, deci nu mai mi-arată nici soldul. Am scos, dar trebuia să mai aive niște bani. Uite îi dau interogare sold... nu... DRAGOMIR IOANA: Auzi, dar e expirat? Te-ai uitat pe el? Scrie ceva de expirat? Întreb și eu ca prostul. DUMITRA CRISTINA MARIA: Mi-l scoate afară. 09, 24. DRAGOMIR IOANA: (n.l. se adresează altei persoane: Asta d-aci?) DUMITRA CRISTINA MARIA: Ai auzit? DRAGOMIR IOANA: Da, am înțeles. DUMITRA CRISTINA MARIA: 09,24, deci nu mai îmi dă nici să-mi spună, deci mi-l scoate, să-mi spună câți bani mai are. DRAGOMIR IOANA: Am înțeles. DUMITRA CRISTINA MARIA: Deși la început de lună am putut să fac și nici lu' ăsta nu i-a mai intrat banii, lu' Cristinoiu. Deci cred că a făcut împuțita aia ceva. Ăia, 10 milioane, uite, când nu ai... Integrare sold... Hai să-i dau pe chitanță, să vedem. Uite, tranzacția nu a fost efectuată. Deci nici chitanțe nu-mi dă. DRAGOMIR IOANA: Am înțeles. Păi o să-i sun p-ăștia ai ei, să vedem ce zice, dacă a umblat la ceva, că nu mai... DUMITRA CRISTINA MARIA: Nu știu. S-o luăm să vii cu ea la bancă? Adică n-am scos decât, mi se pare 1.800 sau 1.900 de lei. Până la 3.000 trebuia să-i mai intre. D-aia zic căăăă... DRAGOMIR IOANA: Da, știu ce zici. DUMITRA CRISTINA MARIA: Pareeeee ..... DRAGOMIR IOANA: (n.l. se adresează altei persoane: Ce treabă ai?) DUMITRA CRISTINA MARIA: Hai să-i dau și retragere numerar să văd. DRAGOMIR IOANA: Ok. Bine

Bătrânii, din ce în ce mai abuzați nu doar în azilele din România, ci și în țările bogate din Europa, ba chiar și în centre private de lux. Cazuri șocante din Franța, Italia, Marea Britanie
Eveniment

Bătrânii, din ce în ce mai abuzați nu doar în azilele din România, ci și în țările bogate din Europa, ba chiar și în centre private de lux. Cazuri șocante din Franța, Italia, Marea Britanie

Abuzarea bătrânilor instituționalizați, recurentă în Europa. Maltratarea bătrânilor în câteva azile din Ilfov a șocat mulți români și chiar mulți străini care au putut citi în presa europeană și nu numai despre abuzurile din centrele rezidențiale. Dar astfel de cazuri nu se întâmplă doar în România. Abuzarea bătrânilor instituționalizați, recurentă în Europa În Franța, la începutul anului 2022, jurnalistul Victor Castanet a publicat "Les Fossoyeurs", o carte de anchete asupra abuzurilor din căminele pentru bătrâni. Castanet a denunțat grupul privat Orpea, care gestionează un lanț de azile private de bătrâni, dezvăluind maltratarea, raționalizarea alimentelor și lipsa de personal în instituțiile de tip EHPAD (Établissement d'hébergement pour personnes âgées dépendantes). Jurnalistul punctează atât obsesia Orpea pentru maximizarea profiturilor, cât și apropierea membrilor săi de autoritățile publice. Compania Orpea a respins acuzațiile de abuz generalizat, susținând că e vorba doar de cazuri izolate și a concediat câțiva directori. Angajați slab plătiți și prost pregătiți Deși cartea a provocat un scandal național, guvernului francez anunțând că "va încerca îmbunătățirea îngrijirii persoanelor în vârstă", în 2023 Annette Debeda, co-fondatoarea Cercului de îngrijitori din EPHAD, a susținut că, în continuare, rezidenții acestor instituții suferă de abuzuri. "În ciuda raporturilor pe care le facem, realitatea e că în azilele de bătrâni (...) abuzul instituțional continuă, nu s-a schimbat nimic. (...) Oamenii angajați în aceste cămine sunt adesea foarte prost plătiți. Nu sunt întotdeauna foarte motivați. Nu sunt foarte bine pregătiți, nu sunt foarte bine supravegheați. Vârstnicii din azile sunt prost îngrijiți de oameni care nu au nici motivația și nici cunoștințele necesare pentru a-i trata bine", conchide Annette Debeda. În iulie, 2023, compania Orpea a declarat că se așteaptă să-i scadă veniturile cu 15-20% față de cele 881 de milioane de euro preconizate, căci ratele de ocupare la casele de bătrâni au fost cu mult sub prognoză. Opt ani de închisoare în Italia În Italia, în 2019, potrivit unui raport al NAS, Comandamentul de Carabinieri pentru Protecția Sănătății, au fost verificate 2.716 instituții dedicate primirii și asistenței persoanelor vârstnice. 27% dintre acestea au făcut obiectul unor litigii pentru nereguli constatate. La vremea respectivă, aproximativ 60 de membri ai personalului au fost raportați pentru abuz și peste 150 de instituții au fost sancționate cu un total de peste 72.000 EUR. În 2020, poliția din Palermo a arestat-o pe Maria Cristina Catalano, administratorul azilului de bătrâni Bell’Aurora, alături de mai mulți subalterni, acuzați de violență împotriva rezidenților. Ancheta a dezvăluit că bătrânii erau sistematic bătuți și amenințați. Administratora, care a explicat că "nu și-a dat seama de gesturile sale, din cauza stresului" a fost condamnată la opt ani de închisoare, iar restul angajaților au primit între patru și șase ani. La sfârșitul anului 2020, Amnesty Internațional a raportat numeroase cazuri de încălcare a drepturilor omului în căminele pentru bătrâni în timpul pandemiei de COVID-19, din regiunile italiene Lombardia, Emilia-Romagna și Veneto. Azil de lux, angajați sadici Abuzurile apar însă și în azilele de lux – precum cazul din Marea Britanie, de la casa de îngrijire Reigate Grange, unde costul cazării se ridică la 2.000 de lire sterline pe săptămână. Cazul a fost dezvăluit la sfârșitul anului trecut de The Guardian, care a publicat imagini filmate pe ascuns de copiii unei rezidente de 88 de ani, Ann King. Citește și: Presa străină, șocată că Firea, ministrul Familiei, nu a vrut să demisioneze în scandalul azilelor decât forțată de proteste În imaginile filmate, se vede cum asistentele care o tratau pe King o manevrau cu brutalitate, făcând-o să strige de durere. O dată, rezidenta a fost lăsată pe podea timp de 50 de minute. Era batjocorită, umilită și înjurată atunci când devenea confuză și speriată. În altă filmare, femeia de serviciu o lovește, în timp ce stătea în pat, cu o cârpă folosită pentru a curăța o toaletă, amenințând-o și făcându-i gesturi obscene. La vremea respectivă Signature Senior Lifestyle (SSL), compania care deține Reigate Grange, a dat vina pe "un număr mic de persoane condamnabile". Reprezentanții au declarat că "au fost identificate problemele și că au implementat îmbunătățiri", adăugând: "Așteptăm cu nerăbdare reinspecția noastră în viitorul apropiat". Anul acesta, în aprilie, inspecțiile recente la Reigate Grange au arătat că nu există încă suficient personal instruit, medicamentele nu sunt administrate corespunzător, căminul pentru 74 de persoane "nu e întotdeauna un loc sigur" și nici "întotdeauna bine condus".

Presa străină, șocată că Firea, ministrul Familiei, nu a vrut să demisioneze în scandalul azilelor decât forțată de proteste
Eveniment

Presa străină, șocată că Firea, ministrul Familiei, nu a vrut să demisioneze în scandalul azilelor decât forțată de proteste

Presa străină, șocată de Gabriela Firea. Jurnaliști de la publicații din toată lumea nu au putut înțelege cum titularul portofoliului Familiei nu a demisionat din proprie inițiativă după dezvăluirile din azilele groazei de din Ilfov. Numărul bătrânilor crește Potrivit celor mai recente date centralizate de OMS, aproximativ una din șase persoane cu vârsta peste 60 de ani suferă o formă de abuz în mediul familiar, rata abuzurilor în instituții fiind și mai ridicată. În instituții precum azilele de bătrâni și căminele de îngrijire pe termen lung, doi angajați din trei au recunoscut că au comis un act de abuz. Numărul de abuzuri asupra persoanelor în vârstă au crescut în timpul pandemiei de COVID-19. Se estimează că populația globală a persoanelor cu vârsta peste 60 va ajunge la aproximativ două miliarde în 2050, abuzul asupra bătrânilor fiind o problemă cu tendințe de creștere, în special din cauza subfinanțării sectorului îngrijirii persoanelor vârstnice. FT amintește de orfelinatele anilor '90 Abuzurile petrecute în România la azilele din Voluntari au făcut înconjurul lumii. "Românii sunt șocați de recentele dezvăluiri potrivit cărora bătrâni din căminele de îngrijire au trăit luni de zile în condiții mizere, ținuți flămânzi și neîngrijiți, un scandal care amintește de orfelinatele din țara lor, din anii '90", scrie Financial Times. Jurnaliștii scriu și despre cazul "deosebit de tulburător" al celor 11 bătrâni transportați în cearșafuri și abandonați pe un șantier de lângă București, de teama unei inspecții care ar fi descoperit supraaglomerarea din cămin: "Bătrânii erau subnutriți, nu făcuseră duș de săptămâni și aveau vânătăi și alte semne de abuz fizic.". În Germania, WELT scrie despre rezidenții abuzați care, în urma raidurilor poliției, au fost duși la spital, unii având răni deschise: "Bătrânii au fost forțați să muncească fără a fi plătiți, înfometați și lipsiți de medicamentele la care aveau dreptul.". Jurnaliștii germani scriu despre "afacerea azilului pentru bătrâni" care a explodat în România din cauza îmbătrânirii societății, însă o afacere dubioasă, căci zeci de astfel de cămine funcționează fără autorizații. Presa străină, șocată de Gabriela Firea Deși Guvernul a fost zguduit de acest scandal, miniștrii care au demisionat nu au făcut-o din proprie inițiativă, ci mai degrabă în urma presiunii publice, care l-a determinat pe premierul României să le ceară demisia, conchide WELT. În Elveția, Le Matin menționează deturnarea a zeci de mii de euro de fonduri în fiecare lună, alocate de Stat pentru îngrijirea bătrânilor: Citește și: Firea insistă că este încă ministru al Familiei: pagina sa de Facebook menționează și luni, 17 iulie, funcția guvernamentală. Demisia i-a fost oficializată prin decret pe 14 iulie "Cazurile grave de abuz au șocat întreaga Românie. O sută de rezidenți ai unor unități private din jurul Bucureștiului au fost bătuți, lipsiți de hrană sau de tratament medical, procurorii care investighează cazul vorbind despre condiții apropiate de tortură.". În Canada, Le Journal de Montreal arată că, deși cazul a fost dezvăluit la sfârșitul anului 2022 de un ONG românesc, urmat de un val de articole în mass-media, "Guvernul României a întârziat să reacționeze, iar după ce scandalul a fost public, ministrul Familiei (Gabriela Firea - n.r.) a refuzat să demisioneze. Doar la presiunea indignării publice au fost lansate controale în peste o mie de structuri pentru minori, vârstnici și persoane cu handicap.".

Iohannis pune batista pe țambal în cazul azilelor groazei: "Demisiile politice au fost suficiente pentru moment"
Eveniment

Iohannis pune batista pe țambal în cazul azilelor groazei: "Demisiile politice au fost suficiente pentru moment"

Iohannis consideră închis politic cazul azilelor. Demisiile politice "au fost suficiente pentru moment" în cazul neregulilor descoperite în azile, a afirmat, luni, preşedintele Klaus Iohannis. Iohannis consideră închis politic cazul azilelor "Demisiile politice au fost suficiente pentru moment. Este important să se găsească toate persoanele care efectiv s-au făcut vinovate de grozăviile care au fost descoperite. Pe de altă parte, sigur că acele două portofolii aşteaptă noi titulari. Premierul m-a informat despre intenţia de a propune două persoane şi probabil miercuri deja vor depune jurământul", a afirmat Iohannis. Citește și: Firea și-a dat demisia din Guvern. Admite că Godei a însoțit-o peste tot, dar dă vina pe „sora” Ligia: Pe unde a venit Ligia cu mine, a venit și acel bărbat acuzat, să o ajute pe ea Consiliul Politic Naţional al PSD a decis luni, prin vot, să o propună pentru funcţia de ministru al Muncii pe Simona Bucura-Oprescu, iar pentru funcţia de ministru al Familiei pe Natalia Intotero, după demisiile lui Marius Budăi şi Gabriela Firea. Citește și: VIDEO Minora gravidă umilită de Piedone într-o postare video pe Facebook a născut prematur, a doua zi după interacțiunea cu primarul Şeful statului participă, luni şi marţi, la al treilea Summit Uniunea Europeană - Comunitatea Statelor Latino-Americane şi Caraibiene (UE - CELAC). Citește și: PSD încearcă să o tragă pe Turcan în scandalul azilelor groazei. Când s-au acreditat, centrele erau în regulă, susține penelista

PSD încearcă să o tragă pe Turcan în scandalul azilelor groazei. Când s-au acreditat, centrele erau în regulă, susține penelista
Politică

PSD încearcă să o tragă pe Turcan în scandalul azilelor groazei. Când s-au acreditat, centrele erau în regulă, susține penelista

Turcan, trasă în scandalul azilelor groazei. La momentul acreditării centrului din Voluntari toate lucrurile erau în regulă din punctul de vedere al formalităţilor legale, a transmis, luni, ministrul Culturii, Raluca Turcan, după ce PSD i-a cerut demisia în scandalul "azilelor groazei" având în vedere că a deţinut portofoliul Muncii în perioada respectivă. Turcan, trasă în scandalul azilelor groazei "La momentul acreditării centrului din Voluntari toate lucrurile erau în regulă din punctul de vedere al formalităţilor legale. Semnarea acreditării este o cerinţă administrativă şi o obligaţie legală, dacă sunt întrunite condiţiile prevăzute de lege. Sunt acreditaţi peste 5.500 de furnizori de servicii sociale publice sau private la nivel naţional (pe an sunt de ordinul sutelor). Oricine intervine pentru a acoperi nereguli în activitatea unor astfel de centre, pentru a ascunde nerespectarea obligaţiilor în derularea activităţii sau pentru a bloca aflarea adevărului trebuie să plătească. Sunt ferm convinsă că ancheta va scoate la iveală cine se face vinovat de astfel de lucruri şi că făptuitorii vor fi pedepsiţi", a scris Turcan, într-un mesaj postat luni pe Facebook. Romașcanu și logica, dușmani Purtătorul de cuvânt al PSD, Lucian Romaşcanu, a susţinut că Raluca Turcan ar trebui să îşi dea demisia, pentru că este una dintre persoanele care au avizat "azile ale groazei". "În plan politic, Gabriela Firea şi Marius Budăi şi-au făcut analizele şi au decis să-şi dea demisia de onoare. Cred că şi doamna Turcan, fiind una dintre persoanele care au avizat azile ale groazei, ar trebui să facă un pas în spate. E un gest de demnitate politică. Citește și: Firea insistă că este încă ministru al Familiei: pagina sa de Facebook menționează și luni, 17 iulie, funcția guvernamentală. Demisia i-a fost oficializată prin decret pe 14 iulie Nu o acuz pe doamna Turcan că ar fi făcut ceva direct, care să influenţeze direct activitatea acelor aşezăminte, dar şi-a asumat să avizeze un azil care s-a dovedit a fi al groazei, la sfârşit", a afirmat Romaşcanu.

"Rechizitoriu" dur la adresa Gabrielei Firea: Totul este despre ea. Bătrânii aia sunt un accident nefericit, un gunoi în calea spre succes
Eveniment

"Rechizitoriu" dur la adresa Gabrielei Firea: Totul este despre ea. Bătrânii aia sunt un accident nefericit, un gunoi în calea spre succes

Totul despre Firea, bătrânii - un accident. Un comentariu la cea mai recentă postare a Gabrielei Firea se va lăsa cu sancțiuni la adresa echipei de social media a fostei ministre. Totul despre Firea, bătrânii - un accident Este vorba despre o postare a lui Mădălin Hodor, preluat literal și amplasată pe pagina Gabrielei Firea. Postarea lui Hodor pe pagina Gabrielei Firea (sursa: Facebook/Gabriela Firea) "Nivelul de sociopatie al celor doi pare să nu aibă limite. Am citit postarea Gabrielei Firea, cea in care își anunța demisia. Nicio urmă de părere de rău, nicio scuza, nici un moment de smerenie (că tot făcea pe Preacuvioasa) Nici un cuvânt buna pentru victime. Nimic. Totul este despre ea. Despre munca ei, despre ce a făcut să aibă succes. Ea, ea și ea. Asta e tot Universul. Se învârte în jurul ei. Căci ea se măsoare in succes. Ea are succes bai invidioșilor! Totul pe un ton triumfalist, sfidător. Ea va lupta in continuare, nu va ceda acestor vicisitudini, care nu sunt decât niște inventii ale adversarilor politici. Totul este despre ea. Pe ea au vrut să o oprească, căci "in toate sondajele" ea urma să ajungă la Primărie. Centrul universului. Ea și soțul. Bătrânii aia sunt un accident nefericit, un gunoi în calea spre succes. Succes. Asta e indicatorul sociopatilor ăștia. Succesul se măsoară în bani, in influență, in pupat de mâini, in spinări încovoiate in fața ta. Asta e succesul Gabrielei Firea. Succesul unei sociopate. Nici un sentiment. Oare cum poate cineva pretinde că este credincios și să fie atât de gol pe dinăuntru. Atât de lipsit de compasiune și emoție. Sociopata ne anunță că nu o să scăpăm de ea. Nu. Are planuri dânsa. O să candideze la europarlamentare, sa ne facă de râs și la nivel european. Acolo Dumnezeu știe ce o să mai facă. Are oricum susținători. Sănătate doamna și putere! Succes in tot ce veți întreprinde! Doamne ajuta și amin! Pupam mana care ne-a dat bani. Sotul e si el peticul sacului. Nici nu știi care e mai ticălos. Dar ei nu au o apăsare, nu va gândiți că ar avea. Citește și: A vorbit Patriarhul pentru cei care n-au știut și n-au văzut bătrânii bolnavi și chinuiți din azile: Evanghelia ne îndeamnă să fim milostivi cu bolnavii, ajutându-i la spital sau în casele lor Pentru că sociopatii ăștia sunt regula. De fapt, doar ei ajung sa decidă, pentru că ei nu au nicio apăsare. Nu au moralitate, nu au emoție, conștiința. Pur și simplu exista. Ca gândacii. Și tot ca gândacii, nu o să scăpăm vreodată de ei. #Coropisnitele", a scris Hodor pe contul său de Facebook.

A vorbit Patriarhul pentru cei care n-au știut și n-au văzut bătrânii bolnavi și chinuiți din azile: Evanghelia ne îndeamnă să fim milostivi cu bolnavii, ajutându-i la spital sau în casele lor
Eveniment

A vorbit Patriarhul pentru cei care n-au știut și n-au văzut bătrânii bolnavi și chinuiți din azile: Evanghelia ne îndeamnă să fim milostivi cu bolnavii, ajutându-i la spital sau în casele lor

Patriarhul, mesaj celor neștiutori despre azile. Evanghelia "Vindecării slăbănogului din Capernaum" ne arată felul în care "credința celor milostivi ajută pe cel bolnav", a spus duminică Patriarhul Daniel. Patriarhul, mesaj celor neștiutori despre azile "Acești patru anonimi care l-au ajutat pe omul paralizat să ajungă la Iisus, ca să fie vindecat, reprezintă pe toți slujitorii Bisericii, pe preoții duhovnici, pe credincioșii milostivi și pe medicii competenți care lucrează pentru vindecarea celor suferinzi", a explicat Preafericirea Sa, potrivit Basilica. "Această evanghelie a vindecării este și o evanghelie a slujirii semenilor aflați în suferință. Aici Evanghelia ne îndeamnă să fim milostivi, să devenim mâinile iubirii milostive a lui Hristos, ducând pe cei bolnavi la Iisus, aducându-i la Biserică, ajutându-i la spital sau în casele lor prin prezența noastră și prin orice faptă bună de încurajare și faptă de ajutorare materială. (...) Citește și: Patriarhul Daniel trăiește o stare de revoltă și de oroare în ce privește azilele groazei din Voluntari și pregătește un mesaj public pe acest subiect, spune Vasile Bănescu, purtătorul de cuvânt al BOR Astfel, noi simțim că Biserica este Trupul tanic ai lui Hristos și noi devenim mâinile iubirii Sale milostive, vindecătoare și dătătoare de viață deplină", a subliniat Patriarhul României.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră