vineri 05 decembrie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: atacuri

42 articole
Internațional

Erdoğan, furios după ce Ucraina a lovit petroliere-fantomă rusești: Navigația, în pericol

Președintele turc Recep Tayyip Erdoğan a atras atenția asupra unei „escaladări îngrijorătoare” după ce două petroliere au fost lovite vineri și sâmbătă în Marea Neagră, în apropierea coastelor Turciei, în urma unor atacuri cu drone revendicate de Ucraina. Erdoğan a subliniat că Turcia „nu poate accepta aceste atacuri în nicio circumstanță”, întrucât ele amenință securitatea navigației, mediul marin și viețile oamenilor aflate în zona economică exclusivă a statului. Conflictul Rusia–Ucraina afectează siguranța navigației Liderul turc avertizează că războiul dintre Rusia și Ucraina „a atins un nivel care amenință clar siguranța navigației în Marea Neagră”. Citește și: Sondaj AtlasIntel: Anca Alexandrescu a crescut puternic, Drulă a picat Turcia transmite avertismente părților implicate și monitorizează atent evoluția situației pentru a sprijini încheierea conflictului. Declarația vine pe fondul negocierilor dintre Washington și Kiev privind un plan de pace american în 28 de puncte. Petroliere din „flota din umbră” a Rusiei, lovite în apropierea Turciei Două petroliere, Kairos și Virat, ambele sub pavilionul Gambiei și considerate parte a „flotei din umbră” prin care Rusia evită sancțiunile occidentale, au fost lovite de drone navale ucrainene în Marea Neagră, în afara apelor teritoriale turcești. Nava Virat a fost atacată din nou sâmbătă dimineața. Ambele vase se deplasau fără încărcătură către portul rusesc Novorossiisk. Atacuri și asupra infrastructurii petroliere ruse În aceeași perioadă, un alt atac ucrainean cu drone a avariat un terminal petrolier din Novorossiisk, utilizat inclusiv pentru exportul de petrol kazah, ceea ce amplifică tensiunile din zonă și impactul economic asupra fluxurilor energetice. Un alt petrolier, Mersin, aflat sub pavilion panamez, dar operat de o companie turcă și folosit la exportul de petrol rusesc, a fost avariat joi în Atlantic, în apropierea coastelor Senegalului. Nava a suferit patru explozii externe, iar cauza acestora nu a fost încă stabilită.

Erdoğan condamnă atacurile Ucrainei din Marea Neagră (sursa: Facebook/Recep Tayyip Erdoğan)
Pene masive de curent în Ucraina (sursa: Facebook/Volodimir Zelenski)
Internațional

Pene masive de curent în Ucraina după ce atacurile rusești au redus capacitatea energetică la „zero”

Ucraina se confruntă cu masive pene de curent de durată în urma unor atacuri rusești masive asupra infrastructurii energetice. Operatorul național de transport al energiei, Ukrenergo, a anunțat că alimentarea cu energie electrică va fi întreruptă pentru perioade cuprinse între opt și șaisprezece ore în aproape toate regiunile țării, după ce capacitatea de producție a scăzut temporar la „zero”. Atacuri masive cu drone și rachete balistice Începând de vineri seară și până sâmbătă, Rusia a lansat sute de drone asupra infrastructurii energetice din întreaga țară. Citește și: Oana Gheorghiu le spune magistraților că iau banii de la gura copiilor flămânzi Cel puțin șapte persoane au fost ucise, potrivit autorităților ucrainene. Atacurile au perturbat alimentarea cu energie electrică, apă și căldură în mai multe orașe, iar compania de stat Centerenergo a confirmat că producția de energie este complet oprită. Reparații în desfășurare și redistribuire a energiei Ukrenergo a precizat că lucrările de reparații sunt în desfășurare, iar sursele de energie sunt redirecționate acolo unde este posibil. Deși situația s-a stabilizat parțial, regiunile Kiev, Dnipropetrovsk, Donețk, Harkov, Poltava, Cernihiv și Sumî vor continua să se confrunte cu întreruperi regulate de curent, a avertizat ministrul energiei, Svitlana Grynchuk. Atac masiv cu rachete balistice „Inamicul a lansat un atac masiv cu rachete balistice, extrem de dificil de interceptat. Nu îmi amintesc o asemenea serie de lovituri directe asupra infrastructurii energetice de la începutul invaziei”, a declarat Grynchuk pentru postul United News. Potrivit ministrului adjunct de externe, Andrii Sybiha, dronele rusești au vizat două stații electrice de lângă centralele nucleare Hmelnițki și Rivne, aflate la 120 km și respectiv 95 km de orașul Lutsk. Sybiha a acuzat Rusia că pune deliberat în pericol securitatea nucleară a Europei și a cerut o reuniune de urgență a Consiliului Guvernatorilor AIEA (Agenția Internațională pentru Energie Atomică). „Rusia pune în mod deliberat în pericol siguranța nucleară a Europei. Solicităm o reacție imediată din partea AIEA”, a scris oficialul ucrainean pe Telegram, îndemnând totodată China și India să exercite presiuni asupra Moscovei pentru a opri atacurile. Risc de colaps energetic înainte de iarnă Experții avertizează că distrugerea infrastructurii energetice riscă să lase milioane de ucraineni fără căldură la apropierea iernii. De la începutul invaziei, Rusia a lovit în mod repetat rețelele de alimentare cu energie și gaze, distrugând o mare parte din infrastructura civilă esențială. Potrivit companiei Naftogaz, atacul din acest weekend este al nouălea val masiv asupra infrastructurii de gaze de la începutul lunii octombrie. Școala de Economie din Kiev estimează că jumătate din producția națională de gaze a fost deja oprită din cauza acestor lovituri. Avertisment privind un posibil „dezastru tehnologic” la Kiev Oleksandr Kharchenko, expert energetic ucrainean, a avertizat că dacă cele două mari centrale de energie și încălzire ale Kievului ar fi scoase din funcțiune pentru mai mult de trei zile, într-o perioadă cu temperaturi sub -10°C, capitala s-ar confrunta cu un „dezastru tehnologic”. Ca răspuns, Ucraina a intensificat atacurile asupra depozitelor și rafinăriilor de petrol din Rusia, încercând să afecteze exporturile de energie ale Moscovei și să provoace penurii de combustibil. Duminică dimineață, agenția de presă RIA a relatat, citând Ministerul rus al Apărării, că sistemele de apărare aeriană ale Rusiei au doborât 44 de drone ucrainene în timpul nopții, în cadrul unui nou val de atacuri reciproce între cele două state.

Atac cu cuțitul într-un tren din Marea Britanie (sursa: X/PiQ)
Internațional

Stupefacție în privința motivației celor doi britanici care au hăcuit pasageri într-un tren

Doi tineri britanici, de 32 și 35 de ani, au provocat, sâmbătă noaptea, unul dintre cele mai grave incidente recente din Regatul Unit, atacând cu cuțitul pasagerii unui tren care se îndrepta spre Londra. În urma atacului, zece persoane au fost rănite grav, iar două dintre ele se află în continuare în stare critică. Poliția exclude ipoteza unui atac terorist După ore de incertitudine, Poliția Transporturilor din Marea Britanie a anunțat că incidentul nu are un motiv ideologic. Citește și: Șoșoacă despre Anca Alexandrescu: „Văduva Neagră care i-a omorât pe toți” „Nimic nu sugerează că a fost un atac terorist”, a declarat superintendentul John Loveless, în cadrul unei conferințe de presă organizate la gara Huntingdon, locul unde s-a produs atacul. Loveless a subliniat că ambii atacatori sunt cetățeni britanici, „născuți în Regatul Unit”, un detaliu semnificativ în contextul creșterii retoricii antiimigrație din țară. Recent, mai multe incidente violente au fost asociate cu refugiați sau solicitanți de azil, alimentând discursurile populiste și xenofobe. Un atac coordonat care ridică semne de întrebare Deși cei doi agresori se află în arest de peste 12 ore, motivele lor rămân neclare. Faptul că au acționat împreună și au atacat mai multe persoane sugerează un anumit nivel de coordonare, contrazicând ipoteza „lupului singuratic” sau a unui individ izolat, aflat într-o stare psihică instabilă. Cei doi atacatori – unul de culoare, de 32 de ani, și celălalt de origine caraibiană, de 35 de ani – nu au oferit nicio explicație pentru gestul lor. Identitățile lor nu au fost încă făcute publice. Superintendentul Loveless a cerut sprijinul publicului, îndemnând cetățenii să sune la numerele puse la dispoziție și să ofere orice informație care ar putea ajuta la clarificarea incidentului. Scene de groază în interiorul trenului Martorii oculari au descris scene de o violență extremă. „Era sânge peste tot, o scenă oribilă, de necrezut. Părea o scenă dintr-un film, nu realitate”, a declarat un pasager pentru publicația The Sun. Atacul a avut loc într-un tren care circula între Doncaster și gara King’s Cross din nordul Londrei, într-o sâmbătă seară, la o oră de vârf pentru călătorii de weekend. Valul de atacuri cu cuțitul din ultimii ani Incidentul de sâmbătă se înscrie într-o serie de atacuri similare care au alarmat autoritățile britanice. Cel puțin zece atacuri cu cuțitul au avut loc în Regatul Unit din 2013 încoace (excluzând confruntările între bande), opt dintre ele având motivații teroriste. Cel mai recent caz, petrecut luni, implică un refugiat afgan care a atacat cu cuțitul trei persoane, ucigând una dintre ele. Cazul a readus în atenția publicului criticile privind modul în care sistemul britanic gestionează cererile de azil și statutul de refugiat. Critici la adresa sistemului de azil și a legislației britanice Cotidianul The Times relatează că numeroși solicitanți de azil profită de o lacună legislativă, declarând că sunt victime ale „traficului de persoane” – o afirmație care le garantează automat dreptul la azil. Noul ministru de interne, Shabana Mahmood, ar intenționa să corecteze această breșă legală. La 2 octombrie, un britanic de origine siriană a atacat credincioși într-o sinagogă din Manchester, ucigând două persoane înainte de a fi împușcat de poliție. Atacatorul, Jihad al-Shamie, intrase în Marea Britanie în copilărie și obținuse cetățenia în 2016. Exploatarea politică a temei imigrației Controversele legate de imigrație și de acordarea statutului de refugiat sunt exploatate intens de formațiunea de extremă dreapta Reform UK, condusă de Nigel Farage. Popularitatea partidului este în creștere, iar presiunea asupra partidelor tradiționale, inclusiv a laburiștilor, le determină să adopte o retorică tot mai dură împotriva imigrației. În acest context tensionat, atacul de sâmbătă ridică întrebări nu doar despre motivele autorilor, ci și despre climatul de teamă și neîncredere care se adâncește în societatea britanică.

SUA sprijină atacurile Ucrainei contra Rusiei (sursa: Facebook/Volodimir Zelenski)
Internațional

SUA furnizează informații Ucrainei pentru a lovi rafinării și alte ținte în interiorul Rusiei

Statele Unite ajută de mai multe luni Ucraina să organizeze atacuri la distanţă asupra instalaţiilor energetice ruse, într-un efort coordonat de a afecta economia Rusiei şi de a-l determina pe preşedintele Vladimir Putin să accepte negocieri de pace, relatează Financial Times. Implicarea serviciilor de informaţii americane în planificarea atacurilor Potrivit sursei, serviciile de informaţii americane oferă sprijin strategic Ucrainei în desfăşurarea atacurilor asupra unor obiective-cheie din infrastructura energetică rusă, inclusiv rafinării de petrol situate adânc în teritoriul rus. Citește și: Primar PNL, trimis în judecată de DNA, atac dur la Bolojan: „Ați dat un telefon și v-au dat bani” Informațiile provin de la oficiali ucraineni și americani neidentificați, familiarizați cu campania în desfășurare. Nici o reacție oficială de la Kiev, Washington sau Moscova Casa Albă, biroul preşedintelui Volodimir Zelenski și Ministerul de Externe ucrainean nu au răspuns solicitărilor de comentarii.  Nici Ministerul de Externe rus nu a oferit o reacţie imediată. Anterior, Moscova acuzase Washingtonul și NATO că furnizează constant informații Kievului, pentru a sprijini operațiunile militare împotriva Rusiei. „Furnizarea şi utilizarea infrastructurii NATO şi a Statelor Unite pentru colectarea şi transferul de informaţii către ucraineni este evidentă”, a declarat purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov. Asistență americană în planificarea misiunilor cu drone Potrivit Financial Times, SUA contribuie direct la planificarea rutelor, altitudinii, momentului și deciziilor tactice privind misiunile ucrainene. Aceste date permit dronelor de atac cu rază lungă să evite sistemele de apărare antiaeriană ruse. Trei surse citate de publicația britanică afirmă că Statele Unite sunt implicate în toate etapele de planificare, de la selecția țintelor până la analiza vulnerabilităților. Un oficial american a precizat că Ucraina identifică obiectivele, iar Washingtonul oferă ulterior informații detaliate despre punctele slabe ale infrastructurii energetice ruse. Washingtonul analizează livrarea de rachete cu rază lungă La începutul lunii, doi oficiali americani au declarat că administrația americană ia în considerare furnizarea de informaţii despre ţinte energetice aflate adânc în interiorul Rusiei. Totodată, se analizează posibilitatea de a trimite Ucrainei rachete cu rază lungă de acţiune, capabile să lovească astfel de obiective. De asemenea, SUA ar fi solicitat aliaţilor din NATO să ofere sprijin similar, pentru a coordona mai eficient atacurile și a spori presiunea asupra Moscovei. Zelenski și Trump, discuție „pozitivă” despre apărarea antiaeriană Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a anunţat sâmbătă că a avut o convorbire „pozitivă şi productivă” cu preşedintele american Donald Trump, axată pe consolidarea sistemului energetic și a apărării antiaeriene a Ucrainei. „Am discutat despre oportunităţi de a ne consolida apărarea antiaeriană şi despre acorduri concrete pentru a garanta acest lucru. Există opţiuni bune şi idei solide pentru a ne întări cu adevărat”, a transmis Zelenski pe platforma X.

Turcan despre „tăcerea asurzitoare din PNL”: aproape nimeni nu-l apără pe Bolojan de atacurile PSD Foto: Inquam/George Calin
Politică

Turcan despre „tăcerea asurzitoare din PNL”: aproape nimeni nu-l apără pe Bolojan de atacurile PSD

Fostul ministru Raluca Turcan (PNL) scrie pe Facebook despre „tăcerea asurzitoare din PNL”: aproape nimeni nu-l apără pe premierul Ilie Bolojan de atacurile PSD. Ea arată că „e o tăcere care seamănă izbitor cu cea din alte momente-cheie din trecut”, probabil o referire la alte schimbări ai unor premieri PNL, dați jos de propriul partid în alianță cu PSD.  Citește și: EXCLUSIV Ministrul Nazare, asociat cu un pedofil grec condamnat, dar scăpat prin prescripție. Georgiadis, mâna dreaptă a premierului Mitsotakis Turcan a mai apreciat că această coaliție își sabotează propriul premier și s-a întrebat „cui servește acest comportament”. Turcan despre „tăcerea asurzitoare din PNL”: aproape nimeni nu-l apără pe Bolojan de atacurile PSD „Observ tot mai des cum Ilie Bolojan devine ținta atacurilor venite dinspre PSD - de parcă ar fi dușmanul lor politic de moarte, nu premierul care conduce o coaliție din care chiar PSD face parte. În schimb, dinspre PNL se aude o tăcere asurzitoare. Aproape nimeni nu simte nevoia să iasă public să apere propriul premier. Ce-i drept, în secunda zero riști să intri sub valul de invective din partea colegilor de Coaliție. Dar e o tăcere care seamănă izbitor cu cea din alte momente-cheie din trecut.   Putem fi sau nu de acord cu măsurile lui Bolojan - dar un lucru e sigur: este singurul care și-a asumat responsabilitatea unei guvernări teribil de dificile, cu bune (puține) și cu multe datorii primite pe inventar de la Marcel Ciolacu.   Suntem în situația actuală pentru că, în anii trecuți, în primul rând PSD a împins țara în derapaje bugetare prin măsuri populiste și nesustenabile. Poate într-o postare viitoare merită să îi amintim pe fiecare, cu nume și prenume.   Până atunci, o întrebare simplă: Cui servește acest comportament, în care coaliția își sabotează propriul premier?   Pentru că sigur nu servește României”, a scris Turcan.       

Crimeea, criză de combustibil, benzina raționalizată (sursa: TASS)
Internațional

Criză gravă de benzină la pompă în Rusia după loviturile ucrainene asupra rafinăriilor

Crimeea, criză de combustibil, benzina raționalizată. Autoritățile din Crimeea, peninsulă anexată de Rusia în 2014, au decis miercuri reducerea cantității maxime de benzină care poate fi cumpărată de la 30 la 20 de litri pentru fiecare autoturism. Crimeea, criză de combustibil, benzina raționalizată Măsura vine pe fondul crizei de combustibil generate de atacurile ucrainene asupra rafinăriilor rusești și de problemele de transport din Federația Rusă. Citește și: EXCLUSIV Apartamentul din Dubai al lui Traian Preoteasa, șeful CFR Călători, închiriat de Ministerul Muncii cu 30.000 de euro „A fost luată decizia de a limita vânzarea de combustibil la cel mult 20 de litri de persoană”, a anunțat Serghei Aksionov, liderul susținut de Moscova în Crimeea. Măsura anterioară nu a fost suficientă La începutul săptămânii, autoritățile locale limitaseră alimentarea la 30 de litri, însă restricția nu a reușit să stabilizeze piața. „Măsurile adoptate anterior nu permit, la ora actuală, o normalizare deplină a situației privind volumul necesar de combustibil auto la benzinăriile din Crimeea”, a precizat Aksionov. Atacurile ucrainene lovesc industria energetică rusă În ultimele luni, Ucraina a intensificat atacurile cu drone asupra rafinăriilor rusești, determinând reducerea producției și creșterea prețurilor la combustibili. Aceste acțiuni au contribuit direct la deficitul de carburant din Crimeea. Situația s-a agravat în ultimele zile și din cauza dificultăților logistice prin strâmtoarea Kerci, unde condițiile meteo nefavorabile au îngreunat transportul de combustibil.

PSD, atacuri la premierul Ilie Bolojan (sursa: Facebook/Sorin Grindeanu)
Politică

Noi atacuri ale PSD la Bolojan: a distrus învățământul și vrea să-i izoleze pe social-democrați

PSD, atacuri la premierul Ilie Bolojan. Președintele interimar al PSD, Sorin Grindeanu, a transmis luni că o eventuală candidatură comună a PNL și USR pentru Primăria Capitalei ar fi o dovadă clară a intenției de a izola Partidul Social Democrat. PSD, atacuri la premierul Ilie Bolojan „Dacă se va merge pe această cale, în care PNL și USR merg cu un candidat comun, e evident că PSD se dorește a fi trimis într-o zonă de izolare. Citește și: Președintele Cehiei, generalul Petr Pavel, vacanță discretă în România Ceea ce ne arată, de fapt, o anumită politică pe care am vrea să o evităm”, a declarat Grindeanu la Palatul Parlamentului. Acesta a amintit că liderul Nicușor Dan s-a pronunțat pentru o discuție calmă și a subliniat că fiecare partid are libertatea să își prezinte propriul candidat, dar fără a genera o strategie concertată împotriva PSD. „În acest moment, cel mai important este să existe un proiect pentru bucureșteni, un program bine așezat pentru oraș, indiferent dacă este vorba de Cătălin Drulă, Ciprian Ciucu sau alți candidați. Nu numele contează, ci soluțiile pentru capitală”, a adăugat liderul social-democrat. Fifor: critici privind situația din educație În același timp, atacurile PSD s-au concentrat asupra premierului Ilie Bolojan, acuzat că a distrus sistemul de învățământ prin reformele promovate. Președintele PSD Arad, Mihai Fifor, a denunțat luni „imaginea dezastrului total” din educație, chiar în prima zi de școală. „Prima zi de școală nu aduce emoția firească a începutului, ci imaginea neputinței premierului Ilie Bolojan și a ministrului său, Daniel David. Niciodată, în ultimele decenii, dascălii nu au fost mai loviți, mai batjocoriți și mai puși în genunchi de un Guvern care pretinde că face reforme. Reforma lor înseamnă tăieri, comasări, norme mai mari și clase supraaglomerate”, a scris Fifor pe Facebook. Acesta s-a declarat solidar cu protestul de amploare al cadrelor didactice, desfășurat la București chiar în prima zi de școală. „Peste 10.000 de profesori – după estimările oficiale, iar sindicatele vorbesc chiar de 30.000 – au umplut străzile Capitalei, de la Piața Victoriei până la Cotroceni. Au ieșit nu pentru privilegii, ci pentru a apăra școala românească și demnitatea profesiei. Imaginea zilei este cea a unui sistem educațional umilit și îngenuncheat, atacat brutal în numele unei false reforme”, a subliniat liderul PSD Arad.

Rusia și Azerbaidjan, tensiuni în creștere (sursa: kremlin.ru)
Internațional

Azerbaidjanul asaltează Rusia: președintele Aliev cere Ucrainei să-și recucerească teritoriile

Rusia și Azerbaidjan, tensiuni în creștere. Relațiile dintre Rusia și Azerbaidjan se află într-un punct critic, în urma unor declarații recente ale președintelui azer, Ilham Aliev, care și-a exprimat sprijinul pentru Ucraina în contextul războiului cu Rusia, potrivit agenției dpa. Rusia și Azerbaidjan, tensiuni în creștere Într-un interviu acordat presei ucrainene, președintele Ilham Aliev a afirmat că Ucraina nu trebuie să accepte ocupația rusă și ar trebui să recâștige teritoriile pierdute, invocând drept model recucerirea regiunii Nagorno-Karabah de către Azerbaidjan în 2023. Citește și: Familia șefului matrapazlâcurilor cu vilele de protocol ale RAAPPS, Grăjdan, îmbuibată cu salarii de la stat Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a reacționat ferm la afirmațiile liderului azer, avertizând că Moscova „contează pe depășirea unei perioade scurte de răcire în relațiile bilaterale” și atrăgând atenția asupra riscului deteriorării raporturilor diplomatice. Reacție dură din partea bloggerilor militari ruși Comentariile lui Aliev au stârnit reacții virulente în rândul bloggerilor militari ruși, unii dintre ei cerând acțiuni directe împotriva Azerbaidjanului. Au fost invocate „încălcarea onoarei naționale” și necesitatea unor „măsuri violente concrete”, dincolo de simple avertismente. Incidentul aviatic de la sfârșitul lui 2024 Unul dintre fundamentele nemulțumirii dintre cele două state este doborârea, la sfârșitul anului 2024, a unui avion de pasageri azer de către o rachetă rusă sol-aer. Avionul se apropia de Groznîi în contextul unei operațiuni de apărare antiaeriană contra dronelor ucrainene. Incidentul s-a soldat cu moartea a 38 de persoane. Baku acuză Moscova că nu și-a asumat niciodată responsabilitatea, iar președintele Aliev a anunțat că va duce cazul în fața instanțelor internaționale. Doi cetățeni azeri morți în Rusia, jurnaliști ruși arestați în Azerbaidjan Un alt episod tensionat s-a produs la finalul lunii iunie în regiunea rusă Ural, unde doi cetățeni azeri au murit în timpul unei intervenții a forțelor de ordine. Baku acuză un motiv etnic în spatele acțiunii și a răspuns prin arestarea unor cetățeni ruși aflați pe teritoriul Azerbaidjanului, inclusiv jurnaliști de la presa de stat din Moscova.

Trump continuă să-l atace pe Putin (sursa: Facebook/The White House)
Internațional

Donald Trump întețește atacurile înspre Putin: M-a dezamăgit, dar nu am încheiat socotelile cu el

Trump continuă să-l atace pe Putin. Într-un interviu telefonic exclusiv pentru BBC, președintele american Donald Trump a declarat că este „dezamăgit, dar nu a terminat” relația sa cu liderul rus Vladimir Putin. Declarația vine în contextul intensificării atacurilor ruse asupra Ucrainei și al unui ultimatum transmis Moscovei: sancțiuni severe dacă nu se ajunge la o încetare a focului în 50 de zile. Trump continuă să-l atace pe Putin Întrebat dacă mai are încredere în Vladimir Putin, Trump a răspuns tranșant: „N-am încredere în mulți oameni.” Citește și: O reformă majoră a dispărut în ceață: Ministerul Dezvoltării pare să fi abandonat desființarea ANL Totodată, el a menționat că a crezut de patru ori că este aproape de o înțelegere cu Rusia pentru oprirea războiului din Ucraina, însă speranțele au fost de fiecare dată spulberate de noi atacuri. „Discutăm, credem că suntem aproape de un acord, și apoi bombardează din nou Kievul”, a spus președintele. SUA vor trimite arme Ucrainei și amenință Rusia cu tarife Trump a confirmat că SUA vor trimite arme suplimentare Ucrainei și a avertizat Rusia că, dacă nu există un acord de pace în următoarele 50 de zile, vor urma tarife comerciale drastice. El a subliniat că negocierile continuă și că obiectivul este oprirea vărsării de sânge. Trump își reafirmă sprijinul pentru NATO După întâlnirea cu secretarul general al NATO, Mark Rutte, la Casa Albă, Trump a susținut deschis alianța nord-atlantică, deși în trecut o considera „învechită”. Acum spune că NATO „nu mai este ce era” pentru că „își plătesc singuri facturile” și că este „incredibil” că statele membre au convenit să aloce 5% din PIB pentru apărare. „Nimeni nu credea că e posibil”, a comentat președintele. De asemenea, a reafirmat angajamentul SUA față de principiul apărării colective din cadrul NATO, subliniind că este esențial pentru protejarea statelor mici în fața celor mari. Relația cu liderii europeni: „Cred că mă respectă” Trump a spus că lideri precum cei din Germania, Franța și Spania îl respectă pentru deciziile sale și pentru că „a fost ales de două ori”, ceea ce le-ar dovedi „talentul său politic”. Întrebat dacă acești lideri îi adresează complimente evidente, el a replicat: „Cred că doar încearcă să fie politicoși.”

Trump anunță armistițiu Israel-Iran, atacurile continuă (sursa: Facebook/Israel Defense Forces)
Internațional

Iar a făcut Trump pace: a anunțat armistițiu între Israel și Iran, dar cele două țări neagă

Trump anunță armistițiu Israel-Iran, atacurile continuă. Un presupus armistițiu între Israel și Iran, anunțat de Donald Trump, a fost imediat umbrit de noi atacuri și contradicții între declarații și realitate. Deși mass-media iraniene și televiziunea de stat au confirmat o încetare a focului, rachetele au continuat să fie lansate dinspre Iran spre teritoriul israelian, provocând victime și menținând regiunea într-o stare de alertă. Trump anunță armistițiu Israel-Iran, atacurile continuă În noaptea de luni spre marți, Donald Trump a anunțat pe platforma sa Truth Social un acord de armistițiu între Israel și Iran, despre care a spus că va dura 12 ore, urmând ca războiul să se încheie complet în 24 de ore. Citește și: De ce a renunțat PSD la portofoliul Apărării: o reglare de conturi în partid și recentele dosare ale DNA în MApN Potrivit mesajului său, Iranul ar fi urmat să oprească focul primul, iar Israelul să-i urmeze exemplul. Trump a lăudat presupusa decizie a celor două părți, numind-o un act de „curaj și inteligență”. Iranul neagă existența unui acord real În ciuda anunțului oficial, ministrul iranian de externe Abbas Araghchi a postat un mesaj în care neagă existența unui acord oficial de încetare a focului. El a transmis că Iranul ar fi dispus să oprească riposta doar dacă Israelul încetează agresiunile până la ora 04:00, ora Teheranului. Totodată, Araghchi a subliniat că „NU există niciun acord” și că o decizie finală privind oprirea operațiunilor va fi luată ulterior. Noi atacuri iraniene și victime în Israel La doar câteva ore după anunțul armistițiului, sirenele de alertă au sunat din nou în Israel, iar Forțele de Apărare israeliene (IDF) au confirmat noi tiruri de rachete. Patru persoane și-au pierdut viața în urma unui atac iranian, chiar înainte ca Trump să anunțe că armistițiul a intrat în vigoare. În acest context, autoritățile israeliene nu au confirmat oficial un acord de încetare a focului. SUA au intervenit în sprijinul Israelului În weekendul precedent, Statele Unite au efectuat atacuri asupra a trei instalații nucleare cheie din Iran – la Fordo, Natanz și Isfahan – în sprijinul Israelului. Acțiunile au fost interpretate ca o escaladare a conflictului. Israelul a acuzat Iranul că pregătește o armă nucleară, acuzație respinsă ferm de Teheran, și a lansat atacuri extinse asupra infrastructurii iraniene pe 13 iunie. În replică, Iranul a declanșat valuri de atacuri cu rachete și drone, bilanțul fiind de zeci de morți și sute de răniți de ambele părți.

Atacuri armate în școli, epidemie globală (sursa: Pexels/Mikhail Nilov)
Eveniment

Epidemie de atacuri armate în școli și universități pe tot globul în ultimii ani

Atacuri armate în școli, epidemie globală. Zece persoane au fost ucise și alte câteva au fost rănite într-un atac armat produs pe 10 iunie 2025, într-o școală din orașul Graz, situat în sudul Austriei. Anunțul a fost făcut de primarul Elke Kahr. Tragedia din Graz Potrivit televiziunii publice ORF, printre victime se numără atât elevi, cât și profesori. Citește și: Uriașa indemnizație primită de universitarii de la medicină și farmaceutică doar pentru că există, cu condiția să lucreze în clinici de stat Atacatorul ar fi fost un fost elev în vârstă de 21 de ani, care, conform primelor informații, s-a sinucis după comiterea atacului. Cancelarul austriac Christian Stocker a catalogat evenimentul drept o „tragedie națională” și și-a exprimat public compasiunea față de familiile victimelor, într-un mesaj transmis de AFP și dpa. Atacuri armate în școli, epidemie globală Tragedia de la Graz se adaugă unei serii tot mai frecvente de atacuri armate în instituții de învățământ din întreaga lume, în special din Statele Unite și Europa. Cronica neagră a ultimilor ani: 2025 18 aprilie – Florida, SUA Două persoane ucise și șase rănite într-un campus universitar, atac comis de un student. 4 februarie – Örebro, Suedia Zece persoane ucise într-un centru de formare pentru adulți; atacatorul s-a sinucis. 2024 17 decembrie – Madison, Wisconsin, SUA Cinci morți și cel puțin cinci răniți la o școală creștină. 4 septembrie – Winder, Georgia, SUA Patru morți și nouă răniți într-un liceu american. 21 august – Sanski Most, Bosnia Trei morți într-un atac comis de un elev cu armă automată. 4 ianuarie – Perry, Iowa, SUA Un mort și mai mulți răniți într-un atac la liceu. 2023 23 decembrie – Praga, Cehia 14 persoane ucise și 25 rănite la Universitatea Carolină. 6 decembrie – Las Vegas, Nevada, SUA Atac armat la universitate, soldat cu mai mulți răniți; atacatorul a murit. 4 octombrie – Baltimore, Maryland, SUA Cinci persoane rănite în campusul Universității Morgan State. 20 iunie – Brazilia O elevă ucisă și alta rănită într-un atac comis de un fost elev. 7 iunie – Virginia, SUA Două persoane ucise și cinci rănite la o ceremonie de absolvire. 4 mai – Mladenovac, Serbia Opt morți și zece răniți într-un atac armat în apropiere de Belgrad. 3 mai – Belgrad, Serbia Un băiat de 13 ani a ucis nouă persoane, inclusiv colegi și profesori, într-o școală primară. 27 martie – Nashville, SUA Trei copii și trei adulți au fost împușcați într-o școală privată.

Trump, mesaj dur pentru Vladimir Putin (sursa: Facebook/The White House)
Internațional

Trump se simte dus cu vorba de Putin, condamnă atacurile rusești și amenință cu noi sancțiuni

Trump, mesaj dur pentru Vladimir Putin. Într-un mesaj postat pe rețeaua Truth Social, președintele american Donald Trump l-a acuzat pe Vladimir Putin că „probabil nu vrea să oprească războiul” din Ucraina și a amenințat Rusia cu noi sancțiuni. Trump, mesaj dur pentru Vladimir Putin Referindu-se la atacurile rusești asupra zonelor civile, Trump a afirmat că aceste acțiuni demonstrează lipsa de intenție a lui Putin de a încheia războiul, sugerând că liderul de la Kremlin ar trebui tratat prin „sancțiuni secundare” sau „sancțiuni bancare”. Citește și: Decanul FABIZ, Stamule: „Minimum 60% din primării trebuie desființate. Primarii nu mai aduc voturi”. Plus: „Sistemul de pensii speciale, monstruos” „Nu există niciun motiv pentru ca Putin să tragă cu rachete în zone civile. Aceste acțiuni mă fac să mă gândesc că probabil nu vrea să oprească războiul, ci doar mă duce cu vorba, şi trebuie tratat diferit cu el, prin "Sancţiuni Secundare" sau "Bancare"?”, a scris președintele SUA. Critici pentru Obama și Biden În același mesaj, Trump a lansat atacuri și asupra predecesorilor săi Joe Biden și Barack Obama, precum și asupra jurnaliștilor americani care îi critică propunerea de plan de pace. „Orice acord aș încheia, oricât de bun ar fi, presa părtinitoare va vorbi de rău despre el”, a declarat Trump, criticându-l în special pe Peter Baker, jurnalist de la The New York Times. Donald Trump a susținut, încă o dată, că războiul ruso-ucrainean nu s-ar fi întâmplat dacă el ar fi fost la conducerea SUA. În mesajul său, el i-a acuzat pe Obama și Biden că au permis anexarea Crimeei de către Rusia fără reacție și că au lăsat în urmă „o mizerie” pe care el încearcă să o „curețe”. Întâlnirea dintre Trump și Zelenski la Roma Aflându-se la Roma, la funeraliile Papei Francisc, Trump a avut o scurtă întâlnire de 15 minute cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski. Casa Albă a descris discuția drept „foarte productivă”, iar Zelenski a apreciat că întâlnirea ar putea deveni „istorică” dacă va conduce la o încetare necondiționată a focului în Ucraina. Propunerile de pace Planul de pace propus de Trump prevede încetarea permanentă a focului și recunoașterea Crimeei ca parte a Rusiei. De asemenea, Trump susține excluderea aderării Ucrainei la NATO (dar nu la UE), ridicarea sancțiunilor împotriva Rusiei, plasarea centralei nucleare Zaporojie sub control american și garanții de securitate oferite Ucrainei de către state europene voluntare. În contrapropunerea transmisă Washingtonului, Ucraina și aliații europeni cer amânarea discuțiilor despre teritorii până după armistițiu, menținerea sancțiunilor împotriva Rusiei, garanții sporite de securitate pentru Ucraina și despăgubiri din partea Rusiei pentru daunele provocate de război. Tema Crimeei, subiect major de tensiune Tema statutului Crimeei a devenit un nou focar de tensiune între Ucraina și SUA. Zelenski a respins categoric ideea recunoașterii controlului rusesc asupra peninsulei, ceea ce a provocat o reacție virulentă din partea lui Trump. Președintele american l-a avertizat pe Zelenski că poate alege între pace acum sau „trei ani de lupte care pot duce la pierderea întregii țări”. Reacțiile liderilor europeni Președintele francez Emmanuel Macron a reafirmat sprijinul Franței pentru o pace justă, subliniind că acum „îi revine președintelui Putin să demonstreze că dorește cu adevărat pacea”. Premierul britanic Keir Starmer a subliniat, după întâlnirea cu Zelenski, importanța menținerii eforturilor intense pentru încheierea conflictului. Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, l-a asigurat la rândul său pe Zelenski de sprijinul continuu al UE „la masa negocierilor pentru a obține o pace justă și durabilă”.

Atacuri în Germania, posibilă implicare rusă (sursa: X/Bundesministerium des Innern und für Heimat)
Internațional

Ipoteză șocantă: Rusia ar fi orchestrat atentate jihadiste în Germania pentru a deturna alegerile

Atacuri în Germania, posibilă implicare rusă. Autoritățile germane investighează o posibilă implicare externă, în special a Rusiei, în mai multe atacuri violente, unele mortale, comise în Germania în 2024, înaintea alegerilor europene și regionale. Anunțul a fost făcut luni de un purtător de cuvânt al Ministerului de Interne german. Atacuri în Germania, posibilă implicare rusă Televiziunea publică ZDF a relatat anterior despre posibile căutări suspecte efectuate din Rusia înaintea unui atac cu cuțitul comis în Mannheim, în mai 2024, cu puțin timp înaintea alegerilor pentru Parlamentul European. Citește și: Pensiile românilor, afectate indirect de tarifele lui Trump: suma enormă pierdută de fondurile din Pilonul II Atacatorul, un afgan de 26 de ani, suspectat de simpatii jihadiste, a înjunghiat mai mulți participanți la o manifestație anti-islam, ucigând un ofițer de poliție și rănind alte cinci persoane. Atacuri multiple analizate de autorități Investigațiile nu se limitează la incidentul din Mannheim. Un alt eveniment analizat este un incendiu suspect izbucnit în iulie 2024 la un centru logistic DHL de pe aeroportul Leipzig, cu doar câteva săptămâni înainte de alegerile locale din regiune. Autoritățile germane „verifică cu mare atenție” dacă aceste atacuri au fost comandate, finanțate sau instigate din străinătate. Ipoteza unei interferențe externe În ciuda suspiciunilor, oficialii recunosc că, pentru moment, nu există dovezi clare care să indice o legătură directă între Rusia și aceste atacuri. „Din cauza algoritmilor, este imposibil să se stabilească cu certitudine momentul exact al căutărilor online legate de atacul de la Mannheim”, au transmis surse de securitate citate de grupul media Funke. Impact electoral: securitatea și imigrația, teme dominante Deputatul social-democrat Dirk Wiese a subliniat că frecvența atacurilor în perioada premergătoare alegerilor a fost „foarte izbitoare”. Cele mai multe atacuri au fost comise de cetățeni străini și au șocat opinia publică, influențând agenda electorală. Chestiunile legate de securitate internă și imigrație au devenit subiecte centrale în campania electorală. Alegerile legislative din 23 februarie 2025 au fost câștigate de alianța conservatoare CDU/CSU, însă scrutinul a fost marcat și de un scor istoric obținut de partidul de extremă dreapta Alternativa pentru Germania (AfD).

Slovacia va împușca 350 de urși (sursa: Pexels/Rasmus Svinding)
Internațional

Slovacia urmează modelul României: aprobă împușcarea a 350 de urși, după creșterea atacurilor

Slovacia va împușca 350 de urși. După un atac recent al unui urs, soldat cu moartea unui om, guvernul slovac a aprobat împușcarea a 350 de urși bruni în cursul acestui an. Slovacia va împușca 350 de urși Decizia vine pe fondul creșterii numărului de atacuri asupra oamenilor și a extinderii populației de urși din regiunile muntoase ale țării. Citește și: Luau pensia specială și apoi erau buni de luptă în Congo: 466 de pensionari militari, mercenari pentru Potra Săptămâna trecută, un bărbat de 59 de ani a fost ucis de un urs în apropierea orașului Detva, situat în centrul țării. Incidentul a fost relatat pe larg de presa locală și a amplificat presiunea publică pentru luarea unor măsuri ferme. Este cel mai grav incident dintr-o serie de atacuri înregistrate în ultimii ani. Slovacia urmează modelul României Premierul slovac Robert Fico a susținut măsura în cadrul unei conferințe de presă transmise live pe Facebook, declarând: „Nu putem trăi într-o țară în care oamenii se tem să meargă în pădure, unde oamenii devin hrană pentru urși.” Ministerul slovac al Mediului a precizat că se va inspira din modelul aplicat de România, care a stabilit un sistem de cote de vânătoare pentru controlul populației de urși. În 2023, România a aprobat împușcarea a 481 de urși, dublu față de anii anteriori. Populația de urși din Slovacia Slovacia, o țară central-europeană cu vaste regiuni împădurite și muntoase, găzduiește între 1.000 și 3.000 de urși bruni, potrivit estimărilor specialiștilor. În ultimii ani, numărul acestor animale a crescut constant, ceea ce a dus la mai multe conflicte cu oamenii. În trecut, Slovacia înregistra anual sub 10 exemplare împușcate, însă în 2023 cifra a crescut semnificativ, ajungând la 144 de urși eliminați. În același an s-au înregistrat 13 atacuri asupra oamenilor.

Declarațiile lui Donald Trump satisfac Kremlinul (sursa: kremlin.ru)
Internațional

Satisfacție maximă la Kremlin după criticile aduse de Trump lui Zelenski

Declarațiile lui Donald Trump satisfac Kremlinul. Kremlinul a calificat dialogul dintre președintele rus Vladimir Putin și președintele american Donald Trump drept "promițător". Acest schimb de replici vine în contextul apropiării de trei ani de la lansarea invaziei Ucrainei de către Rusia, pe 24 februarie 2022. Schimbarea conducerii la Casa Albă În plin proces de schimbare a direcției conducerii în Washington, Moscova și Washingtonul susțin că se pregătește o întâlnire între cei doi președinți, în cadrul negocierilor privind viitorul Ucrainei. Citește și: ANALIZĂ Eșecuri în serie ale suveraniștilor: miting ratat; moțiunea de cenzură, amânată; Georgescu, demascat că s-a operat în Germania Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, și-a exprimat satisfacția față de această evoluție politică, subliniind importanța ca nimic să nu interfereze cu voința politică a liderilor. "Dialogul are loc între doi preşedinţi cu adevărat remarcabili. Acest lucru este promiţător. Este important ca nimic să nu interfereze cu punerea în aplicare a voinţei lor politice." Declarațiile lui Donald Trump satisfac Kremlinul Peskov a considerat "de înțeles" reacția ostilă a președintelui Trump față de președintele ucrainean Volodimir Zelenski. Declarația lui Trump, în care l-a denumit miercurea trecută "dictator", a venit după ce liderul de la Kiev a afirmat că Trump trăiește "într-un spațiu de dezinformare" rusesc, ca răspuns la acuzațiile acestuia împotriva Kievului în legătură cu conflictul început pe 24 februarie 2022. Misiunea "divină" a lui Putin Cu ocazia Zilei Apărătorilor Patriei, președintele Putin a subliniat misiunea sa "divină" de a apăra Rusia. El a anunțat că va consolida armata rusă, întrucât țara se concentrează intens pe eforturile de război. "Soarta a vrut aşa, Dumnezeu a vrut aşa, dacă pot să spun asta. O misiune pe cât de dificilă, pe atât de onorabilă - de a apăra Rusia - a fost pusă pe umerii noștri și pe umerii voștri împreună." Necompromisul teritorial al Rusiei În continuare, Peskov a afirmat ferm că Rusia "nu va vinde niciodată" teritoriul pe care îl ocupă. Aceasta se referă la aproximativ 20% din Ucraina, subliniind că Moscova nu va face compromisuri în privința teritoriilor aflate sub controlul său.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră