miercuri 11 martie
Login Contact
DeFapt.ro

Etichetă: atacuri

49 articole
Internațional

SUA acuză Iranul că încearcă „să ia lumea ostatică”: Rubio denunță atacurile asupra țărilor din Golf

Secretarul de stat al Statelor Unite, Marco Rubio, a lansat luni acuzații dure la adresa regimului iranian, pe care l-a descris drept o amenințare majoră pentru stabilitatea regională și pentru securitatea globală. Șeful diplomației americane a afirmat că Teheranul încearcă „să ia lumea ostatică” prin atacuri asupra infrastructurii energetice din statele vecine și prin presiuni asupra uneia dintre cele mai importante rute maritime ale lumii, strâmtoarea Ormuz. Declarațiile au fost făcute în cadrul unei ceremonii organizate la Departamentul de Stat în onoarea cetățenilor americani considerați „deținuți în mod ilegal” în diverse state ale lumii. Marco Rubio: regimul iranian, o amenințare pentru întreaga lume În discursul său, Marco Rubio a criticat dur conducerea de la Teheran, afirmând că actualul regim clerical reprezintă un pericol nu doar pentru Orientul Mijlociu, ci și pentru comunitatea internațională. Citește și: Cea mai mare problemă a lui Trump: prețul petrolului. De unde poate veni salvarea (parțială) „Cred că vedem cu toții în prezent amenințarea pe care acest regim clerical o reprezintă pentru regiune și pentru lume. Ei încearcă să ia lumea ostatică”, a declarat secretarul de stat american. Oficialul american a acuzat Iranul că desfășoară atacuri împotriva statelor din regiune și vizează infrastructuri energetice esențiale, punând în pericol populația civilă. „Regimul iranian atacă țările vecine, infrastructura lor energetică și populația civilă”, a afirmat Rubio. Washingtonul susține că operațiunile militare vizează capacitățile Iranului Secretarul de stat a precizat că obiectivul operațiunilor militare desfășurate în prezent este reducerea capacității Iranului de a continua astfel de atacuri. „Obiectivul actualei misiuni este de a le distruge capacitatea de a continua să o facă și suntem pe cale să realizăm acest lucru”, a declarat Marco Rubio. Ofensiva aeriană lansată de SUA și Israel împotriva Iranului Potrivit informațiilor prezentate de autoritățile americane, Statele Unite și Israelul au declanșat pe 28 februarie o ofensivă aeriană comună împotriva Iranului. În prima zi a bombardamentelor ar fi fost ucis liderul suprem al Republicii Islamice, ayatollahul Ali Khamenei. După declanșarea atacurilor, Iranul a lansat mai multe rachete și drone asupra Israelului și asupra monarhiilor arabe din Golf, state care găzduiesc baze militare importante pentru forțele americane din regiune. Escaladarea tensiunilor a ridicat temeri privind extinderea conflictului în întregul Orient Mijlociu. Cazul Robert Levinson, adus din nou în atenția publică În cadrul ceremoniei de la Departamentul de Stat au fost prezenți și membri ai familiei lui Robert Levinson, fost agent FBI dispărut în 2007 pe insula iraniană Kish. Autoritățile americane au anunțat în 2020 că există indicii că Levinson ar putea să nu mai fie în viață, iar Washingtonul a acuzat regimul iranian de implicare în răpirea acestuia. La momentul dispariției, Levinson ar fi declarat că se află într-o călătorie de afaceri în Iran. Totuși, o investigație publicată de Washington Post în 2013 a arătat că acesta ar fi colaborat cu CIA și că ar fi desfășurat o misiune neautorizată de colectare de informații. Rubio: cazul Levinson arată natura regimului de la Teheran Marco Rubio a invocat cazul lui Robert Levinson ca exemplu al modului în care acționează autoritățile iraniene. „Robert Levinson ne reamintește în mod special natura regimului cu care avem de-a face la Teheran”, a declarat secretarul de stat. Oficialul american a subliniat că regimul iranian a fost fondat pe ostilitatea față de Statele Unite, amintind episodul luării de ostatici de la Ambasada SUA din Teheran după Revoluția Islamică din 1979. Criza ostaticilor din 1979, când diplomați americani au fost reținuți timp de 444 de zile, rămâne unul dintre cele mai tensionate momente din istoria relațiilor dintre Washington și Teheran.

Marco Rubio acuză Iranul că încearcă „să ia lumea ostatică” (sursa: Facebook/Marco Rubio)
Iranul promite că nu va mai ataca statele din Golf (sursa: iranintl.com)
Internațional

Iranul promite că nu va mai lovi statele din Golf: președintele condiționează oprirea atacurilor

Președintele iranian Masoud Pezeshkian a prezentat scuze publice țărilor vecine afectate de loviturile iraniene de la începutul conflictului izbucnit pe 28 februarie între Iran, SUA și Israel. Într-un discurs difuzat de televiziunea de stat, liderul de la Teheran a declarat că Iranul nu intenționează să vizeze statele din regiune, decât în situația în care atacuri asupra teritoriului iranian ar fi lansate din aceste țări. Iranul promite că nu va mai ataca statele din Golf Masoud Pezeshkian a anunțat că autoritățile iraniene au decis să înceteze atacurile asupra țărilor vecine, cu excepția cazurilor în care acestea ar deveni puncte de lansare pentru acțiuni militare împotriva Iranului. Citește și: Distrugătorul britanic care trebuia să apere bazele din Cipru, întârziat de programul de lucru de la 9 la 17 și week-enduri libere obligatorii Potrivit președintelui, decizia a fost adoptată de Consiliul de conducere provizoriu al Iranului. Oficialul a precizat că rachetele iraniene nu vor mai fi lansate spre statele din regiune dacă acestea nu sunt implicate direct în atacuri împotriva Teheranului. Baze militare americane, în centrul tensiunilor regionale Mai multe state din Golf găzduiesc baze militare americane, ceea ce le-a plasat în centrul tensiunilor generate de conflict. De la începutul războiului, aceste țări au fost lovite de rachete și drone, Iranul susținând că a vizat exclusiv interese și instalații militare ale Statelor Unite. Guvernele statelor afectate au contestat însă această afirmație, spunând că atacurile au afectat și zone civile. Victime în statele din Golf după atacurile din conflict Potrivit bilanțului anunțat până în prezent, cel puțin 13 persoane au fost ucise în statele din Golf de la începutul conflictului. Printre victime se numără și o fetiță de 11 ani, care a murit după ce fragmentele unei drone au căzut într-o zonă rezidențială din Kuweit.

Arabia Saudită avertizează Iranul (sursa: X/Khalid bin Salman)
Internațional

Arabia Saudită avertizează Iranul după atacurile cu rachete: Evitați orice eroare de apreciere

Ministrul saudit al apărării, Khalid bin Salman, a lansat un apel public către Iran, cerând „înțelepciune” și avertizând asupra riscului unor „erori de apreciere”, într-un context tensionat în care Arabia Saudită a devenit ținta unor atacuri cu rachete și drone. Mesajul a fost transmis pe platforma X după o întâlnire cu șeful armatei pakistaneze, generalul Asim Munir. Oficialul saudit a subliniat că astfel de acțiuni amenință securitatea și stabilitatea regională și pot provoca o escaladare periculoasă a conflictului. Rachete interceptate în apropierea unei baze militare cu trupe americane Ministerul saudit al Apărării a anunțat că sistemele de apărare au interceptat sâmbătă dimineață o rachetă balistică îndreptată spre baza aeriană Prințul Sultan, unde sunt staționați și militari americani. Citește și: Distrugătorul britanic care trebuia să apere bazele din Cipru, întârziat de programul de lucru de la 9 la 17 și week-enduri libere obligatorii Cu o zi înainte, armata saudită a distrus alte trei rachete lansate către aceeași instalație militară situată la sud-est de capitala Riad. Autoritățile consideră aceste atacuri parte a unei serii de acțiuni coordonate care vizează infrastructuri strategice. Tentativă de atac asupra unui important zăcământ petrolier Arabia Saudită a anunțat, de asemenea, că a fost dejucată o tentativă de atac asupra zăcământului petrolier Shaybah, situat în sud-estul țării. Potrivit agenției oficiale SPA, șase drone au fost interceptate și distruse în zona deșertică înainte de a-și atinge ținta. Atacul a fost considerat de autorități o amenințare directă la adresa infrastructurii energetice a celui mai mare exportator de petrol din lume. Infrastructura petrolieră, în centrul tensiunilor regionale Majoritatea câmpurilor petroliere și a infrastructurii energetice saudite sunt amplasate de-a lungul coastei estice a Golfului, în apropierea Iranului, ceea ce le face vulnerabile în contextul actualelor tensiuni. În ultimele zile, armata saudită a interceptat și o dronă care viza rafinăria Ras Tanura, una dintre cele mai importante din țară. Surse apropiate guvernului de la Riad au avertizat că un atac iranian coordonat asupra instalațiilor petroliere ar putea declanșa o ripostă militară împotriva infrastructurii energetice a Iranului. Relații fragile după acordul de reconciliere din 2023 Iranul și Arabia Saudită au avut ani întregi relații tensionate, alimentate și de rivalitatea religioasă dintre majoritatea șiită din Iran și majoritatea sunnită din Arabia Saudită. În 2023, cele două state au reluat relațiile diplomatice în urma unui acord surpriză mediat de China. 

Cenzură în Dubai după atacurile din weekend (sursa: Pexels/Abbas Mohammed)
Internațional

Cum a fost controlat discursul public în Dubai după atacurile din weekend (investigație WELT)

O investigație realizată de publicația germană WELT analizează modul în care autoritățile din Dubai ar fi intervenit pentru a controla narațiunea publică după atacurile cu rachete și drone lansate de Iran asupra Emiratele Arabe Unite, ca reacție la operațiunile militare ale Israel și Statele Unite ale Americii. Potrivit sursei citate, evenimentele din weekend au afectat temporar imaginea de stabilitate și siguranță a emiratului, după ce fragmente rezultate din interceptarea rachetelor au provocat explozii și incendii, inclusiv la hotelul de lux Burj Al Arab, precum și la alte obiective de infrastructură. Spațiul aerian a fost închis temporar, iar imaginile au circulat rapid pe rețelele sociale. De la reacții spontane la un mesaj unitar: schimbarea discursului online Conform investigației WELT, în primele ore după atacuri, turiști, rezidenți și influenceri au publicat mesaje în care vorbeau despre teamă și incertitudine. Citește și: Propuneri scandaloase la șefiile Parchetului General și DIICOT. La DNA - varianta cea mai rezonabilă Ulterior însă, discursul public s-ar fi uniformizat. Au apărut formulări similare privind stabilitatea situației, eficiența autorităților și lipsa oricărui motiv de îngrijorare. Mai mulți influenceri și rezidenți intervievați de publicația germană au sugerat că această schimbare ar fi fost rezultatul unor intervenții indirecte din partea autorităților. O influenceriță care a dorit să rămână anonimă a declarat pentru WELT că ar fi existat apeluri telefonice prin care s-ar fi transmis că „narativul fricii” nu își are locul în Dubai. Experți: „Există cenzură de stat, chiar dacă nu este aplicată brutal” Avocatul și consultantul José A. Campos Nave, citat de WELT, afirmă că în Dubai există cenzură de stat, însă aceasta funcționează mai degrabă prin autocontrol și cunoașterea regulilor nescrise. „Mulți străini știu foarte bine ce subiecte pot aborda public și ce teme sunt sensibile”, a explicat acesta. Dubai are o populație formată în proporție de aproximativ 90% din cetățeni străini, potrivit datelor oficiale ale UAE Federal Competitiveness and Statistics Centre. Dreptul de rezidență este, în majoritatea cazurilor, condiționat de locul de muncă, investiții sau deținerea unei afaceri și trebuie reînnoit periodic. În acest context, susțin sursele citate, statul deține pârghii importante de influență, inclusiv prin posibilitatea retragerii dreptului de ședere. Legislație privind „știrile false” și imaginea statului Investigația WELT amintește că Emiratele Arabe Unite au adoptat legi extinse privind combaterea criminalității informatice, care sancționează răspândirea de informații false sau afectarea reputației statului. Organizații precum Freedom House clasifică Emiratele Arabe Unite drept „ne-libere”, iar în Democracy Index realizat de The Economist țara nu este considerată o democrație deplină. Mai multe persoane intervievate de WELT au confirmat, sub protecția anonimatului, că abaterea de la „regulile” nescrise poate duce la convocări la poliție sau, în cazuri extreme, la pierderea dreptului de rezidență. Imaginea ca instrument economic și politic Potrivit experților citați, menținerea unei imagini impecabile este esențială pentru Dubai, care funcționează ca un brand global, dependent de investiții, turism și capital internațional. În acest sens, comunicarea publică devine parte a strategiei economice. Influencerii joacă un rol important în promovarea unei imagini pozitive a orașului, iar gestionarea discursului în momente de criză este considerată crucială. Atacurile recente au pus la încercare acest model, întrucât imaginile și reacțiile spontane din mediul online au introdus doar pentru scurt timp un discurs despre vulnerabilitate.

Zelenski salută măsurile de detensionare cu Rusia (sursa: Facebook/Volodimir Zelenski)
Internațional

După intervenția lui Trump, Zelenski salută oprirea atacurilor Rusiei asupra sistemului energetic

Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a salutat luni recentele măsuri de detensionare în relația cu Rusia, apreciind că acestea contribuie la consolidarea încrederii publice în negocierile de pace aflate în desfășurare. Declarațiile au fost făcute în cadrul alocuțiunii zilnice a liderului ucrainean, difuzată pe rețelele sociale. Încredere în negocierile de pace „Măsurile de dezescaladare care au intrat în vigoare contribuie la întărirea încrederii publicului în procesul de negociere și în rezultatele sale potențiale”, a declarat Volodimir Zelenski. Citește și: Cel mai dur atac al procurorului CSM Sandu la gruparea Savonea: „Sufletele noastre vor arde in iad” Potrivit acestuia, reducerea intensității atacurilor reprezintă un semnal pozitiv pentru perspectivele unui acord politic care să pună capăt conflictului. Rusia a suspendat loviturile asupra infrastructurii energetice După o amplă campanie de bombardamente care a afectat grav sistemul energetic al Ucrainei, Kremlinul a anunțat săptămâna trecută suspendarea loviturilor asupra infrastructurii energetice ucrainene. Decizia ar fi fost luată la solicitarea președintelui american Donald Trump, care a invocat condițiile meteorologice extreme din Ucraina și riscurile umanitare generate de temperaturile scăzute. Donald Trump: solicitare adresată personal lui Vladimir Putin Președintele SUA a confirmat că i-a cerut „personal” omologului său rus, Vladimir Putin, încetarea atacurilor asupra rețelei energetice ucrainene, pentru a preveni agravarea situației civile în timpul iernii. Zelenski a confirmat că, după acest anunț, loviturile asupra infrastructurii energetice au fost întrerupte. Ucraina acuză reorientarea atacurilor rusești În pofida suspendării bombardamentelor asupra sistemului energetic, președintele ucrainean a declarat luni că Rusia și-a reorientat atacurile către infrastructura logistică și rețeaua feroviară a Ucrainei. Cele mai recente lovituri masive asupra teritoriului ucrainean au avut loc pe 24 ianuarie, potrivit autorităților de la Kiev. Discuții privind încetarea ostilităților, la Abu Dhabi În paralel cu aceste evoluții militare, Rusia, Ucraina și Statele Unite au demarat discuții privind încetarea ostilităților, desfășurate la Abu Dhabi, în Emiratele Arabe Unite. Potrivit informațiilor oficiale, noi runde de discuții sunt programate pentru miercuri și joi. Zelenski: „Este realist să ajungem la o pace durabilă” Volodimir Zelenski s-a declarat optimist în privința rezultatelor dialogului diplomatic, afirmând că este posibilă atingerea unei păci „demne și durabile”. Totodată, liderul ucrainean a subliniat că se așteaptă ca Statele Unite să rămână ferme în garantarea condițiilor necesare pentru desfășurarea unui dialog real și eficient între părți.

Trump, declarații șocante și afirmații absurde (sursa: Facebook/The White House)
Internațional

Trump, la un an de mandat: cele mai controversate și improbabile declarații ale președintelui SUA

La doar un an de la revenirea sa la Casa Albă, Donald Trump a reușit deja să adune un adevărat florilegiu de declarații șocante. De la afirmații absurde și atacuri la persoană, până la momente care frizează suprarealismul, primul an al noului său mandat a fost marcat de controverse constante. Trump, declarații șocante și afirmații absurde Pe 20 ianuarie, președintele american va marca oficial un an de mandat, perioadă în care a fost aproape zilnic în atenția presei internaționale pentru derapaje verbale, postări agresive și conferințe de presă greu de anticipat. Citește și: ANALIZĂ România a ajuns să plătească pe dobânzi mai mult decât banii atrași de la UE Iată o selecție, în ordine cronologică, a celor mai improbabile zece declarații făcute de Donald Trump în ultimele 12 luni. „Trump Gaza number one”: viziunea AI a unei crize umanitare Pe 26 februarie 2025, în plină catastrofă umanitară în Gaza, Donald Trump a publicat un videoclip generat cu ajutorul inteligenței artificiale, în care prezenta enclava palestiniană drept „Coasta de Azur a Orientului Mijlociu”. Clipul, însoțit de o melodie cu versuri precum „fără lanțuri, fără frică”, afișa hoteluri de lux, iahturi, mașini scumpe și scene absurde cu dansatoare cu barbă, în timp ce Trump și Benjamin Netanyahu apar în costume de baie, savurând cocktailuri. Trump îl umilește pe Zelenski și atacă administrația Biden Pe 28 februarie, în Biroul Oval, Donald Trump l-a mustrat public pe președintele ucrainean Volodimir Zelenski, cerându-i „recunoștință” pentru ajutorul american. În același discurs, Trump a afirmat că Statele Unite ar fi oferit Ucrainei 350 de miliarde de dolari prin intermediul unui „președinte stupid”, referindu-se la Joe Biden. Declarația vine în contextul în care Trump mai distribuise anterior teorii conspiraționiste potrivit cărora Biden ar fi fost executat și înlocuit cu un „clone robot”. „Un vas distrus salvează 25.000 de vieți”: matematica lui Trump La 15 octombrie 2025, Donald Trump a justificat atacurile americane asupra navelor suspectate de trafic de droguri în Pacific printr-o formulă proprie: fiecare navă distrusă ar salva 25.000 de vieți americane. Președintele nu a făcut nicio referire la posibilele victime de la bord, susținând că piloții navelor sunt „vinovați că au încercat să omoare oameni”. Atac misogin la adresa unei jurnaliste, la bordul Air Force One Pe 14 noiembrie 2025, Trump a stârnit un scandal major după ce a jignit o jurnalistă care insista cu întrebări despre dosarele Epstein. „Taci, porcico”, i-a spus președintele, într-o scenă filmată și viralizată rapid pe rețelele sociale. Casa Albă a încercat ulterior să minimizeze incidentul, susținând că Trump era „frustrat” de dezinformarea mediatică. Mesajul de Crăciun adresat „putreziciunilor de stânga” Pe 25 decembrie 2025, Donald Trump a publicat un mesaj de sărbători în stilul său caracteristic. După ce le-a urat Crăciun fericit americanilor, a transmis un mesaj special „putreziciunilor de stânga radicală” care, potrivit lui, încearcă să distrugă țara. În același mesaj, Trump a susținut că SUA nu mai au inflație, că criminalitatea este în scădere și că America este „respectată ca niciodată”. Maduro, acuzat că îi copiază dansul După capturarea președintelui venezuelean Nicolas Maduro, Donald Trump l-a acuzat că i-ar fi imitat dansul, considerând gestul o provocare la adresa Statelor Unite. Potrivit unor surse citate de presa americană, această „imitare” ar fi contribuit chiar la decizia administrației Trump de a-l elimina politic pe liderul venezuelean. Trump îi cere fotografului să-l facă „mai slab” Pe 6 ianuarie 2026, în timpul unui eveniment oficial, Donald Trump a întrerupt discursul pentru a-i cere fotografului Doug Mills să-l surprindă dintr-un unghi care să-l facă să pară mai slab. Momentul a devenit rapid viral, declanșând o avalanșă de ironii și meme-uri. Trump pretinde că l-a forțat pe Macron să tripleze prețul medicamentelor În aceeași zi, președintele american a afirmat că l-ar fi constrâns pe Emmanuel Macron să crească prețul medicamentelor în Franța cu 200%, sub amenințarea unor tarife vamale. Potrivit lui Trump, liderul francez ar fi acceptat, cu rugămintea ca informația să nu ajungă la populație. Palatul Élysée a dezmințit ferm această versiune. „Nu am nevoie de drept internațional” Într-un interviu acordat pe 8 ianuarie New York Times, Trump a declarat că singura limită a acțiunilor sale externe este propria sa morală. Dreptul internațional, a sugerat el, este opțional și aplicabil doar atunci când îi convine. Groenlanda, redusă la „două sănii trase de câini” Pe 11 ianuarie 2026, Donald Trump a revenit asupra obsesiei sale pentru Groenlanda, afirmând că teritoriul ar trebui să accepte un acord cu SUA pentru a evita influența Rusiei și Chinei. Capacitatea defensivă a Groenlandei? „Două sănii trase de câini”, potrivit președintelui american.

Atacuri aeriene masive în Ucraina de Crăciun (sursa: Facebook/ДСНС України)
Internațional

Rușii au ucis de Crăciun patru ucraineni și au rănit câteva zeci după atacuri cu drone

Atacurile aeriene lansate de Rusia au provocat noi victime și pagube semnificative în mai multe regiuni ale Ucrainei. Autoritățile ucrainene au raportat morți, răniți și distrugeri de infrastructură, în timp ce Moscova a anunțat, la rândul său, doborârea mai multor drone ucrainene pe teritoriul rus. Atac cu drone în regiunea Odesa: un mort și doi răniți În regiunea Odesa, situată pe țărmul Mării Negre, un atac cu drone rusești s-a soldat cu un mort și doi răniți. Citește și: De Crăciun, Rusia a pierdut complet controlul asupra Kupyansk: „Ne-am bătut singuri”, scriu milbloggerii ruși Autoritățile locale au precizat că au fost avariate infrastructuri portuare și instalații energetice. Victime și răniți în Harkov și Cernihiv În regiunea Harkov, aflată la granița cu Rusia, un alt atac a provocat moartea unei persoane și rănirea a 15 oameni. În Cernihiv, la nord de Kiev, două persoane și-au pierdut viața în urma unui atac cu drone, produs în Ajunul Crăciunului. Autoritățile locale au transmis că regiunea „a sărbătorit Crăciunul sub foc”. Rețelele de energie, grav afectate în toată țara Ministerul Energiei din Ucraina a anunțat numeroase întreruperi de curent, opriri de urgență ale alimentării și avarii la infrastructura energetică. Aceste probleme sunt cu atât mai grave în sezonul rece, când lipsa electricității și încălzirii pune în pericol viața civililor. Peste 130 de drone lansate într-o singură noapte Forțele ucrainene au anunțat că Rusia a lansat peste noapte 131 de drone. Dintre acestea, 106 au fost doborâte, iar 22 au lovit ținte aflate în 15 locații diferite. Rusia anunță doborârea dronelor ucrainene și victime în Daghestan Ministerul rus al Apărării a raportat doborârea a peste 100 de drone ucrainene. În Republica Daghestan, trei bărbați care se aflau într-un convoi umanitar au fost uciși, iar o altă persoană a fost rănită și spitalizată, potrivit autorităților locale. Nu a fost precizată exact locul incidentului. Incendiu la cisterne petroliere după un atac în regiunea Krasnodar Un atac cu drone ucrainene în orașul port Temriuk, în regiunea Krasnodar, a provocat incendierea unor cisterne cu produse petroliere. Focul a afectat aproximativ 2.000 de metri pătrați, iar zeci de pompieri și echipe de protecție civilă au intervenit pentru stingerea incendiului. Rusia respinge armistițiul de Crăciun Deși Rusia sărbătorește Crăciunul ortodox pe 7 ianuarie, autoritățile de la Moscova au respins ideea unui armistițiu cu ocazia sărbătorii religioase. Mulți creștini ortodocși din Ucraina marchează Crăciunul în aceeași zi. Avioane poloneze au interceptat o aeronavă rusă de recunoaștere Armata Poloniei a anunțat că avioane de vânătoare au interceptat deasupra Mării Baltice un avion rusesc de recunoaștere care zbura în apropierea spațiului aerian polonez. Aeronava a fost identificată vizual și escortată în afara zonei de responsabilitate a Poloniei. Țările de pe flancul estic al NATO se află în stare de alertă după multiple incidente recente implicând intrarea unor aeronave sau drone rusești în spațiul lor aerian. „Baloane de contrabandă” observate deasupra Poloniei Armata poloneză a informat că în timpul nopții au fost detectate obiecte venind din direcția Belarusului. După analiză, acestea au fost catalogate drept „baloane de contrabandă” deplasându-se odată cu vântul. O parte a spațiului aerian din regiunea Podlaskie, la granița cu Belarus, a fost închisă temporar traficului civil pentru motive de securitate.

Erdoğan condamnă atacurile Ucrainei din Marea Neagră (sursa: Facebook/Recep Tayyip Erdoğan)
Internațional

Erdoğan, furios după ce Ucraina a lovit petroliere-fantomă rusești: Navigația, în pericol

Președintele turc Recep Tayyip Erdoğan a atras atenția asupra unei „escaladări îngrijorătoare” după ce două petroliere au fost lovite vineri și sâmbătă în Marea Neagră, în apropierea coastelor Turciei, în urma unor atacuri cu drone revendicate de Ucraina. Erdoğan a subliniat că Turcia „nu poate accepta aceste atacuri în nicio circumstanță”, întrucât ele amenință securitatea navigației, mediul marin și viețile oamenilor aflate în zona economică exclusivă a statului. Conflictul Rusia–Ucraina afectează siguranța navigației Liderul turc avertizează că războiul dintre Rusia și Ucraina „a atins un nivel care amenință clar siguranța navigației în Marea Neagră”. Citește și: Sondaj AtlasIntel: Anca Alexandrescu a crescut puternic, Drulă a picat Turcia transmite avertismente părților implicate și monitorizează atent evoluția situației pentru a sprijini încheierea conflictului. Declarația vine pe fondul negocierilor dintre Washington și Kiev privind un plan de pace american în 28 de puncte. Petroliere din „flota din umbră” a Rusiei, lovite în apropierea Turciei Două petroliere, Kairos și Virat, ambele sub pavilionul Gambiei și considerate parte a „flotei din umbră” prin care Rusia evită sancțiunile occidentale, au fost lovite de drone navale ucrainene în Marea Neagră, în afara apelor teritoriale turcești. Nava Virat a fost atacată din nou sâmbătă dimineața. Ambele vase se deplasau fără încărcătură către portul rusesc Novorossiisk. Atacuri și asupra infrastructurii petroliere ruse În aceeași perioadă, un alt atac ucrainean cu drone a avariat un terminal petrolier din Novorossiisk, utilizat inclusiv pentru exportul de petrol kazah, ceea ce amplifică tensiunile din zonă și impactul economic asupra fluxurilor energetice. Un alt petrolier, Mersin, aflat sub pavilion panamez, dar operat de o companie turcă și folosit la exportul de petrol rusesc, a fost avariat joi în Atlantic, în apropierea coastelor Senegalului. Nava a suferit patru explozii externe, iar cauza acestora nu a fost încă stabilită.

Pene masive de curent în Ucraina (sursa: Facebook/Volodimir Zelenski)
Internațional

Pene masive de curent în Ucraina după ce atacurile rusești au redus capacitatea energetică la „zero”

Ucraina se confruntă cu masive pene de curent de durată în urma unor atacuri rusești masive asupra infrastructurii energetice. Operatorul național de transport al energiei, Ukrenergo, a anunțat că alimentarea cu energie electrică va fi întreruptă pentru perioade cuprinse între opt și șaisprezece ore în aproape toate regiunile țării, după ce capacitatea de producție a scăzut temporar la „zero”. Atacuri masive cu drone și rachete balistice Începând de vineri seară și până sâmbătă, Rusia a lansat sute de drone asupra infrastructurii energetice din întreaga țară. Citește și: Oana Gheorghiu le spune magistraților că iau banii de la gura copiilor flămânzi Cel puțin șapte persoane au fost ucise, potrivit autorităților ucrainene. Atacurile au perturbat alimentarea cu energie electrică, apă și căldură în mai multe orașe, iar compania de stat Centerenergo a confirmat că producția de energie este complet oprită. Reparații în desfășurare și redistribuire a energiei Ukrenergo a precizat că lucrările de reparații sunt în desfășurare, iar sursele de energie sunt redirecționate acolo unde este posibil. Deși situația s-a stabilizat parțial, regiunile Kiev, Dnipropetrovsk, Donețk, Harkov, Poltava, Cernihiv și Sumî vor continua să se confrunte cu întreruperi regulate de curent, a avertizat ministrul energiei, Svitlana Grynchuk. Atac masiv cu rachete balistice „Inamicul a lansat un atac masiv cu rachete balistice, extrem de dificil de interceptat. Nu îmi amintesc o asemenea serie de lovituri directe asupra infrastructurii energetice de la începutul invaziei”, a declarat Grynchuk pentru postul United News. Potrivit ministrului adjunct de externe, Andrii Sybiha, dronele rusești au vizat două stații electrice de lângă centralele nucleare Hmelnițki și Rivne, aflate la 120 km și respectiv 95 km de orașul Lutsk. Sybiha a acuzat Rusia că pune deliberat în pericol securitatea nucleară a Europei și a cerut o reuniune de urgență a Consiliului Guvernatorilor AIEA (Agenția Internațională pentru Energie Atomică). „Rusia pune în mod deliberat în pericol siguranța nucleară a Europei. Solicităm o reacție imediată din partea AIEA”, a scris oficialul ucrainean pe Telegram, îndemnând totodată China și India să exercite presiuni asupra Moscovei pentru a opri atacurile. Risc de colaps energetic înainte de iarnă Experții avertizează că distrugerea infrastructurii energetice riscă să lase milioane de ucraineni fără căldură la apropierea iernii. De la începutul invaziei, Rusia a lovit în mod repetat rețelele de alimentare cu energie și gaze, distrugând o mare parte din infrastructura civilă esențială. Potrivit companiei Naftogaz, atacul din acest weekend este al nouălea val masiv asupra infrastructurii de gaze de la începutul lunii octombrie. Școala de Economie din Kiev estimează că jumătate din producția națională de gaze a fost deja oprită din cauza acestor lovituri. Avertisment privind un posibil „dezastru tehnologic” la Kiev Oleksandr Kharchenko, expert energetic ucrainean, a avertizat că dacă cele două mari centrale de energie și încălzire ale Kievului ar fi scoase din funcțiune pentru mai mult de trei zile, într-o perioadă cu temperaturi sub -10°C, capitala s-ar confrunta cu un „dezastru tehnologic”. Ca răspuns, Ucraina a intensificat atacurile asupra depozitelor și rafinăriilor de petrol din Rusia, încercând să afecteze exporturile de energie ale Moscovei și să provoace penurii de combustibil. Duminică dimineață, agenția de presă RIA a relatat, citând Ministerul rus al Apărării, că sistemele de apărare aeriană ale Rusiei au doborât 44 de drone ucrainene în timpul nopții, în cadrul unui nou val de atacuri reciproce între cele două state.

Atac cu cuțitul într-un tren din Marea Britanie (sursa: X/PiQ)
Internațional

Stupefacție în privința motivației celor doi britanici care au hăcuit pasageri într-un tren

Doi tineri britanici, de 32 și 35 de ani, au provocat, sâmbătă noaptea, unul dintre cele mai grave incidente recente din Regatul Unit, atacând cu cuțitul pasagerii unui tren care se îndrepta spre Londra. În urma atacului, zece persoane au fost rănite grav, iar două dintre ele se află în continuare în stare critică. Poliția exclude ipoteza unui atac terorist După ore de incertitudine, Poliția Transporturilor din Marea Britanie a anunțat că incidentul nu are un motiv ideologic. Citește și: Șoșoacă despre Anca Alexandrescu: „Văduva Neagră care i-a omorât pe toți” „Nimic nu sugerează că a fost un atac terorist”, a declarat superintendentul John Loveless, în cadrul unei conferințe de presă organizate la gara Huntingdon, locul unde s-a produs atacul. Loveless a subliniat că ambii atacatori sunt cetățeni britanici, „născuți în Regatul Unit”, un detaliu semnificativ în contextul creșterii retoricii antiimigrație din țară. Recent, mai multe incidente violente au fost asociate cu refugiați sau solicitanți de azil, alimentând discursurile populiste și xenofobe. Un atac coordonat care ridică semne de întrebare Deși cei doi agresori se află în arest de peste 12 ore, motivele lor rămân neclare. Faptul că au acționat împreună și au atacat mai multe persoane sugerează un anumit nivel de coordonare, contrazicând ipoteza „lupului singuratic” sau a unui individ izolat, aflat într-o stare psihică instabilă. Cei doi atacatori – unul de culoare, de 32 de ani, și celălalt de origine caraibiană, de 35 de ani – nu au oferit nicio explicație pentru gestul lor. Identitățile lor nu au fost încă făcute publice. Superintendentul Loveless a cerut sprijinul publicului, îndemnând cetățenii să sune la numerele puse la dispoziție și să ofere orice informație care ar putea ajuta la clarificarea incidentului. Scene de groază în interiorul trenului Martorii oculari au descris scene de o violență extremă. „Era sânge peste tot, o scenă oribilă, de necrezut. Părea o scenă dintr-un film, nu realitate”, a declarat un pasager pentru publicația The Sun. Atacul a avut loc într-un tren care circula între Doncaster și gara King’s Cross din nordul Londrei, într-o sâmbătă seară, la o oră de vârf pentru călătorii de weekend. Valul de atacuri cu cuțitul din ultimii ani Incidentul de sâmbătă se înscrie într-o serie de atacuri similare care au alarmat autoritățile britanice. Cel puțin zece atacuri cu cuțitul au avut loc în Regatul Unit din 2013 încoace (excluzând confruntările între bande), opt dintre ele având motivații teroriste. Cel mai recent caz, petrecut luni, implică un refugiat afgan care a atacat cu cuțitul trei persoane, ucigând una dintre ele. Cazul a readus în atenția publicului criticile privind modul în care sistemul britanic gestionează cererile de azil și statutul de refugiat. Critici la adresa sistemului de azil și a legislației britanice Cotidianul The Times relatează că numeroși solicitanți de azil profită de o lacună legislativă, declarând că sunt victime ale „traficului de persoane” – o afirmație care le garantează automat dreptul la azil. Noul ministru de interne, Shabana Mahmood, ar intenționa să corecteze această breșă legală. La 2 octombrie, un britanic de origine siriană a atacat credincioși într-o sinagogă din Manchester, ucigând două persoane înainte de a fi împușcat de poliție. Atacatorul, Jihad al-Shamie, intrase în Marea Britanie în copilărie și obținuse cetățenia în 2016. Exploatarea politică a temei imigrației Controversele legate de imigrație și de acordarea statutului de refugiat sunt exploatate intens de formațiunea de extremă dreapta Reform UK, condusă de Nigel Farage. Popularitatea partidului este în creștere, iar presiunea asupra partidelor tradiționale, inclusiv a laburiștilor, le determină să adopte o retorică tot mai dură împotriva imigrației. În acest context tensionat, atacul de sâmbătă ridică întrebări nu doar despre motivele autorilor, ci și despre climatul de teamă și neîncredere care se adâncește în societatea britanică.

SUA sprijină atacurile Ucrainei contra Rusiei (sursa: Facebook/Volodimir Zelenski)
Internațional

SUA furnizează informații Ucrainei pentru a lovi rafinării și alte ținte în interiorul Rusiei

Statele Unite ajută de mai multe luni Ucraina să organizeze atacuri la distanţă asupra instalaţiilor energetice ruse, într-un efort coordonat de a afecta economia Rusiei şi de a-l determina pe preşedintele Vladimir Putin să accepte negocieri de pace, relatează Financial Times. Implicarea serviciilor de informaţii americane în planificarea atacurilor Potrivit sursei, serviciile de informaţii americane oferă sprijin strategic Ucrainei în desfăşurarea atacurilor asupra unor obiective-cheie din infrastructura energetică rusă, inclusiv rafinării de petrol situate adânc în teritoriul rus. Citește și: Primar PNL, trimis în judecată de DNA, atac dur la Bolojan: „Ați dat un telefon și v-au dat bani” Informațiile provin de la oficiali ucraineni și americani neidentificați, familiarizați cu campania în desfășurare. Nici o reacție oficială de la Kiev, Washington sau Moscova Casa Albă, biroul preşedintelui Volodimir Zelenski și Ministerul de Externe ucrainean nu au răspuns solicitărilor de comentarii.  Nici Ministerul de Externe rus nu a oferit o reacţie imediată. Anterior, Moscova acuzase Washingtonul și NATO că furnizează constant informații Kievului, pentru a sprijini operațiunile militare împotriva Rusiei. „Furnizarea şi utilizarea infrastructurii NATO şi a Statelor Unite pentru colectarea şi transferul de informaţii către ucraineni este evidentă”, a declarat purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov. Asistență americană în planificarea misiunilor cu drone Potrivit Financial Times, SUA contribuie direct la planificarea rutelor, altitudinii, momentului și deciziilor tactice privind misiunile ucrainene. Aceste date permit dronelor de atac cu rază lungă să evite sistemele de apărare antiaeriană ruse. Trei surse citate de publicația britanică afirmă că Statele Unite sunt implicate în toate etapele de planificare, de la selecția țintelor până la analiza vulnerabilităților. Un oficial american a precizat că Ucraina identifică obiectivele, iar Washingtonul oferă ulterior informații detaliate despre punctele slabe ale infrastructurii energetice ruse. Washingtonul analizează livrarea de rachete cu rază lungă La începutul lunii, doi oficiali americani au declarat că administrația americană ia în considerare furnizarea de informaţii despre ţinte energetice aflate adânc în interiorul Rusiei. Totodată, se analizează posibilitatea de a trimite Ucrainei rachete cu rază lungă de acţiune, capabile să lovească astfel de obiective. De asemenea, SUA ar fi solicitat aliaţilor din NATO să ofere sprijin similar, pentru a coordona mai eficient atacurile și a spori presiunea asupra Moscovei. Zelenski și Trump, discuție „pozitivă” despre apărarea antiaeriană Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a anunţat sâmbătă că a avut o convorbire „pozitivă şi productivă” cu preşedintele american Donald Trump, axată pe consolidarea sistemului energetic și a apărării antiaeriene a Ucrainei. „Am discutat despre oportunităţi de a ne consolida apărarea antiaeriană şi despre acorduri concrete pentru a garanta acest lucru. Există opţiuni bune şi idei solide pentru a ne întări cu adevărat”, a transmis Zelenski pe platforma X.

Turcan despre „tăcerea asurzitoare din PNL”: aproape nimeni nu-l apără pe Bolojan de atacurile PSD Foto: Inquam/George Calin
Politică

Turcan despre „tăcerea asurzitoare din PNL”: aproape nimeni nu-l apără pe Bolojan de atacurile PSD

Fostul ministru Raluca Turcan (PNL) scrie pe Facebook despre „tăcerea asurzitoare din PNL”: aproape nimeni nu-l apără pe premierul Ilie Bolojan de atacurile PSD. Ea arată că „e o tăcere care seamănă izbitor cu cea din alte momente-cheie din trecut”, probabil o referire la alte schimbări ai unor premieri PNL, dați jos de propriul partid în alianță cu PSD.  Citește și: EXCLUSIV Ministrul Nazare, asociat cu un pedofil grec condamnat, dar scăpat prin prescripție. Georgiadis, mâna dreaptă a premierului Mitsotakis Turcan a mai apreciat că această coaliție își sabotează propriul premier și s-a întrebat „cui servește acest comportament”. Turcan despre „tăcerea asurzitoare din PNL”: aproape nimeni nu-l apără pe Bolojan de atacurile PSD „Observ tot mai des cum Ilie Bolojan devine ținta atacurilor venite dinspre PSD - de parcă ar fi dușmanul lor politic de moarte, nu premierul care conduce o coaliție din care chiar PSD face parte. În schimb, dinspre PNL se aude o tăcere asurzitoare. Aproape nimeni nu simte nevoia să iasă public să apere propriul premier. Ce-i drept, în secunda zero riști să intri sub valul de invective din partea colegilor de Coaliție. Dar e o tăcere care seamănă izbitor cu cea din alte momente-cheie din trecut.   Putem fi sau nu de acord cu măsurile lui Bolojan - dar un lucru e sigur: este singurul care și-a asumat responsabilitatea unei guvernări teribil de dificile, cu bune (puține) și cu multe datorii primite pe inventar de la Marcel Ciolacu.   Suntem în situația actuală pentru că, în anii trecuți, în primul rând PSD a împins țara în derapaje bugetare prin măsuri populiste și nesustenabile. Poate într-o postare viitoare merită să îi amintim pe fiecare, cu nume și prenume.   Până atunci, o întrebare simplă: Cui servește acest comportament, în care coaliția își sabotează propriul premier?   Pentru că sigur nu servește României”, a scris Turcan.       

Crimeea, criză de combustibil, benzina raționalizată (sursa: TASS)
Internațional

Criză gravă de benzină la pompă în Rusia după loviturile ucrainene asupra rafinăriilor

Crimeea, criză de combustibil, benzina raționalizată. Autoritățile din Crimeea, peninsulă anexată de Rusia în 2014, au decis miercuri reducerea cantității maxime de benzină care poate fi cumpărată de la 30 la 20 de litri pentru fiecare autoturism. Crimeea, criză de combustibil, benzina raționalizată Măsura vine pe fondul crizei de combustibil generate de atacurile ucrainene asupra rafinăriilor rusești și de problemele de transport din Federația Rusă. Citește și: EXCLUSIV Apartamentul din Dubai al lui Traian Preoteasa, șeful CFR Călători, închiriat de Ministerul Muncii cu 30.000 de euro „A fost luată decizia de a limita vânzarea de combustibil la cel mult 20 de litri de persoană”, a anunțat Serghei Aksionov, liderul susținut de Moscova în Crimeea. Măsura anterioară nu a fost suficientă La începutul săptămânii, autoritățile locale limitaseră alimentarea la 30 de litri, însă restricția nu a reușit să stabilizeze piața. „Măsurile adoptate anterior nu permit, la ora actuală, o normalizare deplină a situației privind volumul necesar de combustibil auto la benzinăriile din Crimeea”, a precizat Aksionov. Atacurile ucrainene lovesc industria energetică rusă În ultimele luni, Ucraina a intensificat atacurile cu drone asupra rafinăriilor rusești, determinând reducerea producției și creșterea prețurilor la combustibili. Aceste acțiuni au contribuit direct la deficitul de carburant din Crimeea. Situația s-a agravat în ultimele zile și din cauza dificultăților logistice prin strâmtoarea Kerci, unde condițiile meteo nefavorabile au îngreunat transportul de combustibil.

PSD, atacuri la premierul Ilie Bolojan (sursa: Facebook/Sorin Grindeanu)
Politică

Noi atacuri ale PSD la Bolojan: a distrus învățământul și vrea să-i izoleze pe social-democrați

PSD, atacuri la premierul Ilie Bolojan. Președintele interimar al PSD, Sorin Grindeanu, a transmis luni că o eventuală candidatură comună a PNL și USR pentru Primăria Capitalei ar fi o dovadă clară a intenției de a izola Partidul Social Democrat. PSD, atacuri la premierul Ilie Bolojan „Dacă se va merge pe această cale, în care PNL și USR merg cu un candidat comun, e evident că PSD se dorește a fi trimis într-o zonă de izolare. Citește și: Președintele Cehiei, generalul Petr Pavel, vacanță discretă în România Ceea ce ne arată, de fapt, o anumită politică pe care am vrea să o evităm”, a declarat Grindeanu la Palatul Parlamentului. Acesta a amintit că liderul Nicușor Dan s-a pronunțat pentru o discuție calmă și a subliniat că fiecare partid are libertatea să își prezinte propriul candidat, dar fără a genera o strategie concertată împotriva PSD. „În acest moment, cel mai important este să existe un proiect pentru bucureșteni, un program bine așezat pentru oraș, indiferent dacă este vorba de Cătălin Drulă, Ciprian Ciucu sau alți candidați. Nu numele contează, ci soluțiile pentru capitală”, a adăugat liderul social-democrat. Fifor: critici privind situația din educație În același timp, atacurile PSD s-au concentrat asupra premierului Ilie Bolojan, acuzat că a distrus sistemul de învățământ prin reformele promovate. Președintele PSD Arad, Mihai Fifor, a denunțat luni „imaginea dezastrului total” din educație, chiar în prima zi de școală. „Prima zi de școală nu aduce emoția firească a începutului, ci imaginea neputinței premierului Ilie Bolojan și a ministrului său, Daniel David. Niciodată, în ultimele decenii, dascălii nu au fost mai loviți, mai batjocoriți și mai puși în genunchi de un Guvern care pretinde că face reforme. Reforma lor înseamnă tăieri, comasări, norme mai mari și clase supraaglomerate”, a scris Fifor pe Facebook. Acesta s-a declarat solidar cu protestul de amploare al cadrelor didactice, desfășurat la București chiar în prima zi de școală. „Peste 10.000 de profesori – după estimările oficiale, iar sindicatele vorbesc chiar de 30.000 – au umplut străzile Capitalei, de la Piața Victoriei până la Cotroceni. Au ieșit nu pentru privilegii, ci pentru a apăra școala românească și demnitatea profesiei. Imaginea zilei este cea a unui sistem educațional umilit și îngenuncheat, atacat brutal în numele unei false reforme”, a subliniat liderul PSD Arad.

Rusia și Azerbaidjan, tensiuni în creștere (sursa: kremlin.ru)
Internațional

Azerbaidjanul asaltează Rusia: președintele Aliev cere Ucrainei să-și recucerească teritoriile

Rusia și Azerbaidjan, tensiuni în creștere. Relațiile dintre Rusia și Azerbaidjan se află într-un punct critic, în urma unor declarații recente ale președintelui azer, Ilham Aliev, care și-a exprimat sprijinul pentru Ucraina în contextul războiului cu Rusia, potrivit agenției dpa. Rusia și Azerbaidjan, tensiuni în creștere Într-un interviu acordat presei ucrainene, președintele Ilham Aliev a afirmat că Ucraina nu trebuie să accepte ocupația rusă și ar trebui să recâștige teritoriile pierdute, invocând drept model recucerirea regiunii Nagorno-Karabah de către Azerbaidjan în 2023. Citește și: Familia șefului matrapazlâcurilor cu vilele de protocol ale RAAPPS, Grăjdan, îmbuibată cu salarii de la stat Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a reacționat ferm la afirmațiile liderului azer, avertizând că Moscova „contează pe depășirea unei perioade scurte de răcire în relațiile bilaterale” și atrăgând atenția asupra riscului deteriorării raporturilor diplomatice. Reacție dură din partea bloggerilor militari ruși Comentariile lui Aliev au stârnit reacții virulente în rândul bloggerilor militari ruși, unii dintre ei cerând acțiuni directe împotriva Azerbaidjanului. Au fost invocate „încălcarea onoarei naționale” și necesitatea unor „măsuri violente concrete”, dincolo de simple avertismente. Incidentul aviatic de la sfârșitul lui 2024 Unul dintre fundamentele nemulțumirii dintre cele două state este doborârea, la sfârșitul anului 2024, a unui avion de pasageri azer de către o rachetă rusă sol-aer. Avionul se apropia de Groznîi în contextul unei operațiuni de apărare antiaeriană contra dronelor ucrainene. Incidentul s-a soldat cu moartea a 38 de persoane. Baku acuză Moscova că nu și-a asumat niciodată responsabilitatea, iar președintele Aliev a anunțat că va duce cazul în fața instanțelor internaționale. Doi cetățeni azeri morți în Rusia, jurnaliști ruși arestați în Azerbaidjan Un alt episod tensionat s-a produs la finalul lunii iunie în regiunea rusă Ural, unde doi cetățeni azeri au murit în timpul unei intervenții a forțelor de ordine. Baku acuză un motiv etnic în spatele acțiunii și a răspuns prin arestarea unor cetățeni ruși aflați pe teritoriul Azerbaidjanului, inclusiv jurnaliști de la presa de stat din Moscova.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră