miercuri 01 aprilie
Login Contact
DeFapt.ro

Etichetă: atacuri

49 articole
Internațional

Donald Trump întețește atacurile înspre Putin: M-a dezamăgit, dar nu am încheiat socotelile cu el

Trump continuă să-l atace pe Putin. Într-un interviu telefonic exclusiv pentru BBC, președintele american Donald Trump a declarat că este „dezamăgit, dar nu a terminat” relația sa cu liderul rus Vladimir Putin. Declarația vine în contextul intensificării atacurilor ruse asupra Ucrainei și al unui ultimatum transmis Moscovei: sancțiuni severe dacă nu se ajunge la o încetare a focului în 50 de zile. Trump continuă să-l atace pe Putin Întrebat dacă mai are încredere în Vladimir Putin, Trump a răspuns tranșant: „N-am încredere în mulți oameni.” Citește și: O reformă majoră a dispărut în ceață: Ministerul Dezvoltării pare să fi abandonat desființarea ANL Totodată, el a menționat că a crezut de patru ori că este aproape de o înțelegere cu Rusia pentru oprirea războiului din Ucraina, însă speranțele au fost de fiecare dată spulberate de noi atacuri. „Discutăm, credem că suntem aproape de un acord, și apoi bombardează din nou Kievul”, a spus președintele. SUA vor trimite arme Ucrainei și amenință Rusia cu tarife Trump a confirmat că SUA vor trimite arme suplimentare Ucrainei și a avertizat Rusia că, dacă nu există un acord de pace în următoarele 50 de zile, vor urma tarife comerciale drastice. El a subliniat că negocierile continuă și că obiectivul este oprirea vărsării de sânge. Trump își reafirmă sprijinul pentru NATO După întâlnirea cu secretarul general al NATO, Mark Rutte, la Casa Albă, Trump a susținut deschis alianța nord-atlantică, deși în trecut o considera „învechită”. Acum spune că NATO „nu mai este ce era” pentru că „își plătesc singuri facturile” și că este „incredibil” că statele membre au convenit să aloce 5% din PIB pentru apărare. „Nimeni nu credea că e posibil”, a comentat președintele. De asemenea, a reafirmat angajamentul SUA față de principiul apărării colective din cadrul NATO, subliniind că este esențial pentru protejarea statelor mici în fața celor mari. Relația cu liderii europeni: „Cred că mă respectă” Trump a spus că lideri precum cei din Germania, Franța și Spania îl respectă pentru deciziile sale și pentru că „a fost ales de două ori”, ceea ce le-ar dovedi „talentul său politic”. Întrebat dacă acești lideri îi adresează complimente evidente, el a replicat: „Cred că doar încearcă să fie politicoși.”

Trump continuă să-l atace pe Putin (sursa: Facebook/The White House)
Trump anunță armistițiu Israel-Iran, atacurile continuă (sursa: Facebook/Israel Defense Forces)
Internațional

Iar a făcut Trump pace: a anunțat armistițiu între Israel și Iran, dar cele două țări neagă

Trump anunță armistițiu Israel-Iran, atacurile continuă. Un presupus armistițiu între Israel și Iran, anunțat de Donald Trump, a fost imediat umbrit de noi atacuri și contradicții între declarații și realitate. Deși mass-media iraniene și televiziunea de stat au confirmat o încetare a focului, rachetele au continuat să fie lansate dinspre Iran spre teritoriul israelian, provocând victime și menținând regiunea într-o stare de alertă. Trump anunță armistițiu Israel-Iran, atacurile continuă În noaptea de luni spre marți, Donald Trump a anunțat pe platforma sa Truth Social un acord de armistițiu între Israel și Iran, despre care a spus că va dura 12 ore, urmând ca războiul să se încheie complet în 24 de ore. Citește și: De ce a renunțat PSD la portofoliul Apărării: o reglare de conturi în partid și recentele dosare ale DNA în MApN Potrivit mesajului său, Iranul ar fi urmat să oprească focul primul, iar Israelul să-i urmeze exemplul. Trump a lăudat presupusa decizie a celor două părți, numind-o un act de „curaj și inteligență”. Iranul neagă existența unui acord real În ciuda anunțului oficial, ministrul iranian de externe Abbas Araghchi a postat un mesaj în care neagă existența unui acord oficial de încetare a focului. El a transmis că Iranul ar fi dispus să oprească riposta doar dacă Israelul încetează agresiunile până la ora 04:00, ora Teheranului. Totodată, Araghchi a subliniat că „NU există niciun acord” și că o decizie finală privind oprirea operațiunilor va fi luată ulterior. Noi atacuri iraniene și victime în Israel La doar câteva ore după anunțul armistițiului, sirenele de alertă au sunat din nou în Israel, iar Forțele de Apărare israeliene (IDF) au confirmat noi tiruri de rachete. Patru persoane și-au pierdut viața în urma unui atac iranian, chiar înainte ca Trump să anunțe că armistițiul a intrat în vigoare. În acest context, autoritățile israeliene nu au confirmat oficial un acord de încetare a focului. SUA au intervenit în sprijinul Israelului În weekendul precedent, Statele Unite au efectuat atacuri asupra a trei instalații nucleare cheie din Iran – la Fordo, Natanz și Isfahan – în sprijinul Israelului. Acțiunile au fost interpretate ca o escaladare a conflictului. Israelul a acuzat Iranul că pregătește o armă nucleară, acuzație respinsă ferm de Teheran, și a lansat atacuri extinse asupra infrastructurii iraniene pe 13 iunie. În replică, Iranul a declanșat valuri de atacuri cu rachete și drone, bilanțul fiind de zeci de morți și sute de răniți de ambele părți.

Atacuri armate în școli, epidemie globală (sursa: Pexels/Mikhail Nilov)
Eveniment

Epidemie de atacuri armate în școli și universități pe tot globul în ultimii ani

Atacuri armate în școli, epidemie globală. Zece persoane au fost ucise și alte câteva au fost rănite într-un atac armat produs pe 10 iunie 2025, într-o școală din orașul Graz, situat în sudul Austriei. Anunțul a fost făcut de primarul Elke Kahr. Tragedia din Graz Potrivit televiziunii publice ORF, printre victime se numără atât elevi, cât și profesori. Citește și: Uriașa indemnizație primită de universitarii de la medicină și farmaceutică doar pentru că există, cu condiția să lucreze în clinici de stat Atacatorul ar fi fost un fost elev în vârstă de 21 de ani, care, conform primelor informații, s-a sinucis după comiterea atacului. Cancelarul austriac Christian Stocker a catalogat evenimentul drept o „tragedie națională” și și-a exprimat public compasiunea față de familiile victimelor, într-un mesaj transmis de AFP și dpa. Atacuri armate în școli, epidemie globală Tragedia de la Graz se adaugă unei serii tot mai frecvente de atacuri armate în instituții de învățământ din întreaga lume, în special din Statele Unite și Europa. Cronica neagră a ultimilor ani: 2025 18 aprilie – Florida, SUA Două persoane ucise și șase rănite într-un campus universitar, atac comis de un student. 4 februarie – Örebro, Suedia Zece persoane ucise într-un centru de formare pentru adulți; atacatorul s-a sinucis. 2024 17 decembrie – Madison, Wisconsin, SUA Cinci morți și cel puțin cinci răniți la o școală creștină. 4 septembrie – Winder, Georgia, SUA Patru morți și nouă răniți într-un liceu american. 21 august – Sanski Most, Bosnia Trei morți într-un atac comis de un elev cu armă automată. 4 ianuarie – Perry, Iowa, SUA Un mort și mai mulți răniți într-un atac la liceu. 2023 23 decembrie – Praga, Cehia 14 persoane ucise și 25 rănite la Universitatea Carolină. 6 decembrie – Las Vegas, Nevada, SUA Atac armat la universitate, soldat cu mai mulți răniți; atacatorul a murit. 4 octombrie – Baltimore, Maryland, SUA Cinci persoane rănite în campusul Universității Morgan State. 20 iunie – Brazilia O elevă ucisă și alta rănită într-un atac comis de un fost elev. 7 iunie – Virginia, SUA Două persoane ucise și cinci rănite la o ceremonie de absolvire. 4 mai – Mladenovac, Serbia Opt morți și zece răniți într-un atac armat în apropiere de Belgrad. 3 mai – Belgrad, Serbia Un băiat de 13 ani a ucis nouă persoane, inclusiv colegi și profesori, într-o școală primară. 27 martie – Nashville, SUA Trei copii și trei adulți au fost împușcați într-o școală privată.

Trump, mesaj dur pentru Vladimir Putin (sursa: Facebook/The White House)
Internațional

Trump se simte dus cu vorba de Putin, condamnă atacurile rusești și amenință cu noi sancțiuni

Trump, mesaj dur pentru Vladimir Putin. Într-un mesaj postat pe rețeaua Truth Social, președintele american Donald Trump l-a acuzat pe Vladimir Putin că „probabil nu vrea să oprească războiul” din Ucraina și a amenințat Rusia cu noi sancțiuni. Trump, mesaj dur pentru Vladimir Putin Referindu-se la atacurile rusești asupra zonelor civile, Trump a afirmat că aceste acțiuni demonstrează lipsa de intenție a lui Putin de a încheia războiul, sugerând că liderul de la Kremlin ar trebui tratat prin „sancțiuni secundare” sau „sancțiuni bancare”. Citește și: Decanul FABIZ, Stamule: „Minimum 60% din primării trebuie desființate. Primarii nu mai aduc voturi”. Plus: „Sistemul de pensii speciale, monstruos” „Nu există niciun motiv pentru ca Putin să tragă cu rachete în zone civile. Aceste acțiuni mă fac să mă gândesc că probabil nu vrea să oprească războiul, ci doar mă duce cu vorba, şi trebuie tratat diferit cu el, prin "Sancţiuni Secundare" sau "Bancare"?”, a scris președintele SUA. Critici pentru Obama și Biden În același mesaj, Trump a lansat atacuri și asupra predecesorilor săi Joe Biden și Barack Obama, precum și asupra jurnaliștilor americani care îi critică propunerea de plan de pace. „Orice acord aș încheia, oricât de bun ar fi, presa părtinitoare va vorbi de rău despre el”, a declarat Trump, criticându-l în special pe Peter Baker, jurnalist de la The New York Times. Donald Trump a susținut, încă o dată, că războiul ruso-ucrainean nu s-ar fi întâmplat dacă el ar fi fost la conducerea SUA. În mesajul său, el i-a acuzat pe Obama și Biden că au permis anexarea Crimeei de către Rusia fără reacție și că au lăsat în urmă „o mizerie” pe care el încearcă să o „curețe”. Întâlnirea dintre Trump și Zelenski la Roma Aflându-se la Roma, la funeraliile Papei Francisc, Trump a avut o scurtă întâlnire de 15 minute cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski. Casa Albă a descris discuția drept „foarte productivă”, iar Zelenski a apreciat că întâlnirea ar putea deveni „istorică” dacă va conduce la o încetare necondiționată a focului în Ucraina. Propunerile de pace Planul de pace propus de Trump prevede încetarea permanentă a focului și recunoașterea Crimeei ca parte a Rusiei. De asemenea, Trump susține excluderea aderării Ucrainei la NATO (dar nu la UE), ridicarea sancțiunilor împotriva Rusiei, plasarea centralei nucleare Zaporojie sub control american și garanții de securitate oferite Ucrainei de către state europene voluntare. În contrapropunerea transmisă Washingtonului, Ucraina și aliații europeni cer amânarea discuțiilor despre teritorii până după armistițiu, menținerea sancțiunilor împotriva Rusiei, garanții sporite de securitate pentru Ucraina și despăgubiri din partea Rusiei pentru daunele provocate de război. Tema Crimeei, subiect major de tensiune Tema statutului Crimeei a devenit un nou focar de tensiune între Ucraina și SUA. Zelenski a respins categoric ideea recunoașterii controlului rusesc asupra peninsulei, ceea ce a provocat o reacție virulentă din partea lui Trump. Președintele american l-a avertizat pe Zelenski că poate alege între pace acum sau „trei ani de lupte care pot duce la pierderea întregii țări”. Reacțiile liderilor europeni Președintele francez Emmanuel Macron a reafirmat sprijinul Franței pentru o pace justă, subliniind că acum „îi revine președintelui Putin să demonstreze că dorește cu adevărat pacea”. Premierul britanic Keir Starmer a subliniat, după întâlnirea cu Zelenski, importanța menținerii eforturilor intense pentru încheierea conflictului. Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, l-a asigurat la rândul său pe Zelenski de sprijinul continuu al UE „la masa negocierilor pentru a obține o pace justă și durabilă”.

Atacuri în Germania, posibilă implicare rusă (sursa: X/Bundesministerium des Innern und für Heimat)
Internațional

Ipoteză șocantă: Rusia ar fi orchestrat atentate jihadiste în Germania pentru a deturna alegerile

Atacuri în Germania, posibilă implicare rusă. Autoritățile germane investighează o posibilă implicare externă, în special a Rusiei, în mai multe atacuri violente, unele mortale, comise în Germania în 2024, înaintea alegerilor europene și regionale. Anunțul a fost făcut luni de un purtător de cuvânt al Ministerului de Interne german. Atacuri în Germania, posibilă implicare rusă Televiziunea publică ZDF a relatat anterior despre posibile căutări suspecte efectuate din Rusia înaintea unui atac cu cuțitul comis în Mannheim, în mai 2024, cu puțin timp înaintea alegerilor pentru Parlamentul European. Citește și: Pensiile românilor, afectate indirect de tarifele lui Trump: suma enormă pierdută de fondurile din Pilonul II Atacatorul, un afgan de 26 de ani, suspectat de simpatii jihadiste, a înjunghiat mai mulți participanți la o manifestație anti-islam, ucigând un ofițer de poliție și rănind alte cinci persoane. Atacuri multiple analizate de autorități Investigațiile nu se limitează la incidentul din Mannheim. Un alt eveniment analizat este un incendiu suspect izbucnit în iulie 2024 la un centru logistic DHL de pe aeroportul Leipzig, cu doar câteva săptămâni înainte de alegerile locale din regiune. Autoritățile germane „verifică cu mare atenție” dacă aceste atacuri au fost comandate, finanțate sau instigate din străinătate. Ipoteza unei interferențe externe În ciuda suspiciunilor, oficialii recunosc că, pentru moment, nu există dovezi clare care să indice o legătură directă între Rusia și aceste atacuri. „Din cauza algoritmilor, este imposibil să se stabilească cu certitudine momentul exact al căutărilor online legate de atacul de la Mannheim”, au transmis surse de securitate citate de grupul media Funke. Impact electoral: securitatea și imigrația, teme dominante Deputatul social-democrat Dirk Wiese a subliniat că frecvența atacurilor în perioada premergătoare alegerilor a fost „foarte izbitoare”. Cele mai multe atacuri au fost comise de cetățeni străini și au șocat opinia publică, influențând agenda electorală. Chestiunile legate de securitate internă și imigrație au devenit subiecte centrale în campania electorală. Alegerile legislative din 23 februarie 2025 au fost câștigate de alianța conservatoare CDU/CSU, însă scrutinul a fost marcat și de un scor istoric obținut de partidul de extremă dreapta Alternativa pentru Germania (AfD).

Slovacia va împușca 350 de urși (sursa: Pexels/Rasmus Svinding)
Internațional

Slovacia urmează modelul României: aprobă împușcarea a 350 de urși, după creșterea atacurilor

Slovacia va împușca 350 de urși. După un atac recent al unui urs, soldat cu moartea unui om, guvernul slovac a aprobat împușcarea a 350 de urși bruni în cursul acestui an. Slovacia va împușca 350 de urși Decizia vine pe fondul creșterii numărului de atacuri asupra oamenilor și a extinderii populației de urși din regiunile muntoase ale țării. Citește și: Luau pensia specială și apoi erau buni de luptă în Congo: 466 de pensionari militari, mercenari pentru Potra Săptămâna trecută, un bărbat de 59 de ani a fost ucis de un urs în apropierea orașului Detva, situat în centrul țării. Incidentul a fost relatat pe larg de presa locală și a amplificat presiunea publică pentru luarea unor măsuri ferme. Este cel mai grav incident dintr-o serie de atacuri înregistrate în ultimii ani. Slovacia urmează modelul României Premierul slovac Robert Fico a susținut măsura în cadrul unei conferințe de presă transmise live pe Facebook, declarând: „Nu putem trăi într-o țară în care oamenii se tem să meargă în pădure, unde oamenii devin hrană pentru urși.” Ministerul slovac al Mediului a precizat că se va inspira din modelul aplicat de România, care a stabilit un sistem de cote de vânătoare pentru controlul populației de urși. În 2023, România a aprobat împușcarea a 481 de urși, dublu față de anii anteriori. Populația de urși din Slovacia Slovacia, o țară central-europeană cu vaste regiuni împădurite și muntoase, găzduiește între 1.000 și 3.000 de urși bruni, potrivit estimărilor specialiștilor. În ultimii ani, numărul acestor animale a crescut constant, ceea ce a dus la mai multe conflicte cu oamenii. În trecut, Slovacia înregistra anual sub 10 exemplare împușcate, însă în 2023 cifra a crescut semnificativ, ajungând la 144 de urși eliminați. În același an s-au înregistrat 13 atacuri asupra oamenilor.

Declarațiile lui Donald Trump satisfac Kremlinul (sursa: kremlin.ru)
Internațional

Satisfacție maximă la Kremlin după criticile aduse de Trump lui Zelenski

Declarațiile lui Donald Trump satisfac Kremlinul. Kremlinul a calificat dialogul dintre președintele rus Vladimir Putin și președintele american Donald Trump drept "promițător". Acest schimb de replici vine în contextul apropiării de trei ani de la lansarea invaziei Ucrainei de către Rusia, pe 24 februarie 2022. Schimbarea conducerii la Casa Albă În plin proces de schimbare a direcției conducerii în Washington, Moscova și Washingtonul susțin că se pregătește o întâlnire între cei doi președinți, în cadrul negocierilor privind viitorul Ucrainei. Citește și: ANALIZĂ Eșecuri în serie ale suveraniștilor: miting ratat; moțiunea de cenzură, amânată; Georgescu, demascat că s-a operat în Germania Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, și-a exprimat satisfacția față de această evoluție politică, subliniind importanța ca nimic să nu interfereze cu voința politică a liderilor. "Dialogul are loc între doi preşedinţi cu adevărat remarcabili. Acest lucru este promiţător. Este important ca nimic să nu interfereze cu punerea în aplicare a voinţei lor politice." Declarațiile lui Donald Trump satisfac Kremlinul Peskov a considerat "de înțeles" reacția ostilă a președintelui Trump față de președintele ucrainean Volodimir Zelenski. Declarația lui Trump, în care l-a denumit miercurea trecută "dictator", a venit după ce liderul de la Kiev a afirmat că Trump trăiește "într-un spațiu de dezinformare" rusesc, ca răspuns la acuzațiile acestuia împotriva Kievului în legătură cu conflictul început pe 24 februarie 2022. Misiunea "divină" a lui Putin Cu ocazia Zilei Apărătorilor Patriei, președintele Putin a subliniat misiunea sa "divină" de a apăra Rusia. El a anunțat că va consolida armata rusă, întrucât țara se concentrează intens pe eforturile de război. "Soarta a vrut aşa, Dumnezeu a vrut aşa, dacă pot să spun asta. O misiune pe cât de dificilă, pe atât de onorabilă - de a apăra Rusia - a fost pusă pe umerii noștri și pe umerii voștri împreună." Necompromisul teritorial al Rusiei În continuare, Peskov a afirmat ferm că Rusia "nu va vinde niciodată" teritoriul pe care îl ocupă. Aceasta se referă la aproximativ 20% din Ucraina, subliniind că Moscova nu va face compromisuri în privința teritoriilor aflate sub controlul său.

Rusia a intensificat atacurile asupra Ucrainei (sursa: Facebook/Volodimir Zelenski)
Internațional

Rusia a intensificat atacurile asupra Ucrainei

Rusia a intensificat atacurile asupra Ucrainei. Rusia a lansat peste 300 de drone kamikaze și aproximativ 20 de rachete, inclusiv balistice, împotriva localităților ucrainene în primele zile ale anului 2025. Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a făcut un apel urgent pentru consolidarea apărării antiaeriene a țării. Rusia a intensificat atacurile asupra Ucrainei Conform declarației lui Zelenski pe Telegram, armata rusă a intensificat atacurile. Citește și: „Dacă faci venituri din activități independente sau drepturi de autor, plătești mai mult decât ca salariat”, spune antreprenorul Cătălin Teniță 300 de drone kamikaze au fost lansate în primele trei zile ale anului. 20 de rachete, inclusiv rachete balistice, utilizate pentru a lovi orașe și sate. Au loc atacuri zilnice cu bombe aeriene ghidate, care continuă să provoace victime și pagube. Majoritatea atacurilor, neutralizate Apărarea antiaeriană ucraineană a reușit să doboare cele mai multe dintre rachete și dronele rusești. Cu toate acestea, unele atacuri au avut un impact devastator, provocând morți și răniți. Apel pentru consolidarea apărării antiaeriene Zelenski a subliniat importanța continuării eforturilor de apărare împotriva atacurilor aeriene. Soluțiile propuse includ consolidarea sistemelor de apărare antiaeriană cu rachete Patriot. De asemenea, formarea de grupuri mobile de foc pentru o reacție mai rapidă și dezvoltarea unui scut antiaerian sistemic, pentru protecția mai eficientă a populației. Reuniune crucială la Ramstein Președintele ucrainean a făcut acest apel înaintea unei reuniuni importante a miniștrilor apărării, care va avea loc joia viitoare la baza aeriană americană din Ramstein. Această întâlnire face parte din cadrul „Grupului de contact pentru apărarea Ucrainei”, ce reunește aproximativ 50 de țări. Obiectivul reuniunii este stabilirea unui plan concret pentru sprijinirea Ucrainei în fața intensificării atacurilor aeriene rusești. Reuniunea este ultima înainte de preluarea mandatului noii administrații americane sub conducerea lui Donald Trump. „Teroarea rusă ne cere acțiuni imediate” Zelenski a catalogat intensificarea atacurilor rusești drept o „teroare” care necesită răspunsuri ferme și o colaborare strânsă între Ucraina și partenerii săi internaționali. Președintele a subliniat că negocierile și planurile pentru întărirea apărării sunt deja în curs. Situația din Ucraina în 2025 subliniază nevoia urgentă de sprijin internațional pentru a face față intensificării atacurilor rusești. Consolidarea apărării antiaeriene devine prioritară, în timp ce comunitatea internațională pregătește răspunsuri coordonate în cadrul reuniunii de la Ramstein.

Val de atacuri incendiare în Rusia (sursa: unn.ua)
Internațional

Val de atacuri incendiare în Rusia

Val de atacuri incendiare în Rusia. Atacuri incendiare au vizat bănci, oficii poștale, centre comerciale și clădiri guvernamentale în Rusia, în ultimele trei zile, potrivit relatărilor din presă. Aproximativ 20 de incidente separate au fost raportate în orașe mari precum Sankt Petersburg, Moscova și suburbii, conform agenției TASS și site-ului independent Fontanka. Val de atacuri incendiare în Rusia Agenția TASS susține, citând surse din rândul forțelor de ordine, că persoanele implicate în aceste atacuri au fost recrutate de escroci online, care le-au oferit bani pentru a comite incendierile. Citește și: VIDEO Cum au făcut circ Șoșoacă și Makaveli în Parlament. Makaveli, plătit acum din bani publici, din bugetul Legislativului Mai multe imagini de la camerele de supraveghere, distribuite pe rețelele sociale, arată cum atacatorii folosesc telefoanele mobile pentru a filma incendiile pe care le provoacă. Bancomatele băncilor de stat, clădirile administrative și vehiculele poliției au fost principalele ținte ale acestor atacuri. De exemplu, un bancomat a fost complet distrus, iar geamurile din jur au fost sparte, conform imaginilor publicate online. Sberbank a raportat o creștere cu 30% a tentativelor de incendiere în ultima săptămână. Manipulați de escroci pentru incendieri Potrivit TASS, majoritatea persoanelor arestate erau pensionari recrutați de intermediari ucraineni, care le-au oferit recompense financiare sau acces la conturi blocate în schimbul comiterii atacurilor. Serviciul de Securitate al Rusiei (FSB) a avertizat că astfel de apeluri către cetățeni vulnerabili sunt o metodă de manipulare utilizată pentru a destabiliza situația internă. Kievul nu comentează Autoritățile ucrainene nu au comentat acuzațiile că aceste atacuri ar fi fost orchestrate de pe teritoriul ucrainean. De la începutul războiului din Ucraina, birourile de recrutare militară din Rusia au fost frecvent vizate de atacuri similare, intensificate după campania de recrutare anunțată de Vladimir Putin în septembrie 2022. Un climat de tensiune și destabilizare Valul de incendieri din Rusia reflectă o creștere a tensiunilor interne și a vulnerabilității la manipulările externe. Încă nu se știe cum răspunde autoritățile ruse pentru a preveni noi incidente și a menține stabilitatea în fața acestor provocări.

Retragerea miniștrilor PNL din guvernul Ciolacu (sursa: Facebook/Nicolae Ionel Ciucă)
Eveniment

Retragerea miniștrilor PNL din guvernul Ciolacu

Retragerea miniștrilor PNL din guvernul Ciolacu. Deputatul Adrian Cozma, preşedintele PNL Satu Mare, a propus convocarea Biroului Politic Naţional al partidului, luni, la prima oră, şi analizarea de urgenţă a retragerii miniştrilor PNL din guvernarea Ciolacu. Retragerea miniștrilor PNL din guvernul Ciolacu Reacţia acestuia vine după atacurile lansate la adresa PNL la Congresul PSD de sâmbătă. "Ipocrizia şi duplicitatea conducerii PSD exprimată astăzi la Congresul PSD m-au determinat să propun convocarea BPN al PNL, luni, la prima oră, şi analizarea de urgenţă a retragerii miniştrilor PNL din guvernarea Ciolacu. Citește și: Ciolacu confirmă că nu are diplomă de bacalaureat, dar susține că deține o copie legalizată a diplomei examenului luat în 1986, când a terminat liceul Eu cred că, în condiţiile declaraţiilor şi acuzaţiilor absurde, populiste şi mincinoase făcute de Ciolacu, Grindeanu şi alţi fruntaşi ai PSD la adresa preşedintelui şi a membrilor PNL, faptele şefilor PSD nu pot trece nesancţionate. (...) Nu cred că vreunul dintre colegii mei vor mai putea sta la masă la şedinţele de guvern sau în alte condiţii cu cei care astăzi ne-au jignit atât de rău", a scris pe Facebook Cozma. Totodată, acesta a cerut demisia de onoare ministrului Sorin Grindeanu, iar lui Marcel Ciolacu să renunţe la funcţia de prim-ministru. "Ceea ce a făcut domnul Grindeanu este total nedemn şi neelegant pentru un ministru. Şi dacă are onoare ar trebui să-şi dea demisia urgent cu tot cu ceasul acela scump de la mână pe care îl tot ascunde. (...) Marcel Ciolacu nu trebuie să meargă în această competiţie din poziţia de prim-ministru. Dacă tot urăşte atât de mult PNL şi pe preşedintele Iohannis, să renunţe la funcţia de prim-ministru", a transmis acesta.

Kamala Harris, apărătoarea clasei de mijloc (sursa: Facebook/Kamala Harris)
Internațional

Kamala Harris, apărătoarea clasei de mijloc

Kamala Harris, apărătoarea clasei de mijloc. Kamala Harris vrea să obțină voturile clasei de mijloc. Candidata democrată la Casa Albă a promis că va „lupta” pentru clasa de mijloc dacă va câștiga alegerile prezidențiale din noiembrie. Kamala Harris, apărătoarea clasei de mijloc Kamala Harris l-a acuzat pe Donald Trump că îi slujește pe cei mai bogați. „Donald Trump luptă pentru miliardari și mari afaceri”, a afirmat vicepreședintele Statelor Unite, care a spus că ea va lupta pentru „a da bani înapoi familiilor din clasa mijlocie și muncitoare”. Candidata democrată a dezvăluit mai multe măsuri concrete ale programului său: construirea a trei milioane de locuințe noi, asistență pentru prima achiziție imobiliară și acordarea unui credit fiscal de naștere de până la 6.000 de dolari în primele 12 luni ale copilului. Harris a abordat și tema tratamentelor cu insulină, susținând că prețul acesteia va fi plafonat, la fel ca datoriile contractate de americani pentru tratament. Harris a declarat că intenționează să combată speculațiile imobiliare și să descurajeze inflația prețurilor în sectorul alimentar. Răspunsul lui Donald Trump Răspunsul contracandidatului nu a întârziat să apară. În replică la acuzele Kamalei Harris, Donald Trump a vorbit despre „controalele comuniste” asupra prețurilor. Trump a afirmat că, dacă Kamala Harris și-ar pune în aplicare măsurile, ar urma „foametea, deficitul și sărăcia”.

Urșii, înfometați voluntar la presiunile vânătorilor (sursa: Inquam Photos/Cătălin Urdoi)
Mediu

Urșii, înfometați voluntar la presiunile vânătorilor

Urșii, înfometați voluntar la presiunile vânătorilor, după ce "extragerea" animalelor pentru trofee a fost sistată în România. Cum au scăpat de împușcare 552 de urși Deși legislația UE interzice vânarea urșilor, oferă posibilitatea obținerii unor derogări, în situațiile în care animalele amenință siguranța oamenilor. Citește și: Ce trebuie să faci când te întâlnești cu ursul pe traseele montane – sfaturi de la jandarmii din Maramureș. Culmea ironiei, au fost postate online cu patru zile înainte de atacul mortal din Jepii Mici În baza acestor derogări, Ministerul Mediului a emis în 2016 un ordin care prevedea aproape 1.700 de "intervenții" pentru urși, lupi și pisici sălbatice. Intervențiile presupuneau recoltarea (adică împușcarea) sau capturarea animalelor "în oricare dintre stadiile ciclului lor biologic". Din cei 552 de urși incluși în acest ordin, 492 erau repartizați gestionarilor de fonduri cinegetice și60 erau la dispoziția autorității publice centrale pentru protecția mediului. Însă autoritățile publice puteau ceda această cotă gestionarilor de fonduri cinegetice. Mai mult, ordinul aproba "comerțul cu produse obținute din exemplare de urs recoltate", dând astfel undă liberă vânătorilor de trofee. Serviciul de Urgență pentru Animalele Sălbatice, pe hârtie Ordinul fusese emis pe baza unui studiu întocmit de președintele unei asociații de vânători. În urma presiunii publice iscate de WWF, Cristiana Pașca Palmer, pe atunci ministrul Mediului, a suspendat ordinul, menționând necesitatea unor studii relevante. În paralel, Palmer anunța înființarea unui Serviciu de Urgență pentru Animalele Sălbatice (SUAS), pentru cazurile în care omul sau bunurile acestuia sunt ameninţate de urs, lup sau alte carnivore. "Vom folosi dispeceratul 112 pentru a activa echipele de intervenţie, iar acestea vor interveni cu tranchilizante, arma urmând să fie ultima opţiune", a declarat la vremea respectivă Cristiana Paşca Palmer, ministrul Mediului. SUAS nu a fost niciodată înființat. Însă, din 2017, ordinele emise prevedeau că acele cote de intervenții vor rămâne la Ministerul Mediului și vor fi folosite sub stricta supraveghere a autorității de mediu, doar pentru cazurile în care sunt raportate conflicte între populație și carnivorele mari. Nu pentru vânătoare sportivă. Urșii, înfometați voluntar la presiunile vânătorilor Odată cu anularea ordinului din 2016, multe dintre fondurile de vânătoare au sistat alimentarea punctelor de hrană pentru urși. Asociațiile de vânători luau în concesiune fondurile de vânătoare pentru perioade de circa zece ani, fiind cele care asigurau hrana animalelor. Sumele plătite ministerului se stabileau în funcție de cât de ofertant era locul pentru vânătoare. Vânătorii erau cei care asigurau hrana animalelor și administrau relația cu ciobanii păgubiți în urma atacurilor urșilor. În 2020, Direcția Silvică Argeș (DSA), care avea în administrare fondul de vânătoare de pe Transfăgărășan, a fost amendată pe motiv că nu a asigurat hrana animalelor în pădure. Ministrul Mediului spune că nu avem resurse de hrană Directorul DSA, Armand Chiriloiu, a declarat că Direcția punea hrană urșilor doar când era permis vânatul și comercializarea trofeelor: "Atunci câștigam 80.000 de euro pe an și foloseam din aceşti bani pentru hrană. Acum nu mai este așa! (…) Nu pot să plătesc 2.000 de lei din contul societăţii pentru ceva ce nu avem obligaţia să facem.". În 2021, primarul Brașovului, Allen Coliban, a convocat o întâlnire cu gestionarii fondurilor de vânătoare, solicitând reluarea alimentării punctelor de hrană. În 2023, ministrul Mediului, Mircea Fechet, a declarat că fondurile cinegetice nu pot hrăni "ca la grădina zoologică o populație estimată care depășește cu mult întreaga populație de urși din UE". La înfometarea sistematică cauzată de autorități s-au adăugat defrișările masive, care au limitat habitatul urșilor și febra comerțului cu fructe de pădure și ciuperci, exportate în străinătate, care a exploatat haotic resursele pădurilor din România. În lipsa hranei, urșii au început să coboare spre așezările umane. Atacurile, creștere de 30 de ori În 2017, la un an după interzicerea vânătorii de urși pentru trofee, reprezentanții Agenţiei pentru Protecţia Mediului Bistriţa-Năsăud raportau că numărul urşilor crescuse în județ cu peste 50 de exemplare faţă de 2016. În același an, în Harghita, s-au înregistrat 73 de cazuri de pagube provocate în urma atacurilor urşilor, un număr aproape dublu faţă de 2016. A crescut și numărul apelurilor de urgență care semnalau prezența urșilor în apropierea habitatelor. Dacă, în 2016, STS raportase 231 de astfel de apeluri, în 2020 înregistrase 1.757. În 2021, numărul acestora ajunsese la 6.269. În același an, Guvernul adoptase Ordonanța 81, privind aprobarea metodelor de intervenție imediată și graduală a autorităților asupra urșilor aflați în intravilan. Metodele specificate: alungare, tranchilizare şi relocare, eliminare prin eutanasiere sau împuşcare. În 2022, Klaus Iohannis a promulgat și un amendament depus de UDMR: intervenţia imediată împotriva urşilor periculoşi se putea face și în exteriorul localităţilor. Peste 20 de apeluri la 112 zilnic Ministrul Mediului de la acea dată, Tanczos Barna, afirma că soluţia pe termen lung rămâne însă "gestionarea corectă a populaţiei de urs". Barna afirma că Ministerul Mediului derula un proiect de zece milioane de euro pentru estimarea populaţiei de urs brun, proiect care urmărea scăderea numărului conflictelor om-urs, prin conservarea habitatului natural al ursului. La începutul anului 2023, Tánczos Barna afirma că pe teritoriul României există un număr cuprins între 7.536 exemplare și 8.093 exemplare de urs brun. Ministrul amintea și că, urmare a Ordonanței 81, nici 5% din intervenții nu fuseseră de recoltare (împușcare), peste 80% din intervenții fiind prin alungare. În plus, ministrul spunea că apelurile la 112 scăzuseră față de anii precedenți până la 3.473 (dar numai până în luna aprilie a lui 2023). La finalul anului 2023, însă, STS raporta cea mai mare cifră înregistrată din 2016: peste 7.500 de apeluri care anunțau prezența sau atacurile urșilor.

Cîrstoiu: „N-aș exclude zone din PSD care mă atacă” Inquam Photos / George Călin
Politică

Cîrstoiu: „N-aș exclude zone din PSD care mă atacă”

„N-aș exclude nici niște zone din PSD care mă atacă”, a spus medicul Cătălin Cîrstoiu la o emisiune pe YouTube moderată de Robert Turcescu și Dan Andronic. Inițial, răspunzând unei întrebări, Cîrstoiu a spus că atacurile împotriva sa vin de la USR și PUSL, menționând emisiunile de la Antena 3. Citește și: Cel mai vulgar atac de până acum al primarului Piedone împotriva unui adversar: „Îți adresez, oaie, una aromată ca rahatul”. Piedone răspunde astfel după ce Cîrstoiu l-a făcut „Peppa Pig” Însă, după câteva secunde de gândire, el a arătat și spre PSD. Moderatorii au tăcut, stupefiați, după care l-au întrebat ce ar face dacă Ciolacu i-ar cere să se retragă. Însă Cîrstoiu a arătat că ar refuza și l-ar invita pe Ciolacu să facă acest anunț: „Spuneți-o dvs!” Iată cum a decurs dialogul lui Cîrstoiu cu Turcescu și Andronic: Cîrstoiu: „N-aș exclude zone din PSD care mă atacă” „Turcescu: Cine simți tu că este vârful de lance al acestei campanii negative? Cîrstoiu: E cea mai bună întrebare (râde...) (...) Dacă ar fi după flerul meu, după ce aș vedea, aș spune USR...(...) Aș spune asta... Andronic: G4...USR bagă bani acolo... Cîrstoiu: N-am dubii...(...) Dacă ar fi după alte informații pe care le am, aș spune că nici PUSL-ul nu este străin, că mă uit la Antena 3 în fiecare seară...(...) Acuma, domle, n-aș exclude nici că ar fi niște zone din PSD care mă atacă...N-aș exclude”. Întrebat dacă s-ar retrage, Cârstoiu a spus ferm: „Nu, nu!” „Andronic: Și dacă Ciolacu îți spune luni «Doctore, trebuie să te retragi!» Cîrstoiu: Spuneți-o dumneavoastră, nu eu! Turcescu: Asta îi vei spune lui Ciolacu? Cîrstoiu: Pâi ce, eu m-am dus să bat la ușă și să spun «Vă vreau candidat»? Afirmațiile sunt făcute la minutul 46 din emisiune.

Atacuri în valuri ale liderilor PNL împotriva PSD Foto: Inquam/George Călin
Politică

Atacuri în valuri ale liderilor PNL împotriva PSD

Atacuri în valuri ale liderilor PNL împotriva PSD: „Este o ghenă”, a spus liderul organizației PNL din Olt, care a anunțat că a rupt orice colaborare cu PSD-ul local. Însă, doar azi, au mai criticat formațiunea social-democrată europarlamentarul Gheorghe Falcă și fostul ministru al Energiei Virgil Popescu. Citește și: La Curtea de Conturi, șoferii și muncitorii primesc spor de gestionarea informațiilor clasificate. Instituția, condusă de un ex-subofițer de poliție, popular denumiți „tablagii” În plus, Falcă a transmis un mesaj neobișnuit către USR. „Eu cred într-o astfel de colaborare (cu USR - n.r.) şi la nivel naţional şi la nivel local. Am demonstrat asta în 2020, când am vrut să colaborăm cu ei. Regretabil este că în 2020 nu ne-am înţeles (...) Eu cred că au nevoie de parteneri, să agresezi PNL nu este o soluţie. Soluţia este să fim parteneri (...) USR trebuie să se gândească la electoratul lor, să se gândească la ceea ce înseamnă parteneriat cu alte partide, pentru că, aşa cum se poate constata, singur nu reuşeşti", a spus Falcă. Atacuri în valuri ale liderilor PNL împotriva PSD Tot azi, fostul ministru Virgil Popescu a afirmat că „nu este uşor cu un partid care îţi înfige cuţitul pe la spate, îţi ia primarii, ţi-i momeşte”. „Avem un an foarte greu şi nu este uşor de coabitat cu PSD. Nu este uşor cu un partid care îţi înfige cuţitul pe la spate, îţi ia primarii, ţi-i momeşte. Nu este uşor să mergem să le spunem oamenilor, pentru că stabilitatea este foarte importantă”, a afirmat Popescu. Nici Popescu, nici Falcă nu au oferit o soluție la guvernarea comună cu PSD. Însă, în Olt, fostul ministru al Culturii Gigel Știrbu a anunțat că au fost rupte relațiie cu social-democrații. „Este inadmisibil ca în 2024 această țară să fie condusă de cineva care încă nu-și găsește, după ce caută destul de intens, diploma de bacalaureat (...) E mult mai greu să te bați cu PSD, e mult mai greu să te iei cu ei de piept și să ai probleme, să ai anumite neconcordanțe, să fiu mai elegant, cu instituțiile statului, e mult mai ușor să spui gata și facem așa: mata iei 95 și o iau cinci, la numărul de primari mă refer. Acesta este efectul pe care noi îl trăim în județul Olt. Niciodată, dar absolut niciodată, în județul Olt nu vom mai asista, vă garantez, niciodată Partidul Național Liberal nu va mai sta la masă cu PSD”, a spus Gigel Știrbu. Citește și: Vacanță de 13.000 de euro, plătită de contribuabili, în Vietnam, pentru doi deputați PSD Însă un prim-vicepreședinte PNL, Dan Motreanu, a criticat și atitudinea PNL: „Astăzi, din punctul meu de vedere, Partidul Național Liberal arată ca un elev mediocru pe care îl așteaptă un examen foarte greu”.

Ucraine admite că atacă teritoriul rusesc (sursa: washingtonpost.com)
Internațional

Ucraine admite că atacă teritoriul rusesc

Ucraine admite că atacă teritoriul rusesc. Comandantul-şef al forţelor ucrainene, Valeri Zalujnîi, a recunoscut efectuarea de atacuri ucrainene pe teritoriul rusesc, într-un interviu acordat ziarului american Washington Post. Ucraine admite că atacă teritoriul rusesc "Aceasta este problema noastră şi depinde de noi să decidem cum să atacăm acest inamic. Este posibil şi necesar să-l urmărim pe teritoriul său într-un război", a declarat el ziarului într-un articol publicat pentru prima dată vineri. Regiunile de frontieră ruseşti, în special, se confruntă în mod repetat cu tiruri de artilerie şi drone din partea Ucrainei. Ziarul american a remarcat că oficialii de la Kiev nu recunosc de obicei atacurile de peste graniţă. Zalujnîi a declarat că foloseşte arme fabricate în Ucraina pentru atacurile frecvente peste graniţă. "Dacă partenerilor noştri le este frică să îşi folosească armele, vom ataca cu ale noastre", a spus el, referindu-se la condiţiile impuse de aliaţii occidentali ca armele furnizate să nu fie folosite pentru a ataca teritoriul rusesc. Citește și: Judecătoarea Lia Savonea, favorita lui Dragnea, acuzată că a eliberat un interlop care și-a omorât iubita în bătaie. Veriga de legătură între Savonea și interlopi: primarul din Chiajna, Mircea Minea "Pentru a-mi salva poporul, de ce trebuie să cer permisiunea cuiva pentru ce să fac pe teritoriul inamic?", a întrebat Zalujnîi. Potrivit relatării, Zalujnîi vrea să recupereze peninsula Crimeea, situată în Marea Neagră, pe care Rusia a anexat-o în 2014. "De îndată ce voi avea mijloacele necesare, voi face ceva. Nu-mi pasă - nimeni nu mă va opri", a spus Zalujnîi.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră