luni 20 aprilie
Login Contact
DeFapt.ro

Etichetă: ascensiune

2 articole
Internațional

Péter Magyar, un Orbán pro-european: naționalist, anti-imigrație, precaut cu intrarea Ucrainei în UE

Ascensiunea lui Péter Magyar este una dintre cele mai spectaculoase răsturnări de poziționare din politica recentă a Ungariei. Timp de mai bine de două decenii, el a fost asociat cu ecosistemul Fidesz, partidul lui Viktor Orbán, atât prin afiliere politică directă, cât și prin funcțiile ocupate în instituții de stat și prin legătura personală cu Judit Varga, una dintre figurile importante ale guvernării Orbán. În doar câteva luni, însă, Magyar a trecut de la statutul de insider al sistemului la cel de critic frontal al acestuia, iar apoi la lider al partidului Tisza, devenit vehiculul politic al schimbării anti-Orbán. Un început profund ancorat în Fidesz Péter Magyar s-a alăturat Fidesz în 2002, la 21 de ani. Citește și: Frustrare maximă la AUR după înfrângerea lui Viktor Orban: „Sataniștii demenți au câștigat” El însuși a descris o socializare timpurie în mediul conservator: urmărea dezbateri parlamentare de mic și participa împreună cu părinții la manifestații politice. În acei ani, Fidesz era deja principalul pol al dreptei maghiare, iar pentru tineri ca Magyar reprezenta nu doar o opțiune electorală, ci și o comunitate de carieră și identitate politică. Magyar a legat încă de atunci relații cu figuri care aveau să urce în ierarhia partidului, inclusiv Gergely Gulyás, ulterior șef de cabinet al lui Orbán. În anii următori, Magyar nu a fost doar un simpatizant marginal. După absolvirea facultății de drept, a activat ca avocat, iar în 2006, când Fidesz era încă în opoziție, a oferit asistență juridică pro bono protestatarilor anti-guvernamentali arestați în timpul confruntărilor de stradă cu executivul socialist de atunci. Mai târziu, după revenirea lui Orbán la putere în 2010, Magyar a lucrat în Ministerul de Externe, apoi în reprezentanța permanentă a Ungariei pe lângă Uniunea Europeană, iar ulterior în instituții de stat și companii afiliate statului, inclusiv într-o bancă de stat și la conducerea agenției de credite pentru studenți. Magyar nu a fost doar „în apropierea” Fidesz, ci parte din infrastructura sa administrativă. Ascensiunea în interiorul sistemului Orbán Relația sa cu establishmentul Fidesz a fost consolidată și prin căsătoria cu Judit Varga, viitoare ministră a justiției în guvernul Orbán. În anii petrecuți la Bruxelles, în timp ce Varga își construia cariera politică, Magyar a lucrat în diplomație și în aparatul statului ungar. După revenirea familiei în Ungaria în 2018, ascensiunea lui Varga în Fidesz a coincis cu consolidarea pozițiilor lui Magyar în instituții afiliate puterii. Cu alte cuvinte, numele lui Péter Magyar a fost, până în 2024, mai degrabă asociat cu mecanismul intern al regimului Orbán decât cu opoziția. De aceea, prima etapă a carierei sale politice poate fi descrisă fără exagerare drept pro-Orbán, chiar dacă nu în sensul unui lider de prim plan. Reuters a relatat că, în copilărie, Magyar îl admira pe Viktor Orbán, pe care îl văzuse ca pe un simbol al schimbării postcomuniste; ajuns adult, a intrat în Fidesz și a rămas ani de zile în orbita puterii. Chiar și mai târziu, când a început să se delimiteze, el nu a repudiat în bloc toate reflexele politice ale dreptei naționale maghiare. Reuters observă că în campania sa a folosit adesea steaguri naționale, apeluri patriotice și un stil de mobilizare de teren care amintea de metodele lui Orbán, deși puse în slujba unei agende anti-corupție și pro-europene. Scandalul grațierii: momentul rupturii Ruptura s-a produs însă abrupt în 2024 și a avut un declanșator foarte precis: scandalul grațierii care a zguduit Ungaria la începutul acelui an. Președinta Katalin Novák a fost forțată să demisioneze după ce a ieșit la iveală faptul că acordase grațiere unui om condamnat pentru că ajutase la mușamalizarea unui caz de abuz sexual asupra copiilor într-un cămin. Cazul a provocat o undă de șoc puternică într-o țară în care Fidesz își construise o parte esențială a legitimității pe apărarea „valorilor familiei” și a copiilor. Judit Varga, care contrasemnase grațierea în calitate de ministră a justiției, a demisionat la rândul ei. Pentru Péter Magyar, acest scandal a funcționat ca moment de detonare politică. A doua zi după demisia lui Varga, el a acordat un interviu amplu canalului Partizán, în care a rupt public relațiile cu Fidesz și a acuzat guvernul Orbán de corupție sistemică, de servirea intereselor unui cerc restrâns de elite politico-economice și de funcționarea ca un sistem închis. Interviul a devenit viral și l-a transformat peste noapte dintr-un personaj relativ obscur într-o figură politică națională. Magyar s-a declarat deziluzionat de corupția și propaganda de stat pe care afirmă că le-a văzut din interior. Pe de o parte, a existat un declanșator imediat al rupturii lui Magyra de Fidesz: scandalul grațierii, care a compromis moral una dintre temele centrale ale guvernării Orbán și a atins direct cercul său personal, prin Judit Varga. Pe de altă parte, există un motiv structural invocat de însuși Magyar: acumularea unei nemulțumiri față de corupția, propaganda și centralizarea puterii din interiorul sistemului. Scandalul din 2024 nu pare să fi creat de la zero ruptura, ci să fi oferit momentul în care o ruptură latentă a devenit publică și ireversibilă. Din acel moment, pozițiile lui Magyar au devenit clar anti-Orbán, deși nu neapărat anti-conservatoare. Tisza s-a construit ca partid de centru-dreapta, pro-UE, axat pe combaterea corupției, restaurarea mecanismelor democratice și refacerea relației Ungariei cu Bruxelles-ul.  Magyar a promis să repare ceea ce el descrie drept erodarea statului de drept, să restabilească echilibrele instituționale și să combată corupția de stat. Tisza nu susține aderarea Ucrainei la UE În plan geopolitic, el s-a poziționat mai aproape de Occident decât Orbán și a pledat pentru reducerea dependenței energetice de Rusia, dar fără a abandona complet unele poziții conservatoare care pot atrage electoratul de dreapta. Reuters arată, de pildă, că Tisza nu susține aderarea accelerată a Ucrainei la UE, se opune cotelor obligatorii de migranți și ar menține gardul de la frontieră construit în era Orbán. Această combinație explică de ce Péter Magyar nu poate fi redus la formula simplă de „anti-Orbán liberal”. Mai corect este să fie descris ca un fost om al dreptei naționale care a decis să lupte împotriva sistemului Orbán din interiorul aceluiași bazin sociologic și ideologic. El a folosit tocmai limbajul patriotismului, al „reconstrucției patriei” și al mobilizării în zonele rurale dominate de Fidesz. Tocmai această continuitate de stil i-a permis să nu pară, pentru mulți alegători conservatori, un produs al vechii opoziții liberale pe care Orbán o demonizase ani la rând. Controversele: acuzații și răspunsuri Ascensiunea lui Magyar a fost însoțită însă și de scandaluri sau controverse importante. Prima și cea mai sensibilă este cea legată de acuzațiile de abuz formulate de fosta sa soție, Judit Varga. Associated Press consemnează explicit că Varga l-a acuzat de comportament abuziv în timpul căsniciei, iar Magyar a respins acuzațiile, susținând că ele fac parte dintr-o campanie politică de discreditare lansată după ruptura sa cu Fidesz. Reuters a relatat, de asemenea, că presa finanțată de guvern l-a atacat prin acuzații de violență domestică și prin reluarea ideii că ar fi beneficiat de funcții bine plătite datorită poziției fostei sale soții. Înregistrarea audio și impactul politic A doua mare controversă este legată de înregistrarea audio pe care Magyar a făcut-o publică în martie 2024. El a susținut că din conversația cu Judit Varga reiese o tentativă a unor apropiați ai guvernului de a influența sau „curăța” documente dintr-un dosar de corupție. Înregistrarea părea să o surprindă pe Varga vorbind despre manipularea unor documente judiciare. Dezvăluirea a alimentat proteste și a adâncit criza de imagine a guvernului. Ulterior procurorii au închis ancheta pe acest caz, spunând că nu au găsit dovezi ale unei infracțiuni. Suspiciuni privind finanțarea și presiunea politică A treia controversă majoră privește finanțarea și mecanismele de sprijin ale noii sale mișcări. Reuters a scris că, în aprilie 2024, autoritățile ungare au deschis o investigație privind posibile finanțări externe pentru campaniile lui Magyar, anchetă derulată de nou-creatul Sovereignty Protection Office. Investigația a venit într-un context în care legislația privind „interferența străină” fusese deja criticată de activiști pentru drepturi civile, precum și de oficiali americani și europeni, pe motiv că ar putea fi folosită pentru a reduce la tăcere disidența. Magyar a respins acuzațiile și a negat legăturile invocate de presa pro-guvernamentală. Și aici, important este că episodul a produs zgomot politic și presiune publică, dar sursa Reuters nu indică o concluzie judiciară care să demonstreze vina sa. Un profil politic în transformare Privită în ansamblu, istoria politică a lui Péter Magyar este istoria unei duble continuități și a unei rupturi. Continuitatea ține de rădăcinile sale în dreapta maghiară, de lunga apartenență la Fidesz și de faptul că nu a abandonat complet codul conservator și patriotic al acelui spațiu. Ruptura ține de momentul în care a decis să transforme experiența de insider într-o armă împotriva lui Orbán, acuzând sistemul de corupție, propagandă și capturare a statului. Tisza nu a apărut, astfel, ca o opoziție clasică de stânga sau liberală, ci ca o formă de contestare a regimului Orbán din interiorul electoratului pe care acesta îl revendicase mult timp. Pe de o parte, Magyar este produsul sistemului pe care îl atacă. Pe de altă parte, tocmai această proveniență i-a dat credibilitatea de a spune că știe cum funcționează puterea de la Budapesta. Pentru susținători, acesta este avantajul decisiv: numai un fost om al sistemului îl poate învinge. Pentru critici, este și sursa principală de neîncredere: dacă a făcut parte atât de mult timp din Fidesz, cât de profundă este, de fapt, conversia sa politică?

Péter Magyar, de la Fidesz la Tisza (sursa: Facebook/Péter Magyar)
Austria, responsabilă pentru ascensiunea lui Simion (sursa: Facebook/George Simion)
Eveniment

Austria, în parte responsabilă pentru ascensiunea lui Simion, avertizează un expert elvețian

Austria, responsabilă pentru ascensiunea lui Simion. Milioane de români muncesc în statele vest-europene, adesea în condiții umilitoare. Această realitate a contribuit la sentimentul că sunt considerați europeni de „mâna a doua”, ceea ce alimentează dorința de revanșă și de recunoaștere. Potrivit istoricului elvețian Oliver Jens Schmitt, profesor la Universitatea din Viena și expert în afaceri românești, tocmai aceste frustrări explică ascensiunea politicienilor populiști precum George Simion. Austria, responsabilă pentru ascensiunea lui Simion „De la aderarea României la UE în 2007, niciun lider european de prim rang nu a venit la București să țină un discurs important. Citește și: EXCLUSIV Asociatul nepotului lui Ciolacu a finanțat PSD cu 650.000 de lei. Banii, returnați de la buget Românii vor recunoaștere”, a declarat Schmitt pentru publicația Der Standard. În loc să ofere acest semnal de respect, Austria a adus prejudicii reale prin veto-ul Schengen, afirmă el, adăugând că guvernul austriac nu pare conștient de impactul produs. Lipsa recunoștinței pentru contribuția românilor Schmitt subliniază că tranziția statelor est-europene a presupus sacrificii enorme și o adaptare unilaterală la normele vestice, fără ca aceste eforturi să fie recunoscute. „Nu s-a spus niciodată un simplu ‘mulțumesc’, de exemplu pentru românii care lucrează în sistemul de sănătate din Austria”, a explicat istoricul. Un simplu gest simbolic, cum ar fi o fotografie cu asistente românce și un mesaj de recunoștință, ar fi avut un impact uriaș pentru imaginea României în UE. Diplomația simbolică, complet ignorată Aceste omagii simbolice, cu costuri reduse și valoare politică mare, au fost complet omise. „Este un eșec al politicii, dar și al diplomației”, avertizează Schmitt. El consideră că premierul Austriei ar fi trebuit să viziteze Bucureștiul și să prezinte scuze pentru veto-ul Schengen. Relații economice afectate de lipsa gesturilor politice Schmitt se întreabă dacă diplomații austrieci din România reușesc să comunice cu Ministerul de Externe de la Viena, întrucât chiar și economia austriacă ar trebui să aibă interesul menținerii unor relații bune cu România. Corectarea acestor greșeli ar fi fost posibilă prin simpla asumare a unor poziții diplomatice simbolice. Tăierea pădurilor românești, un subiect sensibil Pe lângă tema migrației, defrișarea pădurilor din România de către companii austriece este un alt subiect extrem de sensibil. „Austriecii nu realizează că acest aspect aduce voturi extremei drepte din România”, afirmă Schmitt. Simion, parte a sistemului pe care îl contestă În România, ca și în alte țări, extremiștii de dreapta și stânga folosesc discursul anti-sistem pentru a atrage voturi. Totuși, Simion, deși promovează un mesaj radical, este el însuși parte din sistem. „Această retorică nu face decât să alimenteze furia cetățenilor, care nu înțeleg că e vorba de lupte interne pentru putere”, avertizează istoricul. Poziția duplicitară a lui Simion față de Republica Moldova George Simion susține că Republica Moldova face parte din România, însă în realitate este perceput de proeuropenii de la Chișinău drept un „agent al Rusiei”. Schmitt subliniază că România nu a luat măsuri concrete și publice pentru a apăra Moldova în cazul unui atac rusesc. Mai mult, Simion și alți extremiști au încercat să blocheze măsurile de protejare a spațiului aerian românesc, sub pretextul evitării escaladării războiului. „Simion face jocul Rusiei” Pozițiile lui George Simion subminează guvernul proeuropean al Maiei Sandu din Moldova și afectează și Ucraina. Schmitt atrage atenția asupra faptului că Rusia ar putea „recompensa” România sau Ungaria cu teritorii, precum nordul Bucovinei, în schimbul recunoașterii supremației ruse – scenariu considerat absurd de istoricul elvețian. „Ar fi reconfigurări teritoriale în stilul lui Stalin, dar care presupun supunere față de Moscova”, explică el. Pericolul votului din furie: o lecție pentru întreaga Europă Schmitt încheie avertizând că discursurile lui Simion alimentează emoții atât de puternice încât rațiunea și istoria complexă nu mai au nicio șansă. „Oamenii aleg pe cine strigă cel mai tare. Votează din furie, cu convingerea că oricum nu se va întâmpla nimic. Dar tocmai asta e pericolul: consecințele sunt reale”, concluzionează istoricul.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră