duminică 23 februarie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: arme

100 articole
Eveniment

Rusia intensifică producția armelor de distrugere

Rusia intensifică producția armelor de distrugere. Vicepreşedintele Consiliului de Securitate al Rusiei, Dmitri Medvedev, a afirmat, duminică, că Rusia îşi intensifică producţia "celor mai puternice mijloace de distrugere" pentru a contracara presupusa ameninţare din partea Occidentului Rusia intensifică producția armelor de distrugere "Inamicul nostru nu s-a implantat puternic doar în gubernia Kiev a micii noastre Rusii. El este şi în Europa, în America de Nord, Japonia, Australia, Noua Zeelandă şi în alte locuri care au jurat supunere naziştilor timpurilor noastre", a scris Medvedev duminică într-un mesaj pe contul său de Telegram. "Iată de ce ne intensificăm producţia celor mai puternice mijloacelor de distrugere. Inclusiv a celor bazate pe noi principii", a adăugat fostul preşedinte rus, fără a da alte detalii. Afirmaţiile lui Medvedev intervin după ce preşedintele rus Vladimir Putin a declarat vineri, la Bişkek, ca Rusia ar putea lua în considerare adoptarea a ceea ce el a numit ca fiind conceptul loviturii preventive al Washingtonului. Lovitura nucleară preventivă "În primul rând, Statele Unite au dezvoltat conceptul de lovitură preventivă. În al doilea rând, ei dezvoltă un sistem de atac care vizează dezarmarea" inamicului, a declarat presei preşedintele Putin. Poate că Moscova ar trebui să se gândească la adoptarea "ideilor dezvoltate de americani pentru a-şi asigura propria securitate". "Doar ne gândim la asta", a precizat liderul rus, într-un răspuns la întrebarea unui reporter, în care i s-a cerut să-şi clarifice declaraţia de la începutul acestei săptămâni cu privire la utilizarea armelor nucleare. Citește și: Pentagonul a dat Ucrainei „verde” să lovească ținte din interiorul Rusiei cu ajutorul dronelor (surse The Times). SUA iau în considerare să trimită rachete cu rază lungă În urmă cu câteva zile, Vladimir Putin avertiza că riscul unui război nuclear este în creştere, dar că Rusia nu va ataca prima.

Rusia intensifică producția armelor de distrugere (sursa: kremlin.ru)
Premieră: Bulgaria trimite arme în Ucraina (sursa: Facebook/Armed Forces)
Internațional

Premieră: Bulgaria trimite arme în Ucraina

Premieră: Bulgaria trimite arme în Ucraina. Sofia va livra primul său ajutor militar în Ucraina de la începutul invaziei ruse, după ce parlamentul a aprobat vineri o listă de arme stabilită de guvernul interimar. Premieră: Bulgaria trimite arme în Ucraina Parlamentul a aprobat de asemenea trimiterea a până la 50 de militari în misiunea UE de instruire a forţelor armate ucrainene. Bulgaria a fost una din cele câteva ţări din UE care nu au trimis ajutor militar, în contextul în care Partidul Socialist, membru al precedentei coaliţii de guvernare şi favorabil Rusiei, a blocat în mai o propunere anterioară. Lista armelor aprobate este clasificată, însă oficiali guvernamentali au precizat că Sofia va trimite în principal arme uşoare şi muniţie. Ministrul interimar al Apărării, Dimitar Stoianov, a spus că Bulgaria, ţară membră a NATO, nu îşi permite să îşi trimită sisteme de rachete antiaeriene sau avioanele MIG-19 şi SU-25, de producţie sovietică, dorite de Kiev. "Abordarea mea a fost conservatoare, deoarece trebuie să asigur capacităţile de apărare ale Bulgariei. Ajutorul este în acord deplin cu priorităţile Ucrainei, dar nu trimitem sistemele S-300 şi nici avioanele MIG-29 sau SU-25", a declarat vineri Stoianov la Nova TV. Exporturi crescute către Polonia Deşi Bulgaria nu a trimis până acum arme Ucrainei, producătorii săi de armament au înregistrat o creştere a exporturilor, conform unui raport din noiembrie al Asociaţiei Industriale Bulgare. În august, Ministerul Economiei a aprobat acorduri pentru exporturi de arme de peste un miliard de leva (512 milioane de euro), majoritatea având ca destinaţie Polonia, unul din centrele esenţiale pentru trimiterea de arme în Ucraina. Citește și: Putin recunoaște că abia are cu ce să îmbrace recruții, dar amenință cu hipersonice nucleare. Și se declară dezamăgit de Merkel Un număr total de 148 din cei 240 de parlamentari au votat vineri în favoarea trimiterii de arme Ucrainei, socialiştii şi Partidul Renaşterea, pro-rus şi ultranaţionalist, exprimându-se împotrivă.

Unitatea occidentală, subminată de economia SUA (sursa: Facebook/The White House)
Internațional

Unitatea occidentală, subminată de economia SUA

Unitatea occidentală, subminată de economia SUA. În timp ce ţările din UE suferă, Statele Unite fac o avere de pe urma războiului din Ucraina, prin vânzarea gazului la preţuri astronomice, vânzări de arme şi politici care distorsionează concurenţa, ceea ce ameninţă unitatea occidentală în faţa războiului pornit de preşedintele rus Vladimir Putin, afirmă oficiali europeni citaţi de publicaţia Politico.eu într-un articol publicat joi. Unitatea occidentală, subminată de economia SUA "Adevărul este că, dacă priviţi atent, ţara care obţine cel mai mult profit din acest război este SUA, pentru că ei vând mai mult gaz şi la preţuri mai mari, şi de asemenea pentru că vând mai multe arme", remarcă unul dintre aceşti oficiali europeni care au vorbit sub protecţia anonimatului. "Ne aflăm cu adevărat într-un moment istoric", spune un alt oficial european de rang înalt, care atrage atenţia asupra dublei lovituri pe care o primeşte UE prin creşterea preţurilor la energie şi subvenţiile prin care administraţia preşedintelui american Joe Biden ajută companiile americane şi astfel este afectată competitivitatea celor europene. De aici şi riscul ca opinia publică europeană să se manifeste atât împotriva efortului de război, cât şi împotriva alianţei transatlantice. "America trebuie să-şi dea seama că opinia publică se schimbă în multe ţări ale UE", subliniază interlocutorul citat. Şi şeful diplomaţiei europene, Josep Borrell, a îndemnat Washingtonul să răspundă preocupărilor europene. "Americanii - prietenii noştri - iau decizii care au un impact economic asupra noastră", a spus el într-un interviu pentru Politico. Gaze, inflație, arme Punctul major de tensiune între UE şi SUA în ultimele săptămâni îl reprezintă subvenţiile acordate de administraţia Biden prin Legea de Reducere a Inflaţiei (Inflation Reduction Act - IRA), care potrivit Bruxellesului afectează exporturile europene şi ameninţă să distrugă industriile din UE. De asemenea, în timp ce încearcă să-şi reducă dependenţa faţă de energia rusească, statele UE cumpără din SUA gaze naturale lichefiate (GNL), pentru care plătesc de patru ori mai mult decât preţul practicat pe piaţa americană. Citește și: EXCLUSIV „Tun” uriaș pe dezinsecție pus la cale de CJ Ilfov, condus de liberalul Hubert Thuma: drumurile din județ, lungite din pix de zeci de ori. Comuna Vidra ar avea 1.729 km de drumuri Pe plan militar, după ce unele state din UE au trimis arme şi muniţii Ucrainei, reducându-şi astfel considerabil propriile stocuri, acum au nevoie să le completeze, astfel că industria militară a SUA va beneficia de o înmulţire a comenzilor. Biden se face că nu înțelege În timp ce preşedintele francez Emmanuel Macron a descris drept "neprietenoase" preţurile gazelor americane, iar ministrul german al economiei Robert Habeck a cerut Washingtonului să arate mai multă "solidaritate" reducând aceste preţuri, alţi miniştri şi diplomaţi din blocul comunitar îşi mărturisesc nervozitatea faţă de modul în care Biden pur şi simplu ignoră impactul politicilor sale interne asupra aliaţilor europeni. Când, la summitul G20 din Bali, liderii europeni l-au abordat pe liderul de la Casa Albă în legătură cu preţurile mari ale gazelor americane, Biden a părut pur şi simplu că nu cunoaşte problema. "Europenii sunt în mod vizibil iritaţi de lipsa de informare şi consultare prealabilă din partea SUA", declară pentru Politico David Kleimann, de la think tank-ul Bruegel. Oficiali de pe ambele maluri ale Atlanticului recunosc riscurile acestei atmosfere tot mai toxice asupra alianţei occidentale. Iar gâlceava între aliaţi este exact ce-şi doreşte preşedintele rus Vladimir Putin, constată diplomaţi europeni şi americani intervievaţi de Politico.

Israelul ar putea trimite arme Ucrainei (sursa: Facebook/Israeli Defense Forces)
Internațional

Israelul ar putea trimite arme Ucrainei

Israelul ar putea trimite arme Ucrainei. Fostul preşedinte rus şi actual număr doi al Consiliului de Securitate al Rusiei, Dmitri Medvedev, a avertizat Israelul că livrarea de arme către Ucraina va "distruge" relaţia cu Rusia. Israelul ar putea trimite arme Ucrainei "Israelul pare să se pregătească să livreze arme regimului de la Kiev. Este un pas foarte imprudent. El va distruge toate relaţiile interstatale dintre ţările noastre", a declarat vicepreşedintele Consiliului de Securitate al Rusiei pe contul său de Telegram. Dacă o astfel de decizie este într-adevăr luată, Israelul ar avea "motive să-i declare pe Bandera şi Şuhevici eroii săi", a adăugat acesta. Medvedev se referea la controversaţii Stepan Bandera şi Roman-Taras Şuhevici, văzuţi de unii ucraineni drept eroi care au luptat pentru independenţă, iar de alţii, criminali de război antisemiţi, implicaţi în uciderea a până la 100.000 de evrei şi polonezi în timpul celui de-al doilea Război Mondial. Doar echipamente militare neletale Ministrul israelian al diasporei, Nahman Shai, a declarat într-un tweet că ţara sa ar trebui să înceapă să ofere asistenţă militară Ucrainei, pe măsură ce Iranul ar fi furnizat rachete balistice Rusiei, aminteşte agenţia de presă rusă Interfax. Citește și: Pentru că a furnizat Rusiei drone ucigașe, Iranul trebuie sancționat mai dur de UE, susține Kievul În mai, potrivit relatărilor, Israelul nu a permis Berlinului să furnizeze Ucrainei rachete antitanc fabricate în Germania cu tehnologie israeliană şi sub licenţă israeliană. Un purtător de cuvânt al Ministerului Apărării israelian a spus atunci că ţara sa va furniza Ucrainei doar echipamente militare neletale. În postarea sa, Medvedev a reînnoit acuzaţiile de "nazism" la adresa Ucrainei, una dintre justificările prezentate de Moscova pentru a explica invazia împotriva vecinului său, notează France Presse. No comment Întrebată despre aceste comentarii, o purtătoare de cuvânt a premierului israelian, Yair Lapid, a declarat că afirmaţiile lui Medvedev nu vor fi comentate de cabinetul său. În trecut, Ucraina a cerut Israelului să o sprijine în faţa Rusiei, în contextul în care autorităţile israeliene şi ruse menţin relaţii strânse. Autorităţile israeliene şi-au limitat până acum cooperarea cu Ucraina la ajutor umanitar şi livrări de materiale neletale pentru a menaja relaţia lor cu Moscova, notează France Presse. Israelul a devenit de asemenea un refugiu pentru criticii Kremlinului şi chiar celebrităţi ruse s-au mutat acolo de la ofensiva Rusiei din 24 februarie împotriva vecinului său.

Rusia rămâne fără arme Foto: Kremlin.ru
Eveniment

Rusia rămâne fără arme

Șeful spionajului cibernetic din Marea Britanie, Jeremy Fleming, aflat în fruntea Government Communications Headquarters (GCHQ) a afirmat, la BBC, că Rusia rămâne fără arme în Ucraina. În plus, potrivit lui Fleming, militarii de pe front sunt epuizați și, în disperare se apelează la pușcăriași și trupe fără experiență. Fleming ar urma să țină, azi, un discurs la Royal United Service Institute, un thin-tank, la care va vorbi și despre amenințarea reprezentată de China comunistă. Rusia rămâne fără arme Vladimir Putin a făcut erori strategice în războiul din Ucraina, parțial și pentru că există atât de puțin control asupra conducerii sale, va spune șeful agenției britanice de spionaj GCHQ în discursul de marți. Jeremy Fleming Foto: GCHQ Soldații Rusiei rămân fără provizii și muniții, iar câștigurile inițiale obținute de Moscova sunt pierdute, este de așteptat să adauge Jeremy Fleming, care apare rar în spațiul public. „Știm - și comandanții ruși de pe teren știu - că rămân fără muniție”, va afirma șeful GCHQ. Însă, la BBC, el a spus că Rusia are încă rezerve mari și o mașinărie militară „foarte capabilă”. „Are rezerve foarte, foarte, mari și expertiză și, totuși, este suprasolicitată în Ucraina”, a apreciat Fleming. „Departe de inevitabila victorie militară rusă pe care a avansat-o mașina lor de propagandă, este clar că acțiunea curajoasă a Ucrainei pe câmpul de luptă și în spațiul cibernetic schimbă direcția”, va mai spune, azi, Fleming. The @GCHQ director will say Ukrainian armed forces are “turning the tide” on the physical battlefield as well as in cyberspace.In a speech at @RUSI_org, he will call decision-making by President Vladimir Putin “flawed”. 2/— Deborah Haynes (@haynesdeborah) October 10, 2022 Concentrându-se direct asupra președintelui rus, Fleming este de așteptat să afirme că deciziile sale s-au dovedit a fi viciate, întrucât nu are opoziție internă, și că s-a angajat într-o „strategie cu mize mari care duce la erori strategice de judecată”. Citește și: Vladimir Yevtușenkov, oligarhul lui Putin care produce dronele Orion folosite în Ucraina pentru a ucide civili, are afaceri profitabile în România, deși e sancționat de Occident În sumarul publicat înainte de discurs, se arată că Fleming va vorbi și despre amenințarea dinspre Beijing: „Eforturile Beijingului de a exploata capabilitățile de control și supraveghere în tehnologiile emergente reprezintă „o amenințare pentru noi toți”, care trebuie abordată printr-o acțiune occidentală concertată”. Țările care acceptă așa-zisul ajutor economic al Chinei își vor gaja viitorul, a mai avertizat șeful GCHQ.

BBC critică Franța, care nu trimite suficiente arme Kievului Foto: Twitter
Internațional

BBC critică Franța, nu trimite suficiente arme

BBC publică, pe site-ul său, un material în care critică Franța, care nu trimite suficiente arme Kievului. Livrările de arme ale Parisului către regimul Zelenski sunt mult sub Germania sau Polonia, arată BBC. BBC critică Franța, care nu trimite suficiente arme „Dacă Franța vrea să conducă Europa către o nouă eră a autonomiei militare, de ce contribuția sa la efortul de război din Ucraina este atât de mică? Aceasta este întrebarea incomodă pusă de unii dintre cei mai importanți gânditori strategici ai țării, care îl presează pe președintele Emmanuel Macron să ia o decizie urgentă privind transferarea mai multor arme către Kiev”, arată BBC. Analizele citate de BBC arată că Franța livrat doar 2% din armamentul și muniția trimise Ucrainei, în ce Germania a livrat 9%, Polonia - 22%, iar SUA - 49%. Un analist militar francez, François Heisbourg, a spus, pentru BBC, că nu a vrut să creadă aceste statistici, așa că a verificat greutatea cantităților de echipament militar livrat: Franța era pe locul nouă. Însă oficialii francezi ai apărării spun că adevărata măsură a ajutorului militar este calitatea, nu cantitatea. Unele țări furnizează cantități foarte mari de echipamente învechite. Ei arată că Franța a oferit 18 unități de artilerie autopropulsate Caesar. Însă cele 18 unități Caesar reprezintă un sfert din artileria autopropulsată a Franței și dacă ar livra mai multe, țara ar deveni vulnerabilă și nu și-ar putea apăra interesele în alte regiuni, precum Sahel. Le Monde a scris însă, acum două zile, că Franța ar putea să mai trimită Ucrainei între șase și 12 sisteme Caesar, sisteme destinate inițial Danemarcei. Citește și: Defensiva rusă la nord de Herson pare să se prăbușească rapid. Un blogger ucrainean susține că forțele Kremlinului au cerut sprijin aerian pe rețelele sociale „Multe țări din estul Europei sunt reticente față de președintele Macron, despre care cred că a fost mult prea indulgent față de Putin (…) în primele luni de război. A prins rădăcini o narațiune conform căreia Franța are un sentiment ambivalent cu privire la un triumf ucrainean”, mai scrie BBC.

SUA către Rusia: Nu folosiți nucleare! (sursa: Facebook/The White House)
Internațional

SUA către Rusia: Nu folosiți nucleare!

SUA către Rusia: Nu folosiți nucleare! Guvernul american comunică direct şi în privat cu Moscova de luni de zile pentru a alerta regimul lui Vladimir Putin asupra "gravelor consecinţe" pe care le-ar avea utilizarea armelor nucleare în Ucraina, scrie The Washington Post în ediţia sa de vineri, potrivit EFE. SUA către Rusia: Nu folosiți nucleare! Consecinţele asupra cărora SUA au avertizat Rusia în cazul în care ar folosi arma nucleară sunt "în mod deliberat neclare" tocmai pentru a spori îngrijorarea Kremlinului cu privire la un ipotetic răspuns american, notează publicaţia, care citează surse guvernamentale de la Washington, sub rezerva anonimatului. Miercuri, preşedintele Vladimir Putin a fluturat "armele viitorului" pentru a avertiza NATO că Rusia dispune de un arsenal nuclear "fără egal" care îi permite să contracareze orice ameninţare occidentală. "Aş dori să amintesc că şi ţara noastră dispune de diferite sisteme ofensive iar, în unele componente, acestea sunt mai moderne decât cele deţinute de ţările NATO", a afirmat Putin miercuri în discursul său televizat către naţiune în care a anunţat mobilizarea "parţială" pentru a trimite noi forţe în Ucraina. Ce face racheta hipersonică? Preşedintele rus, care în urmă cu patru ani a prezentat lumii o nouă armă hipersonică capabilă să eludeze scutul antirachetă al SUA şi să ajungă în orice punct de pe glob, a adăugat că Moscova nu va ezita să folosească toate mijloacele de care dispune pentru a-şi apăra ţara şi poporul. Citește și: Narațiunea în spatele căreia Putin încearcă să-și ascundă eșecul după invadarea Ucrainei: Rusia luptă cu întregul Occident, care a devenit parte în conflict înarmând forțele Kievului "Aceasta nu este o cacealma", a ţinut să sublinieze Putin, care a plasat în alertă forţele de descurajare nucleară ale Rusiei încă din primele zile ale "operaţiunii militare speciale", aşa cum numeşte Kremlinul invazia sa în Ucraina, declanşată la 24 februarie. Kremlinul a pledat întotdeauna pentru o paritate nucleară cu SUA prin triada sa - submarine atomice, rachete intercontinentale şi aviaţie strategică - dar în ultimii ani se laudă cu un "super-armament" fără analogii în lume.

SUA trimit noi arme în Ucraina (sursa: CNN)
Internațional

SUA trimit noi arme în Ucraina

SUA trimit noi arme în Ucraina. Statele Unite constată "o schimbare de dinamică din partea forţelor armate ucrainene", angajate într-o contraofensivă fulgerătoare, şi vor anunţa un nou ajutor militar "în zilele următoare", a făcut cunoscut marţi un purtător de cuvânt al Casei Albe. SUA trimit noi arme în Ucraina "Îl las pe preşedintele Zelenski (...) să decidă dacă are impresia că a ajuns la un punct de cotitură pe plan militar, dar clar, cel puţin în Donbas, există o dinamică", a mai spus John Kirby, coordonatorul pentru comunicaţii strategice al Consiliului de Securitate Naţională de la Casa Albă. "Vom continua să-l sprijinim", a spus el, adăugând: "Suntem în strâns contact cu ucrainenii, vorbim cu ei în fiecare zi". Avertizând în acelaşi timp: "Este război, iar războiul este imprevizibil". Citește și: Putin începe să se confrunte cu „protestul patriotic” al „uliilor”: este contestat, uneori virulent, chiar în Rusia, de naționaliști și susținători ai invadării Ucrainei "O mare parte din echipamentele pe care le-am livrat în ultimele săptămâni şi luni s-au dovedit importante şi eficient în capacitatea ucrainenilor de a trece la ofensivă", a adăugat John Kirby. "Veţi vedea o altă componentă de asistenţă militară în următoarele zile", a promis el. Ucraina a raportat luni noi succese militare, spunând că a ajuns la frontiera cu Rusia şi a restabilit într-o lună controlul asupra unei suprafeţe de şapte ori mai mare decât capitala Kiev.

Ucraina: român, ruși, contrabandă cu arme (sursa: Facebook/Служба безпеки України)
Eveniment

Ucraina: român, ruși, contrabandă cu arme

Ucraina: român, ruși, contrabandă cu arme. 24 de angajați ai Serviciului Vamal din Ucraina au fost concediați iar patru cetățeni străini, printre care și un român, au pierdut cetățenia ucraineană în urma unei anchete a Serviciului de Securitate a Statului (SBU), care vizează influența Rusiei asupra activității autorităților vamale din țara invadată de Rusia, potrivit SBU. În urma perchezițiilor la persoanele suspecte, s-au găsit arme, muniții și explozibili. Ucraina: român, ruși, contrabandă cu arme Persoanele anchetate de serviciile secrete din Ucraina au fost implicate în activități ilegale și încercau să influențeze funcționarii vamali. Potrivit SBU, românul și cei trei ruși se aflau pe lista de contrabandiști a autorităților. Serviciile secrete ucrainene susțin că aceștia au încercat să eludeze restricțiile, au desfășurat activități ilegale și au încercat să influențeze oficiali ucraineni. Citește și: Scandalul Blue Air pe înțelesul tuturor: un faliment dirijat, un ajutor de stat suspect și un brânci final de la UDMR, deloc dezinteresat Sub supravegherea Parchetului General, au fost efectuate 23 de percheziții, în urma cărora au fost găsite arme, muniții și explozibili. În prezent, 24 de ofițeri vamali, inclusiv înalți funcționari publici, au fost deja suspendați din funcție.

Arctica, cel mai nou teatru militar (sursa: Facebook/NATO)
Internațional

Arctica, cel mai nou teatru militar

Arctica, cel mai nou teatru militar. NATO şi SUA îşi semnalează intenţia de a-şi spori prezenţa în Arctica, în contextul activităţii militare tot mai intense a Rusiei în propriile regiuni arctice, relatează DPA. Arctica, cel mai nou teatru militar "NATO trebuie să îşi crească prezenţa în Arctica", a declarat secretarul general al Alianţei Nord-Atlantice, Jens Stoltenberg, pentru ziarul Welt am Sonntag din Germania. El a adăugat că Rusia este pe care să îşi redeschidă bazele din epoca sovietică din teritoriile sale arctice şi să staţioneze acolo arme de ultimă generaţie, cum ar fi rachete hipersonice. China şi-a arătat la rândul său un interes tot mai mare în regiune, a mai spus Stoltenberg. Citește și: Putin își continuă politica de rusificare a ucrainenilor aflați în situații dificile și care ajung în Rusia: drept de muncă și ședere nelimitate Vineri, Departamentul de Stat al SUA a anunţat că va numi în premieră un ambasador în regiunea arctică. Planul, care mai trebuie aprobat de Senat, are ca scop promovarea "intereselor americane şi cooperarea cu aliaţii şi partenerii din Arctica", se arată într-un comunicat al Departamentului de Stat. Regiunea arctică include teritorii care aparţin Rusiei, Statelor Unite, Canadei, Danemarcei, Finlandei, Islandei, Norvegiei şi Suediei.

Putin, părăsit de Tokaev, președintele Kazahstanului (sursa: kremlin.ru)
Internațional

Putin, părăsit de Tokaev, președintele Kazahstanului

Putin, părăsit de Tokaev, președintele Kazahstanului. Acest stat, vecin şi aliat al Rusiei, a suspendat toate exporturile de arme timp de un an, a declarat sâmbătă guvernul său, pe fondul conflictului din Ucraina şi al sancţiunilor occidentale împotriva Moscovei, relatează Reuters. Putin, părăsit de Tokaev, președintele Kazahstanului Fostă republică sovietică, care are, de asemenea, legături economice intense cu Kievul, a evitat să ia parte vreuneia din tabere în criza ucraineană, pronunţându-se pentru o rezolvare paşnică. Guvernul kazah nu a oferit vreun motiv în declaraţia sa de sâmbătă pentru decizia de a-şi suspenda exportul de arme pentru un an. Citește și: Putin își continuă politica de rusificare a ucrainenilor aflați în situații dificile și care ajung în Rusia: drept de muncă și ședere nelimitate Kazahstanul produce o gamă largă de echipamente militare, inclusiv nave, vehicule blindate şi artilerie, mitraliere, viziere de noapte, grenade, torpile şi echipamente de protecţie. Guvernul nu a indicat care din aceste articole erau exportate. În iunie, preşedintele kazah Kasîm-Jomart Tokaev a declarat la Forumul economic de la Sankt-Petersburg, în prezenţa omologului său rus, Vladimir Putin, că ţara sa nu va recunoaşte independenţa autoproclamatelor republici populare Lugansk şi Doneţk din estul Ucrainei, numindu-le "cvasi-state".

România a donat Ucrainei echipamente militare (sursa: presidency.ro)
Eveniment

România a donat Ucrainei echipamente militare

România a donat Ucrainei echipamente militare începând cu 27 februarie 2022, respectiv din a patra zi a războiului declanșat de Federația Rusă prin invadarea țării vecine, iar costurile donațiilor efectuate de statul român până pe 4 martie sunt rambursate parțial de către Uniunea Europeană, se arată într-un document al Ministerul Apărării Naționale (MapN), analizat de Profit.ro. România a donat Ucrainei echipamente militare Conform acestuia, doar în perioada 27 februarie – 11 martie, statele membre UE au efectuat donații militare către regimul de la Kiev în valoare totală de aproape 600 milioane euro. "La data de 28 februarie 2022, Consiliul UE a adoptat două Decizii privind asistența Forțelor armate din ucraina (UAF) cu echipamente pentru apărare, atât letale, cât și non-letale. (...) Prin aceste acte juridice, s-a convenit ca ministerele Apărării din statele membre UE (inclusiv MapN) sunt actori de implementare pentru măsurile de asistență acordate UAF, stabilind baza legală pentru rambursarea echipamentelor donate UAF de către ministerele apărării. Citește și: Sistemele americane de rachete HIMARS de mare precizie și rază medie de acțiune schimbă jocul în Ucraina: o bază rusească din Herson a fost făcută una cu pământul. Panică în Crimeea Drept urmare, pentru sumele rambursate agreate de Comitetul EPF pentru pilonul de asistență (în care România este reprezentată de MAE), administratorul EPF (de la Comisia Europeană) urmează să semneze contracte (acorduri de contribuție) cu ministerele Apărării care au donat echipamente către UAF", scrie în document.

Putin, arme juntei militare din Myanmar (sursa: kremlin.ru)
Internațional

Putin, arme juntei militare din Myanmar

Putin, arme juntei militare din Myanmar. Rusia şi Myanmar îşi vor întări cooperarea în domeniul apărării, a anunţat marţi Ministerul Apărării al Federaţiei Ruse, după o întrevedere între liderul juntei militare birmane Min Aung Hlaing şi oficiali de rang înalt ai ministerului rus, informează Reuters. Putin, arme juntei militare din Myanmar Ministerul rus a precizat într-un comunicat că întrevederea a avut loc luni, la Moscova, şi că Hlaing a fost în Rusia într-o vizită privată. "Întrevederea a confirmat deschiderea reciprocă de a întări în mod substanţial cooperarea multilaterală dintre departamentele militare ale celor două ţări", se spune în comunicatul Ministerului Apărării rus, citat de Reuters. Thomas Andrews, raportor special al ONU pentru situaţia drepturilor omului în Myanmar, a spus în februarie că Rusia a furnizat juntei militare drone, două tipuri de avioane de luptă şi două tipuri de vehicule blindate, unul cu sisteme de apărare antiaeriană. Un an și jumătate de la lovitura militară de stat Lovitura militară din februarie 2021 a cufundat Myanmarul în haos. Aproape 1.800 de civili au fost ucişi de forţele de securitate şi peste 13.000 au fost arestaţi, potrivit unui observator local. Miliţii au ridicat armele împotriva juntei în mai multe regiuni din Myanmar. După ce a fost înlăturată de la putere, fosta lideră birmană destituită, Aung San Suu Kyi, s-a aflat în arest la domiciliu într-un loc ţinut secret din Naypyidaw, alături de mai mulţi angajaţi casnici şi de câinele ei. Laureata premiului Nobel pentru pace, în vârstă de 77 de ani, a ieşit din arestul la domiciliu doar pentru audierile din procesul său fluviu. ONU: Junta militară, crime în masă Aung San Suu Kyi a mai stat aproape 15 ani în arest la domiciliu în timpul precedentelor dictaturi militare. În cadrul detenţiei sale actuale, legăturile sale cu exteriorul se limitează doar la scurte întâlniri cu avocaţii săi înainte de audieri. Citește și: Putin și Lukașenko, șuetă delirantă: Occidentul are planuri să atace Rusia și Belarus Ea a fost deja găsită vinovată pentru corupţie, instigare la violenţă, încălcarea regulilor sanitare legate de COVID-19, precum şi încălcarea legii telecomunicaţiilor, iar un tribunal a condamnat-o la 11 ani de închisoare. Investigaţii ale ONU au arătat că junta militară din Myanmar a comis crime în masă şi crime împotriva umanităţii. Cu toate acestea, junta susţine că vrea să restabilească pacea şi ordinea.

Biden promite interzicerea armelor de asalt (sursa: Facebook/The White House)
Internațional

Biden promite interzicerea armelor de asalt

Biden promite interzicerea armelor de asalt. Preşedintele Joe Biden a declarat luni că Statele Unite sunt "năpădite de arme de război" şi că el este decis să interzică armele de asalt care sunt folosite în mod frecvent în incidentele armate cu număr mare de victime, relatează Reuters. Biden promite interzicerea armelor de asalt "Sunt hotărât să interzic aceste arme din nou. Nu mă voi opri până facem acest lucru", a spus Biden cu ocazia unui eveniment găzduit de Casa Albă. "Armele de asalt trebuie să fie interzise. Ele au fost interzise. Sunt decis să interzic din nou aceste arme şi încărcătoarele cu capacitate mare", a adăugat el. Liderul american şi-a exprimat susţinerea pentru Al Doilea Amendament din Constituţia SUA, care conferă americanilor dreptul de a deţine arme de foc, dar a precizat că "dreptul de a purta arme nu este un drept absolut de a-i domina pe toţi ceilalţi". Crimă în masă la parada de ziua națională În urmă cu o săptămână, suspectul Robert Crimo III a omorât şapte oameni şi a rănit alţi aproape 30 la o paradă locală de 4 iulie într-o suburbie a metropolei americane Chicago. El îşi achiziţionase arma de asalt în mod legal, deşi se ştia că deţine şi un arsenal de cuţite şi în 2019 ameninţase că vrea să-şi omoare întreaga familie, determinând intervenţia poliţiei. Citește și: EXCLUSIV Dîncu îl trimite pe generalul Incicaș, șeful înzestrării Armatei, la Paris pentru a negocia rezolvarea licitației pentru corvete. Proiectul, prioritate zero pentru Franța Militanţii împotriva violenţelor comise cu arme de foc susţin măsuri cum sunt creşterea limitei de vârstă pentru achiziţionarea anumitor arme şi interzicerea folosirii de încărcătoare cu capacitate mare.

Traficantul Vicktor Bout, ramificații în România (sursa: stiri.tvr.ro)
Internațional

Traficantul Vicktor Bout, ramificații în România

Traficantul Viktor Bout, ramificații în România. Ea este o vedetă a baschetului profesionist american, acuzată că avea ulei de hașiș în bagaj. El este un celebru traficant de arme rus, cunoscut sub numele de „Negustorul Morții”, care ispășește o pedeapsă de 25 de ani închisoare în SUA, pentru că a plănuit să vândă arme unor oameni care intenționau să ucidă americani. Un târg extrem de complicat Iar Kremlinul pare interesat să le lege sorțile, într-o potențială înțelegere cu administrația Biden care le-ar aduce amândurora libertatea, scrie The New York Times. Disparitatea mare dintre cazurile lui Brittney Griner și Viktor Bout evidențiază dificultatea extremă cu care s-ar confrunta președintele american Joe Biden dacă ar căuta un schimb de prizonieri pentru a obține eliberarea baschetbalistei din WNBA, aflată în detenție la Moscova. Administrația Biden, reticentă în a crea situații ce ar putea duce la arestarea sau răpirea americanilor din străinătate, s-ar afla sub presiune ca să justifice eliberarea unui lord al crimei organizate precum Vikotr Bout. Griner, "deținută pe nedrept" În același timp, Biden este sub presiune pentru a o elibera pe Griner, care a fost arestată pe un aeroport din zona Moscovei în februarie și pe care Departamentul de Stat a clasificat-o ca fiind „deținută pe nedrept”. Acest lucru reflectă îngrijorarea că Kremlinul își testează pârghia în confruntarea tensionată dintre Statele Unite și Rusia asupra Ucrainei. Săptămâna trecută, zeci de grupuri americane reprezentând oameni de culoare, femei și LGBTQ, au trimis o scrisoare în care îl îndeamnă pe Joe Biden să „încheie o înțelegere pentru a o aduce pe Brittney acasă, în America, imediat și în siguranță”. Procesul lui Brittney Griner a început săptămâna trecută și a fost amânat până joi. Schimb de prizonieri? Viktor Bout, în vârstă de 55 de ani, un fost ofițer militar sovietic care a făcut avere în traficul global de arme înainte de-a fi prins într-o operațiune federală, ar putea fi prețul afacerii. Oficialii ruși îl vor de ani de zile pe Bout, iar în ultimele săptămâni instituțiile de presă ruse au legat direct cazul lui de cel al lui Griner. Unii, inclusiv serviciul de știri de stat Tass, au susținut chiar că discuțiile cu Washingtonul pentru un posibil schimb sunt deja în curs, lucru pe care oficialii americani nu îl confirmă. Citește și: Romgaz a semnat pe un miliard de dolari pentru Exxon România, dar va plăti peste două miliarde de dolari: companie are datorii de aproape cinci miliarde de lei Avocatul newyorkez al lui Bout, Steve Zissou, a declarat într-un interviu că oficialii ruși fac presiuni pentru a-l elibera pe acesta, care a fost condamnat în 2011 pentru că s-a oferit să vândă arme, inclusiv rachete antiaeriene, agenților federali sub acoperire, deghizați în membri ai Forțelor Armate Revoluționare din Columbia (FARC). Zissou a spus că s-a întâlnit cu Anatoly I. Antonov, ambasadorul Rusiei în Statele Unite, în iunie la Washington și că oficialul rus i-a spus că eliberarea lui Bout este o prioritate „uriașă” pentru guvernul rus. Traficantul Vicktor Bout, ramificații în România Afacerile lui Viktor Bout au trecut și prin România. În primăvara lui 2001, garda de coastă din Cuba aresta trei cetăţeni americani înarmaţi cu pistoale mitralieră de fabricaţie românească AK-47. Incidentul survenise la puţine zile după ce poliţia britanică descinsese la un depozit de muniţie al Armatei Republicane Irlandeze în care, printre alte arme, se afla şi un stoc consistent de AK-47. Acelaşi tip de arme fusese identificat şi în dotarea rebelilor congolezi. Nu mai puţin de 20.000 de astfel de pistoale mitralieră, fabricate la Cugir, fuseseră exportate în mod legal în Uganda, printr-un broker slovac – însă, cumva, din acel punct, au ajuns în mâinile insurgenţilor într-o zonă cu un conflict atât de sângeroas ca cel din Congo. În lunile ce au urmat acestor descoperiri, un anume personaj, considerat de unii ca fiind „mare” în piaţa contrabandei cu arme şi de alţii ca fiind, de fapt, doar un pion, a fost văzut făcând naveta între Moscova şi Bucureşti, potrivit Știrile TVR.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră