sâmbătă 22 februarie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: armament

37 articole
Internațional

Germania, livrări importante de arme, Ucrainei

Germania, livrări importante de arme, Ucrainei. Ministerul Apărării de la Kiev a anunțat, luni, primirea unui nou pachet extins de arme din Germania. Germania, livrări importante de arme, Ucrainei Ucraina va primi din partea Germaniei tancuri, sisteme antiaeriene și muniție. Citește și: Radu Marinescu, avocatul care fost numit ministru al Justiției, controlat de cuplul Lia Olguța Vasilescu – Claudiu Manda, a încasat sute de mii de lei din contracte cu primari pesediști din Dolj și Gorj Confirmat și de guvernul german, pachetul va include: 15 tancuri Leopard 1A5 2 tancuri antiaeriene Gepard 1 obuzier autopropulsat Panzerhaubitze 2000 2 sisteme antiaeriene Iris-T 2 lansatoare de rachete Patriot Sistemele antiaeriene, cruciale pentru Ucraina Sistemele Iris-T și Patriot joacă un rol vital în apărarea Ucrainei împotriva atacurilor tot mai frecvente cu drone și rachete ale Rusiei. Guvernul german a reiterat angajamentul său de a furniza mai multe astfel de sisteme, promisiune făcută încă din 2023. În plus, Germania a livrat 65.000 de runde de muniție pentru Gepard și muniție suplimentară pentru Iris-T. Sprijin aerian: rachete AIM-9L/I Berlinul a inclus în pachet și rachete aer-aer AIM-9L/I, care permit avioanelor de vânătoare ale Ucrainei să lovească ținte aeriene cu mai multă eficiență. Pe lângă armele grele, noul pachet german cuprinde camioane, drone, sisteme radar și alte echipamente esențiale, menite să întărească apărarea Ucrainei. Germania: sprijin militar de 28 de miliarde de euro Germania a furnizat sau a promis sprijin militar în valoare de aproximativ 28 de miliarde de euro, fiind al doilea cel mai mare susținător al Ucrainei după SUA. Din această sumă, majoritatea a fost direcționată către achiziția de arme din industrie, în timp ce 5,2 miliarde de euro reprezintă livrări directe din stocurile armatei germane. Ucraina: aproape trei ani de rezistență Ucraina continuă să se apere de invazia pe scară largă a Rusiei, declanșată în februarie 2022. Pachetul extins din Germania reflectă angajamentul internațional de a sprijini Kievul în lupta sa pentru independență.

Germania, livrări importante de arme, Ucrainei (sursa: Facebook/Volodimir Zelenski)
Armament, muniție, introduse ilegal în România (sursa: Inquam Photos/George Călin)
Eveniment

Armament, muniție, introduse ilegal în România

Armament, muniție, introduse ilegal în România. Poliţiştii au descoperit vineri, în timpul unei ample operaţiuni desfăşurate la nivel naţional, 299 de arme deţinute nelegal, dintre care 139 de arme scurte şi 160 de arme lungi, 10 arbalete, dar şi 91.028 de proiectile/alice. Armament, muniție, introduse ilegal în România De asemenea, au fost ridicate 157 de cartuşe cu gaze, 63 de cartuşe letale, 28 de săgeţi, precum şi 12 kilograme de articole pirotehnice. Citește și: EXCLUSIV Exarhu nu poate invoca GDPR când vine vorba de mașina cu care circulă: BMW-ul nu este proprietatea sa, persoană fizică, ci a unei firme, persoană juridică, plătit în leasing În urma descinderilor, 80 de persoane au fost conduse la sediul unităţilor de poliţie pentru audieri. Armele şi muniţia aferentă au fost comercializate în România, prin intermediul unui site, de către o firmă din afara ţării. Perchezițiile Poliției Române Potrivit Poliţiei Române, la operaţiunea de vineri au participat aproximativ 1.000 de poliţişti din cadrul structurilor arme, explozivi şi substanţe periculoase, împreună cu cei din cadrul structurilor de ordine publică, rutieră, investigaţii criminale, criminalistică, acţiuni speciale. Poliţiştii au documentat activitatea unei societăţi comerciale din afara teritoriului ţării, care, prin intermediul unui site, ar fi comercializat, pe teritoriul României, către persoane fizice, arme din categoria celor supuse autorizării şi diferite tipuri de muniţie aferente acestora, fără a respecta condiţiile legii privind regimul armelor şi al muniţiilor. Activitatea s-a desfăşurat prin plasarea de comenzi către magazinul online, iar societatea în cauză ar fi livrat armele şi muniţiile către cumpărătorii români, prin intermediul firmelor de curierat care introduc bunurile în ţară, fără a declara acest fapt autorităţilor vamale şi fără a îndeplini condiţiile solicitate de legislaţia naţională în acest domeniu. În ceea ce priveşte condiţiile generale de autorizare pentru aceste arme neletale supuse autorizării, persoanele nu trebuie să fie condamnate cu executare pentru fapte săvârşite cu intenţie, să nu fie inculpate în momentul în care solicită această autorizare, trebuie să fie apte medical şi psihologic, să nu prezinte un pericol pentru ordinea publică şi siguranţa naţională, viaţa sau integritatea persoanelor.

Kievul cere finanțare pentru producția armamentului (sursa: Facebook/General Staff of the Armed Forces of Ukraine)
Internațional

Kievul cere finanțare pentru producția armamentului

Kievul cere finanțare pentru producția armamentului. Ucraina este capabilă să producă mai mult armament, dar îi lipseşte finanţarea necesară, au afirmat sâmbătă responsabili ucraineni care speră în mai multe investiţii străine în complexul militar-industrial al ţării. Kievul cere finanțare pentru producția armamentului "Limita nu este în capacităţile noastre de producţie, totul este legat de finanţare", a declarat Oleksandr Kamişin, consilier pentru afaceri strategice al preşedintelui Ucrainei. Citește și: VIDEO Putea fi evitată tragedia cauzată de inundațiile din Galați? Acum 11 ani, exact în aceeași zonă s-au produs inundații devastatoare, dar digurile nu au fost refăcute "Toate structurile de producţie ne spun: +Pot face mai mult, dar am nevoie de finanţare+", a adăugat el, în cursul unui forum la Kiev. Armamentul Ucrainei se bazează în continuare mai ales pe stocurile sovietice şi pe cele livrate de aliaţii săi occidentali. Dar ea şi-a intensificat semnificativ producţia de arme proprii de la începutul invaziei ruse lansate în februarie 2022. Potrivit lui Oleksandr Kamişin, Kievul poate furniza doar 7 miliarde de dolari din bugetul său, în timp ce "capacitatea (de producţie) este de 20 de miliarde de dolari pe an în 2024". Necesitatea investițiilor străine "Este greu să produci cu bani şi imposibil fără bani deloc. Prin urmare, încurajăm investiţiile în sectorul nostru de apărare", a declarat la rândul său ministrul apărării, Rustem Umerov, la acelaşi forum. Industria de apărare a Ucrainei s-a dezvoltat puternic de la invazia ţării, în ciuda valurilor de bombardamente masive ruseşti care au lovit multe fabrici militare şi infrastructura energetică. Kievul, de exemplu, produce rachete de croazieră antinavă Neptun sau rachete de croazieră antitanc Stugna care sunt folosite pe câmpul de luptă. Ucraina, care nu mai are forţe navale, a reuşit, de exemplu, să respingă flota rusă de la Marea Neagră la o distanţă bună, lovind în mod repetat navele, în special cu drone navale de producţie proprie. La sfârşitul lui august, preşedintele Volodimir Zelenski a anunţat testarea cu succes a primei rachete balistice fabricate din Ucraina şi a salutat sosirea în luptă a unei noi drone-rachete cu rază lungă de acţiune, numită Palianiţia. La sfârşitul anului 2023, el a asigurat că ţara sa va produce un milion de drone în 2024 pentru a răspunde nevoilor armatei, acestea fiind esenţiale pe câmpul de luptă.

Șeful Romarm sabotează contractele pentru Ucraina (sursa: observatorulph.ro)
Investigații

Șeful Romarm sabotează contractele pentru Ucraina

Șeful Romarm sabotează contractele pentru Ucraina. Emanuel Ioana, șeful Romarm și protejatul ministrului Economiei, Radu Oprea, este acuzat de directorii fabricilor de armament de stat că blochează nejustificat investițiile necesare pentru a onora comenzile și a face față concurenței de pe piața internațională. Citește și: EXCLUSIV Tupeu incredibil: șeful Romarm a plecat în Serbia cu avionul, dar și-a trimis dinainte șoferul cu mașina de serviciu 600 km să-l aștepte la aeroportul din Belgrad Constantin Bucuroiu, președintele Alianţei Sindicatelor din Industria de Apărare şi Aeronautică, se întreabă dacă Emanuel Ioana sabotează industria de apărare românească din prostie sau o face intenționat pentru a servi interese meschine. Ministrul Economiei, pesedistul Radu Oprea, încearcă să țină tot scandalul sub preș, deși acesta a ajuns la urechile premierului Marcel Ciolacu, care nu a luat nici o măsură până în prezent. Se cere schimbarea șefului Romarm Șefii fabricilor de armament de stat din întreaga țară s-au dus în urmă cu trei săptămâni peste ministrul Radu Oprea, căruia i-au cerut să îl schimbe din funcția de director general al Romarm pe Emanuel Ioana. Motivul: blochează fără nici un temei legal investițiile necesare dezvoltării fabricilor de armament. Care, la rândul lor, trebuie să onoreze la termen contractele cu Ministerul Apărării Naționale, dar și cele venite de la partenerii străini, inclusiv Ucraina. Citește și: EXCLUSIV Șeful Romarm, excursie pe bani publici la un târg de armament ușor la Las Vegas, deși compania nu a avut stand de prezentare. Cazare de lux la Fontainebleau Constantin Bucuroiu, președintele Alianţei Sindicatelor din Industria de Apărare şi Aeronautică, a declarat la solicitarea DeFapt.ro că este o nemulțumire generalizată în legătură cu conducerea Romarm. "Toată lumea e nemulțumită de blocajul pe care îl creează actualul director general. În Consiliul de Administrație am atras atenția că foarte mulți directori de societăți reclamă faptul că lucrurile merg nu greu, ci foarte greu. Parcă sunt blocaje intenționate asupra documentelor care trebuie să circule cu o viteză mult mai mare ca să putem desfășura niște activități", a spus Bucuroiu. "Verifică singur toate documentele" Pe scurt, directorul Emanuel Ioana nu vrea să aprobe documentele financiare, investițiile, reorganizările, inclusiv posibilele contracte de vânzare a muniției și armamentului. "Băiatul ăsta, care în momentul de față e așa-zis director general la Romarm, are un stil propriu care nu îl recomandă ca director general la nici o companie. El spune că nu are încredere în nimeni din jurul său și verifică singur toate documentele. Citește și: EXCLUSIV Romarm vinde în străinătate cu 15 euro/kg pulberea pentru muniții scoasă gratuit din Rezerva de Stat și cumpără alta, pentru uzinele românești, cu 40 de euro/kg Ca director, dacă spui că nu ai încredere în angajații companiei, e o chestie dusă la extrem. Lucrul ăsta creează foarte mari neajunsuri fabricilor de armament. Sunt contracte care sunt fluctuante de la o zi la alta. Dacă contractele nu ajung la timp, partenerii nu te așteaptă pe tine să semnezi. Se duc în alte țări, unde lucrurile se mișcă mult mai repede", a declarat Constantin Bucuroiu. Șeful Romarm sabotează contractele pentru Ucraina Premierul Marcel Ciolacu s-a interesat personal despre dezastrul creat de Emanuel Ioana la Romarm. Sindicalistul Constantin Bucuroiu i-a spus prim-ministrului că foarte mulți directori au reclamat că nu pot lucreze cu directorul Ioana. Citește și: EXCLUSIV Georgian Pop (PSD), șeful Rezervelor de Stat, deconspiră sabotarea industriei de armament pusă la cale de ministrul PSD Radu Oprea, bișnițar cu pulbere pentru muniții "În momentul de față, mie, ca președinte de sindicat, îmi place afirmația că foarte multe blocaje sunt intenționate. Pentru toată lumea ar fi bine ca ministrul Economiei să ia o măsură de schimbare și aducerea unui profesionist care să miște lucrurile la Romarm. Romarm, în momentul de față, se mișcă foarte greoi. Știți, când lucrurile se repetă și în permanență cauți să împiedici ceva, atunci apar și unele voci care spun că , este o încercare de a bloca contractele cu Ucraina", a adăugat Bucuroiu. Ioana și Oprea refuză să răspundă la întrebări Acesta a mai explicat că problema apare în momentul în care se demarează un contract: "Atunci când se intră în linie dreaptă, vă dați seama că nu se mai poate împiedica, pentru că asta înseamnă penalități. Și atunci te duci și nu îl mai rogi pe ministru să îl schimbe, te duci și îl strângi de gât pe Ioana, direct. Nu poți să te joci cu bani societăților și nici cu soarta oamenilor. Directorii fabricilor de armament fac tot posibilul să respecte contractele. Asta e meritul directorilor, nu al Romarm. Știe și domnul Marcel Ciolacu. Sunt niște lucruri generatoare de întrebări. De ce nu se ia nici o măsură asupra lui? Sau e adevărat ce se povestește în spate că ar avea relații în altă structură de informații?". DeFapt.ro a încercat să obțină un punct de vedere atât de la directorul Emanuel Ioana, cât și de la ministrul Radu Oprea. Ambii au refuzat să răspundă întrebărilor transmise. "Nu știu de ce nu vrea să semneze" Corneliu Vișoianu, directorul general al Uzinei de Produse Speciale Dragomirești, este unul dintre șefii fabricilor de armament care s-a plâns ministrului Radu Oprea de dezastrul de la Romarm sub conducerea lui Emanuel Ioana. "Eu am lista de investiții depusă, aștept să mi-o aprobe pentru că am niște urgențe care mă ard, apropo de contracte și creșterea capacității de producție. Asta este problema mea principală. Nu știu de ce nu vrea să semneze. Sunt documente care, mă rog, din păcate întârzie. Am fost la ministru săptămâna trecută, vom merge și săptămâna viitoare încă o dată", a declarat Corneliu Vișoianu. "În felul ăsta nu putem lucra cu el" Întrebat dacă a fost amenințat de Emanuel Ioana cu faptul că va fi dat afară dacă mai continuă să se plângă ministrului, Vișoianu a spus că nu a primit o astfel de amenințare. "Eu personal, nu! Eu nu i-am cerut demisia. Dar am spus că nu se mai poate și că trebuie schimbată, cum îi spune… forma de colaborare, pentru că în felul ăsta nu putem lucra cu el. Sunt niște urgențe, sunt niște presiuni din partea celor pe care îi deservim într-un fel sau altul, fie că discutăm de parteneri din Ucraina sau din România, MApN etc. Noi avem o sumă întreagă de contracte pe care trebuie să le onorăm. Or, eu trebuie ca să îmi cresc capacitatea și asta presupune procedura de achiziție. Evident, fiecare zi contează", a precizat directorul Vișoianu. Acesta atrage atenția că există riscul ca industria de armament românească să piardă numeroase contracte în favoare unor state ca Cehia, Ungaria, Polonia sau chiar Serbia.

Învățătoare și fostă jurnalistă, în conducerea unei fabrici de armament Foto: Radio România Brașov
Eveniment

Învățătoare și fostă jurnalistă, în conducerea fabrici de armament

O fostă învățătoare din Caracal, Luminița Popescu, și o fostă jurnalistă RTV, Mirabela Isac au fost plasate de statul român în conducerea unei importante fabrici de armament, prima în fruntea consiliului de administrație, iar a doua în poziția de „administrator special”. Citește și: Cine conduce uzina de armament Plopeni: directorul – teolog, ex-director la circ; directorul comercial – anchetat de DNA; șefa CA-ului – absolventa unei facultăți private, la 29 de ani Într-un interviu publicat azi de Europa Liberă șeful militar al Armatei arată că România nu produce muniție la standarde NATO. „La nivelul actual de cerințe, ne-ar trebui 30 de ani pentru ca industria națională de apărare să ne poată produce muniția de care avem nevoie”, a arătat generalul Vlad Gheorghiță, șeful Statului Major al Armatei. Potrivit datelor de pe site, Carfil oferă „Servicii de reparatii, up-grade si de modernizare armament și servicii de reparatii, up-grade si de modernizare munitie”. Fabrica aparține de Romarm, companie care, la rândul ei, este controlată de ministerul Economiei, condus de PSD. Învățătoare și fostă jurnalistă, în conducerea unei fabrici de armament Potrivit CV-ului depus pe site-ul Carfil, administratorul special Mirabela Isac a făcut o facultate de limbi străine la Galați și a fost jurnalist pentru mai multe posturi de televiziune. Ultimul dintre ele a fost RTV, după care a ajuns consiliera personală ministrului Mediului, în 2017, când postul era ocupat de Daniel Constantin. Ea a rămas în sistemul bugetar, iar acum este șef de serviciu în ministerul Economiei. Șefa consiliului de administrație de la Carfil, Luminița Popescu, a fost învățătoare din 1998 în 2007, iar în 2005 a absolvit facultatea de litere, la Craiova. În aprilie 2020 a ajuns președinte al Agenției pentru Egalitatea de Șanse între Bărbați și Femei. „Angajați bine plătiți care stau degeaba, nepăsare, incompetență, sinecuri. Este situația din multe instituții importante, o rețetă care ține statul pe loc și pentru care plătim și suferim cu toții”, se arăta într-un reportaj Pro TV, din aprilie 2022, despre această agenție. Citește și: Parlamentul blochează legislația care ar permite României să se pregătească de o ofensivă a Rusiei, nu producem muniție la standarde NATO, iar bocancii „noi” vor veni în circa un an Directorul Carfil este Mircea Tanțău, un fizician care lucrează în industria de apărare din 1988, când a absolvit facultatea. El conduce Carfil din 2018.

SUA și Germania presează Ucraina să încheie pacea cu Rusia Foto: Twitter
Internațional

SUA și Germania presează Ucraina să încheie pacea

SUA și Germania presează Ucraina să încheie pacea cu Rusia, arată, azi, publicația britanică The Times. Potrivit cotidianului britanic, livrările de armament către Kiev sunt tergiversate intenționat pentru a-l determina pe Zelenski să înțeleagă că acest conflict este acum „înghețat”. Citește și: Averea uriașă a mamei primarului Cătălin Cherecheș, care ar fi părăsit România alături de fiul ei. Presa: edilul-șef al Băii-Mari s-ar afla pe o insulă idilică din Mediterana SUA și Germania presează Ucraina să încheie pacea The Times amintește că, la 20 noiembrie, pe Twitter, delegația SUA la NATO a scris despre faptul că va continua să sprijine Ucraina „să fie în cea mai puternică poziție la masa negocierilor când acest moment va veni”. Ukraine has taken back more than half of its territory seized by Russia’s forces since February 2022. In this tough and dynamic battle, Ukraine’s soldiers are fighting bravely every single day, and they continue to inspire the world with their bravery and courage. We will… pic.twitter.com/ELeU4EbVfK— U.S. Mission to NATO (@USNATO) November 20, 2023 „Ucraina a recucerit mai mult de jumătate din teritoriul său confiscat de forțele Rusiei începând cu februarie 2022. În această bătălie dură și dinamică, soldații ucraineni luptă cu curaj în fiecare zi și continuă să inspire lumea cu curajul și îndrăzneala lor. Vom continua să îi sprijinim pentru a fi în cea mai puternică poziție posibilă la masa negocierilor atunci când va veni momentul. Continuăm să rămânem #UnitedWithUkraine în timp ce își apără libertatea”, a afirmat delegația SUA la NATO. „Deși ulterior a precizat că SUA crede că bătălia Ucrainei pentru a-și recupera granițele de la Rusia «poate fi câștigată», mesajul a contribuit la speculațiile potrivit cărora susținătorii Kievului caută o modalitate de a pune capăt luptelor pe fondul «oboselii de război», al îngrijorărilor economice și al preocupărilor legate de epuizarea propriilor stocuri militare. În urmă cu câteva săptămâni, Giorgia Meloni, prim-ministrul italian, a declarat, răspunzând unui apel fals, care era o farsă, că «există multă oboseală din toate părțile» și că «se apropie momentul în care toată lumea va înțelege că există o cale de ieșire»”, explică The Times. Britanicii mai arată că Berlinul refuză să furnizeze Ucrainei rachete nedetectabile de tip Taurus, cu o rază de 300 de mile, iar Uniunea Europeană nu poate livra Kievului cantitatea de obuze promisă. Zelenski trebuie să priceapă singur ce vor aliații de la Berlin și Washington „Cotidianul Bild a declarat că o sursă guvernamentală germană i-a spus că scopul este acum de a pune Ucraina într-o «poziție de negociere bună din punct de vedere strategic», de unde ar putea deschide discuții cu Kremlinul despre «suveranitatea și integritatea sa teritorială». Sursa a fost citată spunând: «Casa Albă și cancelaria [germană] se consultă în acest sens. Zelenski însuși ar trebui să ajungă la concluzia că nu mai poate continua, fără nicio cerere din exterior. Din proprie inițiativă, el ar trebui să se uite la națiunea sa și să explice că trebuie să negocieze … ceea ce Berlinul și Washingtonul caută ca alternativă la negocieri este un conflict înghețat, fără concordie între părțile implicate în conflict». Casa Albă a declarat că reportajul realizat de Bild nu reflectă cu exactitate perspectiva administrației asupra conflictului”, mai arată The Times. Jurnaliștii de la Bild citează un colonel german în rezervă, apropiat formațiunii de opoziție creștin-democrate, CDU, care susține că Berlinul „în mod deliberat, nu furnizează ceea ce Ucraina are nevoie pentru a-și elibera teritoriul ocupat, cum ar fi Taurus”.

România nu poate produce pentru Ucraina (sursa: Facebook/Florin Spataru)
Economie

România nu poate produce pentru Ucraina

România nu poate produce pentru Ucraina. Uniunea Europeană se pregătește să cheltuiască două miliarde de euro pentru a cumpăra un milion de obuze de calibru 152 și 155 mm pentru Ucraina. Florin Spătaru (foto), ministrul Economiei din România, a declarat pentru Defapt.ro că va aloca fonduri pentru începerea producției pentru aceste tipuri de muniții pentru Ucraina doar dacă vor exista comenzi certe de la Bruxelles. Până atunci, însă, România trebuie să facă rost de pulberi. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Ministrul Florin Spătaru susține, pe de altă parte, că România nu a produs vreodată muniție de artilerie de calibru 155 mm. Dar este contrazis de Viorel Popa, directorul Uzinei Mecanice Plopeni, care susține că s-a produs până în 1986 și că ar putea relua producția de muniție în maxim șase luni, dacă ar avea bani pentru investiții. Constantin Bucuroiu, președintele Alianţei Sindicatelor din Industria de Apărare şi Aeronautică, este mult mai sceptic cu privire la declarațiile ministrului Spătaru, despre care spune că a promis mult la nivel declarativ, dar nu a realizat nimic pentru industria de apărare românească. Miza: un milion de obuze Uniunea Europeană a aprobat alocarea a două miliarde de euro pentru achiziția și livrarea de muniție către Ucraina. Josep Borell, șeful diplomației europene, a anunțat la finalul lunii martie că statele membre au convenit să ofere Ucrainei un milion de obuze de artilerie calibru 155 mm în următoarele 12 luni. Planul lui Borell prevede ca muniția de un miliard de euro să fie livrată inițial din stocurile proprii ale statelor membre cărora li se va rambursa în jur de 60% din valoarea muniției prin fondul Facilitatea Europeană pentru Pace. Ulterior, din același fond, va fi alocat încă un miliard de euro pentru achiziția comună de obuze pentru Ucraina. De această achiziție se va ocupa Agenția Europeană pentru Apărare sau o asociere de cel puțin trei state. "Nu se justifică economic", dar "o facem" Întrebat ce tipuri de muniție va vinde România prin acest program european pentru Ucraina, ministrul Florin Spătaru nu a știut să răspundă clar. Dar s-a ascuns în spatele întâlnirii pe care a avut-o în România cu Thierry Breton, comisarul european pentru piața internă, și a unor oferte făcute cătorva state UE. "Când a venit comisarul Breton aici l-am dus la Dragomirești și la Plopeni. Și i-am arătat: uite, putem să producem asta, putem să producem asta. Bineînțeles, în funcție de tipurile de muniții care se doresc a fi achiziționate, vom veni cu acele oferte. Pot să vă spun un singur lucru. România nu a produs niciodată muniție de 155, ca să ne înțelegem! Niciodată! E muniție pe care nu avem la ce să o folosim. Ca să ne uităm la ea în curtea școlii? Nu cred că se justifică economic", a declarat Florin Spătaru. Deși pare că se contrazice, ministrul Spătaru a spus că a cerut Centrului de Cercetare al Romarm un proiect cu costurile totale pentru o linie completă de producție a muniției de 155 mm. "Proiectul este pe masă. Acum vrem să vedem cum facem această investiție. De făcut o facem!", a spus hotărât ministrul. România nu poate produce pentru Ucraina Industria de apărare românească, din subordinea Ministerului Economiei, ar putea să producă în schimb muniția de calibru 152 mm, de tip sovietic, pentru Ucraina. În acest caz ministrul Spătaru ar fi cerut o evaluare a echipamentelor să vadă dacă mai pot fi puse în funcțiune. "Ce ne-ar mai trebui ca să facem lucrul ăsta? Câtă muniție putem să producem? Ca să putem să le spunem când se va face acest apel de achiziție comun ca să putem participa și noi. Aici vorbim de muniție non-NATO și vă pot spune că este vorba de muniția de 152. A fost produsă în România, nu a mai fost achiziționată. Avem aceste echipamente, mai trebuie să facem niște mici modernizări și-am putea să producem", a mai spus ministrul Spătaru. Ulterior a mai menționat că mecanismul de achiziție al Uniunii Europene nu este încă clar. Însă, în ultima comunicare primită de la Bruxelles s-ar menționa că se vor cumpărare și obuze de 152 mm. În acest context, spune el, le-a cerut oficialilor Romarm și celor din industria de apărare să vină și să îi spună de câți bani au nevoie pentru instalațiile de producției a muniției pentru a-i aloca pe loc. Dar nu înainte de a primi o comandă fermă de la Uniunea Europeană. "Eu mă apuc să fac achiziții dacă n-am un contract, dacă n-am o comandă? Dacă n-am comandă, de ce m-aș apuca să achiziționez? Putem să producem 152, 122 și alte tipuri de muniție. Deocamdată nu avem pulberea necesară, trebuie cumpărată. Nu din Serbia, în nici un caz din Serbia", a declarat ministrul. Ministrul, contrazis: România a produs calibrul 155 Constantin Bucuroiu, președintele Alianţei Sindicatelor din Industria de Apărare şi Aeronautică (ASIAA), a fost primul care l-a contrazis pe ministrul Florin Spătaru. Acesta susține că România a produs muniție de calibru 155 înainte de anii '90. "După 1990 am început să vindem la fier vechi prese și alte instalații folosite la fabricația acestui obuzier cu lovitură la distanță mare și cu cheltuieli mici. Noi am produs 155 la Plopeni. Tohani a colaborat pe muniția mare, participa cu anumite componente la Plopeni. Sunt loviturile cele mai ieftine și cele mai eficiente", a declarat sindicalistul Bucuroiu. E nevoie de investiții mari Președintele ASIAA atrage atenția că industria de apărare românească nu este pregătită pentru a participa la programul "arme pentru Ucraina" al Uniunii Europene. Dar pentru a participa la acest program este nevoie de investiții majore și rapide din partea Ministerului Economiei. "În momentul de față, dacă nu găsim o firmă specializată pe asemenea linii de fabricație, nu avem cum să facem 155. Ne trebuie un partener din afară, investițiile se fac destul de greu pentru că aprobările se obțin foarte greu. Eu nu văd cum să intrăm pe acest program. Am zis că nu vom intra nici pe programul de cercetare de 13 miliarde de euro pentru că nu avem cu ce să intrăm. Trebuie gândit foarte bine ce vrea să facă România. Și de acolo să se plece cu programele de investiții. Dacă se merge doar pe declarații, nu se va face niciodată", a spus Bucuroiu. Spătaru, contrazis din nou: Am făcut 155 până în 1986 Viorel Popa, directorul general al Uzinei Mecanice Plopeni, îl contrazice și el pe ministrul Florin Spătaru. Acesta susține că ultima producție de muniție de 155 mm a fost în anul 1986. "Nu era făcută complet la noi. Tohani vene cu componente, tuburile se făceau la Metrom. Ultima asamblarea a fost în 1986. Da, putem să producem muniție calibru 155. Avem nevoie de omologare din nou și, bineînțeles, de documentație", a declarat Viorel Popa. El a explicat că în cazul în care producția de 155 mm s-ar face pentru Armata Română, ar fi nevoie de omologare. Motiv pentru care producția ar începe într-un an. Dar dacă s-ar face pentru piața externă, fără omologare, producția ar putea să înceapă în patru – șase luni. "Noi nu am prins nici un contract cu Ucraina. N-am produs și n-am vândut nici măcar un obuz pentru Ucraina", a spus mâhnit Viorel Popa. Secrete comerciale, date concurenței Directorul de la Plopeni a rămas cu un gust amar în urma vizitei făcută de delegația condusă de comisarul Thierry Breton la Uzina Mecanică Plopeni. "Să fim clar pentru ce au venit ei: dacă câștigă contractul de blindate (pentru MApN - n.r.), vor să facă muniția la noi ca să nu o mai aducă tocmai de prin Franța. Ei pentru asta au venit, nu au venit pentru Ucraina", a declarat directorul Popa. Citește și: Rachetele „invincibile” ale Rusiei nu trec de antiaeriana ucraineană: nouă drone și 18 rachete, din care șase Kinzhal, doborâte. Nici o rachetă rusească n-a trecut de defensiva Kievului Tot el a mai spus că în urma întâlnirii a fost nevoit să le pună "pe tavă" oficialilor francezi toate documentele strategice de la Plopeni. "Din punctul meu de vedere a fost o mare prostie. Pentru că nici o altă unitate de producție de armament nu a acceptat un audit din partea unui concurent (compania franceză Nexter – n.r.). Ei erau concurenți cu noi, indiferent care era treaba. Ei au cerut chestionare întregi. Ne-am trimis chestionare pe care noi le-am completat cu costuri de producție, capacitate, furnizori, toate nebuniile. Aceste informații nu se dau. Eu dacă mă duc la Nexter sau în Bulgaria nu îmi dau astfel de informații. Le-am dat firmelor respective conform înțelegerilor bilaterale pe care le-am avut. La Nexter, la ăștia din Bulgaria, cei din Anglia. Nexter este din Franța", a spus supărat directorul Viorel Popa.

Pretoria, armament în secret pentru Moscova (sursa: dailymaverick.co.za)
Internațional

Pretoria, armament în secret pentru Moscova

Pretoria, armament în secret pentru Moscova. Ambasadorul american în Africa de Sud a acuzat joi această ţară că a oferit sprijin militar Rusiei, în pofida neutralităţii declarate de guvernul de la Pretoria în războiul declanşat de Moscova în Ucraina, conform France Presse. Pretoria, armament în secret pentru Moscova Potrivit ambasadorului Reuben Brigety, care s-a exprimat în cadrul unei întâlniri cu presa locală, Statele Unite sunt convinse că "arme şi muniţii au fost încărcate" la bordul unui cargou ancorat la începutul lunii decembrie într-un port din apropiere de Cape Town şi care apoi a pornit către Rusia. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online "Înarmarea ruşilor este extrem de gravă şi noi nu credem că această chestiune a fost soluţionată. Am dori ca Africa de Sud să înceapă să practice politica sa de nealiniere", a indicat ambasadorul american. Declaraţiile sale au fost comunicate agenţiei France Presse de către o sursă prezentă la acea întâlnire cu presa. Contactată de această agenţie, ambasada SUA la Pretoria a refuzat să confirme sau să infirme declaraţiile ambasadorului. Diplomatul, întrebat de presa locală şi despre fiabilitatea informaţiilor obţinute de serviciile secrete americane despre încărcarea acelei nave cu arme şi muniţii destinate Rusiei, a răspuns că aceste informaţii sunt de încredere. Scandal politic intern înainte de Crăciun Acostarea respectivei nave în cea mai mare bază navală a Africii de Sud, la Simon's Town, a stârnit controverse în această ţară înainte de Crăciun. Principalul partid de opoziţie, Alianţa Democratică (DA), a cerut atunci guvernului să explice de ce un cargou rusesc vizat de sancţiunile occidentale a primit permisiunea de a acosta acolo, în special de ce i s-a permis să acosteze într-un port militar în locul unui port civil, şi "de ce există atât de multă secretomanie" în jurul acestui vapor. Africa de Sud a adoptat o poziţie neutră de la începutul invaziei ruse în Ucraina. Guvernul de la Pretoria a refuzat să se alăture apelurilor occidentale de a condamna Moscova, iar în februarie Africa de Sud a efectuat exerciţii navale comune cu Rusia şi China în apropierea coastei sud-africane a Oceanului Indian, stârnind reacţii critice la Washington. În timpul unei vizite efectuate la Pretoria în ianuarie, şeful diplomaţiei europene, Josep Borrell, şi-a manifestat de asemenea iritarea în legătură cu relaţiile dintre Africa de Sud şi Rusia. Tot în ianuarie, şi ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, a efectuat o vizită oficială la Pretoria. Omoloaga sa sud-africană, Naledi Pandor, a declarat atunci, referindu-se la manevrele navale ce urmau să aibă loc, că "toate ţările desfăşoară exerciţii militare cu prietenii lor". Președintele Ramaphosa se face că investighează În urma acuzaţiilor formulate joi de ambasadorul SUA, preşedintele Africii de Sud, Cyril Ramaphosa, a declarat că guvernul le investighează, lucru pe care îl convenise deja cu SUA înaintea declaraţiei ambasadorului american. "Toţi suntem conştienţi de vestea pe care am aflat-o şi toată această chestiune, onorabile Steenhuisen, este investigată", a spus Ramaphosa în faţa parlamentului sud-african, adresându-se liderului Alianţei Democratice, John Steenhuisen, transmite agenţia EFE. Citește și: Ucraina a primit rachete cu rază lungă de acțiune Storm Shadow de la Marea Britanie, care pot străbate 250 de kilometri. Furie la Kremlin "Pemiteţi ca procesul să continue pentru a ajunge la o concluzie. Chestiunea este investigată şi vom putea vorbi mai târziu despre ea", a completat şeful statului. Pe de altă parte, el i-a reproşat ambasadorului SUA că, prin declaraţiile sale, subminează spiritul de cooperare şi parteneriat care a caracterizat contactele recente între Washington şi Pretoria. În cadrul acestor contacte, a detaliat Ramaphosa, a fost discutată şi chestiunea despre care a vorbit joi public ambasadorul american, iar cele două părţi au convenit că vor lăsa investigaţia pe acest subiect să-şi desfăşoare cursul normal. Prin urmare, "este dezamăgitor că ambasadorul american a adoptat public o poziţie contraproductivă", a deplâns preşedintele sud-african.

Informații neoficiale despre armamentul românesc transferat către Ucraina Foto: Twitter
Eveniment

Informații armamentul românesc transferat Ucrainaa

Informații neoficiale despre armamentul românesc transferat către Ucraina au apărut pe contul de Twitter a unui analist ucrainean, care se prezintă sub pseudonimul „Ukrainian Front”: ar fi vorba de lansatoare multiple de rachete, MLRS APR-40, produse la Bacău. Contul de Twitter „Ukrainian Front” are 48.800 de urmăritori. Însă unii comentatori de pe Twitter apreciază că, deși sistemul a fost produs în România, el ar fi fost transferat în Ucraina de Croația Informații neoficiale despre armamentul românesc transferat către Ucraina Aruncătorul de proiectile reactive cu 40 de lansatoare, APR-40, poate trage toate cele 40 de rachete într-o salvă în 16 secunde, iar distanţa maximă de tragere este de 20 km. Lansatorul românesc este identic cu cel rusesc BM-21 Grad, însă este montat pe platforma DAC-665T. „Controlul focului se poate face atât din interiorul vehiculului, dar și cu ajutorul unei console de la distanță. Este demn de remarcat faptul că operatorul poate selecta fie modul de tragere continuă, fie cel cu un singur foc. O reîncărcare completă a tuturor rachetelor durează aproximativ 10 min și necesită implicarea a doi din cei șase membri ai echipajului. Pe remorca RM13 au fost transportate rachete suplimentare, dar prezența lor pe linia frontului din Ucraina nu poate fi confirmată. Cel puțin patru camioane cu lansatoare pot fi văzute în imaginile menționate anterior, fără echipament suplimentar”, explică Defence România. Iraqi MLRS battery using a Romanian version of the BM-21 on basis of the DAC-665T truck known as APR-40. 80s pic.twitter.com/W2l0wGgKHJ— David.Det (@DavidDetten) February 13, 2021 Postarea arată că acest transfer nu a fost făcut public și nu se știe câte astfel de lansatoare au ajuns din România în Ucraina. Oficialii români au refuzat, constant, să spună dacă au transferat Ucrainei armament. ⚡️The first video of the ??Romanian 122-mm MLRS APR-40 system in service with the Armed Forces of ??Ukraine.Previously, the transfer of this system to the Armed Forces of Ukraine was not reported, nor is the number that was transferred unknown. pic.twitter.com/t1IynwdcZr— ??Ukrainian Front (@front_ukrainian) May 9, 2023 „Cred că la finalul războiului toate lucrurile vor fi cunoscute. Ce e important acum e să ajutăm Ucraina să câștige acest război”, a spus ministrul de Externe, Bogdan Aurescu, la BBC.

Centralele nucleare ucrainene nu dețin armament (sursa: Twitter/Rafael MarianoGrossi)
Internațional

Centralele nucleare ucrainene nu dețin armament

Centralele nucleare ucrainene nu dețin armament. Inspectorii Agenţiei Internaţionale pentru Energia Atomică (AIEA) nu au găsit echipamente militare în centralele nucleare din Ucraina, a declarat marţi în Parlamentul European directorul agenţiei, Rafael Grossi. Centralele nucleare ucrainene nu dețin armament El a dezminţit astfel acuzaţia adusă luni de serviciul de informaţii externe al Rusiei, care a susţinut că ucrainenii ascund în centralele respective arme de provenienţă occidentală. Kievul respinsese deja printr-un oficial de rang înalt afirmaţia Moscovei. Citește și: Delir fără leac la Rossia 1: Să bombardăm Dresda, să distrugem Berlinul dacă Germania trimite tancuri Ucrainei! Grossi a arătat că AIEA a stabilit o prezenţă permanentă în toate centralele atomice ucrainene. El a anunţat totodată că a ordonat marţi inspecţii pentru identificarea unor eventuale arme în interiorul acestor obiective, iar "rezultatul acestor inspecţii a fost negativ". Directorul a reamintit că este pentru a doua oară când agenţia a fost în măsură să dovedească falsitatea unor acuzaţii privind ilegalităţi şi pericole în centralele nucleare din Ucraina. Primele afirmaţii de acest gen se refereau la crearea unei "bombe murdare", un tip de armă care răspândeşte materiale radioactive cu ajutorul unei explozii convenţionale.

Țările NATO trimit arme grele Ucrainei (sursa: Facebook/NATO)
Internațional

Țările NATO trimit arme grele Ucrainei

Țările NATO trimit arme grele Ucrainei. Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, s-a pronunţat în favoarea furnizării de mai multe arme grele Ucrainei, înaintea unor noi discuţii la Ramstein privind ajutorul militar occidental pentru această ţară. Țările NATO trimit arme grele Ucrainei "Angajamentele recente pentru echipamente grele de război sunt importante - şi mă aştept la mai multe în viitorul apropiat", a declarat Stoltenberg duminică pentru ziarul german de afaceri Handelsblatt. "Suntem într-o fază decisivă a războiului. Ne confruntăm cu lupte crâncene. Prin urmare, este important să furnizăm Ucrainei armele de care are nevoie pentru a învinge şi pentru a continua ca naţiune independentă", a adăugat șecretarul general al NATO. Sprijinul militar pentru Ucraina este cea mai rapidă cale spre pace, a spus acesta. Şeful NATO a vorbit înaintea unei noi reuniuni de coordonare a ţărilor occidentale care oferă ajutor Ucrainei, care va avea loc pe 20 ianuarie la baza americană de la Ramstein, în Germania. Kievul cere de luni de zile mai multe arme grele. Naţiunile occidentale au fost mult timp reticente în a livra armament greu Ucrainei, invocând temeri de a fi atrase în război sau de a provoca Rusia. Moscova protestează Gama de arme furnizate s-a extins acum. La începutul acestei luni, Franţa, Germania şi Statele Unite au promis trimiterea de vehicule blindate care transportă tancuri de infanterie sau de recunoaştere - 40 de Marder germane, 50 de Bradley americane şi AMX-10 RC franceze. Marea Britanie a anunţat sâmbătă că va livra tancuri Challenger 2 Ucrainei, devenind astfel prima ţară care furnizează tancuri grele de producţie occidentală Kievului. Moscova a denunţat o decizie care nu ar face decât să "intensifice" conflictul. Citește și: Primele tancuri vestice vor ajunge în Ucraina: Marea Britanie donează tancuri Challenger II. Kievul așteaptă ofensiva de primăvară, când 500.000 de ruși vor fi aruncați în luptă Polonia şi Finlanda şi-au manifestat disponibilitatea de a furniza Ucrainei tancurile mai grele Leopard 2. Potrivit secretarului general al NATO, preşedintele rus Vladimir Putin a făcut o greşeală atacând Ucraina. "A supraestimat forţa propriilor sale forţe armate. Le vedem paşii greşiţi, lipsa de moral, problemele de comandament, echipamentul slab", a spus el. Dar ruşii "au demonstrat că sunt dispuşi să suporte pierderi grele pentru a-şi atinge obiectivul", a adăugat el.

NATO produce arme masiv pentru Ucraina (sursa: Facebook/NATO)
Internațional

NATO produce arme masiv pentru Ucraina

NATO produce arme masiv pentru Ucraina. Alianța trebuie să crească producţia de arme în contextul în care războiul din Ucraina se prelungeşte, iar nevoia Kievului de materiale militare sporeşte, a declarat secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, într-un interviu difuzat duminică de BBC. NATO produce arme masiv pentru Ucraina "De exemplu, pentru artilerie avem nevoie de o enormă cantitate de muniţie, avem nevoie de piese de schimb", a declarat şeful alianţei militare de 30 de ţări pentru BBC. "Trebuie să accelerăm producţia şi este exact ceea ce fac aliaţii", a adăugat el. Mentenanţa sistemelor de arme livrate deja Ucrainei este cel puţin la fel de importantă ca dezbaterea privind furnizarea de noi arme, a spus Stoltenberg. NATO trebuie să fie pregătită să sprijine Ucraina pe termen lung. "Ceea ce am văzut este că Rusia nu dă semne că renunţă la scopul său general de a prelua controlul asupra Ucrainei. Forţele ucrainene au avut prim-planul timp de mai multe luni, dar ştim de asemenea că Rusia a mobilizat multe forţe, multe dintre ele sunt instruite acum", a mai spus Stoltenberg. Citește și: În jur de 400 de soldați ruși, uciși în câteva secunde cu câteva rachete HIMARS, alți aproape 300, răniți, în Donețk "Totul indică faptul că sunt gata să continue războiul şi potenţial să încerce să lanseze o nouă ofensivă", a adăugat secretarul general al NATO. Este probabil ca acest război să se încheie la masa negocierilor, dar crucială pentru rezultatul unor asemenea convorbiri este puterea Ucrainei pe câmpul de luptă, a subliniat el. Depinde de conducerea de la Kiev să decidă în ce termeni se va aşeza la masa de negociere, a mai spus Stoltenberg. NATO, Comitet Militar pe 18-19 ianuarie Comitetul Militar al NATO va avea o reuniune pe 18 şi 19 ianuarie la Bruxelles pentru a analiza evoluţia războiului pornit în februarie anul trecut de Rusia împotriva Ucrainei şi a lua în discuţie alte "chestiuni de importanţă strategică", a anunţat luni Alianţa Nord-Atlantică. Alcătuit din şefii de Stat Major ai armatelor celor 30 de ţări membre ale NATO şi condus de olandezul Rob Bauer, Comitetul Militar al Alianţei va discuta sprijinul pe care aceasta îl oferă Ucrainei şi provocări precum operaţiunile de apărare împotriva ameninţărilor hibride sau transformarea digitală, notează Alianţa într-un comunicat. La reuniunea din 18-19 ianuarie va participa de asemenea secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, urmând să ia parte ca invitaţi şi şefii de Stat Major din Finlanda şi Suedia, ţări viitoare membre ale Alianţei. În a doua zi a întâlnirii (19 ianuarie) va fi examinată situaţia pe teren în Kosovo - în urma recentelor tensiuni între sârbii kosovari şi autorităţile de la Pristina - în cadrul unei reuniuni cu KFOR, misiunea condusă de NATO pentru asigurarea stabilităţii în Kosovo.

Ucraina are nevoie urgentă de armament (sursa: Facebook/General Staff of the Armed Forces of Ukraine)
Internațional

Ucraina are nevoie urgentă de armament

Ucraina are nevoie urgentă de armament. Viceministrul de externe ucrainean, Andri Melnik, a cerut avioane de luptă occidentale şi nave de război pe lângă tancuri, într-un interviu acordat DPA, în urma angajamentului SUA de a oferi sisteme de apărare aeriană Patriot. Ucraina are nevoie urgentă de armament Ucraina este foarte recunoscătoare pentru "noii paşi curajoşi" făcuţi de Statele Unite, a declarat Melnik, citat luni de DPA. "Dar este clar: trebuie sparte încă multe tabuuri. Avem nevoie urgent de tancuri occidentale, avioane de luptă, nave de război, lansatoare multiple de rachete, muniţie", a precizat el. Aceasta a fost singura sa urare de Crăciun, potrivit fostului ambasador ucrainean în Germania. Altfel războiul s-ar prelungi şi ar aduce mai multă suferinţă, moarte şi devastare pentru Ucraina, a adăugat Melnik. Citește și: Dronele ucrainene pot lovi și Kremlinul, au o autonomie de 1.200 de km, dar Moscova nu este o țintă, încă, potrivit fostului șef al SIE de la Kiev Potrivit lui Melnik, preşedintele rus Vladimir Putin îşi pregăteşte armata şi cetăţenii pentru un război foarte lung, mobilizând toate resursele disponibile. "Ucrainenii sunt gata să lupte pentru eliberarea patriei lor, inclusiv Crimeea, atât timp cât respirăm. Asta e sigur, indiferent ce vor face partenerii noştri", a adăugat el. Melnik a respins negocierile cu Rusia, numind declaraţiile Kremlinului privind o aparentă disponibilitate de a negocia o "cacealma pură". El a exclus categoric posibilitatea renunţării de către Ucraina la orice parte a teritoriului său. "Acest lucru este inacceptabil pentru Kiev. Nu o să se întâmple niciodată", a spus Melnik. Kuleba vrea tribunal pentru crime de război În același timp, ministrul de Externe ucrainean, Dmitro Kuleba, a declarat pentru The Associated Press că guvernul său dorește un summit de "pace" în termen de două luni la Națiunile Unite, cu secretarul general António Guterres ca mediator. Kuleba a declarat că Rusia trebuie să se confrunte cu un tribunal pentru crime de război înainte ca țara sa să discute direct cu Moscova. Cu toate acestea, el a spus că alte națiuni ar putea să comunice direct cu rușii, așa cum s-a întâmplat pentru acordul privind exportul de grâu ucrainean pe Marea Neagră, când negocieri au avut loc între Turcia și Rusia. Kuleba a mai spus că este "absolut mulțumit" de rezultatele vizitei președintelui Volodimir Zelenski în SUA de săptămâna trecută și a dezvăluit că guvernul american a făcut un plan special pentru ca bateria de rachete Patriot să fie gata să fie operațională în Ucraina în mai puțin de șase luni. De obicei, pregătirea durează până la un an.

Biden a refuzat mare parte a solicitărilor privind livrările de armament Foto: Twitter
Internațional

Biden a refuzat parte livrările de armament

Vizita lui Zelenski în SUA a fost un succes mediatic, dar administrația Biden a refuzat cea mai mare parte a solicitărilor privind livrările de armament, arată New York Times. „Administrația Biden continuă să se opună trimiterii de tancuri, avioane de luptă și rachete cu rază lungă de acțiune în Ucraina”, arată această publicație, de obicei extrem de favorabilă democraților din SUA. După vizita de 10 ore la Washington, Zelenski a plecat cu aproape 2 miliarde de dolari în arme și echipamente noi, precum și un angajament din partea Congresului pentru un ajutor suplimentar de aproape 50 de miliarde de dolari, în anul viitor. Biden a refuzat mare parte a solicitărilor privind livrările de armament „Călătoria domnului Zelenski a fost o demonstrație a strategiei sale de a face presiuni asupra aliaților. El a combinat aprecierea pentru ajutorul oferit de Statele Unite cu cererile tot mai mari de arme, știind că nu va obține tot ceea ce își dorește, dar crezând că combinația dintre cererile sale continue și schimbările de pe câmpul de luptă vor determina Washingtonul să-și recalibreze propriile evaluări asupra a ce sisteme suplimentare poate primi Ucraina fără a risca o escaladare periculoasă cu Rusia”, mai scrie New York Times. Dintre noile tipuri de armament solicitate de Zelenski, a primit doar rachetele Patriot. Dar administrația Biden a refuzat alte patru solicitări de pe listă, inclusiv tancuri, avioane de luptă și rachete cu rază lungă de acțiune. Administrația Biden refuză să ofere: sisteme de rachete cu rază lungă, care bat 190 de mile distanță, de teamă că Ucraina le va folosi ca să lovească ținte din Rusia drone sofisticate, de tip MQ-1C Gray Eagle și MQ-9 Reaper, pentru că se teme că, dacă pică în mâinile Rusiei, aceasta va putea copia tehnologia folosită. tancuri Abrams și avioane: administrația Biden susține că Ucraina are destule tancuri și avioane de la alte țări. Efortul de a nu supăra Rusia prea tare, explicat de New York Times „Nu au existat atacuri cibernetice intensificate din partea agențiilor de informații ruse asupra aliaților NATO și nicio dovadă că Rusia a efectuat atacuri de sabotaj asupra țărilor aliate. Lipsa de voință a domnului Putin de a lupta direct cu NATO a fost cheia capacității alianței de a furniza Ucrainei un flux constant de arme și muniții, chiar proviziile care au menținut Kievul în luptă. Domnul Putin a arătat că va accepta niveluri ridicate de sprijin internațional pentru Ucraina, atâta timp cât acele arme sunt folosite în Ucraina. Acesta, au spus oficialii americani, este calculul critic: dacă domnul Putin va vedea un sistem de arme ca pe ceva menit să atace Moscova sau ceva menit să fie folosit în interiorul Ucrainei. Este important, spun acești oficiali americani, să nu-i oferim domnului Putin o scuză pentru extinderea războiului”, explică New York Times atitudinea administrației Biden. Citește și: Grupul paramilitar Wagner încearcă să recruteze și femei din închisorile rusești pentru a le trimite pe front în Ucraina

Polonia, viitoarea superputere militară a Europei Foto: Facebook Andrzej Duda
Eveniment

Polonia, viitoarea superputere militară a Europei

Polonia ar putea fi viitoarea superputere militară a Europei, scrie Politico, arătând că cheltuielile cu apărarea ale acestui stat au crescut substanțial. Politico atrage atenția și asupra faptului că Polonia preferă să cumpere acum armament din Coreea de Sud, pe fondul fricțiunilor politice cu Uniunea Europeană. Polonia, viitoarea superputere militară a Europei „«Polonia a devenit cel mai important partener al nostru în Europa continentală», a spus un înalt oficial al armatei americane în Europa, invocând rolul crucial pe care l-a jucat Polonia în sprijinirea Ucrainei și în susținerea apărării NATO în țările baltice. În timp ce Germania, în mod tradițional aliatul cheie al Americii în regiune, rămâne un pivot ca centru logistic, dezbaterile interminabile ale Berlinului asupra modului în care își poate reînvia armata și lipsa unei culturi strategice i-au redus eficiența ca partener, a spus oficialul”, scrie Politico. Citește și: Rusia va fabrica drone iraniene pe propriul teritoriu, în urma unui acord cu Teheranul Lista de cumpărături a Varșoviei Publicația arată că: În timp ce Germania dezbate dacă va putea aloca 2% pentru Apărare, Polonia a decis să ridice cheltuielile de la 2,4% la 5%. Polonia are deja mai multe tancuri și obuziere decât Germania și este pe cale să aibă o armată mult mai mare, cu o țintă de 300.000 de soldați până în 2035, comparativ cu cei 170.000 pe care îi are acum Germania. Acum, Polonia are 150.000 de militari, din care 30.000 fac parte din forțele teritoriale de apărare - „soldați de week-end” care uirmează un curs de antrenament de 16 zile. „Inițial au fost văzuți ca o glumă, dar succesul Ucrainei în utilizarea miliției mobile echipate cu rachete antitanc și antiaeriene face acum ca ideea să pară mult mai sensibilă”, scrie Politico. Polonia a semnat în această primăvară un acord de 4,9 miliarde de euro pentru 250 de tancuri Abrams din SUA care vor înlocui cele 240 de tancuri sovietice trimise în Ucraina. Polonia dispune de avioane americane F-16 și în 2020 Varșovia a semnat un acord de 4,6 miliarde de dolari pentru 32 de avioane de vânătoare F-35. Polonia a făcut comenzi de 10-12 miliarde de euro din Coreea de Sud, de unde va cumpăra 180 de tancuri K2 Black Panther, 200 de obuziere K9 Thunder, 48 de avioane de atac ușor FA-50 și 218 lansatoare de rachete K239 Chunmoo. Coreea de Sud ar urma să furnizeze 1.000 de tancuri K2 și 600 de obuziere K9 până în 2025, respectiv 2029. Varșovia a comandat elicoptere italiene Leonardo pentru 8 miliarde de zloți (1,7 miliarde euro), dar acordul prevedea ca elicopterele să fie fabricate în Polonia. „Atracția Coreei este că echipamentele lor militare sunt în general mai ieftine decât alternativele americane și europene și le pot produce într-un calendar strâns. Achizițiile sunt, desigur, o lovitură în față la visele președintelui francez Emmanuel Macron de „autonomie strategică”, în care își imaginează o Europă care este capabilă să se apere cu armele proprii (cel mai probabil, franceze)”, comentează Politico.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră