sâmbătă 22 februarie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: apia

8 articole
Investigații

Averea comisarului: două apartamente, zece case

Averea comisarului: două apartamente, zece case. Comisarul de poliție George Alexandru Zeriu a strâns o avere de invidiat pentru un polițist de provincie: două vile, două apartamente și opt case de vacanță, plus un spațiu comercial primit ca donație. Citește și: Ce nu spun autoritățile când se laudă cu ridicarea vizelor pentru SUA: românii vor trebui să ceară o viză electronică, on-line Direcția Națională Anticorupție îl acuză acum că a folosit mai mulți interpuși pentru a frauda fonduri europene cu documente false. Concret, a obținut ilegal aproape 500.000 de euro de la Agenția de Plăți și Intervenții în Agricultură (APIA). Anchetatorii au mai stabilit că polițistul George Alexandru Zeriu se ocupa și cu vânzarea animalelor, administra o firmă cu un abator, iar pe numele unor interpuși avea mai multe mașini de lux, inclusiv un Porsche Cayenne și un Audi A5. Bogatul comisar din săraca Simeria Simeria este una dintre cele mai sărace localități din județul Hunedoara, dar are unul dintre cei mai bogați comisari de poliție din România. Este vorba de comisarul de poliție George Alexandru Zeriu, care a strâns o avere impresionantă în ultimii 15 ani. În anul 2009, avea un teren intravilan de aproape 1.300 mp în localitatea de baștină Brad, plus o vilă de 221 mp. Apoi, în anul 2015, a cumpărat pe persoană fizică un teren agricol de 104 hectare în localitatea hunedoreană Balșa. La un preț minim de 3.000 de euro hectarul rezultă că valoarea acestui teren depășește cu ușurință 300.000 de euro, deși polițistul nu dispunea de acești bani. Averea comisarului: două apartamente, zece case Un alt teren agricol, de 49,4 hectare, l-a cumpărat în anul 2018. Doi ani mai târziu, a primit ca donație un teren intravilan în localitatea Brad de 4.420 mp. Apoi, în 2021, a mai cumpărat un teren intravilan de 360 mp în Simeria. În anul 2016 și-a cumpărat prima casă de vacanță, de 110 mp. Un an mai târziu și-a cumpărat un apartament în Deva și o nouă casă de vacanță în Balșa. Anul 2018 i-a adus în portofoliu alte patru case de vacanță. În 2020, a primit ca donație un spațiu comercial. Apoi, în 2021, a cumpărat alte două case de vacanță și o vilă de 146 mp. Ultima achiziție a fost în 2023, atunci când a cumpărat un alt apartament, în Deva. Împrumuturi de ochii lumii La capitolul mașini, a menționat că deține un autoturism Hyundai, vechi din 2009, și două remorci. Dar are și datorii. În 2017, a luat un împrumut de 155.000 de lei de la BRD, scadent în 2047. Patru ani mai târziu, adică în 2021, a mai luat alți 292.000 lei. Tot în 2021, comisarul a mai luat un credit, de 70.000 de euro, de la o anume Andreea Iulia Simina. Femeia își vrea banii înapoi în 2051. De la aceasta, polițistul încasa o arendă de 400 lei în anul 2020. Comisarul de poliție George Alexandru Zeriu și-a secretizat salariu de ofițer pe care îl primește de la statul român. Însă a menționat că din chirii și arendă a încasat anul trecut 18.300 lei. Alți 50.000 lei i-a obținut din creșterea animalelor, iar din curățarea pășunii și vânzarea de masă lemnoasă din satul Romuli a încasat 350.000 de lei. DNA i-a dezvăluit secretul Averea secretă a comisarului de poliție George Alexandru Zeriu a fost făcută publică de Direcția Națională Anticorupție, care-l acuză pe comisar că a fost artizanul unei fraude de aproape 500.000 de euro, bani obținuți prin interpuși de la APIA. Procurorii DNA susțin că, în perioada 2019 – 2023, polițistul a determinat mai multe persoane fizice să ceară subvenții de APIA - Centrul Județean Hunedoara și Centrul Local Brad în baza unor documente false. Din documente rezulta că interpușii utilizau mai multe suprafețe de teren și dețineau animale, dar unii dintre aceștia nu îndeplineau calitatea de fermier deși primeau subvenții europene pentru acest lucru. Banii ajungeau la comisarul de poliție. Afaceri prin interpuși "În fapt, inculpatul Zeriu George – Alexandru ar fi fost beneficiarul real al plăților A.P.I.A., având ca rezultat producerea unui prejudiciu bugetului Uniunii Europene în valoare totală de 2.462.495 lei (aprox. 493.000 euro). În același timp, inculpatul ar fi ajutat persoanele în numele cărora erau depuse cererile pentru plățile A.P.I.A. să obțină adeverințe din care să rezulte că terenurile sunt utilizate de ele, deși contractele de arendare au fost încheiate de inculpat, dar pe numele altor persoane", susțin anchetatorii. În ultimii șapte ani, comisarul George Alexandru Zeriu, cu încălcarea interdicțiilor legale, ar fi efectuat, direct, activități de comerț cu animale și produse, folosindu-se de abatorul unei societăți comerciale pe care o administra în fapt. Mai mult, acesta a cumpărat pe numele unor persoane interpuse un Porsche Cayenne, un Audi A5, o autoutilitară Toyota Hilux, o alta Mercedez Benz Vito și un Ford Transit.

Averea comisarului: două apartamente, zece case (sursa: Facebook/Poliția Română)
Subvenții agricole de milioane încasate ilegal (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Economie

Subvenții agricole de milioane încasate ilegal

Subvenții agricole de milioane încasate ilegal. Peste 400 de fermieri din Iaşi au încasat, anul trecut, subvenţii necuvenite de aproape 3,5 milioane de lei. Dacă nu vor returna banii de bunăvoie, ei vor fi executaţi silit de către ANAF. Subvenții agricole de milioane încasate ilegal Însă nu doar la Iaşi au fost descoperite nereguli, ci în mai toată ţara. În Timişoara, de exemplu, APIA trebuie să recupereze de la 288 de fermieri peste 3,7 milioane de lei. Citește și: Ce vorbeau vameșii arestați: „S-a dat liber la furat, asta vă spun sigur! La toți, și la noi și la Antifraudă!”. Judecătorii îi țin închiși După judeţul Timiş, în topul celor mai mari debite înregistrate se mai află Bihor şi Arad, unde s-au încasat, fără drept, câte 3,2 milioane de lei în fiecare judeţ. Dar şi Clujul, unde statul are de recuperat peste 2,2 milioane de lei de la 369 de fermieri, care au solicitat şi încasat subvenţii în agricultură. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Parchetul European investighează subvențiile pentru firmele baronului Paul Stănescu Foto: Inquam/George Calin
Politică

Parchetul European investighează subvențiile Paul Stănescu

Parchetul European investighează subvențiile pentru stuf, dirijate către firmele baronului PSD Paul Stănescu, a arătat Laura Codruța Kovesi într-un interviu pentru Spotmedia. Recent, șeful APIA, Ionuț Lupu, a fost demis de ministrul PSD al Agriculturii, Florin Barbu, pentru că tăiase aceste subvenții. Barbu este considerat un client politic al lui Paul Stănescu. Citește și: Într-un an la Biblioteca Națională, Cioroianu a avut venituri mai mari cu 170.000 de lei decât în anul anterior. Salariul de director, 8.000 de lei lunar. I se cere demisia după scandalul cu Emilia Șercan Parchetul European investighează subvențiile pentru firmele baronului Paul Stănescu „Da, avem o anchetă în curs, colegii au ridicat documente de la APIA, din ce îmi amintesc au solicitat diverse documente referitoare la aceste proiecte. Este o investigație care a început de curând și în momentul în care o să finalizăm vom face publice mai multe informații. Dar vă pot confirma că este oficial deschisă o investigație în cadrul EPPO, în care deja se administrează probe, s-au ridicat documente, se fac diverse analize (...) Da, este o investigație cu privire la fapte, în rem. Pană în acest moment, din câte știu, nu este nicio persoană pusă sub acuzare”, a spus Kovesi, pentru Spotmedia, întrebată fiind dacă „la EPPO există o anchetă în care chiar ar fi fost audiat șeful demis al APIA”. Ministrul PSD Florin Barbu a fost cel care a promovat o modificare legislativă ce transformă terenurile din Deltă în pășuni pentru care se pot primi subvenții. În ianuarie, APIA a blocat o cerere de plată de peste 5 milioane de euro în afacerea legată de stuful din Delta Dunării, subvenție cerută de firme care erau controlate de fiul liderului PSD Paul Stănescu și un fost consilier al senatorului social-democrat. Kovesi, nemulțumită că DNA a închis rapid dosarul BMW-urilor cumpărate de Interne În interviul pentru Spotmedia, Kovesi a părut a fi nemulțumită de faptul că DNA a închis rapid ancheta privind BMW-urile achiziționate de ministerul de Interne, pe vremea când eracondus de secretarul general al PNL, Lucian Bode. „Este un dosar la EPPO în curs de investigare, nu a fost finalizat cu niciun fel de soluție. Colegii încă administrează probe. Noi am văzut că DNA a dat o soluție de clasare. Va trebui să analizăm cum afectează această soluție de clasare dosarul pe care noi îl instrumentăm”, a spus Kovesi care a mai arătat că „cu siguranță” decizia parchetului anticorupție din România va afecta ancheta EPPO. Puteți citi aici întregul interviu luat de Spotmedia: Kovesi despre dosarele vaccinurilor, subvenției pentru stuf și BMW-urilor pentru poliție. Plus: Ce va face la prezidențiale? „Putem adresa o plângere contra soluției. Cu siguranță, vom epuiza toate posibilitățile legale care există”, a explicat ea.

Șeful APIA, demis pentru că a tăiat subvențiile familiei Paul Stănescu Foto: Inquam/George Calin
Eveniment

Șeful APIA, demis tăiat subvențiile familiei Paul Stănescu

Șeful APIA, Ionuț Lupu, a fost demis, în această seară, de ministrul PSD al Agriculturii, Florin Barbu, pentru că a tăiat subvențiile dubioase, pentru stuf, de milioane de euro, de care beneficiau firmele familiei baronului Paul Stănescu. Citește și: Averea de milioane de euro a cuplului Andra – Măruță, construită și din bani publici: primăriile de orașe și comune plătesc sume grele, mai mari decât privații, pentru concertele artistei Oficial Barbu l-ar fi demis pe Lupu „din cauza întârzierii plăţilor către fermieri şi a blocajului din sistem”. Presa a scris încă din 2023 că firmele baronului Paul Stănescu, secretar general al PSD și susținător politic al ministrului Agriculturii, încasează banii care ar trebui accesați de locuitorii Deltei Dunării. Șeful APIA, demis pentru că a tăiat subvențiile familiei Paul Stănescu „Miza numirii lui Florin Barbu, zis «Busi», în fruntea ministerului Agriculturii: familia secretarului general PSD Paul Stănescu, protectorul lui «Busi», este acționară la al doilea mare beneficiar de subvenții agricole. Florin Barbu a fost omul de încredere al lui Darius Vâlcov, iar acum face parte din gruparea Paul Stănescu. Presa scrie că ar fi nepotul liderului PSD”, arăta DeFapt.ro încă din iunie 2023. „Un român născut la Cluj și plecat la sfârșitul anilor 80 la studii în Germania, fiul lui Paul Stănescu, și doi preoți, ajung împreună în două firme care controlează aproape tot stuful din Deltă. Firmele au cerut deja de la APIA subvenții. Este vorba despre zone de 36.000 de hectare, potrivit șefului APIA Tulcea. O suprafață uriașă, la care majoritatea agricultorilor nici nu îndrăznesc să viseze”, relata Pro TV, în octombrie 2023. „Un tun de 5 milioane de euro, la un pas să fie aprobat de instituțiile statului. Printre beneficiari se numără nimeni altul decât fiul liderului PSD Paul Stănescu. Concret, două firme cu care acesta are legături strânse au cerut subvenție pentru recoltarea stufului din Delta Dunării. O premieră în agricultură, făcută posibilă prin concursul Parlamentului, ministerului Agriculturii și altor instituții. Toate și-au dat mâna pentru a băga milioane de euro în buzunarele unor băieți deștepți. Acum întreaga procedură este verifică de Agenția pentru Plăți în Agricultură, dar și de comisia europeană”, arăta Digi 24, la 16 ianuarie. Ministrul PSD Florin Barbu a fost cel care a promovat o modificare legislativă ce transformă terenurile din Deltă în pășuni pentru care se pot primi subvenții, conform unei anchete „România, te iubesc!”. „Agenția pentru Plăți în Agricultură a blocat o cerere de plată de peste 5 milioane de euro în afacerea legată de stuful din Delta Dunării, cerută de firme care erau controlate de fiul liderului PSD Paul Stănescu și un fost consilier al senatorului social-democrat”, scria, la 19 ianuarie 2024, Hotnews. Însă, tot în ianuarie, a început contraofensiva celor vizați de anchete. „Cele două firme pe care Lupu a pus ochii au primit avizul Centrului Judeţean Tulcea din cadrul Agenţiei de Plăţi și Intervenţie pentru Agricultură, însă banii au fost blocați. Nu același lucru s-a întâmplat în cazul altor firme, care se ocupă tot cu recoltatul stufărișului și pentru care APIA a livrat subvențiile”, susținea un site apropiat PSD, stiripesurse.ro, la 29 ianuarie. Trei săptămâni mai târziu, Ionuț Lupu a fost demis.

Cum au sifonat niște fermieri fonduri europene de 700.000 de euro Foto: Facebook
Eveniment

Cum au sifonat niște fermieri fonduri europene de 700.000 de euro

Fraudă cu oi care nu existau: cum au sifonat niște fermieri din Timiș, ajutați de medicii veterinari, fonduri europene de 700.000 de euro. DNA i-a trimis, azi, în judecată pe administratorul unei societăți comerciale, doi medici veterinari, un avocat și un funcționar de la Agenția de Plăți și Intervenții în Agricultură care obținuseră subvenții de nu mai puțin de 3,5 milioane de lei pentru oi care existau doar pe hârtie. Citește și: Post controlat de Dan Voiculescu va plăti 75.000 de lei daune morale către manelistul Culiță Sterp, pentru o știre falsă. Și televiziunea lui Sebastian Ghiță, RTV, are de achitat 100.000 de lei În decembrie 2023, DNA l-a trimis în judecată pe directorul Cooperativei Agricole Hăşmaşul din Dămuc, judeţul Neamţ, pentru fraude cu subvenții APIA în valoare de 367.000 de euro. În noiembrie 2023, DNA îl trimitea în judecată pe preşedintelui Asociaţiei Crescătorilor de Taurine Stânişoara din Pipirig. Cu documente în care au fost înscrise date false, între 2016 şi 2020, inculpatul ar fi obţinut fonduri nerambursabile în valoare de 3.125.910 lei (peste 625.000 de euro). Cum au sifonat niște fermieri fonduri europene de 700.000 de euro DNA descrie, într-un comunicat, mecanismul fraudei din Timiș, cu oi declarate fictiv. „În perioada 2018-2021, inculpații fermieri, menționați mai sus, ar fi depus la Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) mai multe documente în care ar fi fost consemnate date false (referitoare la numărul de ovine pe care l-ar fi deținut) în scopul de a obține în mod injust sume de bani în cadrul schemelor de plată. Aceștia ar fi beneficiat de ajutorul celor doi medici veterinari care ar fi întocmit în fals mai multe documente din care ar fi reieșit că dețineau un număr mai mare de ovine decât aveau în realitate și care s-ar fi și pus de acord cum să procedeze pentru a nu se constata nereguli cu ocazia unui control ce ar fi putut conduce la pierderea subvențiilor. De asemenea, inculpatul M.V.C., administrator al SC CIPRI HOD MV SRL, ar mai fi beneficiat și de ajutorul inculpatei Martin Rosana-Mihaela, funcționar public în cadrul APIA, care l-ar fi îndrumat cum să procedeze pentru a îndeplini cerințele de eligibilitate, privind încărcătura minimă de 0,3 UVM/ha în cazul pajiștilor permanente. Prin demersurile menționate mai sus, au fost obținute pe nedrept fonduri europene în valoare totală de 3.505.143 lei”, explică procurorii anticorupție.

Ce subvenții uriașe primesc agricultorii de la Uniunea Europeană Foto: Facebook ministerul Agriculturii
Politică

Ce subvenții uriașe primesc agricultorii de la Uniunea Europeană

Ce subvenții uriașe primesc agricultorii de la Uniunea Europeană, pe care o înjură acum: trei sferturi din subvențiile de 40 de miliarde de euro plătite doar de APIA către fermieri, în ultimii 15 ani, au fost de la UE, arată o analiză a Ziarului Financiar. Citește și: Averea uriașă a unei foste judecătoare de la Inspecția Judiciară. Ea avea vilă în Mogoșoaia, dar primea bani pentru: detașare, delegare, transport locul de muncă și „alocații locuințe” Ce subvenții uriașe primesc agricultorii de la Uniunea Europeană „În ultimii 15 ani, Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA) a acordat subvenţii de aproape 40 de miliarde de euro fermierilor români, din care 30 de miliarde de euro au fost de la UE, unul dintre „vinovaţii“ indicaţi de fermieri în situaţia actuală. În 2024, APIA are un buget de 2,2 miliarde de euro pentru subvenţiile celor 850.000 de fermieri locali. Fermierii care fac agricultură convenţională şi cultivă cereale primesc până la 300 de euro/hectar în fiecare an”, arată analiza ZF. Datele sunt confirmate de „Evoluţia fluxurilor financiare dintre România şi Uniunea Europeană (BALANŢA FINANCIARĂ NETĂ)”, publicată de ministerul de Finanțe. Din banii pentru exercițiul bugetar 2007-2013, execuția la final de 2020 arăta: 7,3 miliarde de euro atrași efectiv din „Fonduri pentru dezvoltare rurala si pescuit (FEADR+FEP)” și 7,65 miliarde euro de la Fondul European pentru Garantare Agricola (FEGA). Alte 22,9 de miliarde de euro au fost atrași din bugetul UE 2014-2020. Însă din sumele alocate pentru exercițiul bugetar 2021-2027 s-au absorbit până acum doar circa 60 de milioane de euro. De altfel, chiar fostul ministru al Agriculturii, Petre Daea, se lăuda cu sumele uriașe primite de la Bruxelles. „În fiecare an în România aducem de la Uniunea Europeană în jur de trei miliarde de euro, iar în primele luni ale anului, până la data de 4 februarie, am adus aproape 1,6 miliarde de euro, bani care au intrat în bugetul ţării şi care pot fi valorificaţi, ştiindu-se că ei au fost atribuiţi pentru agricultură", afirma el, în martie 2023, la Botoșani. Comisia Europeană a aprobat, pe 7 decembrie 2022, Planul Naţional Strategic 2023-2027 al României prin care fermierii români şi agricultura românească vor beneficia de 15,83 miliarde de euro. Cioloș despre subvenții: nu sunt cele mai mici, nu sunt cele mai mari În ceea ce privește ajutorul acordat României, comparat cu altețări, fostul comisar european Dacian Cioloș spunea, duminică, într-un interviu pentru Spotmedia: „Nu sunt cele mai mici, nu sunt nici cele mai mari. Sumele alocate României în politica agricolă comună cresc de la un an la altul, spre deosebire de alte state membre. Când vorbim de sprijin financiar nu ne gândim doar la subvențiile la hectar. Sunt și alte instrumente financiare pe care România le are și pe care alte state membre nu le au. Sunt puține state membre din Europa de Vest unde fermierii să-și poată cumpăra tractoare și utilaje agricole sau să-și construiască ferme de creștere a animalelor cu 40-70% cofinanțare din fonduri publice. Și asta e un ajutor”.

120 de fermieri cu vârsta de peste 90 de ani Foto: Biohumus Sol
Eveniment

120 de fermieri cu vârsta de peste 90 de ani

Un număr de 120 de fermieri cu vârsta de peste 90 de ani sunt înregistraţi la nivelul judeţului Vaslui, au informat reprezentanţii Agenţiei de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA) Vaslui. Însă doar 11% dintre fermierii vasluieni care cer subvenție APIA pe persoană fizică au între 19 și 40 de ani. 120 de fermieri cu vârsta de peste 90 de ani Potrivit datelor prezentate de reprezentanţii instituţiei, este vorba despre fermieri care au între un hectar şi cinci hectare şi care nu vor să dea pământul în arendă, preferând să-l lucreze pe cont propriu. „Din cauza comasării terenurilor, numărul fermierilor care depun cereri la APIA scade anual, dar suprafaţa totală declarată rămâne constantă. Din totalul cererilor depuse, 15.659 sunt pentru persoane fizice, iar 1.404 cereri sunt depuse de fermieri persoane juridice. În ceea ce priveşte situaţia cererilor depuse de persoanele fizice, avem 1.703 persoane cu vârsta cuprinsă între 19 şi 40 de ani, 7.625 de cereri la categoria de vârstă 41 - 64 de ani, iar peste 65 de ani, 6.331 de persoane. Noi am mai făcut o interogare, să vedem câţi fermieri au vârsta de peste 90 de ani şi avem 120 de persoane", a declarat directorul executiv al APIA Vaslui, Răzvan Arteni. Dintre fermierii cu vârsta de peste 90 de ani, un număr de 70 au depus la APIA cereri unice pentru obţinerea subvenţiilor anuale pe suprafeţele de teren cultivate. Citește și: Adevărul despre salariile asistentelor medicale din spitalele de stat: salariile lor le depășesc frecvent pe cele ale unui conferențiar universitar și sunt mult peste cele ale profesorilor din școli „Pentru a putea beneficia de subvențiile oferite de APIA, fermierii vasluieni trebuie să se prezinte la centrele APIA. În cazul în care fermierii nu pot fi prezenți fizic la centrele APIA, ei pot depune cererea prin accesarea aplicației IPA-Online din versiunea internet, conform manualului de utilizare IPA-Online (accesibil în aplicație). Este, însă, important ca ei să ia legătura cu funcționarul APIA responsabil de dosar pentru a închide cererea”, a spus Răzvan Arteni, citat de Est News.

Autoturismele "verzi" câştigă teren în România Foto: Facebook Dacia
Mediu

Autoturismele "verzi" câştigă teren în România

Autoturismele "verzi" câştigă teren în România, ele având o cotă de 20,4% din total piaţă, la patru luni din 2023, arată datele Asociaţiei Producătorilor şi Importatorilor de Automobile (APIA). Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Statistica oficială relevă faptul că autoturismele "electrificate", respectiv cele electrice (100% şi hibride plug-in), precum şi cele full hybrid (care dispun şi de propulsie electrică fără încărcare din sursă externă), au depăşit cu 7,1% cota de piaţă deţinută de motoarele diesel, la patru luni. Autoturismele "verzi" câştigă teren în România În această marjă, autoturismele full electrice deţin o cotă de 8,7% din piaţă, în perioada analizată, faţă de anul 2022 când reprezentau 7,9%. Ca şi în anul 2022, când, deşi s-a înregistrat o scădere a achiziţiilor de autoturisme în general, cele "verzi" au performat, în anul 2023, achiziţiile din această categorie au crescut considerabil (+29,4%), comparativ cu perioada similară a anului trecut. În acest context, se remarcă majorare la autoturismele 100% electrice (+36,8%) şi la cele plug-in hybrid (+43,1%). De asemenea, autoturismele full electrice menţin trendul crescător al anului anterior, iar în luna aprilie a acestui an au ajuns la o creştere de 6,4% faţă de luna similară a anului trecut, în timp ce la nivelul celor patru luni din acest an, la un salt de 36,8%. În plus, maşinile plug-in se află pe un trend crescător, cu o creştere de 87,8%, de la un an la altul, respectiv de 43,1% faţă de primele patru luni din anul 2022. Totodată, înregistrările de autoturisme full hybrid au crescut cu 17,3%, la finele lunii aprilie 2023, faţă de primele patru luni ale anului anterior, însă au scăzut cu 2,3% în aprilie anul curent vs aprilie 2022. Potrivit sursei citate, în topul primelor cinci cele mai vândute autoturisme 100% electrice se află Dacia Spring - cu 1.865 de unităţi şi o creştere de 27,9% faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent, urmată de Renault Megane (292 de unităţi, fără înmatriculări în perioada similară din 2022), Tesla Model Y (289 de unităţi, +542,2%), Volkswagen e-UP! (221 de unităţi, +132,6%) şi Tesla Model 3 (208 unităţi, -11,5%). Citește și: Dependența de gazele rusești este istorie: în Europa, depozitele de gaze sunt pline în proporție de 62%. România – 50%. Prețurile au scăzut cu 150% față de august 2022 Ford Kuga, cel mai vândut model Plug-in În ceea ce priveşte autoturismele Plug-in, cel mai comercializat model este Ford Kuga - cu 290 de unităţi (+143,7% faţă de primele patru luni din 2022), după care urmează Mercedes Benz GLE (114 unităţi, +18,8%), Mazda CX 60 (110 unităţi, fără înmatriculări în perioada similară din 2022), Renault Captur (109 unităţi, +55,7%) şi Mercedes Benz GLC (81 de unităţi, 2,5%). În plus, autoturismele hibride, fără reîncărcare din surse externe, au pe primul loc din Top 3 Toyota Corolla (571 de unităţi, -7,5% faţă de 2022), Toyota Yaris (487 de unităţi, +68,5%) şi Toyota RAV4 (475 de unităţi, +18,8%). La nivel general, în România, înmatriculările de autoturisme noi au crescut, în primele patru luni ale acestui an, cu 25,1% faţă de 2022. Dacia, cele mai mari vânzări Pe piaţa naţională, în intervalul de referinţă, clasamentul mărcilor de autoturisme plus autovehicule comerciale, cuprinde în ordine: Dacia (16.608 unităţi), Renault (5.380), Ford (3.379), Hyundai (3.201), Toyota (3.121), Skoda (3.013), Volkswagen (3.001), Mercedes Benz (2.944), BMW (1.566) şi Suzuki (1.287). Datele APIA evidenţiază faptul că autoturismele (care reprezintă aproximativ 85% din total) au înregistrat, în luna aprilie 2023, un volum de 9.736 de unităţi, cu 16,3% mai mult decât în luna similară din 2022. În funcţie de tipul de combustibil al autoturismelor înmatriculate, în primele patru luni din acest an, motorizările pe benzină înregistrează o creştere de 1,4% faţă de cota deţinută în perioada similară din 2022, până la o pondere de 66,3%. Totodată, autoturismele echipate cu motoare diesel raportează o scădere de 2% şi deţin o cotă de 13,3% din total.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră