duminică 18 octombrie
Login Contact
DeFapt.ro

apărare

82 articole
Eveniment

EXCLUSIV Armata obligatorie în România, un plan la care Ministerul Apărării nu a renunțat: proiectul noii legi a apărării naționale, cerut insistent de MApN

Armata obligatorie în România, cerută insistent de Ministerul Apărării, care așteaptă intrarea în circuit parlamentar a proiectului noii legi a apărării naționale. Armata obligatorie în România, cerută insistent Noul proiect de lege al apărării naționale, propus de Ministerul Apărării Naționale, arată că legea prin care serviciul militar obligatoriu a fost suspendat pe timp de pace a avut un impact mare asupra Armatei. Citește și: Armata obligatorie nu poate fi evitată în România: „Trebuie să luăm în serios în calcul pregătirea pentru război. Este mai scump să nu-ți aperi țara decât să ți-o aperi” Potrivit Expunerii de motive a proiectului de lege, „în perioada 1994-2022, au fost adoptate o serie de acte normative care cuprind reglementări cu impact asupra structurii sistemului național de apărare, a organizării și funcționării forțelor armate la pace, precum: Legea nr. 395/2005 privind suspendarea pe timp de pace a serviciului militar obligatoriu și trecerea la serviciul militar pe bază de voluntariat (…)”. Articolul 28, litera D Cum se poate traduce fraza din Expunerea de motive pe care se fundamentează noul proiect de lege al apărării naționale? Ministerul Apărării cere, pentru a contracara acest „impact”, „adoptarea prezentului proiect de act normativ”, care „este necesară”. Ce spune noul proiect în privința serviciului militar? Există o singură mențiune care are legătură cu acest aspect, în articolul 28, la litera D. Unde se spune că Ministerul Apărării „organizează, cu caracter permanent, pregătirea populaţiei pentru apărare”. Concluzia: se pregătește o revenire la stagiul militar obligatoriu pe timp de pace. Anul electoral încurcă socotelile MApN Proiectul noii legi a apărării naționale a fost afișat pe site-ul MApN pe 1 aprilie a.c. Pe 16 mai a.c. a fost bifată și cerința unei dezbateri publice pe proiect printr-o butaforie de întâlnire cu reprezentanți ai societății civile. Care nu a schimbat proiectul de lege cu nimic. Acum, proiectul ar urma să intre în circuitul parlamentar. Deocamdată, nu există informații publice potrivit cărora s-ar fi întâmplat acest lucru. Surse politice, însă, au arătat pentru DeFapt.ro că numai anul electoral 2024 împiedică intrarea legii în Parlament. În 2025, însă, noua lege a apărării naționale va fi o prioritate pentru Legislativ.

EXCLUSIV Armata obligatorie în România, un plan la care Ministerul Apărării nu a renunțat: proiectul noii legi a apărării naționale, cerut insistent de MApN
VIDEO Filmare virală: o corvetă românească, care scoate fum de parcă ar fi luat foc, pe lângă o corvetă turcească, ultramodernă
Eveniment

VIDEO Filmare virală: o corvetă românească, care scoate fum de parcă ar fi luat foc, pe lângă o corvetă turcească, ultramodernă

Filmare virală: o corvetă românească, care scoate fum de parcă ar fi luat foc, trece pe lângă o corvetă turcească, ultramodernă. Filmarea a fost postată de jurnalistul TVR Adelin Petrișor, specializat în chestiuni militare, pe contul său de Twitter. Ea a fost realizată probabil la Ziua Marinei. Citește și: Investițiile statului în spitalele pensionarilor speciali duduie: cea mai mare investiție din PNRR destinată sistemului medical, spitalul Gerota al ministerului de Interne O corvetă românească scoate fum de parcă ar fi luat foc “Nava mai apropiată este o corvetă ??, ultramodernă. Cea care trece prin spate e o corvetă ??, produsă în urmă cu niște zeci de ani. Nu, nu e lovită, doar scoate fum. Singurele nave ale Marinei Militare ?? produse după 1990 sunt 3 remorchere“, a scris Petrișor. În august 2023, licitația pentru construcția a patru corvete a fost anulată de M.Ap.N. – în plin război la granițele României și la granița externă a Uniunii Europene și NATO – după ce francezii au renunțat la contract. De atunci, nu pare să mai fi existat un efort de reluare a licitației. Citește și: EXCLUSIV Naval Group ar putea renunța la contractul de 1,2 miliarde de euro pentru corvete dacă MApN cumpără de la francezi două submarine Scorpène și două elicoptere DeFapt.ro a arătat, la 27 iulie, că în timp ce Damen Galați produce pe bandă rulantă nave militare pentru alte țări, Șantierul Mangalia, preluat de stat printr-o decizie a guvernării PSD, este în faliment. Șantierul Damen din Galați a produs peste 30 de nave militare, dar pentru alte țări. Printre altele, Damen Galați a produs sau va produce: o navă de tip Combat Support Ship (CSS) pentru marina olandeză se pregătește construcția a patru corvete anti-submarin pentru armata olandeză se pregătește un portavion de drone pentru marina portugheză În 2023, guvernul Ciolacu a alocat pentru Apărare doar 1,6% din PIB, față de 2% cât se angajase.

Ce trebuie să faci când te întâlnești cu ursul pe traseele montane - sfaturi de la jandarmii din Maramureș. Culmea ironiei, au fost postate online cu patru zile înainte de atacul mortal din Jepii Mici
Mediu

Ce trebuie să faci când te întâlnești cu ursul pe traseele montane - sfaturi de la jandarmii din Maramureș. Culmea ironiei, au fost postate online cu patru zile înainte de atacul mortal din Jepii Mici

Cum să te aperi de urs: Inspectoratul Județean de Jandarmi Maramureș a postat un mic ghid în acest sens cu patru zile înainte ca tânăra de 19 ani din Iași să fie ucisă de urs în Bucegi. Cum să te aperi de urs "??? ???????̆? ?̂? ????? ?̂???̂?????? ?? ????? ?? ???????? ???????? Citește și: Incident extrem de grav pe traseul turistic Jepii Mici din Bucegi: o tânără a fost târâtă și sfâșiată de un urs. Pentru a fi recuperat cadavrul femeii, animalul a trebuit să fie împușcat ?? ??????̦? ?????? ?? ????, asigurați-vă că aveți cel puțin un partener de drumeție; ????????̦?, ?????̦? ??????, ??̂????̦? ca să fiți auziți de animale sălbatice și să vă evite; ??????̧? ???̆?̧?? ?? ?????? ?? ??̧?- ????? ???? ????- ??????̦?? ?̂???????? ???̦????; ????̧? ?̧? ?????? ????? ?????? ???? ????̂????? ?? ?????, evitați deplasările pe munte în astfel de condiții; ?̂????ℎ????̧? ??̂? ??? ???? ??̂?????? ?̂? ?????? ?????? ?̂???̂? ??̆ ?? ???????̆ ???? ????; ?? ??̂????̦? ?̂? ???????? ?̂???̆?????? ??? ?̂? ???? ?????? ???? ?̧???̦? ??̆ ???? ??????????? ?? ???̧?; ??̂?? ??????̦?, ?? ?̧????̦? ??̂?????? ?̂? ????. Agăţați recipientul cu mâncare într-un copac la cel puțin 50-100 de m de locul unde v-ați instalat cortul; ??̆ ????̦? ?? ????? ?? ????? împotriva urșilor; ???????? ?? ??? ???? ?? ???? ???????, dacă aţi fost atenţionaţi de existenţa ei în traseul dumneavoastră, evitaţi acel traseu; dacă observați prezenţa unui urs la mare depărtare, e bine ??̆ ?????̦? ?????? iar, dacă aveți ???????, acestea vă vor fi foarte utile; dacă vă treziți cu ursul faţă în faţă, nu vă panicați. ??????̦? ?? ??̂? ?? ??????, ursul este foarte sensibil la zgomot. Dacă nu aveți un fluier, faceți zgomot, țipați, bateți din palme. ????????̦?-??̆ ?̂????, ?? ??ℎ?? ?? ??; dacă vine spre dumneavoastră, ???????̦? ???????? ?̂? ??????̧?? ?????̆ celei în care o veți lua.", se arată în postarea de pe Facebook a IJJ Maramureș.

Președintele poate angaja România în război fără aprobarea Parlamentului, în ciuda Constituției - prevedere din proiectul noii legi a apărării naționale
Eveniment

Președintele poate angaja România în război fără aprobarea Parlamentului, în ciuda Constituției - prevedere din proiectul noii legi a apărării naționale

Președintele poate angaja România în război. Proiectul noii legi a apărării naționale, întocmit de către Ministerul Apărării Naționale, are prevederi nu doar controversate, ci chiar neconstituționale. Președintele poate angaja România în război Una dintre aceste prevederi se referă la instituția care poate angaja țara în război, arată APADOR-CH într-o analiză. Citește și: Creșterile salariale enorme pe care magistrații și le dau între ei prin decizii ale judecătorilor sunt ilegale, ba chiar neconstituționale. Cum poate fi stopat acest jaf național de miliarde de euro "Art. 4 alin. 4 permite ca două persoane, prim-ministrul şi preşedintele ţării, să angajze ţara într-un război, deşi, potrivit Constituţiei, doar Parlamentul poate decide intrarea într-un război. Redactarea neclară a alin. 4 permite preşedintelui să dispună orice , adică şi măsuri care pot fi calificate ca acte de agresiune (intervenţii armate împotriva/pe teritoriul altei ţări), dacă le consideră necesare pentru protecţia cetăţenilor români dintr-o ţară străină. Această atribuţie ar trebui să revină exclusiv Parlamentului, nu preşedintelui, deoarece potrivit art. 65 din Constituție, numai Parlamentul poate declara starea de război. Ca atare, la art. 4 alin. 4 din proiect ar trebui înlocuită sintagma cu .", arată ONG-ul citat.

Încă o dronă care a căzut în interiorul României, descoperită de localnici: în ianuarie, șeful Armatei a cerut să i se dea măcar o lege ca să poată doborî drone, politicienii i-au cerut să tacă
Eveniment

Încă o dronă care a căzut în interiorul României, descoperită de localnici: în ianuarie, șeful Armatei a cerut să i se dea măcar o lege ca să poată doborî drone, politicienii i-au cerut să tacă

În ianuarie 2024, într-un interviu pentru Europa Liberă, șeful militar al Armatei, generalul Gheorghiță Vlad, a cerut să i se dea măcar o lege ca să poată doborî drone, dar politicienii i-au cerut să tacă. În plus, din 2020, România nu a mai alocat 2% din PIB pentru Apărare. În 2023, cheltuielile pentru Apărare au fost de doar 1,6%. Citește și: ANALIZĂ NATO arată cum s-au prăbușit cheltuielile cu Apărarea de când PSD a ajuns la putere. Plus: România cheltuie mult pentru plata militarilor, puțin pentru înzestrare Fragmente dintr-o dronă militară au fost găsite în Insula Mare a Brăilei, la doar 8 kilometri de orașul Brăila. Craterul format are un diametru de aproximativ 4 metri. Șeful Armatei a cerut o lege ca să poată doborî drone Ce spunea, în ianuarie 2024, șeful Statului Major al Apărării, generalul Gheorghiță Vlad: „Avem în vedere o nouă inițiativă legislativă care să ne permită să operăm și pe timp de pace sub auspiciile unei operații militare. Legea 257 privind Combaterea Mijloacelor Aeriene care pătrund neautorizat în spațiul aerian trebuie adaptată noilor provocări, respectiv drone. În această lege, la articolul opt, de exemplu, pentru că drona este încadrată la aeronavă fără pilot, trebuie să respecte aceleași reguli dacă este combătută, adică: să se ridice serviciul de poliție aeriană, avionul, să dea semnale că s-au încălcat teritoriul sau spațiul aerian național. Deci nu trebuie, din punctul meu de vedere, drona sau rămășița de dronă nu trebuie echivalată cu o aeronavă și să răspundă bazei legale pe care o avem în momentul de față, ea trebuie asimilată la muniție, la loitering (n.r. muniție teleghidată), la alt mijloc, astfel încât să-i dea posibilitatea celui care utilizează sistemul de armament să ia o decizie în momentul respectiv”. Însă majoritatea politicienilor de la putere i-au cerut să tacă, iar premierul Marcel Ciolacu a spus că Gheorghiță Vlad „a greșit”. Citește și: Cum s-au cunoscut Marian Vanghelie și Piedone: unul făcea bișniță, celălalt era bucătar și vindea carnea la 100 lei/kg. Se întâmpla în anii ’80, când nici unul nu se visa primar Azi, întrebat de drona care a căzut în Insula Mare a Brăilei, liderul PSD a minimalizat incidentul: „Daca ne uităm la crater, nu a avut explozie. De aceea, nu putea să producă daune chiar dacă ar fi căzut în altă zonă”.

După doar două luni, deficitul a ajuns, oficial, la 1,67% din PIB, cel mai mare din ultimii zece ani. Cheltuielile cu salariile bugetarilor au crescut cu 20%
Economie

După doar două luni, deficitul a ajuns, oficial, la 1,67% din PIB, cel mai mare din ultimii zece ani. Cheltuielile cu salariile bugetarilor au crescut cu 20%

După doar două luni, deficitul a ajuns, oficial, la 1,67% din PIB, cel mai mare din ultimii zece ani, arată datele publicate, azi, de ministerul de Finanțe. Premierul Ciolacu a susținut, acum câteva zile, că acest deficit se datorează cheltuielilor cu Apărarea, dar datele Finanțelor arată o explozie a cheltuielilor cu salariile bugetarilor. Aceste cheltuieli au crescut cu foarte puțin sub 20%, față de o planificare de 11%. Citește și: O familie întreagă s-a mobilizat pentru o șpagă la angajare la spitalul județean Botoșani – document DNA Deficitul a ajuns la 1,67% din PIB, cel mai mare din ultimii zece ani „Cheltuielile de personal au însumat 24,19 mld lei, în creștere cu 19,9% comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent. Exprimate ca pondere în PIB, cheltuielile de personal reprezintă un nivel de 1,4% din PIB, cu 0,1 puncte procentuale mai mari față de aceeași perioadă a anului precedent, ținând cont de creșterile salariale acordate în anul 2023”, se arată în Nota privind execuția bugetului general consolidat. În notă nu se face nici o referire la cheltuielile pentru Apărare, așa cum susținea Ciolacu. Cheltuielile cu bunurile și serviciile s-au majorat semnificativ, cu circa 25%, dar Finanțele arată de ce. „O creștere se reflectă la bugetele locale, respectiv 27,9% comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent, precum și la bugetul Fondului național unic de asigurări sociale de sănătate de 11,8% pentru decontarea medicamentelor cu și fără contribuție personală și a medicamentelor utilizate în programele naționale de sănătate”, se afirmă în nota privind execuția bugetară. „„S-au făcut foarte multe plăți în ianuarie și februarie, am avut un deficit de 1,7% în aceste luni. Nu au fost cheltuieli suplimentare nici din administrația locală și centrală. Marea majoritate a acestui deficit au fost plățile către apărare. Ne-am asumat toate lucrurile le-am dus până la capăt”, a declarat Ciolacu, aflat la Oradea. Din 2014 până acum nu s-a mai întâmplat ca deficitul după primele două luni să ajungă la 1,7% din PIB. Iată care a fost deficitul consemnat de ministerul de Finanțe, în ultimii zece ani, ca procent din PIB: 0,46% în 2014; 0,33% – 2015; 0,10% – 2016; 0,05% – 2017; 0,58% – 2018; 0,51% – 2019; 0,79% – 2020; 1,14% – 2021; 0,67% – 2022 și 1,07% – 2023.

Șocant: Ciolacu anunță un deficit catastrofal în februarie, de 1,7% din PIB, fără precedent în ultimii zece ani. Ținta este de 5% pentru tot anul. România, și cea mai mare inflație din UE
Politică

Șocant: Ciolacu anunță un deficit catastrofal în februarie, de 1,7% din PIB, fără precedent în ultimii zece ani. Ținta este de 5% pentru tot anul. România, și cea mai mare inflație din UE

Premierul Marcel Ciolacu anunță un deficit catastrofal în februarie, de 1,7% din PIB, fără precedent în ultimii zece ani. El a explicat acest deficit prin cheltuielile cu apărarea, amânate din 2023, când ministerul Apărării a cheltuit doar 1,6% din PIB, față de alocarea de circa 2%. România are și cea mai mare inflație din UE, de 7,1% în februarie, de 2,5 ori peste media UE, de 2,8%. Citește și: ANALIZĂ NATO arată cum s-au prăbușit cheltuielile cu Apărarea de când PSD a ajuns la putere. Plus: România cheltuie mult pentru plata militarilor, puțin pentru înzestrare Ciolacu anunță un deficit catastrofal în februarie „S-au făcut foarte multe plăți în ianuarie și februarie, am avut un deficit de 1,7% în aceste luni. Nu au fost cheltuieli suplimentare nici din administrația locală și centrală. Marea majoritate a acestui deficit au fost plățile către apărare. Ne-am asumat toate lucrurile le-am dus până la capăt”, a declarat Ciolacu, aflat la Oradea. Ultimul raport NATO, publicat acum circa o săptămână, arată cum s-au prăbușit cheltuielile cu Apărarea de când PSD a ajuns la putere: de la 2% din PIB în 2020 ele au scăzut constant și au ajuns la 1,6% în 2023. Această reducere a avut loc în condițiile în care deficitul a explodat, agresiunea rusă în Ucraina continuă, iar Guvernul a promis că va aloca 2,5% pentru Apărare. Pe de altă parte, din 2014 până acum nu s-a mai întâmplat ca deficitul după primele două luni să ajungă la 1,7% din PIB. Iată care a fost deficitul consemnat de ministerul de Finanțe, în ultimii zece ani, ca procent din PIB: 0,46% în 2014; 0,33% - 2015; 0,10% - 2016; 0,05% - 2017; 0,58% - 2018; 0,51% - 2019; 0,79% - 2020; 1,14% - 2021; 0,67% - 2022 și 1,07% - 2023. Citește și: Cine este fiica lui Piedone Popescu, pe care acesta ar fi vrut-o europarlamentar: a fost secretară, până a ajuns bugetară la Sectorul 4. Soțul, sărac, dar cu ceasuri de zeci de mii de euro Oficialii UE spun că, la final de an, deficitul va fi 7% Ministerul de finanțe nu a publicat încă execuția bugetară pentru februarie, de obicei datele devin oficiale în ultimele zile ale lunii următoare. „Suntem foarte îngrijorați de situația fiscală din România. Deficitul ar fi trebuit să fie corectat până în acest an. Ultima dată când am analizat cifrele anul trecut, ne așteptam la un deficit de peste 6% și se presupunea că va scădea în acest an. Vedem că tendința merge în direcția greșită. Execuția deficitului în prima parte a anului este slabă. În momentul de față, mă aștept ca deficitul să fie mai aproape de 7% din PIB în acest an. Deficitul fiscal combinat cu deficitul de cont curent este îngrijorător și reprezintă o amenințare pentru România în continuare. România are nevoie de un plan fiscal credibil pe termen mediu, cu o reformă fiscală. Este nevoie de reducerea pragului pentru microîntreprinderi”, a spus recent un înalt functionar al Comisiei Europene, Declan Costello.

ANALIZĂ NATO arată cum s-au prăbușit cheltuielile cu Apărarea de când PSD a ajuns la putere. Plus: România cheltuie mult pentru plata militarilor, puțin pentru înzestrare
Politică

ANALIZĂ NATO arată cum s-au prăbușit cheltuielile cu Apărarea de când PSD a ajuns la putere. Plus: România cheltuie mult pentru plata militarilor, puțin pentru înzestrare

Ultimul raport NATO, publicat joi, arată cum s-au prăbușit cheltuielile cu Apărarea de când PSD a ajuns la putere: de la 2% din PIB în 2020 ele au scăzut constant și au ajuns la 1,6% în 2023. Această reducere a avut loc în condițiile în care deficitul a explodat, agresiunea rusă în Ucraina continuă, iar Guvernul a promis că va aloca 2,5% pentru Apărare. Citește și: Cine este și de unde vine fostul ospătar Piedone: părinții au lucrat la ambasada României în Egipt, posibil securiști; a terminat liceul la 32 de ani și și-a luat ilegal carnetul de conducere Cu războiul la graniță, ministerul Apărării nu a reușit să cheltuie, în 2023, decât 79% din bugetul alocat, se arată într-un răspuns al acestui minister la o interpelare parlamentară. Angel Tîlvar, parlamentar PSD, este ministru al Apărării din octombrie 2022. „Alocarea bugetară pentru Apărare a crescut din acest an la 2,5% din PIB. Vă asigur că vom menține acest nivel și în anii următori, indiferent de provocările economice pe care le vom întâmpina”, a spus premierul Marcel Ciolacu la 15 august 2023. NATO arată cum s-au prăbușit cheltuielile cu Apărarea În plus, România este una din țările NATO care cheltuie cel mai mult cu plata personalului, în timp ce plățile pentru achiziții majore de armament sunt printre cele mai mici. Cum a involuat procentul din PIB alocat Apărării 2,01% în 2020, deși era pandemie. Premier era Ludovic Orban, air ministru al Apărării, Nicolae Ciucă 1,85% - 2021 1,72% - 2022 1,60% - 2023 Pentru comparație, Germania a alocat, în 2023, 1,66% din PIB pentru Apărare, Polonia - 3,92%, Estonia - 2,89%, Bulgaria - 1,87% (o creștere substanțială față de 1,59% în anul anterior) sau Slovacia - 2,05%. Cheltuielile cu Apărarea au scăzut, în termeni reali, cu 4,97%, în 2023 față de 2022, România fiind una din țările cu cea mai mare scădere. Cum s-au redus, anual, sumele alocate Apărării În plus, România cheltuie 59,7% din bugetul Apărării cu personalul. Doar Italia și Muntenegru alocă un procent mai mare. Pe de altă parte, doar 21,9% din acest buget se duce către achiziții majore de armament. Cum se împart cheltuielile cu Apărarea: 59,7% se duc către angajați, doar 21,9% către achiziții majore de armament În octombrie 2023, premierul Marcel Ciolacu mințea spunând că „începând din 2023, am alocat un buget de 2,5% la Apărare”. El știa, la acel moment, că aceste cheltuieli sunt blocate, pentru a încerca să țină deficitul sub control. Guvernul a abrogat, joi, hotărârea privind circumstanţele şi procedura aferente Programului de înzestrare „Corvetă multifuncţională”. Conform unui comunicat transmis de Executiv, decizia a fost luată deoarece câştigătorul licitaţiei nu şi-a menţinut oferta şi nu a semnat acordul-cadru în termenele solicitate de autoritatea contractantă din cadrul Ministerului Apărării Naţionale. Totodată, „nu au fost identificate fondurile necesare declarării ca fiind câştigător” a operatorului economic de pe locul următor.

Trump "subminează securitatea" NATO, a spus secretarul general Stoltenberg după ce fostul președinte american a spus că nu ar apăra țările care nu cotizează suficient la Alianță
Internațional

Trump "subminează securitatea" NATO, a spus secretarul general Stoltenberg după ce fostul președinte american a spus că nu ar apăra țările care nu cotizează suficient la Alianță

Trump "subminează securitatea" NATO, spune Stoltenberg. Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a avertizat duminică împotriva afirmaţiilor care "subminează securitatea" Alianţei, după ce fostul preşedinte american Donald Trump, care are mari şanse de a fi reales în noiembrie, a evocat posibilitatea de a nu mai apăra statele aliate a căror contribuţie financiară este insuficientă. Trump "subminează securitatea" NATO, spune Stoltenberg "Orice sugestie în sensul că Aliaţii nu se vor apăra reciproc ne subminează securitatea, a noastră a tuturor, inclusiv a Statelor Unite, şi îi expune pe soldaţii americani şi europeni la un risc sporit", a reacţionat Stoltenberg într-un comunicat. Citește și: Cine este primul demnitar român care a semnat pentru afacerea Roșia Montana Gold Corporation: a rupt PNL ca să-l susțină pe Ponta. Contractele au dispărut din arhiva ANRM În timpul unui miting, sâmbătă, în Carolina de Sud, Donald Trump a relatat între altele o conversaţie cu unul dintre şefii de stat din NATO, fără a-l numi. "Unul dintre preşedinţii unei ţări mari s-a ridicat şi a spus: Ei bine, domnule, dacă nu plătim şi suntem atacaţi de Rusia, ne veţi proteja?", a povestit miliardarul înainte de a dezvălui răspunsul său: "Nu, nu v-aş proteja. De fapt, i-aş încuraja să vă facă ce vor. Trebuie să vă plătiţi datoriile". Trump s-a arătat adesea sceptic, uneori ostil, în ceea ce priveşte continuarea ajutorului american pentru Ucraina şi a ameninţat chiar că va părăsi NATO dacă se va întoarce la Casa Albă. El a redus finanţarea apărării pentru NATO şi s-a plâns frecvent că Statele Unite plătesc mai mult decât le revin.

Parlamentul blochează legislația care ar permite României să se pregătească de o ofensivă a Rusiei, nu producem muniție la standarde NATO, iar bocancii „noi” vor veni în circa un an
Politică

Parlamentul blochează legislația care ar permite României să se pregătească de o ofensivă a Rusiei, nu producem muniție la standarde NATO, iar bocancii „noi” vor veni în circa un an

Parlamentul blochează legislația care ar permite României să se pregătească de o ofensivă a Rusiei, nu producem muniție la standarde NATO, iar bocancii „noi” vor veni în circa un an: aceste fapte au fost relatate de generalul Vlad Gheorghiță, cel care, din decembrie 2023, este șeful Statului Major al Apărării. Gheorghiță a dat acest interviu pentru postul Europa Liberă România. El a spus că „populația României trebuie să se pregătească pentru apărare”, întrucât Rusia nu se va opri în Ucraina. „Țările NATO și toată Europa sunt în postura de a cumpăra timp. Timpul este o resursă prețioasă și cred că nu trebuie irosită nicio secundă”, a mai arătat generalul. Citește și: Grădiniță în totală ilegalitate, în Oradea: nu putea fi verificată fiindcă nu exista. Un copil a murit, fiindcă personalul grădiniței nu știa să acorde primul ajutor Avertismente extrem de asemănătoare au lansat în ultima vreme șefii militari ai armatelor din Marea Britanie și Germania. Parlamentul blochează legislația care ar permite României să se pregătească de o ofensivă a Rusiei Principalele declarații făcute de generalul Gheorghiță la Europa Liberă: „În fapt, este un război al Rusiei cu lumea democrată. Nu este un război cu Ucraina (...) Dacă va câștiga în Ucraina, principala țintă va fi Republica Moldova”. „Ministerul Apărării Naționale are un proiect de lege, proiectul de modificare a Legii 446 privind pregătirea populației pentru apărare, în care de ani - zic, destul de buni - încercăm să schimbăm acest sistem un pic (...) Eu cred că, după ce se trece de acest val de alegeri consecutive, va fi luat în discuție cu prioritate (...) Eu mi-aș dori să se întâmple anul acesta, dar sunt puțin îngrijorat”. „Rezerva noastră a rămas la nivelul anului 2007. Asta înseamnă că acum sunt undeva în vârstă de 48 de ani. Este foarte îmbătrânită pentru luptă. Imaginați-vă o persoană la 50 de ani, cu un sac de spate, o raniță, cum este cunoscut popular, de 80 de litri în spinare.” „Dacă în NATO nu se folosește decât calibru 155, noi degeaba producem în țară calibru 152! Să nu credem că NATO, în cazul în care România va fi atacată, ne va ajuta cu muniție de 152, pentru că nu are industria de apărare pregătită pentru a produce 152 (...) La nivelul actual de cerințe, ne-ar trebui 30 de ani pentru ca industria națională de apărare să ne poată produce muniția de care avem nevoie.”. Despre dronele rusești care au căzut în Dobrogea: „Nu avem legislația corespunzătoare (...) Legislația trebuie adaptată corespunzător. În momentul de față, Armata României nu poate să ducă operații de luptă pe timp de pace. Trebuie dată o stare excepțională, stare de asediu sau stare de război. Armata României nu poate să opereze sistemele de armament în afara obiectivelor militare sau a terenurilor de instrucție pe care le avem în momentul de față”. „În maximum un an, o să avem un alt bocanc, care va fi mult mai bun decât cel actual. Acesta e un bocanc de vară, dar este foarte bun. Bocancul de iarnă este cel care provoacă mai multe neplăceri militarilor români”. Născut în 1969, generalul Vlad Gheorghiță absolvit Liceul Militar„Dimitrie Cantemir” în anul 1988, Şcoala Militară de ofiţeri activi de Tancuri din Piteşti în anul 1991 şi și-a început cariera în funcţia de comandant de pluton tancuri la Regimentul 22 Tancuri în Bucureşti. El are un master în Studii Strategice, U.S. Army War College - Carlisle, SUA.

Fraudă de 40 de milioane de dolari la achiziția de armament în Ucraina: Ministerul Apărării a plătit obuze care nu au fost livrate
Internațional

Fraudă de 40 de milioane de dolari la achiziția de armament în Ucraina: Ministerul Apărării a plătit obuze care nu au fost livrate

Achiziție de armament fraudată în Ucraina. Serviciul de Securitate al Ucrainei (SBU) a anunţat sâmbătă că a descoperit o schemă de corupţie la achiziţionarea de armament de către armata ucraineană, valoare totală a fraudei fiind echivalentă cu aproximativ 40 de milioane de dolari. Achiziție de armament fraudată în Ucraina Anunţul privind frauda de proporţii, confirmată de Ministerul Apărării ucrainean, va avea o rezonanţă uriaşă în ţara afectată de invazia rusă care durează de aproape doi ani. Citește și: EXCLUSIV Romarm vinde în străinătate cu 15 euro/kg pulberea pentru muniții scoasă gratuit din Rezerva de Stat și cumpără alta, pentru uzinele românești, cu 40 de euro/kg Lupta pentru eradicarea corupţiei rămâne o problemă majoră în Ucraina, în contextul deciziei Uniunii Europene de anul trecut de a deschide negocieri oficiale de aderare cu Kievul. SBU a informat că o investigaţie a "arătat că angajaţi ai Ministerului Apărării şi manageri ai furnizorului de arme Lvov Arsenal au furat aproape 1,5 miliarde de grivne în cadrul unei tranzacţii de cumpărare de obuze". "Potrivit anchetei, foşti şi actuali funcţionari de rang înalt din Ministerul Apărării şi manageri ai companiilor afiliate au fost implicaţi în delapidare", potrivit SBU, care a adăugat că deturnarea de fonduri a inclus achiziţionarea a 100.000 de obuze pentru armata ucraineană. Suspect arestat când încerca să fugă SBU a menţionat că un contract pentru obuze a fost semnat cu Lvov Arsenal în august 2022 - la şase luni după începerea războiului - şi că plata a fost făcută în avans, unele fonduri fiind transferate în străinătate. Cu toate acestea, armamentul nu a fost furnizat niciodată şi unele fonduri au fost transferate ulterior în alte conturi din străinătate, precizează SBU într-un comunicat de presă. Potrivit comunicatului de presă citat, cinci persoane au fost primit "notificări de suspiciune", prima etapă a procedurilor judiciare ucrainene. Unul dintre suspecţi a fost arestat în timp ce încerca să treacă frontiera ucraineană.

Numărul consistent al pensionarilor speciali din ministerul de Interne care primesc pensii de peste 10.000 lei/lună. Câteva sute încasează peste 13.000 lei/lună
Eveniment

Numărul consistent al pensionarilor speciali din ministerul de Interne care primesc pensii de peste 10.000 lei/lună. Câteva sute încasează peste 13.000 lei/lună

Numărul consistent al pensionarilor speciali din ministerul de Interne care primesc pensii de peste 10.000 lei/lună: din 76.266 de pensionari speciali aflați în plata acestui minister, aproape 3.300 au primit pensii, nete, de peste 2.000 de euro. Citește și: Post controlat de Dan Voiculescu va plăti 75.000 de lei daune morale către manelistul Culiță Sterp, pentru o știre falsă. Și televiziunea lui Sebastian Ghiță, RTV, are de achitat 100.000 de lei Datele sunt din aprilie 2023, dar la finalul anului trecut au ieși la pensie, doar în acest minister, încă 2.500 de cadre militare sau cu statut special. Numărul pensionarilor speciali din Interne care primesc peste 10.000 lei/lună Potrivit unui răspuns la o interpelare a deputatului Claudiu Năsui, existau, la acel moment, în plata ministerului de Interne, 241 de pensionari speciali cu pensii de peste 15.000 de lei. Alți 94 aveau între 14.000 și 15.000 de lei, 140 între 13.000 și 14.000, 320 între 12.000 și 13.000, alți 721 - 11-12.000 lei/lună și 1.248 de la 10.000 la 11.000 lei/lună. Datele oferite de Interne arată că cel mai mare lot de pensionari speciali din ministerul de Interne, peste 25.000, primesc între 4.000 și 5.000 de lei pe lună. La ministerul Apărării, sunt 458 de pensionari speciali cu peste 15.000 lei/lună, fără a-i lua în calcul pe magistrații militari. În total, circa 4.300 de pensionari aflați în plata ministerului Apărării primeau peste 10.000 lei/lună, potrivit datelor transmise de acest minister către deputatul USR Claudiu Năsui.

Ca să alimenteze fondul de rezervă al Guvernului, pe care l-a distribuit pe criterii politice, Ciolacu a luat banii Apărării și Sănătății
Eveniment

Ca să alimenteze fondul de rezervă al Guvernului, pe care l-a distribuit pe criterii politice, Ciolacu a luat banii Apărării și Sănătății

Ca să alimenteze fondul de rezervă al Guvernului, pe care l-a distribuit pe criterii politice, Ciolacu a luat banii Apărării și Sănătății. Potrivit unui răspuns al ministerului de Finanțe către deputatul Claudiu Năsui, acest fond a fost alimentat cu: 7,2 miliarde de lei luați de la bugetul ministerului Apărării, 1,4 miliarde lei de la ministerul de Finanțe și cu 720 de milioane de lei luați de la ministerul Sănătății. Citește și: Post controlat de Dan Voiculescu va plăti 75.000 de lei daune morale către manelistul Culiță Sterp, pentru o știre falsă. Și televiziunea lui Sebastian Ghiță, RTV, are de achitat 100.000 de lei În acest timp, presa relata aproape zilnic despre angajările blocate în spitalele de stat, inclusiv în cele extrem de solicitate, sau despre criza de medicamente. Unii manageri de spitale susțineau că sunt de facto în faliment și nu au nici bani de salarii. Acestea sunt ministerele de la care s-a tăiat cel mai mult, dar sunt și alte instituții de la care s-au luat fonduri pentru a fi alimentat Fondul de rezervă. De exemplu, ministerul Economiei a rămas fără 480 de milioane de lei. Ca să alimenteze fondul de rezervă, Ciolacu a luat banii Apărării și Sănătății „Ca să alimenteze faimosul fond de rezervă, guvernul Ciolacu a tăiat masiv de la înzestrarea armatei. Din 10.7 mld de cheltuieli tăiate pentru a alimenta fondul de rezervă, Guvernul Ciolacu a tăiat 7.2 mld de la înzestrare! Adică în timp ce avem un război la graniță și alte țări NATO se pregătesc serios de scenariul unui război, domnul Ciolacu a tăiat fix de la armament nou, rachete, avioane și ce ar mai fi nevoie să ne apărăm în caz de război. Dar nu vă faceți griji, pentru pensiile speciale domnul Ciolacu a avut bani. Acolo a dat bani prin fondul de rezervă. Nu cumva să piardă casta specialilor vreun privilegiu”, a scris Năsui, pe Twitter. A sosit răspunsul de la Ministerul finanțelor.Anul trecut guvernul Ciolacu a făcut cheltuieli record din fondul de rezervă al guvernului. Dar totuși de unde s-a alimentat acest fond? Din tăieri din alte părți. Dar totuși care alte părți? Asta nu apare transparent. Așa că am… pic.twitter.com/9nT9kr1UWa— Claudiu Nasui, CFA (@ClaudiuNasui) January 16, 2024 În septembrie 2023, pe șest, în timp ce anunța că vrea să reducă deficitul bugetar, Guvernul a majorat cu 100 de milioane de euro sumele alocate pensiilor speciale din ministerul de Interne. Măsura a fost luată printr-o hotărâre de guvern (HG) care nu a fost prezentată presei, dar a apărut în Monitorul Oficial. HG-ul a fost publicat la 21 septembrie, dar nu a generat nici o discuție publică.

NATO se așteaptă la atacuri din partea Rusiei, aliații pregătesc planuri regionale de răspuns la o agresiune
Eveniment

NATO se așteaptă la atacuri din partea Rusiei, aliații pregătesc planuri regionale de răspuns la o agresiune

NATO se așteaptă la atacuri rusești. Aliaţii NATO au ajuns luni la un acord asupra unor planuri regionale care detaliază modul în care alianţa ar răspunde la un atac rusesc, depăşind blocajul din partea Turciei, cu o zi înainte ca liderii să se reunească la summit-ul de la Vilnius, au declarat trei diplomaţi pentru Reuters. NATO se așteaptă la atacuri rusești Totodată, mai mulţi diplomaţi au precizat pentru dpa că este vorba de planuri care vizează modul de răspuns la un potenţial atac al Rusiei sau al unei organizaţii teroriste asupra teritoriului alianţei militare occidentale. Relansarea planurilor semnifică o schimbare majoră, deoarece este prima dată când NATO elaborează astfel de documente de la sfârşitul Războiului Rece, în urmă cu trei decenii, aminteşte Reuters. Citește și: Noi documente arată că Pandele știa din toamna lui 2021 de bătrânii maltratați la azilele din Voluntari. Vecinii unui centru au trimis zeci de sesizări la Primărie Turcia a blocat aprobarea planurilor din cauza formulării folosite pentru spaţii geografice precum Cipru.

Cel mai prestigios și vechi think-tank britanic specializat în chestiuni de securitate: Rusia și-a schimbat tacticile și a învățat din eșecurile din Ucraina
Eveniment

Cel mai prestigios și vechi think-tank britanic specializat în chestiuni de securitate: Rusia și-a schimbat tacticile și a învățat din eșecurile din Ucraina

Cel mai prestigios și vechi think-tank britanic, specializat în chestiuni de securitate, Royal United Services Institute (RUSI), publică un raport în care arată că Rusia și-a schimbat tacticile și a învățat din eșecurile din Ucraina. Raportul este intitulat „Tocătorul de carne: Tacticile rusești în al doilea an de la invazia Ucrainei”. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Însă documentul arată și că moralul scăzut, care duce la o slabă cooperare între unități, rămâne o problemă. Citește și: Spitalele de stat, pline de angajați inutili: unul din zece medici ai Spitalului Județean Oradea nu își „acoperă” salariul Rusia și-a schimbat tacticile și a învățat din eșecurile din Ucraina Iată care sunt concluziile acestui studiu britanic: Tacticile infanteriei s-au schimbat substanțial, Rusia folosește o așa numită „infanterie de unică folosință” („disposable”), care este aruncată în luptă pentru a testa rezistența ucrainenilor, precum și o infanterie „de linie”, care apără terenul. „Principalul punct slab al unităților de infanterie rusești este moralul scăzut, ceea ce duce la o coeziune slabă a unităților și la o cooperare slabă între unități” Inginerii militari s-au dovedit a fi una din cele mai performante branșe ale armatei ruse. „Geniștii ruși au construit obstacole complexe și fortificații de câmp pe tot frontul. Printre acestea se numără tranșee și buncăre de comandă din beton armat, arici, șanțuri antitanc și câmpuri de mine complexe. Minarea rusă este extinsă și combină minele antitanc cu mine antipersonal declanșate de victime, acestea din urmă fiind frecvent amplasate cu mecanisme de inițiere multiple pentru a complica spargerea defensivei”. Rusia a început să folosească camuflaj termic pe vehiculele sale și, folosind o serie de alte modificări și tactici, tehnici și proceduri (TTP), a redus semnificativ detectabilitatea tancurilor la distanțe mari. În plus, aceste măsuri au redus probabilitatea de distrugere cu o serie de rachete ghidate antitanc (ATGM) la distanțe de peste 1.400 m. Artileria rusă a început să perfecționeze semnificativ sistemul de recunoaștere după distrugerea stocurilor sale de muniție și a infrastructurii de comandă și control de către sistemele de rachete cu lansare multiplă ghidată (GMLRS) în iulie 2022. Acest lucru a dus la o integrare mult mai strânsă a mai multor dronelor care sprijină direct comandanții autorizați să execute. Artileria rusă și-a îmbunătățit, de asemenea, capacitatea de a trage din mai multe poziții, precum și de a trage și de a se deplasa. Războiul electronic rusesc rămâne puternic, cu o distribuție aproximativă de cel puțin un sistem major care acoperă fiecare 10 km de front. Aceste sisteme sunt pentru înfrângerea dronelor. Pierderile dronelor ucrainene rămân la aproximativ 10.000 pe lună. De asemenea, se pare că sistemul rusesc reușește să intercepteze și să decripteze în timp real sistemele de comunicații tactice ucrainene Motorola criptate pe 256 de biți, care sunt utilizate pe scară largă de către Forțele Armate ale Ucrainei. Apărarea aeriană rusă a înregistrat o creștere semnificativă a eficacității sale. În prezent, armata ucraineană consideră că apărarea aeriană rusă interceptează o parte din loviturile GMLRS, deoarece apărarea punctuală rusă este conectată direct la un radar superior. În urma distrugerii infrastructurii rusești de comandă și control în iulie 2022, armata rusă a retras cartierele generale importante din raza de acțiune a GMLRS și le-a plasat în structuri întărite. De asemenea, le-au conectat prin cablu la rețeaua civilă de telecomunicații ucraineană și au folosit cabluri de teren pentru a se ramifica de aici către cartierele generale ale brigăzilor aflate mai departe. „Prin urmare, concluzia este că forțele armate ruse reprezintă o provocare semnificativă pentru armata ucraineană în materie de apărare. Cu toate acestea, dacă Ucraina poate perturba apărarea rusă și le poate impune o situație dinamică, este probabil ca unitățile rusești să își piardă rapid coordonarea. Schimbările în mediul de luptă aeriană, de exemplu, au dus rapid la incidente de fratricid rusesc”, scrie RUSI. De ce are nevoie Ucraina „În timp ce operațiunile defensive ale Rusiei sunt statice, un păcat capital printre adepții războiului de manevră, înfrângerea straturilor de apărare reprezintă o problemă. Aceste apărări nu sunt complet statice, forțele rusești utilizând unele rezerve mobile la nivel tactic. Adâncimea apărării înseamnă că Ucraina trebuie să genereze o putere de luptă serioasă pentru a pătrunde în liniile rusești, iar amploarea fortificațiilor defensive rusești pe tot frontul face ca ocolirea acestora să fie aproape imposibilă. Chiar dacă forțele ucrainene reușesc o pătrundere și își recapătă capacitatea de manevră, acest lucru va necesita pătrunderi localizate și operațiuni de curățare a pozițiilor defensive ocolite (...) Antrenamentul pentru operațiuni de asalt împotriva pozițiilor fortificate constituie o prioritate critică în materie de antrenament pentru trupele ucrainene”, anticipează britanicii. RUSI recomandă, în consecință, aprovizionarea Ucrainei cu sisteme de detectare a artileriei rusești, pentru a declanșa foc de contrabaterie; mitraliere de calibru .50; aruncătoare de grenade; antrenarea forțelor speciale ucrainene poentru detectarea, noaptea, a câmpurilor de mine, precum și piese de schimb pentru vehicule, necesare după ce Ucraina va sparge frontul.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră