marți 01 aprilie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: anxietate

3 articole
Eveniment

Inteligența Artificială poate manifesta anxietate, potrivit unui studiu

Inteligență Artificială poate manifesta stări anxioase. Un studiu recent publicat în jurnalul Nature, coordonat de Dr. Ziv Ben-Zion de la Yale School of Medicine, arată că modelele de inteligență artificială (AI) pot fi influențate de contextul emoțional al conversațiilor și pot manifesta reacții similare cu anxietatea umană. Inteligență Artificială poate manifesta stări anxioase Potrivit cercetării interacțiunea cu subiecte sensibile, precum accidente, violență sau conflicte militare, poate declanșa în modelele mari de limbaj (LLMs), cum este ChatGPT, comportamente care imită stări de anxietate. Citește și: Ce face România dacă 1.600 de „omuleți verzi” trimiși de Rusia o invadează? „Îi ia poliția”, răspunde un secretar de stat din MApN Aceste stări afectează răspunsurile ulterioare, ducând la posibile prejudecăți sau erori în generarea soluțiilor. Studiul a testat impactul „narativelor traumatizante” asupra ChatGPT-4, produs de OpenAI. Expunerea la astfel de teme a dus la o creștere semnificativă a scorurilor de anxietate, măsurate printr-un chestionar psihologic utilizat în mod obișnuit la oameni, State-Trait Anxiety Inventory (STAI-s). Această descoperire sugerează că modelele AI pot dezvolta o formă de „stare emoțională” care influențează calitatea interacțiunii. Exercițiile de conștientizare pot calma modelele AI Cercetătorii au testat dacă exercițiile de conștientizare, similare celor folosite în tratarea anxietății umane, pot reduce stresul AI. Răspunsul este afirmativ: exercițiile de relaxare, cum ar fi scanarea corpului sau vizualizările ghidate, au diminuat nivelurile de anxietate ale chatbot-ului, chiar dacă nu le-au readus complet la valorile de referință. Experimentul s-a desfășurat în trei etape. Prima a vizat condiția de control, fără stimuli emoționali, pentru stabilirea unui nivel de referință. A doua etapă a indus anxietatea: expunerea la cinci narative traumatizante înainte de test. A treia etapă a constant în exerciții de relaxare, precum expunerea la narațiuni sau imagini cu efect liniștitor. Ordinea acestor stimuli a fost aleatorie, pentru a elimina efectul de învățare sau adaptare. Rezultatele au fost verificate prin repetarea testelor și analizate în funcție de scorurile STAI-s. Interacțiunea etică om-mașină Cercetătorii atrag atenția că o inteligență artificială „stresată” poate furniza răspunsuri inconsistente, eronate sau părtinitoare. Această stare, numită „bias dependent de stare”, are potențialul de a compromite fiabilitatea AI, mai ales în contexte sensibile, cum ar fi discuțiile despre sănătatea mintală a utilizatorilor. Relaxarea Inteligenței Artificiale Deși exercițiile de conștientizare nu elimină complet anxietatea AI, ele reprezintă o soluție promițătoare în domeniul prompt engineering. Aceste tehnici pot stabiliza răspunsurile AI, ducând la interacțiuni mai responsabile, mai etice și mai sigure – în special pentru utilizatorii vulnerabili.  

Inteligență Artificială poate manifesta stări anxioase (sursa: Pexels/Cottonbro Studio)
Ce să mâncăm pentru a ne trata anxietatea Foto: Uma Naidoo
Eveniment

Ce să mâncăm pentru a ne trata anxietatea

Un psihiatru educat la Harvard, Uma Naidoo, ne recomadă, în cartea „Relaxează-ți mintea cu mâncare”, ce să mâncăm pentru a ne trata anxietatea: iaurt, banane, ceai, usturoi și pește sunt printre recomandările ei. Naidoo este director de psihiatrie nutrițională și metabolică la Massachusetts General Hospital. Citește și: Cine este pesedistul care a negociat cu premierul PSD problemele fermierilor: candidat la primăria Păltiniș, în 2020 nu avea nici o proprietate, deși se laudă cu ferma sa uriașă „Trăim într-o cultură atât de axată pe greutate, încât atunci când oamenii se gândesc la mâncare, de obicei se referă la efectul ei asupra greutății de pe cântar, a taliei. Nimeni nu tinde să se gândească la faptul că ceea ce mănâncă le afectează sănătatea mintală, dar mâncarea chiar te poate face să te simți mai bine din punct de vedere emoțional”, susține ea. Grafic: Uma Naidoo Ce să mâncăm pentru a ne trata anxietatea Ce recomandă Naidoo pentru a combate anxietatea, potrivit unui articol din The Times: Mâncați mai mult iaurt. „Oamenii de știință înțeleg din ce în ce mai bine modul în care microbiomul nostru intestinal, trilioanele de bacterii și drojdii din intestin care îndeplinesc funcții importante în organism, ajută la reglarea funcției creierului prin ceea ce se numește «axa intestin-cerebel»”, arată The Times. Consumați ovăz, lapte și pui bogat în vitamina B: Cercetătorii de la Universitatea din Reading au descoperit că un supliment de vitamina B6, prezentă și în ovăz, lapte, avocado și pui, a adus beneficii considerabile pentru persoanele cu anxietate, inclusiv creșterea nivelului de GABA (acid gama-aminobutiric), o substanță chimică care blochează impulsurile dintre celulele nervoase din creier și care este legată de reducerea anxietății. Beți 2-3 căni de ceai pe zi. "Persoanele cu anxietate pot fi deshidratate și nu beau suficient de mult, ceea ce agravează simptomele", spune Naidoo. Însă un nivel ridicat al cafeinei poate crește starea de anxietate. Consumați murături, usturoi și banane. Fructe de pădure la micul dejun: sunt stimulatori cerebrali excelenți și pot avea un efect puternic asupra scăderii nivelului de anxietate dacă sunt consumate în mod regulat. Un ghid al cocktailurilor de calitate Foto: Instagram Uma Naidoo Naidoo mai arată că un pahar de vin roșu, pe zi, este acceptabil, dar zahărul și „comfort food” sunt total contraindicate.

Populația Rusiei, în pragul colapsului psihic (sursa: kremlin.ru)
Internațional

Populația Rusiei, în pragul colapsului psihic

Populația Rusiei, în pragul colapsului psihic. Vânzările de antidepresive şi consultaţiile la psihologi au explodat în Rusia în perioada scursă de la începerea invaziei în Ucraina, o stare de anxietate punând stăpânire pe tot mai mulţi ruşi, din ce în ce mai îngrijoraţi de un conflict pe care iniţial s-au străduit să-l ignore, scrie joi AFP. Mobilizarea a agravat anxietatea Anunţul din luna septembrie al preşedintelui Vladimir Putin de mobilizare a sute de mii de rezervişti a adus acest conflict în viaţa cotidiană a numeroase familii în Rusia. Pe lângă şocul provocat de mobilizarea parţială, împotmolirea conflictului şi declaraţiile tot mai alarmiste ale Moscovei ce agită ameninţarea nucleară amplifică teama. După anunţarea începerii ofensivei în Ucraina, pe 24 februarie, "timp de două luni nu am mai plecat de acasă, nimic nu mai avea sens", spune o moscovită în vârstă de 22 de ani, studentă la Informatică, mărturisind că de atunci "nu supravieţuieşte decât cu antidepresive, la fel ca mulţi dintre prietenii" săi. Anxietatea sa a crescut şi mai mult după anunţul mobilizării, de teama că fratele sau tatăl ei ar putea fi chemaţi în armată. Nouă din zece ruși, "îngrijorați" La sfârşitul lunii septembrie, după anunţul mobilizării parţiale, 70% dintre ruşi recunoşteau că sunt "stresaţi", un procent record niciodată înregistrat înainte de institutul de sondare FOM, favorabil Kremlinului. O lună mai târziu, Centrul Levada, un institut independent, observa că aproape nouă ruşi din zece se declarau "îngrijoraţi" de situaţia legată de Ucraina. Iar ultimele declaraţii ale Kremlinului nu sunt de natură să liniştească populaţia. La sfârşitul lunii octombrie, când Putin a spus că lumea traversează "deceniul cel mai periculos, cel mai imprevizibil (...) după al Doilea Război Mondial", vecinii studentei menţionate mai sus au început să amenajeze un adăpost antiaerian în parcarea subterană a imobilului lor. Antidepresivele, vânzări uriașe În această ambianţă, cheltuielile pentru achiziţia de medicamente antidepresive au crescut cu 70% şi cele pentru calmante cu 56% în primele luni ale anului în curs, faţă de perioada similară a anului trecut. Au crescut şi adresările la psihologi, de pildă serviciul de consultaţii psihologice online YouTalk înregistrând o creştere a cererilor cu 40% după anunţul mobilizării parţiale. Citește și: VIDEO Atmosferă de înmormântare la Rossia-1 după retragerea din Herson. Fuga din fața ucrainenilor, „un act de un curaj extraordinar” Îngrijorarea se manifestă atât în rândul ruşilor ce resping ofensiva armatei ruse împotriva Ucrainei, cât şi în rândul celor care o susţin. Pentru că, pe lângă teama provocată de războiul în sine, apare şi depresia provocată de sentimentul de dezamăgire faţă de evoluţia nefavorabilă a acestui război pentru Rusia. "Ce poate fi mai rău decât un război lansat? Un război pierdut", spune preocupat un rus, care la începutul conflictului era "încântat şi mândru" de ţara sa. "Că sunt pentru sau împotriva operaţiunii (militare în Ucraina), toţi sunt îngrijoraţi pentru viitor", rezumă un neurolog din Moscova, care la rândul său a remarcat o creştere cu un sfert a numărului pacienţilor săi care au apelat la antidepresive după luna februarie. Populația Rusiei, în pragul colapsului psihic Un celebru medicament antidepresiv a dispărut deja din farmaciile ruseşti, iar cetăţenii ruşi "s-au grăbit să-şi facă stocuri din alte medicamente încă disponibile, şi au făcut bine", întrucât sancţiunile occidentale ar putea afecta şi importul acestora, spune acelaşi neurolog. La sfârşitul lunii octombrie, 57% dintre ruşi se declarau "pentru negocieri cu Kievul", cu 9% mai mulţi faţă de luna precedentă, potrivit Centrului Levada. Dar, în timp ce conflictul pare că se eternizează, psihologii încep deja să fie preocupaţi de efectele pe termen lung. O psiholoagă de la o clinică privată din Moscova anticipează astfel că o parte din soldaţii care vor reveni de pe frontul ucrainean vor suferi "inevitabil de tulburări de stres post-traumatic şi de alcoolism". "Ţara întreagă va fi traumatizată pentru mult timp", concluzionează ea.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
Ultima oră