joi 29 ianuarie
Login Contact
DeFapt.ro

Etichetă: anunț

21 articole
Internațional

Trump, foarte agresiv cu țările UE care sprijină Groenlanda: va impune tarife de 10%, apoi de 25%

Președintele american Donald Trump a declarat sâmbătă că Statele Unite vor impune un tarif vamal de 10% pentru „toate bunurile” provenite din Danemarca, Germania, Regatul Unit, Franța și alte țări, începând cu 1 februarie. Tarifele ar urma să crească la 25% de la 1 iunie, dacă nu va fi încheiat un acord. Anunțul a fost făcut într-o postare pe platforma Truth Social, unde Trump a susținut că Statele Unite ar fi „subvenționat” timp de decenii țările europene prin lipsa taxelor vamale. Trump: „Este timpul ca Danemarca să dea ceva înapoi” „Am subvenționat Danemarca și toate țările Uniunii Europene, și altele, timp de mulți ani, neimpunând tarife sau alte forme de remunerație”, a scris Trump. Citește și: Concediu prelungit: Grindeanu, dispărut din viața publică din 23 decembrie 2025. Surse: ar fi în Brazilia, în vacanță. PSD condus, de facto, de familia Olguța Vasilescu „Acum, după secole, este timpul ca Danemarca să dea ceva înapoi — pacea mondială este în joc!”, a adăugat liderul de la Casa Albă. Declarațiile au fost primite cu îngrijorare în capitalele europene, în special în contextul tensiunilor deja existente în relațiile transatlantice. Groenlanda, prezentată de Trump drept esențială pentru securitatea globală Donald Trump a reiterat argumentul potrivit căruia Groenlanda este crucială pentru securitatea Statelor Unite și a lumii, susținând că Danemarca nu ar asigura o apărare suficientă a teritoriului arctic. Președintele american a avertizat că desfășurarea unui număr redus de militari de către statele europene în Groenlanda ar crea „o situație extrem de periculoasă pentru siguranța, securitatea și supraviețuirea planetei”. Trump a amintit că Statele Unite ar fi încercat să obțină controlul asupra Groenlandei de peste 150 de ani și a argumentat că sistemele moderne de armament și proiectele de apărare antirachetă, inclusiv inițiativa „Golden Dome”, sporesc importanța strategică a insulei. Tensiuni diplomatice între SUA, Danemarca și aliații NATO Declarațiile repetate ale lui Donald Trump au tensionat relațiile diplomatice dintre Statele Unite și Danemarca, care deține suveranitatea asupra Groenlandei, dar recunoaște dreptul populației locale la autodeterminare. Poziția Washingtonului a fost criticată și de mai multe state europene membre NATO, care au condamnat public ideea unei posibile anexări a Groenlandei și amenințările comerciale asociate. Exerciții militare NATO în Groenlanda În acest context, mai multe state europene membre NATO au desfășurat în această săptămână contingente militare reduse în Groenlanda, pentru a participa la exerciții comune alături de Danemarca. Deși astfel de exerciții nu sunt neobișnuite în cadrul Alianței Nord-Atlantice, momentul și simbolismul lor au fost interpretate drept un semnal politic clar de susținere pentru Danemarca și un indiciu al tensiunilor existente în alianța transatlantică. Proteste în Groenlanda și Danemarca împotriva declarațiilor lui Trump Sâmbătă, protestatari au ieșit în stradă atât în Groenlanda, cât și în Danemarca, pentru a condamna declarațiile lui Donald Trump privind preluarea insulei arctice și pentru a cere respectarea dreptului groenlandezilor de a-și decide singuri viitorul. În Danemarca, mii de persoane au manifestat în orașe precum Copenhaga, Aarhus, Aalborg și Odense, în semn de solidaritate cu populația groenlandeză. Protestele au fost organizate de organizații groenlandeze, în colaborare cu ONG-ul ActionAid Danemarca. Manifestație de amploare în capitala Groenlandei, Nuuk Un protest important a avut loc și în Nuuk, capitala Groenlandei. Potrivit estimărilor, aproximativ 5.000 de persoane au participat la manifestație, o proporție semnificativă din populația totală a insulei, de aproximativ 56.000 de locuitori. Protestatarii au afișat pancarte cu mesaje precum „Yankee go home” și „Greenland is already great”. În Danemarca, manifestanții au fluturat steaguri ale Groenlandei și bannere cu sloganul „Hands off Greenland”. „Nu suntem de vânzare”, mesajul protestatarilor groenlandezi „Demonstrăm împotriva declarațiilor și ambițiilor americane de a anexa Groenlanda”, a declarat Camilla Siezing, președinta Asociației Comune Inuit. „Cerem respect pentru Regatul Danemarcei și pentru dreptul Groenlandei la autodeterminare.” În Nuuk, o protestatară a transmis un mesaj direct președintelui american: „Nu suntem de vânzare”. Alți participanți au exprimat temeri legate de o posibilă intervenție militară americană, deși mulți au spus că nu cred că un astfel de scenariu se va materializa. Delegație bipartizană a Congresului SUA, vizită la Copenhaga Pe fondul escaladării tensiunilor, o delegație bipartizană a Congresului american a sosit sâmbătă la Copenhaga pentru întâlniri cu lideri din Danemarca și Groenlanda. Senatorul democrat Chris Coons, care conduce delegația, a declarat într-o conferință de presă că „ritmul declarațiilor” administrației Trump privind posibila achiziție a Groenlandei nu este constructiv. El a exprimat totodată respectul față de populația indigenă a Groenlandei și față de parteneriatul militar dintre Statele Unite și Danemarca. Critici inclusiv din interiorul Partidului Republican Planurile și declarațiile lui Donald Trump au fost criticate inclusiv de unii membri ai Partidului Republican. Congresmanul Don Bacon (Nebraska) a calificat amenințările la adresa altor state NATO drept „rușinoase”, subliniind că statutul Groenlandei sub umbrela NATO oferă deja Statelor Unite toate instrumentele necesare pentru consolidarea prezenței militare în regiune.

Trump amenință țările UE care sprijină Groenlanda (sursa: Facebook/The White House)
Transparența salarială, obligatorie în anunțuri (sursa: Pexels/Edmond Dantès)
Eveniment

Comunicarea salariului în anunțurile de angajare a devenit obligatorie și în România

Transparența salarială devine obligatorie în România din 2026, iar angajatorii vor trebui să afișeze salariul sau intervalul salarial direct în anunțurile de angajare. Transparența salarială, obligatorie în anunțuri Deși piața muncii din Iași începe anul cu sute de joburi disponibile, niciunul dintre cele 133 de posturi publicate recent nu menționează salariul oferit. Citește și: Ministrul Justiției și-a plagiat teza de doctorat: peste jumătate din lucrare e copiată grosolan Noile reguli europene urmăresc reducerea diferențelor de remunerare și creșterea echității în procesul de recrutare. Schimbarea obligă firmele să își adapteze practicile și marchează o transformare majoră a modului în care sunt publicate ofertele de muncă. Continuarea, în Ziarul de Iași

Reduceri de personal în administrația publică (sursa: Facebook/Ilie Bolojan)
Eveniment

Bolojan aprinde fitilul de Crăciun: vor fi concedieri la stat în 2026

Premierul Ilie Bolojan a declarat luni seară că măsurile agreate pentru reducerea cheltuielilor din administrația publică vor include, în anumite instituții, și reduceri de personal începând de anul viitor. Audit al schemelor de personal în toate instituțiile publice Întrebat într-o emisiune difuzată de Antena 3 dacă Guvernul are în vedere concedieri în sectorul public, premierul a precizat că toate autoritățile vor fi obligate să facă un audit al schemelor de personal. Citește și: Guvernul îngheață, în 2026, salariile bugetarilor și taie cu 10% subvențiile partidelor și minorităților - ordonanță de urgență Scopul acestui demers este evaluarea reală a necesarului de angajați și a justificării fiecărui post. Potrivit lui Ilie Bolojan, instituțiile vor trebui să stabilească dacă există personal excedentar și dacă anumite funcții sunt cu adevărat necesare sau pot fi reorganizate. Sporuri, redistribuire sau reduceri de personal Șeful Executivului a explicat că, în urma auditului, autoritățile vor avea două opțiuni principale. Prima vizează analizarea sistemului de sporuri și a modului de distribuire a personalului, inclusiv unde și cum este alocat acesta. A doua opțiune, în situațiile în care există în mod clar personal excedentar, este reducerea efectivă a numărului de posturi. „Nu trebuie să ne ascundem de asta”, a subliniat premierul, referindu-se la posibilitatea concedierilor acolo unde acestea sunt justificate. Reducerea cheltuielilor, legată direct de investiții și servicii publice Ilie Bolojan a atras atenția că fiecare salariu plătit nejustificat în sectorul public afectează direct bugetul alocat investițiilor esențiale. Potrivit acestuia, astfel de cheltuieli înseamnă mai puțini bani pentru domenii precum sănătatea, educația sau infrastructura și, implicit, servicii mai slabe pentru cetățeni. Anul viitor, un test pentru reforma administrației Premierul a indicat că anul viitor va fi unul decisiv pentru reforma administrației publice, în care eficientizarea cheltuielilor va deveni o prioritate. Auditul personalului și eventualele restructurări sunt prezentate drept măsuri necesare pentru echilibrarea bugetului și creșterea calității serviciilor oferite populației.

Barajul Paltinu funcționează normal, anunță Apele Române (sursa: Facebook/Apele Române)
Eveniment

Panică la barajul de la Paltinu, prin care se infiltrează apă. Apele Române calmează situația

Administrația Națională „Apele Române” (ANAR) anunță că imaginile video apărute duminică în spațiul public privind barajul Paltinu din județul Prahova nu indică nicio avarie. Potrivit instituției, ceea ce se observă în filmări reprezintă un comportament perfect normal al lucrării hidrotehnice în perioada de iarnă. Nu există fisuri, infiltrații sau variații suspecte Specialiștii ANAR au analizat modul de curgere a apei, aspectul suprafețelor de beton și posibilele modificări vizibile. Citește și: Ce spune Pieleanu, care are acces la datele exit-poll-ului Curs/Avangarde, despre primele rezultate Concluzia transmisă public este clară: structura barajului funcționează stabil și în siguranță, fără semne de deteriorare. În imagini se observă o curgere uniformă a apei, fără pulsații, spumă excesivă, variații bruște sau apă tulbure — elemente care ar putea indica o problemă. Betonul nu prezintă fisuri sau scurgeri continue, ceea ce confirmă integritatea structurală a barajului. De ce apar urme de umezeală pe suprafețele de beton ANAR explică faptul că urmele verticale de umezeală sunt fenomene firești, apărute după ploi, exact ca pe fațada unei clădiri. Acestea nu reprezintă infiltrații în structura barajului și dispar după uscarea suprafeței. Pe zonele de beton apar frecvent „umectări”, un fenomen obișnuit în sezonul rece. Ele sunt generate de aerul rece care întâlnește apa mai caldă din interior sau de picăturile fine rezultate din curgere, asemănător umezelii formate pe geamuri iarna sau pe gresie după un duș. Diferența dintre umectări normale și infiltrații periculoase Umectările sunt mai evidente la rosturi, adică în zonele unde se îmbină elementele de beton. Aceste rosturi sunt proiectate pentru a permite mișcările naturale cauzate de variațiile de temperatură. Acolo, picăturile fine se depun mai ușor, însă nu există presiune, nu există debit și nu apare scurgere continuă. ANAR subliniază că infiltrațiile reale ar prezenta un flux constant de apă, zgomot, eventual apă tulbure sau particule transportate, fenomene care nu apar în filmările analizate. Monitorizarea tehnică confirmă funcționarea în siguranță Conform ANAR, toate instrumentele de monitorizare, penduli gravitaționali, rocmetre, fisurometre, deformetre, sisteme de măsurare a infiltrațiilor și drenajelor, indică valori normale pentru sezonul rece. Nu au fost înregistrate tasări, creșteri ale infiltrațiilor sau modificări ale structurii. Pe baza acestor date, instituția confirmă că barajul Paltinu funcționează în parametri corespunzători și nu există risc de avarie. Zeci de mii de localnici au rămas fără apă potabilă Situația barajului apare pe fondul lucrărilor efectuate la acumularea Paltinu, în urma cărora zeci de mii de oameni din localități din Prahova și Dâmbovița au rămas fără apă potabilă începând cu 28 noiembrie. Ministra Mediului, Diana Buzoianu, a anunțat că alimentarea cu apă potabilă va fi reluată începând de luni, 8 decembrie, în localitățile afectate.

Loteria Română anunță reporturi uriașe (sursa: Facebook/Loteria Romana)
Eveniment

Reporturi uriașe la Loto 6/49 și Joker: peste 16 milioane de euro în joc

Loteria Română anunță reporturi impresionante pentru tragerile de duminică, la principalele jocuri de noroc. La Loto 6/49, categoria I înregistrează un report de peste 45,57 milioane de lei (aproximativ 8,96 milioane de euro), iar la Joker, la aceeași categorie, se acumulează un report de 37 milioane de lei (peste 7,22 milioane de euro). Noi trageri Loto programate duminică Duminică, 3 noiembrie, vor avea loc noi trageri Loto 6/49, Noroc, Joker, Noroc Plus, Loto 5/40 și Super Noroc. Citește și: Cât îi dădea trustul lui Dan Voiculescu soției senatorului PSD Daniel Zamfir, cel supărat pe salariul Oanei Gheorghiu La extragerile de joi, Loteria Română a acordat 29.247 de câștiguri, în valoare totală de peste 2,15 milioane de lei, demonstrând încă o dată interesul crescut pentru jocurile săptămânale. Reporturi consistente și la celelalte jocuri Pe lângă marile premii de la Loto 6/49 și Joker, și celelalte jocuri oferă sume atractive: La Noroc, reportul cumulat depășește 3,57 milioane de lei (peste 703.000 de euro). La Noroc Plus, categoria I adună un report de peste 24.200 de lei. La Loto 5/40, categoria a II-a înregistrează un report de peste 158.800 de lei (peste 31.200 de euro). La Super Noroc, categoria I oferă un report în valoare de peste 31.300 de lei. Câștiguri importante la tragerile precedente Loteria Română a confirmat că, la tragerea Loto 5/40 de joi, s-a câștigat premiul categoriei I, în valoare de 205.613 lei. Biletul norocos a fost jucat online, pe platforma joaca.loto.ro. Tot joi, la tragerea Joker, s-a adjudecat premiul categoriei a II-a, în valoare de 68.051,42 lei, cu un bilet jucat într-o agenție din București, sectorul 2. Șanse mari la câștig pentru jucători Cu reporturi care depășesc 16 milioane de euro cumulat, tragerile de duminică se anunță unele dintre cele mai așteptate din ultima perioadă. Loteria Română îi încurajează pe participanți să-și încerce norocul, fie în agențiile teritoriale, fie online, pe platforma oficială joaca.loto.ro.

Pensiile magistraților, din nou pe masa Guvernului (sursa: Inquam Photos/George Călin)
Politică

Guvernul nu renunță la reforma pensiilor speciale. Premierul Bolojan anunță reluarea procesului

Premierul Ilie Bolojan a declarat, luni seara, că reforma pensiilor magistraților rămâne o prioritate esențială a Guvernului, chiar și după decizia Curții Constituționale care a declarat neconstituțional proiectul de lege adoptat prin angajarea răspunderii. Șeful Executivului a subliniat că obiecția CCR este una procedurală, nu de fond, iar procesul legislativ va fi reluat. CCR a respins legea pe motive procedurale, nu de fond „Am luat act de decizia CCR privind legea pensiilor magistraților, stabilită cu o majoritate strânsă, de 5 la 4. Citește și: ANALIZĂ Cum a ajuns CCR să blocheze și să sfideze România: răspunderea PSD și PNL Reforma rămâne un obiectiv ferm pentru Guvern, asumat de întreaga coaliție. Curtea nu a respins pe fond proiectul, obiecția fiind exclusiv procedurală. Guvernul poate relua demersul, ceea ce este o necesitate”, a transmis premierul Ilie Bolojan, într-un mesaj publicat pe pagina sa de Facebook. Decizia Curții Constituționale a fost luată în urma unei sesizări depuse de Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ), care a invocat lipsa avizului Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) și nerespectarea termenului de 30 de zile pentru obținerea acestuia. Guvernul promite reluarea rapidă a procesului legislativ Ilie Bolojan a anunțat că Guvernul va respecta standardul procedural impus de CCR, dar nu va renunța la obiectivul reformei. „Guvernul, prin Ministerul Muncii, a solicitat avizul CSM pe 22 august, iar angajarea răspunderii a avut loc după 10 zile, pe 1 septembrie. Patru dintre judecătorii CCR au considerat acest termen rezonabil. Înțelegem însă că standardul fixat de Curte trebuie respectat și îl vom urma”, a precizat prim-ministrul. Premierul denunță „privilegii insuportabile” în sistemul de pensii Bolojan a reiterat necesitatea reformei, criticând pensiile speciale din sistemul judiciar, pe care le-a numit „privilegii insuportabile social și bugetar”. „Nicăieri în lume nu se iese la pensie la 48-50 de ani și nu se ia o pensie cât ultimul salariu. Acestea nu sunt aspecte politice, ci dezechilibre grave pentru societate. Nu Guvernul sau un partid are nevoie de această reformă, ci România are nevoie de ea”, a scris premierul. CCR: Guvernul a grăbit adoptarea legii fără avizul CSM Curtea Constituțională a decis luni că legea privind pensiile magistraților este neconstituțională, întrucât Executivul nu a respectat procedura completă de consultare a CSM. CCR a subliniat că Guvernul nu a așteptat expirarea termenului de 30 de zile prevăzut pentru obținerea avizului consultativ, ceea ce a încălcat mai multe articole din Constituție. Reforma, reluată sub noi condiții În pofida verdictului Curții, Guvernul își menține angajamentul de a implementa o reformă echitabilă a pensiilor din magistratură, care să reducă inechitățile și să asigure sustenabilitatea bugetară. „CCR a stabilit un standard procedural clar, pe care îl vom respecta. Fondul reformei rămâne valabil și necesar”, a transmis Ilie Bolojan, adăugând că reluarea procesului legislativ va avea loc „în cel mai scurt timp posibil”.

România primește despăgubiri pentru artefactele dacice (sursa: Facebook/Drents Museum)
Eveniment

Coiful de la Coțofenești nu se mai întoarce: România primește despăgubiri pentru artefactele furate

România primește despăgubiri pentru artefactele dacice. România a încasat suma de 5,7 milioane de euro, reprezentând despăgubirea de asigurare pentru cele patru bunuri culturale mobile furate în ianuarie din Muzeul Drents, Olanda, potrivit unui comunicat al Ministerului Culturii. România primește despăgubiri pentru artefactele dacice Muzeul Naţional de Istorie a României (MNIR) a confirmat că întreaga sumă a fost virată de către asigurător, în baza contractului încheiat. Citește și: Guvernul Bolojan l-a alungat pe Karoly Borbely de la Hidroelectrica, dar tot un client PSD ajunge CEO. Salariul său îl zdrobește pe Isărescu Cele patru artefacte sustrase erau trei brăţări dacice și celebrul Coif de la Coţofeneşti. Prima tranşă, de 4,845 milioane de euro (85% din total), a fost achitată pe 25 august. Ultima tranşă, de 855.000 de euro (15%), a fost virată pe 12 septembrie. Fondurile vor fi transferate la bugetul de stat Conform legislației în vigoare, suma va fi virată către bugetul de stat. În cazul în care obiectele de patrimoniu vor fi recuperate, asigurătorul va solicita contravaloarea despăgubirii de la muzeu, iar acesta din urmă va primi fondurile necesare de la stat. Măsuri suplimentare pentru protejarea patrimoniului Ministerul Culturii a anunțat îmbunătățirea funcționării grupului de lucru responsabil de monitorizarea cazului și de informarea publicului. Ministrul Culturii, Andras Demeter, a cerut propuneri pentru modificarea regulilor privind expunerea temporară a obiectelor de patrimoniu românesc, în scopul reducerii riscului unor furturi similare. Oficialul a subliniat că astfel de incidente afectează grav patrimoniul național și trebuie prevenite cu strictețe.

Piedone anunță că își face partid (sursa: Inquam Photos/Octav Ganea)
Eveniment

Piedone, cercetat de DNA, anunță că își face partid după demisia din partidul lui Dan Voiculescu

Piedone anunță că își face partid. Fostul șef al ANPC, Cristian Popescu-Piedone, a anunțat sâmbătă că nu va intra în cursa pentru Primăria București. În schimb, el spune că are „planuri mai mari”, care vizează înființarea unui nou partid. Piedone anunță că își face partid „Le-am răspuns de sute de ori altora, cu aceeași curiozitate: nu candidez! Citește și: Trump ar fi trimis trupele SEAL în Coreea de Nord, ca să intercepteze comunicațiile lui Kim Jong Un, dar misiunea s-a încheiat prost (...) Am demisionat din PUSL și anunț că a venit vremea să înființăm, împreună, un partid! Un partid al cetățenilor, pentru binele, siguranța și bunăstarea cetățenilor!”, a transmis Piedone pe pagina sa de Facebook. Un partid al cetățenilor Piedone a subliniat că filosofia sa politică se bazează pe cetățeni, prietenie și viață. Noul proiect ar urma să se poziționeze ca o alternativă centrată pe nevoile oamenilor. Mesajul lui Piedone: „Nu renunț” „Piedone n-a renunțat nici măcar când hienele l-au azvârlit în prăpastie! (…) Acum consider că a venit timpul să ajut cetățenii de la un alt nivel, care îmi permite să mă lupt parte în parte și cu balaurii și cu hienele și cu slugile lor toate!”, a adăugat el.

Propunerile președintelui pentru șefia serviciilor secrete (sursa: Facebook/Nicușor Dan)
Eveniment

Nicușor Dan va dezvălui propunerile pentru șefia SRI, SIE când va fi sigur că Parlamentul le va vota

Propunerile președintelui pentru șefia serviciilor secrete. Președintele României, Nicușor Dan, a declarat duminică, la Chișinău, că nu va face publice numele persoanelor propuse pentru conducerea Serviciului Român de Informații (SRI) și a Serviciului de Informații Externe (SIE), pentru a evita o criză politică. Propunerile președintelui pentru șefia serviciilor secrete „Stabilitatea este importantă în România în momentul acesta și nu suntem într-o situație în care să ne permitem jocuri”, a afirmat șeful statului. Citește și: SINTEZĂ Avalanșa de taxe și impozite aduse de Pachetul Bolojan II, dacă va fi adoptat Potrivit lui Nicușor Dan, discuțiile privind conducerile serviciilor de informații au loc în spatele ușilor închise și nu vor fi comunicate public până la finalizarea unui acord cu majoritatea parlamentară. „Pentru toată discuția referitoare la șefii serviciilor, în momentul în care va exista o înțelegere între mine și reprezentanții majorității din Parlament, o să aveți vești”, a precizat președintele. Președintele vrea să evite un blocaj în Parlament Șeful statului a subliniat că își dorește ca atunci când va face oficial propunerile pentru șefia SRI și SIE, acestea să fie susținute de Parlament. „Președintele trimite, Parlamentul refuză… În momentul în care o să fac propunerea oficială, o să fiu sigur că Parlamentul va vota. Până atunci, de la mine nu o să aveți informații despre discuțiile din culise”, a declarat Nicușor Dan.

Ucraina recucerește trei localități din Donețk (sursa: Facebook/General Staff of the Armed Forces of Ukraine)
Internațional

Ucraina anunță recucerirea a trei localități din Donețk, în estul țării

Ucraina recucerește trei localități din Donețk. Forțele armate ucrainene au anunțat duminică, 24 august, recucerirea a trei localități din regiunea Donețk, aflate anterior sub control rusesc: Mihailivka, Zelenîi Hai și Volodimirivka. Ucraina recucerește trei localități din Donețk „Trupele noastre au contraatacat cu succes și au eliberat de la dușman localitățile Mihailivka, Zelenîi Hai și Volodimirivka”, a transmis pe Facebook comandantul șef al Forțelor Armate ale Ucrainei, Oleksandr Sîrskîi. Citește și: PNL contracatacă sondajul CURS cu INSCOP, în care Ciucu și Bolojan sunt la cote mult superioare. Sondajul PNL, publicat de achiziția lui Budeanu, G4Media Acesta s-a aflat într-o vizită pe frontul din Pokrovsk, cu ocazia Zilei Independenței. Localități strategice lângă Pokrovsk Mihailivka și Volodimirivka se află la câțiva kilometri de Pokrovsk, considerată o fortăreață ucraineană în est, în timp ce Zelenîi Hai este situată la sud-vest, de-a lungul liniei frontului. Sîrskîi a subliniat că zona Pokrovsk rămâne „cea mai dificilă” în prezent, întrucât Rusia își concentrează acolo principalele eforturi militare. Militarii ucraineni, recompensați pentru curaj Cu ocazia vizitei sale, comandantul șef al armatei a decorat mai mulți soldați care s-au remarcat în luptă. El a promis sprijin suplimentar pentru trupele aflate pe frontul din Pokrovsk, prin resurse și asistență logistică. „Situația este cu adevărat dificilă, dar trebuie să apărăm linia”, a declarat Sîrskîi. Rusia raportează noi cuceriri în estul Ucrainei În paralel, Moscova a anunțat propriile avansuri. Potrivit Ministerului Apărării rus, sâmbătă au fost capturate localitățile Kleban-Bik și Serednie, situate la nord și sud de orașul Konstantinivka, un important centru logistic din regiune. Duminică, autoritățile ruse au mai declarat cucerirea unei localități din regiunea Dnipropetrovsk, la granița cu Donețk, unde ar controla în prezent cel puțin șase localități.

Bolojan anunță noi pachete de măsuri (sursa: Inquam Photos/George Călin)
Eveniment

Bolojan se autoprezintă iar ca un politician care trebuie să facă reforme deși devine nepopular

Bolojan anunță noi pachete de măsuri. Premierul Ilie Bolojan a anunțat duminică, printr-un mesaj video postat pe pagina de Facebook a Guvernului, că în perioada următoare vor fi adoptate noi pachete de măsuri pentru reformarea României. Bolojan anunță noi pachete de măsuri Șeful Executivului a precizat că forțele politice sunt conștiente de dificultățile actuale și că asumarea unor decizii ferme este singura cale pentru corectarea problemelor. Citește și: Au încărcat o rulotă cu de toate, și-au luat fetițele și au gonit spre moarte. Oficial, plecau în vacanță „Forțele politice au responsabilitatea și sunt conștiente de situația dificilă în care ne aflăm. Aceste pachete și alte măsuri vor fi adoptate în perioada următoare. Nu există altă soluție. Dacă nu se adoptă, nu putem corecta lucrurile. Dacă se cedează într-o zonă sau alta, se va crea din nou percepția de slăbiciune și ne vom întoarce în situația de unde am plecat”, a declarat premierul. Bolojan a recunoscut că aceste decizii nu sunt populare și că, de multe ori, cel care aduce vești proaste rămâne singur. „Mai bine spunem oamenilor adevărul, decât să le creăm așteptări care nu pot fi onorate”, a adăugat acesta. Importanța responsabilității funcțiilor publice Premierul a subliniat că prioritatea unui lider politic nu trebuie să fie imaginea personală, ci binele comunității pe care o reprezintă. „Nu imaginea unei persoane publice este problema, ci ca atunci când o persoană ocupă un post să facă ceea ce trebuie pentru comunitatea respectivă. Acum acest post este pentru țara noastră. Nu e o problemă pentru mine că voi ieși prost, important este să nu iasă România prost”, a explicat Ilie Bolojan. Reformele, esențiale pentru viitorul României Premierul a reafirmat că reformele sunt inevitabile și că asumarea lor este o datorie politică și morală. „Trebuie să ne facem reformele. Nu e plăcere pentru nimeni să ia astfel de măsuri, dar ele sunt necesare”, a conchis Bolojan.

Trump anunță progrese în discuțiile Rusia-SUA (sursa: kremlin.ru)
Internațional

Trump anunță „progrese” în discuțiile cu Rusia privind Ucraina

Trump anunță progrese în discuțiile Rusia-SUA. Președintele american Donald Trump a declarat miercuri că s-au făcut „progrese importante” în cadrul negocierilor dintre emisarul său, Steve Witkoff, și președintele rus Vladimir Putin, pe tema războiului din Ucraina. Trump anunță progrese în discuțiile Rusia-SUA Întâlnirea a avut loc cu doar câteva zile înainte de termenul-limită impus de Trump pentru un posibil acord de încetare a focului. Citește și: Interes redus pentru funeraliile lui Iliescu: peste o mie de persoane au venit la catafalc. La catafalcul Regelui Mihai au venit zeci de mii Într-o postare pe platforma Truth Social, Donald Trump a descris întâlnirea de la Kremlin ca fiind „extrem de productivă”. Kremlinul a emis o declarație rezervată, menționând doar că au avut loc „schimburi de semnale” între cele două părți, într-un cadru „constructiv”, fără a oferi detalii suplimentare până când Witkoff nu îl va informa oficial pe președintele american. Posibilă cooperare strategică, dar fără detalii Consilierul pe politică externă al Kremlinului, Iuri Ușakov, a sugerat că s-a discutat și despre o posibilă cooperare strategică între SUA și Rusia, dar a refuzat să ofere mai multe informații publicului până la finalizarea consultărilor la Washington. Donald Trump a anunțat că i-a informat și pe liderii europeni despre rezultatul întâlnirii. „Toți sunt de acord că acest război trebuie să se încheie și vom lucra în acest sens în zilele și săptămânile următoare”, a spus Trump. Atmosferă cordială între Witkoff și Putin Deși Trump și-a exprimat recent frustrarea față de lipsa de progres în negocierile dintre Moscova și Kiev, întâlnirea dintre Putin și Witkoff a părut cordială. Imagini difuzate de presa rusă îi arată pe cei doi zâmbind și dând mâna într-o sală somptuoasă a Kremlinului. Zelenski: „Războiul trebuie să se încheie” Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a anunțat că a avut o discuție telefonică cu Trump după vizita lui Witkoff la Moscova, alături de alți lideri europeni. „Războiul trebuie să se termine”, a declarat Zelenski, subliniind urgența unui acord. Trump amenință Rusia și partenerii săi cu sancțiuni Donald Trump a reiterat că Rusia riscă sancțiuni severe, inclusiv sancțiuni secundare aplicate tuturor celor care continuă să facă afaceri cu Moscova. La scurt timp după plecarea lui Witkoff din Rusia, Trump a semnat un ordin executiv care impune o taxă vamală suplimentară de 25% asupra importurilor din India, ca reacție la achizițiile indiene de petrol rusesc. India, vizată direct pentru legăturile cu Rusia Trump a acuzat India că „nu îi pasă câți oameni sunt uciși în Ucraina de mașina de război a Rusiei” și a justificat noile taxe vamale prin refuzul Indiei de a întrerupe relațiile comerciale cu Rusia. Noua taxă va intra în vigoare la 27 august. Zelenski: Rusia va negocia, când va rămâne fără bani Înaintea discuțiilor, Volodimir Zelenski a avertizat că Rusia va accepta cu adevărat pacea doar dacă rămâne fără resurse financiare. Între timp, Moscova continuă atacurile aeriene masive asupra Ucrainei, în ciuda amenințărilor repetate ale lui Trump privind sancțiunile. Trump nu a reușit să oprească războiul „într-o zi” Deși a susținut înainte de preluarea mandatului că ar putea opri războiul în 24 de ore, Trump nu și-a atins acest obiectiv. Din contră, poziția sa față de Rusia s-a înăsprit recent. „Am crezut că l-am convins de mai multe ori, dar apoi Putin începe din nou să lanseze rachete asupra Kievului și ucide oameni într-un azil de bătrâni”, a spus Trump luna trecută. Negocierile de la Istanbul au eșuat Trei runde de negocieri între Ucraina și Rusia, desfășurate la Istanbul, nu au reușit să apropie cele două părți de o înțelegere. Condițiile impuse de Moscova rămân inacceptabile pentru Kiev și partenerii săi occidentali. Kremlinul a refuzat în mod repetat solicitările Ucrainei pentru o întâlnire directă Zelenski–Putin. SUA aprobă un nou pachet militar pentru Ucraina În paralel cu discuțiile diplomatice, administrația americană a aprobat marți un nou pachet de asistență militară pentru Ucraina, în valoare de 200 de milioane de dolari. Pachetul include echipamente și tehnologie pentru producția de drone, un subiect discutat de Trump și Zelenski în conversația telefonică. Ucraina lovește rafinării ruse, Rusia atacă orașe ucrainene Ucraina a intensificat utilizarea dronelor pentru a ataca infrastructura energetică a Rusiei, în timp ce Moscova continuă bombardamentele asupra orașelor ucrainene. Administrația militară din Kiev a anunțat că bilanțul ultimului atac aerian a crescut la 32 de morți, devenind cel mai sângeros atac asupra capitalei de la începutul invaziei. Atac sângeros asupra unei tabere de vacanță din Zaporizhzhia Autoritățile ucrainene au raportat miercuri un nou atac rusesc în regiunea Zaporizhzhia. O dronă a lovit o tabără de vacanță, ucigând două persoane și rănind alte 12. „Nu există nicio justificare militară. E doar cruzime, menită să-i sperie pe oameni”, a spus Zelenski.

Ion Iliescu a încetat din viață (sursa: Inquam Photos/George Călin)
Eveniment

BREAKING A murit Ion Iliescu. Guvernul anunță că vor avea loc funeralii de stat

Ion Iliescu a încetat din viață. Fostul președinte al României, Ion Iliescu, a murit marți, la vârsta de 95 de ani. Anunțul a fost făcut de președintele Partidului Social Democrat, Sorin Grindeanu. Ion Iliescu a încetat din viață Fostul șef de stat se afla internat din luna iunie la Spitalul Clinic de Urgență "Prof. Dr. Agrippa Ionescu" din București. Citește și: Justiția coruptă l-a protejat pe Iliescu. Rămâne sistemul, rămân complicii, cu ei trebuie să luptăm în continuare Potrivit informațiilor disponibile, Ion Iliescu fusese diagnosticat cu cancer pulmonar. Guvernul transmite condoleanțe Guvernul României a anunțat oficial, marți, 5 august 2025, decesul fostului președinte Ion Iliescu. „Cu profund regret, Guvernul anunță încetarea din viață a fostului președinte al României, domnul Ion Iliescu. Guvernul transmite condoleanțe familiei și tuturor celor apropiați”, se arată în comunicatul transmis de Executiv. Guvernul a precizat că programul funeraliilor de stat în onoarea fostului președinte va fi comunicat în perioada următoare. Acestea vor avea loc la București, în prezența oficialităților. Internări și probleme de sănătate în ultimii ani Fostul șef de stat a decedat la Spitalul Clinic de Urgență „Prof. Dr. Agrippa Ionescu”, unde fusese internat pe 9 iunie 2025, din cauza unor probleme respiratorii. Ulterior, medicii au stabilit diagnosticul: cancer pulmonar. Înainte de internarea din iunie, Ion Iliescu era monitorizat medical la Spitalul Elias, unde efectua controale periodice. În aprilie 2019, el a suferit o intervenție chirurgicală la Institutul „C.C. Iliescu”, fiind diagnosticat cu pericardită lichidiană (tamponadă cardiacă). Ultimii ani de viață, departe de viața publică Ion Iliescu nu a mai avut apariții publice în ultimii ani, dar a continuat să transmită mesaje ocazionale pe blogul personal. Ultimul mesaj datează din 19 mai 2025, când l-a felicitat pe Nicușor Dan pentru alegerea în fruntea unui partid politic. Ion Iliescu, primul președinte al României postcomuniste Ion Iliescu s-a născut la 3 martie 1930, în Oltenița, județul Călărași. Încă din adolescență s-a implicat în activități organizatorice: în 1948, ca elev, a fost printre fondatorii Uniunii Asociațiilor Elevilor din România, iar în 1956 a contribuit la crearea Uniunii Asociațiilor Studenților din România. A urmat cursurile Facultății de Electrotehnică din cadrul Institutului Politehnic București și apoi s-a specializat la Institutul Energetic din Moscova. Ascensiunea în Partidul Comunist și roluri-cheie în aparatul de stat Ion Iliescu a fost membru al Comitetului Central al Partidului Comunist Român între 1965 și 1984. A ocupat funcții importante în administrația centrală și locală: Ministru pentru problemele tineretului (1967–1971) Secretar al Comitetului Central al PCR (1971) Vicepreședinte al Consiliului Județean Timiș (1971–1974) Președinte al Consiliului Județean Iași (1974–1979) Între 1979 și 1984, a condus Consiliul Național al Apelor, fiind implicat în proiecte legate de gestionarea resurselor de apă ale țării. Ulterior, a fost director al Editurii Tehnice din București, până la Revoluția din 1989. 22 decembrie 1989: Iliescu, chemat să conducă România postcomunistă În seara zilei de 22 decembrie 1989, în contextul căderii regimului Ceaușescu, Ion Iliescu a fost chemat să preia conducerea țării. A devenit președinte al Consiliului Frontului Salvării Naționale (CFSN), organism provizoriu care a preluat puterea de stat. A fost cel care a citit în direct Comunicatul către țară, la radio și televiziune, marcând tranziția oficială către un nou regim. De la FSN la președinția României: alegeri, mandate și influență Ion Iliescu a fost printre fondatorii Frontului Salvării Naționale (FSN), formațiune care ulterior s-a transformat în Partidul Democrat și Partidul Democrației Sociale din România (PDSR). În mai 1990, a fost ales președinte al României cu 85,07% din voturi. În 1992, a obținut un nou mandat prezidențial cu 61,5%, reprezentând Frontul Democrat al Salvării Naționale. A pierdut alegerile din 1996 în fața lui Emil Constantinescu, dar a devenit senator și liderul grupului parlamentar PDSR. În 2000, a revenit la Cotroceni, câștigând din nou alegerile cu 66,83%. A renunțat la funcția de lider al PDSR în 2000, după ce a redevenit președinte al României. Activitatea politică post-mandat și titlurile onorifice După încheierea ultimului mandat prezidențial, Ion Iliescu a fost ales președinte de onoare al Partidului Social Democrat în 2006, funcție deținută până în 2020. A fost de asemenea: Senator PDSR între 1996–2000 și 2004–2008 Membru al Academiei Oamenilor de Știință Doctor Honoris Causa al mai multor universități din România și din străinătate Printre distincțiile primite se numără: Ordinul Steaua Republicii Socialiste România (1971) Emblema de Onoare a Armatei României (2012) Procesul Revoluției și dosarul Mineriadei: un final controversat Ion Iliescu a fost implicat în două dosare penale majore: În 2019, a fost trimis în judecată în Dosarul Revoluției, fiind acuzat de infracțiuni contra umanității. În septembrie 2024, Înalta Curte a constatat nereguli în rechizitoriu și a retrimis dosarul la Parchetul Militar pentru refacere. În 2 aprilie 2025, a fost din nou trimis în judecată în Dosarul Mineriadei din 1990, împreună cu Petre Roman, pentru aceleași acuzații. Scrieri și contribuții publicistice Ion Iliescu a publicat de-a lungul vieții numeroase volume, eseuri și articole, în care și-a exprimat viziunea asupra politicii, societății și istoriei recente: Revoluție și reformă (1993, 1994) România în Europa și în lume (1994) Revoluția trăită (1995, 1998) Momente de istorie (1995–1996) Viața politică, între violență și dialog (1998) După 20 de ani – 1989, an de cotitură (2010) Destinul unui om de stânga. Amintiri (2014) Viața personală: un cuplu discret Ion Iliescu a fost căsătorit din 1951 cu Nina Iliescu (născută Elena Șerbănescu), inginer și cercetător științific în domeniul coroziunii metalelor. Cuplul nu a avut copii, iar Nina Iliescu a stat departe de lumina reflectoarelor, fiind rar văzută în aparițiile oficiale.

Amazon Iași anunță concedieri în 2025 (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Amazon, concedieri în România pentru al treilea an consecutiv

Amazon Iași anunță concedieri în 2025. Amazon Iași va concedia în perioada următoare câteva sute de angajați din divizia Retail Business Services, însă niciun specialist IT nu va fi afectat de această măsură. Amazon Iași anunță concedieri în 2025 Reprezentanții companiei au confirmat restructurarea și au precizat că persoanele vizate au fost deja informate. Citește și: Ce proiecte majore au fost eliminate din PNRR ca urmare a gafelor oamenilor lui Grindeanu: printr ele, toată autostrada Buzău-Focșani, construită de Umbrărescu Este al treilea an consecutiv în care cel mai mare angajator din județul Iași reduce din personal. La sfârșitul anului 2024, Amazon avea 3.424 de angajați în Iași, cu aproape 20% mai puțini decât în 2022, anul de vârf pentru companie. Continuarea, în Ziarul de Iași

Reducerea deficitului bugetar prin reforme rapide, promite Bolojan (sursa: Inquam Photos/George Călin)
Eveniment

Premierul promite că, în iulie, se va umbla la pensiile speciale, se vor face restructurări la stat

Reducerea deficitului bugetar prin reforme rapide: premierul Ilie Bolojan a anunțat miercuri că până la sfârșitul lunii iulie Guvernul va prezenta completările la pachetul de măsuri fiscale, cu accent pe reforme structurale esențiale pentru reducerea deficitului bugetar. Reducerea deficitului bugetar prin reforme rapide Una dintre componentele-cheie ale noilor reforme vizează pensile speciale, un jalon important din PNRR (Planul Național de Redresare și Reziliență). Citește și: Familia șefului matrapazlâcurilor cu vilele de protocol ale RAAPPS, Grăjdan, îmbuibată cu salarii de la stat Guvernul intenționează să intervină legislativ pentru corectarea inechităților din sistemul de pensii. Restructurări și reduceri de cheltuieli în instituțiile autofinanțate Printre instituțiile vizate de reformă se numără ASF, ANCOM și ANRE, entități autofinanțate unde se vor aplica: Reduceri de cheltuieli Măsuri de reorganizare Creșterea eficienței administrative Companiile de stat: mai puține subvenții, mai multă performanță Premierul a anunțat că și companiile de stat vor intra într-un proces de reformare. Acesta va fi axat pe: Reducerea subvențiilor Creșterea transparenței Evaluarea performanței economice Valorificarea activelor statului Cheltuielile administrației locale, revizuite Un alt punct important din noul pachet îl reprezintă reforma administrației publice locale. Printre măsurile avute în vedere se numără: Reanalizarea sporurilor salariale aplicate în cascadă Corectarea derapajelor salariale din ministere Revenirea la un sistem salarial sustenabil și echitabil „Avem ministere care și-au aplicat sporuri de 45-50% și astfel și-au dublat salariile. Problema reală e că nici absorbția fondurilor europene nu merge conform planului”, a declarat premierul. În completarea reformelor, Guvernul va introduce o actualizare a redevențelor și un plan de valorificare mai eficientă a activelor statului. Termen-limită: sfârșitul lunii iulie Bolojan a precizat că Guvernul lucrează deja la acest al doilea pachet și că în următoarele două săptămâni vor fi finalizate măsurile care urmează să fie prezentate public: „Ne-am concentrat pe primul pachet, dar acum pregătim completările necesare pentru a atinge obiectivele de reducere a deficitului”, a conchis premierul.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră