luni 11 mai
Login Contact
DeFapt.ro

Etichetă: anunț

24 articole
Eveniment

BREAKING A murit Ion Iliescu. Guvernul anunță că vor avea loc funeralii de stat

Ion Iliescu a încetat din viață. Fostul președinte al României, Ion Iliescu, a murit marți, la vârsta de 95 de ani. Anunțul a fost făcut de președintele Partidului Social Democrat, Sorin Grindeanu. Ion Iliescu a încetat din viață Fostul șef de stat se afla internat din luna iunie la Spitalul Clinic de Urgență "Prof. Dr. Agrippa Ionescu" din București. Citește și: Justiția coruptă l-a protejat pe Iliescu. Rămâne sistemul, rămân complicii, cu ei trebuie să luptăm în continuare Potrivit informațiilor disponibile, Ion Iliescu fusese diagnosticat cu cancer pulmonar. Guvernul transmite condoleanțe Guvernul României a anunțat oficial, marți, 5 august 2025, decesul fostului președinte Ion Iliescu. „Cu profund regret, Guvernul anunță încetarea din viață a fostului președinte al României, domnul Ion Iliescu. Guvernul transmite condoleanțe familiei și tuturor celor apropiați”, se arată în comunicatul transmis de Executiv. Guvernul a precizat că programul funeraliilor de stat în onoarea fostului președinte va fi comunicat în perioada următoare. Acestea vor avea loc la București, în prezența oficialităților. Internări și probleme de sănătate în ultimii ani Fostul șef de stat a decedat la Spitalul Clinic de Urgență „Prof. Dr. Agrippa Ionescu”, unde fusese internat pe 9 iunie 2025, din cauza unor probleme respiratorii. Ulterior, medicii au stabilit diagnosticul: cancer pulmonar. Înainte de internarea din iunie, Ion Iliescu era monitorizat medical la Spitalul Elias, unde efectua controale periodice. În aprilie 2019, el a suferit o intervenție chirurgicală la Institutul „C.C. Iliescu”, fiind diagnosticat cu pericardită lichidiană (tamponadă cardiacă). Ultimii ani de viață, departe de viața publică Ion Iliescu nu a mai avut apariții publice în ultimii ani, dar a continuat să transmită mesaje ocazionale pe blogul personal. Ultimul mesaj datează din 19 mai 2025, când l-a felicitat pe Nicușor Dan pentru alegerea în fruntea unui partid politic. Ion Iliescu, primul președinte al României postcomuniste Ion Iliescu s-a născut la 3 martie 1930, în Oltenița, județul Călărași. Încă din adolescență s-a implicat în activități organizatorice: în 1948, ca elev, a fost printre fondatorii Uniunii Asociațiilor Elevilor din România, iar în 1956 a contribuit la crearea Uniunii Asociațiilor Studenților din România. A urmat cursurile Facultății de Electrotehnică din cadrul Institutului Politehnic București și apoi s-a specializat la Institutul Energetic din Moscova. Ascensiunea în Partidul Comunist și roluri-cheie în aparatul de stat Ion Iliescu a fost membru al Comitetului Central al Partidului Comunist Român între 1965 și 1984. A ocupat funcții importante în administrația centrală și locală: Ministru pentru problemele tineretului (1967–1971) Secretar al Comitetului Central al PCR (1971) Vicepreședinte al Consiliului Județean Timiș (1971–1974) Președinte al Consiliului Județean Iași (1974–1979) Între 1979 și 1984, a condus Consiliul Național al Apelor, fiind implicat în proiecte legate de gestionarea resurselor de apă ale țării. Ulterior, a fost director al Editurii Tehnice din București, până la Revoluția din 1989. 22 decembrie 1989: Iliescu, chemat să conducă România postcomunistă În seara zilei de 22 decembrie 1989, în contextul căderii regimului Ceaușescu, Ion Iliescu a fost chemat să preia conducerea țării. A devenit președinte al Consiliului Frontului Salvării Naționale (CFSN), organism provizoriu care a preluat puterea de stat. A fost cel care a citit în direct Comunicatul către țară, la radio și televiziune, marcând tranziția oficială către un nou regim. De la FSN la președinția României: alegeri, mandate și influență Ion Iliescu a fost printre fondatorii Frontului Salvării Naționale (FSN), formațiune care ulterior s-a transformat în Partidul Democrat și Partidul Democrației Sociale din România (PDSR). În mai 1990, a fost ales președinte al României cu 85,07% din voturi. În 1992, a obținut un nou mandat prezidențial cu 61,5%, reprezentând Frontul Democrat al Salvării Naționale. A pierdut alegerile din 1996 în fața lui Emil Constantinescu, dar a devenit senator și liderul grupului parlamentar PDSR. În 2000, a revenit la Cotroceni, câștigând din nou alegerile cu 66,83%. A renunțat la funcția de lider al PDSR în 2000, după ce a redevenit președinte al României. Activitatea politică post-mandat și titlurile onorifice După încheierea ultimului mandat prezidențial, Ion Iliescu a fost ales președinte de onoare al Partidului Social Democrat în 2006, funcție deținută până în 2020. A fost de asemenea: Senator PDSR între 1996–2000 și 2004–2008 Membru al Academiei Oamenilor de Știință Doctor Honoris Causa al mai multor universități din România și din străinătate Printre distincțiile primite se numără: Ordinul Steaua Republicii Socialiste România (1971) Emblema de Onoare a Armatei României (2012) Procesul Revoluției și dosarul Mineriadei: un final controversat Ion Iliescu a fost implicat în două dosare penale majore: În 2019, a fost trimis în judecată în Dosarul Revoluției, fiind acuzat de infracțiuni contra umanității. În septembrie 2024, Înalta Curte a constatat nereguli în rechizitoriu și a retrimis dosarul la Parchetul Militar pentru refacere. În 2 aprilie 2025, a fost din nou trimis în judecată în Dosarul Mineriadei din 1990, împreună cu Petre Roman, pentru aceleași acuzații. Scrieri și contribuții publicistice Ion Iliescu a publicat de-a lungul vieții numeroase volume, eseuri și articole, în care și-a exprimat viziunea asupra politicii, societății și istoriei recente: Revoluție și reformă (1993, 1994) România în Europa și în lume (1994) Revoluția trăită (1995, 1998) Momente de istorie (1995–1996) Viața politică, între violență și dialog (1998) După 20 de ani – 1989, an de cotitură (2010) Destinul unui om de stânga. Amintiri (2014) Viața personală: un cuplu discret Ion Iliescu a fost căsătorit din 1951 cu Nina Iliescu (născută Elena Șerbănescu), inginer și cercetător științific în domeniul coroziunii metalelor. Cuplul nu a avut copii, iar Nina Iliescu a stat departe de lumina reflectoarelor, fiind rar văzută în aparițiile oficiale.

Ion Iliescu a încetat din viață (sursa: Inquam Photos/George Călin)
Amazon Iași anunță concedieri în 2025 (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Amazon, concedieri în România pentru al treilea an consecutiv

Amazon Iași anunță concedieri în 2025. Amazon Iași va concedia în perioada următoare câteva sute de angajați din divizia Retail Business Services, însă niciun specialist IT nu va fi afectat de această măsură. Amazon Iași anunță concedieri în 2025 Reprezentanții companiei au confirmat restructurarea și au precizat că persoanele vizate au fost deja informate. Citește și: Ce proiecte majore au fost eliminate din PNRR ca urmare a gafelor oamenilor lui Grindeanu: printr ele, toată autostrada Buzău-Focșani, construită de Umbrărescu Este al treilea an consecutiv în care cel mai mare angajator din județul Iași reduce din personal. La sfârșitul anului 2024, Amazon avea 3.424 de angajați în Iași, cu aproape 20% mai puțini decât în 2022, anul de vârf pentru companie. Continuarea, în Ziarul de Iași

Reducerea deficitului bugetar prin reforme rapide, promite Bolojan (sursa: Inquam Photos/George Călin)
Eveniment

Premierul promite că, în iulie, se va umbla la pensiile speciale, se vor face restructurări la stat

Reducerea deficitului bugetar prin reforme rapide: premierul Ilie Bolojan a anunțat miercuri că până la sfârșitul lunii iulie Guvernul va prezenta completările la pachetul de măsuri fiscale, cu accent pe reforme structurale esențiale pentru reducerea deficitului bugetar. Reducerea deficitului bugetar prin reforme rapide Una dintre componentele-cheie ale noilor reforme vizează pensile speciale, un jalon important din PNRR (Planul Național de Redresare și Reziliență). Citește și: Familia șefului matrapazlâcurilor cu vilele de protocol ale RAAPPS, Grăjdan, îmbuibată cu salarii de la stat Guvernul intenționează să intervină legislativ pentru corectarea inechităților din sistemul de pensii. Restructurări și reduceri de cheltuieli în instituțiile autofinanțate Printre instituțiile vizate de reformă se numără ASF, ANCOM și ANRE, entități autofinanțate unde se vor aplica: Reduceri de cheltuieli Măsuri de reorganizare Creșterea eficienței administrative Companiile de stat: mai puține subvenții, mai multă performanță Premierul a anunțat că și companiile de stat vor intra într-un proces de reformare. Acesta va fi axat pe: Reducerea subvențiilor Creșterea transparenței Evaluarea performanței economice Valorificarea activelor statului Cheltuielile administrației locale, revizuite Un alt punct important din noul pachet îl reprezintă reforma administrației publice locale. Printre măsurile avute în vedere se numără: Reanalizarea sporurilor salariale aplicate în cascadă Corectarea derapajelor salariale din ministere Revenirea la un sistem salarial sustenabil și echitabil „Avem ministere care și-au aplicat sporuri de 45-50% și astfel și-au dublat salariile. Problema reală e că nici absorbția fondurilor europene nu merge conform planului”, a declarat premierul. În completarea reformelor, Guvernul va introduce o actualizare a redevențelor și un plan de valorificare mai eficientă a activelor statului. Termen-limită: sfârșitul lunii iulie Bolojan a precizat că Guvernul lucrează deja la acest al doilea pachet și că în următoarele două săptămâni vor fi finalizate măsurile care urmează să fie prezentate public: „Ne-am concentrat pe primul pachet, dar acum pregătim completările necesare pentru a atinge obiectivele de reducere a deficitului”, a conchis premierul.

Trump anunță reluarea negocierilor cu Iranul (sursa: Facebook/The White House)
Internațional

Donald Trump anunță reluarea negocierile cu Iranul, după atacurile aeriene

Trump anunță reluarea negocierilor cu Iranul. Președintele american Donald Trump a declarat miercuri că tratativele dintre Statele Unite și Iran privind programul nuclear vor fi reluate „săptămâna viitoare”. Anunțul vine la doar două zile după intrarea în vigoare a unui armistițiu între Israel și Iran, intermediat de liderul american. Trump anunță reluarea negocierilor cu Iranul Trump a afirmat că bombardamentele americane desfășurate duminică asupra principalelor instalații nucleare iraniene au reușit să dea înapoi programul nuclear „cu mai multe decenii”. Citește și: Reforma lui Bolojan reduce numărul polițiștilor locali chiar și la jumătate în unele localități Declarația sa contrastează însă cu o evaluare preliminară a Agenției SUA pentru Informații Militare, potrivit căreia infrastructura nucleară a fost afectată doar temporar, cu o întârziere de câteva luni. Raportul, scurs în presă, a iritat administrația Trump. Iranul recunoaște daune „considerabile” la instalațiile nucleare Deși nu a oferit date precise, regimul de la Teheran a recunoscut miercuri că daunele provocate de bombardamentele americane și israeliene asupra infrastructurii nucleare sunt „considerabile”. Atacurile au vizat instalații de la Fordow, Natanz și Isfahan. SUA și Israel, intervenție coordonată Campania de bombardamente a fost declanșată pe 13 iunie de către Israel, pe fondul temerilor că Iranul era pe punctul de a dezvolta o armă nucleară. SUA s-au alăturat acțiunii militare cu lovituri directe asupra obiectivelor nucleare. În urma acestor atacuri, o nouă rundă de negocieri SUA-Iran, programată inițial pentru 15 iunie, a fost suspendată. Armistițiul intrat în vigoare este respectat După valuri de rachete și contraatacuri, președintele Trump a reușit să convingă ambele părți să accepte o încetare a focului, care a intrat în vigoare marți. Miercuri, liderul american a confirmat că armistițiul este respectat și a descris cele două tabere ca fiind „obosite și epuizate de război”. “Iranul și Israelul vor o ieșire” Donald Trump a apreciat că atât Iranul, cât și Israelul sunt dornice să iasă din conflictul recent. „Au luptat foarte dur și cu multă răutate, așa că amândoi sunt mulțumiți să găsească o ieșire”, a declarat președintele american. În ciuda opiniilor serviciilor de informații, el a susținut că raidurile americane au distrus „complet” instalațiile nucleare vizate.

Numele președintelui va fi cunoscut luni (sursa: Inquam Photos/Octav Ganea)
Eveniment

Cel târziu luni dimineață vom ști cu precizie cine a câștigat alegerile prezidențiale

Numele președintelui va fi cunoscut luni. Alegerile de duminică se desfășoară în aceleași condiții ca în primul tur: aceleași secții, același program și aceleași reguli. Numele președintelui va fi cunoscut luni Singura diferență majoră este viteza tehnologică, care permite centralizarea rapidă a proceselor verbale. Citește și: Faliment: dacă Simion câștigă, băncile vor vinde luni dimineață titlurile de stat pe care le dețin, cu efecte catastrofale asupra României Cum sunt doar doi candidați, rezultatul final ar putea fi cunoscut până luni dimineață. În caz de aglomerație, programul de vot se poate prelungi cu până la trei ore pentru cei care se află deja la coadă la ora 21:00. Continuarea, în Ziarul de Iași

Președintele Klaus Iohannis și-a anunțat demisia (sursa: Facebook/Klaus Iohannis)
Eveniment

Președintele Klaus Iohannis va demisiona

Președintele Klaus Iohannis va demisiona. Într-o conferință de presă, șeful statului a anunțat că va pleca pentru a feri țara de haosul unei suspendări. Președintele Klaus Iohannis va demisiona Președintele României a susținut că dorește să ferească România de demersul păgubos al unei suspendări. Citește și: Singurul politician, până acum, care critică demisia lui Iohannis: „Un act de lașitate. N-a reușit să reziste presiunii unei grupări care vrea restaurație” „În Parlament se va vota suspendarea mea, un demers păgubos pentru toată lumea, toți pierd nimeni nu câștigă”, a afirmat președintele. „Este un demers inutil pentru că peste puține luni plec din funcție, după alegerile prezidențiale. Este un demers nefondat, pentru că niciodată nu am încălcat Constituția și este un demers păgubos pentru că de aici toată lumea pierde, nimeni nu câștigă. Peste puține zile, în Parlament se va vota suspendarea mea și România va intra în criză pentru că se declanșează referendumul pentru demiterea președintelui. Acest întreg demers va avea efecte pe plan intern și, din păcate, și pe plan extern. În plan intern, referendumul va fi unul eminamente negativ. Societatea va fi divizată, unii vor fi de acord, alții nu vor fi de acord, toată discuția va fi axată doar pe negativ. Întreaga societatea va fi bulversată. Nu se va mai discuta despre alegerile prezidențiale, despre cum va merge România mai departe. Candidații nu vor mai putea să își prezinte ideile. Pe plan extern, efectele vor fi de durată, și foarte negative. Nu va înțelege absolut nimeni de ce România își demitere președintele după ce a început procedura pentru alegerea noului președinte. Nu va înțelege absolut nimeni ce rost are un astfel de demers când președintele pleacă oricum. Mai pe românește vom fi de râsul lumii. Pentru a scuti românia de această criză, demisionez. Voi pleca din funcție poimâine, pe 12 februarie. Dumnezeu să binecuvânteze România", a declarat Iohannis.

ISU Galaţi nu raportează probleme deosebite (sursa: Facebook/ISU Galati)
Economie

ISU Galaţi nu raportează probleme deosebite

ISU Galaţi nu raportează probleme deosebite. ISU Galaţi a transmis că nu au fost înregistrate probleme deosebite peste noapte din cauza Codului Roşu de ploi şi inundaţii, în judeţul Galaţi, unde duminică s-a luat hotărârea că în 25 de localităţi să fie evacuate toate persoanele care locuiesc în zone cu risc de inundaţii. ISU Galaţi nu raportează probleme deosebite Judeţul Galaţi s-a aflat luni, 30 septembrie, de la ora 00,00 şi până la ora 9,00, sub incidenţa Codului Roşu de precipitaţii abundente şi vijelii, prognoza transmisă de Institutul Naţional de Hidrologie şi Gospodărire a Apelor fiind de 40 - 50 l/mp, iar în partea de centru şi de vest a judeţului, cu o probabilitate mare, de 80 - 100 l/mp. Citește și: „Ashley e o găselniță pur românească. Acest ciclon nu există”, e un „episod mai consistent de ploi torențiale”, spune un universitar. Riscul: decredibilizarea meteorologiei ca știință Având în vedere avertizările emise de specialişti privind precipitaţiile abundente care vor afecta judeţul Galaţi, cu impact asupra creşterii debitelor râurilor din bazinul hidrografic Bârlad, Prut şi Siret, precum şi scurgeri semnificative de pe versanţi, Comitetul Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă a hotărât duminică, 29 septembrie, că în 25 de localităţi este necesară evacuarea de urgenţă a persoanelor aflate în zone cu risc de inundaţii. Au fost emise ordine de evacuare "În acest sens, au fost emise ordine de evacuare, în urma cărora 239 de persoane au fost evacuate şi relocate în spaţiile special amenajate de autorităţile locale. În urma informărilor din teren, efectuate de forţele de intervenţie şi autorităţile locale, alte 4.613 persoane, care locuiesc în zone cu risc de inundaţii, au ales să meargă la rude astfel încât să fie în siguranţă. Au fost şi cazuri în care oamenii au refuzat să îşi părăsească locuinţele. În această situaţie aproximativ 300 de persoane, care sunt în atenţia forţelor de intervenţie, care vor acţiona imediat ce situaţia o va impune", a transmis, duminică noapte, Prefectura Galaţi. În cele 25 de localităţi - Corod, Valea Mărului, Cudalbi, Costache Negri, Pechea, Cuza Vodă, Slobozia Conachi, Vameş (Piscu), Tudor Vladimirescu, Corni, Bereşti, Jorăşti, Băneasa, Târgu-Bujor, Fârţăneşti, Folteşti, Frumuşiţa, Podoleni (Barcea), Bereşti Meria, Măstăcani, Griviţa, Suhurlui, Bălăbăneşti, Smulţi şi Drăgăneşti - cursurile şcolare au fost suspendate pentru data de 30 septembrie.

Grindeanu anunță deschiderea variantei Ocolitoare Bârlad (sursa: Facebook/Sorin Grindeanu)
Eveniment

Grindeanu anunță deschiderea variantei Ocolitoare Bârlad

Grindeanu anunță deschiderea variantei Ocolitoare Bârlad. Varianta Ocolitoare Bârlad se deschide joi, iar pe cei 11,28 kilometri se va putea circula de la ora 15:00, a anunţat ministrul Transporturilor şi Infrastructurii, Sorin Grindeanu. Grindeanu anunță deschiderea variantei Ocolitoare Bârlad "Varianta Ocolitoare Bârlad se deschide mâine! De la ora 15:00 se va putea circula pe cei 11,28 kilometri", a scris ministrul pe pagina sa de Facebook. Citește și: Pensiile de până în 3.000 de lei nu vor mai fi impozitate, a promis Ciolacu: Vom da OUG Grindeanu a adăugat: "Astfel, traficul rutier de tranzit nu va mai fi nevoit să traverseze municipiul Bârlad, iar circulaţia spre şi dinspre Vama Albiţa (frontiera cu Republica Moldova) se va desfăşura în condiţii mai bune." El a menţionat că noua Variantă Ocolitoare are pe traseu trei intersecţii (DN24, DN24D şi DN24A), patru poduri, trei pasaje şi două parcări de scurtă durată.

Putin va face un anunț important (sursa: kremlin.ru)
Internațional

Putin va face un anunț important

Putin va face un anunț important. Preşedintele rus Vladimir Putin va face un anunţ major săptămâna viitoare la o reuniune la Ministerul Apărării, potrivit unui post public rus citat duminică de agenţia DPA. Putin va face un anunț important "Aşteptăm declaraţii importante", a declarat la radio-televiziunea publică rusă VGTRK Pavel Sarubin, moderatorul programului "Moscova. Kremlin. Putin". Conform acestui program, Putin va conduce o reuniune lărgită a Ministerului Apărării; data acesteia încă nu este cunoscută. Liderul de la Kremlin are deocamdată pe agendă o vizită luni în Belarus, unde se va întâlni la Minsk cu aliatul său, preşedintele Aleksandr Lukaşenko. La o şedinţă de guvern la care a participat săptămâna trecută, Putin a cerut ajustarea activităţii complexului militar-industrial al Rusiei pentru a se adapta nevoilor războiului împotriva Ucrainei lansat pe 24 februarie, Moscova denumindu-l în continuare "operaţiune militară specială". La reuniunea de săptămâna viitoare el ar putea discuta cu responsabilii militari despre noi măsuri pentru funcţionarea economiei conform regimului de economie de război, în condiţiile în care trupele ruse din Ucraina continuă să se confrunte cu dificultăţi logistice. Război de artilerie Aceste dificultăţi au determinat armata rusă să se retragă în martie din nordul Ucrainei, unde ajunsese atunci până la porţile Kievului, pentru a se concentra pe fronturile de est şi de sud. Între timp însă, trupele ruse au fost forţate să se replieze şi din mare parte din provincia nord-estică Harkov în urma unei contraofensive ucrainene şi apoi de asemenea de pe malul de vest al fluviului Nipru în regiunea sudică Herson. Armata rusă s-a regrupat în provinciile estice Doneţk şi Lugansk şi în ce mai controlează din Harkov, consolidând linia frontului în timp ce continuă să încerce acţiuni ofensive şi obţine înaintări minore, în special în zona oraşului Bahmut, unde se dau cele mai grele lupte. Dar pe ansamblu frontul pare îngheţat într-un război de uzură cu un mare consum de muniţii şi mari pierderi umane şi în echipamente, pierderi pe care fiecare parte le minimalizează în ce o priveşte şi le exagerează pe cele ale adversarului. "Acest război este în mare parte un război de artilerie şi Ucraina are nevoie de mai multe tunuri pentru a putea opri ofensivele ruseşti şi pentru a-şi continua propriile contraofensive", a declarat marţi ministrul ucrainean de externe, Dmitro Kuleba. Rusia, o nouă ofensivă? De când a început invazia rusă Ucraina a primit din partea SUA şi statelor UE ajutoare militare substanţiale constând în muniţii şi arme de diverse feluri, precum rachetele antitanc Javelin sau NLAW care au jucat un rol major în zădărnicirea ofensivei ruse către Kiev, sistemele antiaeriene care au împiedicat Rusia să obţină supremaţia aeriană, tancuri T-72 şi alte blindate de concepţie sovietică cu care armata ucraineană este familiarizată, sau lansatoarele multiple de rachete HIMARS care au permis armatei ucrainene să lovească ţinte ruseşti mult în spatele liniei frontului. Acest ajutor a diminuat însă semnificativ stocurile occidentale, iar în privinţa muniţiilor de artilerie completarea lor va necesita 10-15 ani, a avertizat proprietarul unei mari companii cehe producătoare de armament implicată în ajutorul militar oferit Ucrainei. Citește și: Rusia, unde jurnaliști sunt arestați, bătuți, uciși, reclamă „cenzura politică” din Republica Moldova, după ce au fost suspendate licențele a șase posturi TV pro-ruse care dezinformau Oficiali ucraineni au evocat săptămâna aceasta posibilitatea unei noi ofensive militare ruse la începutul anului viitor, când îşi vor încheia programul de instrucţie circa jumătate dintre cei aproximativ 300.000 de rezervişti mobilizaţi în septembrie de Putin. Conform preşedintelui rus, 150.000 dintre aceşti rezervişti se află în zona de operaţiuni militare în Ucraina, iar dintre aceştia aproximativ 77.000 sunt angajaţi direct în lupte. În timp ce campania militară din Ucraina evoluează nefavorabil pentru Rusia, Kremlinul a anunţat că tradiţionala conferinţă de presă la care Putin participă la sfârşitul fiecărui an nu va mai avea loc anul acesta, şi nici discursul său în faţa camerelor reunite ale parlamentului.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră