Probabil cel mai delirant summit NATO, la Ankara: Trump se ceartă cu toată lumea, dar anunță un acord „cool” cu Ucraina
Summitul NATO de la Ankara, desfășurat în perioada 7-8 iulie 2026 la Complexul Prezidențial Beștepe, s-a încheiat, după două zile dominate de dispute între aliați. Au fost tensiuni privind războiul din Iran, avertizări dure privind Rusia, controverse legate de măsurile de securitate adoptate de autoritățile turce, dar și un acord surprinzător anunțat de Trump cu Ucraina. Summit-ul s-a încheiat, de altfel cu o remarcă neașteptată a președintelui american Donald Trump. „Plutește o stare de iubire în aer”, le-ar fi spus Trump liderilor Alianței, potrivit cancelarului german Friedrich Merz. Ankara, sub măsuri excepționale de securitate Autoritățile din Ankara au stârnit indignarea publică după ce au interzis nunțile și examenele în oraș pe durata summit-ului, au strâns de pe străzi mii de câini și pisici comunitare și au blocat acostarea unei nave de croazieră destinate turiștilor LGBTQ+ în porturile turcești. Citește și: Bătrânii, ignorați de stat: de ce România nu reușește să construiască un sistem de îngrijire pentru vârstnici Pentru a asigura desfășurarea summit-ului fără incidente, guvernul turc a impus o cenzură dură, blocând site-urile critice la adresa NATO și arestând peste 200 de activiști, avocați, jurnaliști și chiar pe cunoscutul comedian Deniz Göktaş. Organizația Human Rights Watch a denunțat o „intoleranță nemiloasă față de libertatea de exprimare”. S-a creat astfel un contrast bizar: liderii occidentali discutau în interiorul complexului prezidențial despre „apărarea democrației globale”, în timp ce pe străzile din Ankara protestele erau reprimate violent de poliție." „Nu ați fost acolo pentru noi” Cel mai tensionat moment al Summit-ului NATO de la Ankara a fost izbucnirea publică și vizibil furioasă a președintelui american Donald Trump împotriva marilor aliați europeni (Marea Britanie, Franța, Germania, Italia și Spania). Acesta i-a acuzat direct de trădare și lipsă de loialitate din cauza refuzului lor de a sprijini acțiunile militare ale SUA în noul război din Iran. Chiar la sosirea sa la summit, Trump a stârnit stupoare declarând presei că mai mulți aliați europeni cheie au interzis forțelor americane să le folosească bazele aeriene pentru a lansa atacuri împotriva Iranului. Trump a răbufnit, afirmând că „NATO nu a fost acolo pentru SUA când am avut nevoie” și a amenințat deschis cu retragerea trupelor americane din bazele din Europa dacă statele nu se aliniază cerințelor Washingtonului Reacția moderată a europenilor Premierul spaniol Pedro Sánchez a refuzat să escaladeze conflictul verbal. Biroul său a transmis că tratează declarațiile lui Trump ca fiind „lucruri obișnuite” (business as usual), subliniind că relațiile bilaterale rămân reciproc avantajoase, în ciuda faptului că Madridul a interzis explicit utilizarea bazelor sale pentru atacurile din Iran. În același fel, Franța, Germania și Italia au evitat o confruntare publică directă cu Trump la Ankara, preferând să își concentreze discursurile pe fapte concrete: creșterea masivă și rapidă a bugetelor europene pentru apărare și semnarea unor contracte uriașe de armament pentru a demonstra că Europa își asumă propria securitate. Avertismentul neașteptat al premierului Canadei O undă de șoc diplomatică s-a produs în timpul unui briefing oficial, când premierul Canadei, Mark Carney, a lansat un avertisment extrem de dur și neașteptat cu privire la fracturile transatlantice, lăsând întreaga sală de conferințe în deplină liniște. Carney a numit Rusia drept „adversar direct” în termeni duri și fără compromisuri, subliniind în același timp nevoia imediată a unei poziții de sprijin în timp de război pentru cheltuielile aliate în domeniul apărării. „Danemarca a fost învinsă de Hitler în mai puțin de o zi”, afirmă Trump În timpul unei apariții alături de secretarul general al NATO, Mark Rutte, Trump a exercitat din nou presiuni și a subliniat interesul SUA față de insula Groenlanda. „Groenlanda este foarte importantă pentru Statele Unite, dar nu este importantă pentru Danemarca”, spune el. „Danemarca a fost învinsă de naziști – de Hitler – în mai puțin de o zi”, a afirmat Trump. „Când s-a întâmplat asta, ne-au cedat imediat Groenlanda. Am avut-o în administrare și am avut grijă de ea.” Insula a fost returnată „în mod nesăbuit”, adaugă el. „Nu ar fi trebuit să o dăm înapoi”, a spus Trump. Insula este necesară „pentru protecția lumii, nu doar a Statelor Unite”. Premierul danez promite să apere Groenlanda În urma declarațiilor lui Trump, premierul danez Mette Frederiksen a subliniat disponibilitatea țării sale de a se apăra. Danemarca este pregătită să „apere fiecare centimetru din teritoriul NATO, inclusiv propriul teritoriu”, a declarat Frederiksen la Ankara. „Bineînțeles, vom apăra Regatul Danemarcei.” Ea a reiterat faptul că Groenlanda nu este de vânzare. Șeful NATO urmărește detensionarea situației privind Groenlanda Secretarul general al NATO, Mark Rutte, a dat asigurări că un acord de securitate anterior referitor la Groenlanda rămâne în vigoare. „Am ajuns la o înțelegere la Davos”, i-a spus Rutte lui Trump. „Mă voi asigura că acest acord este pus în aplicare pas cu pas.” NATO se angajase, în luna ianuarie, să încheie un nou acord de securitate pentru regiunea arctică. Acordul includea, de asemenea, angajamente privind programul american de apărare antirachetă „Golden Dome”, care presupune amplasarea de armament american în spațiu. Trump, sistarea comerțului cu Spania Trump a dispus și sistarea completă a comerțului cu Spania. El a declarat că i-a dat instrucțiuni secretarului Trezoreriei, Scott Bessent, să oprească orice activitate comercială cu această țară. Trump a descris Spania drept un „partener groaznic” în cadrul alianței militare. „Nu vreau să fac afaceri cu ei”, a declarat Trump în timpul unei apariții alături de secretarul general al NATO, Mark Rutte. SUA, acord „cool” cu Ucraina Pe de altă parte, întâlnirea dintre Trump și Zelenski pare că a fost un succes. Președintele SUA intenționează să acorde Ucrainei o licență pentru producerea rachetelor de interceptare Patriot. Subiectul a fost abordat în cadrul întâlnirii cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski. „Va fi ceva destul de cool”, a declarat Trump. În opinia sa, în acest fel Ucraina nu va mai putea reproșa Statelor Unite că nu îi furnizează suficiente astfel de rachete ghidate. „Încă nu am informat compania despre acest lucru, dar va fi în regulă”, a adăugat liderul american. Totodată, Trump a anunțat că urmează să poarte o convorbire telefonică cu președintele rus Vladimir Putin. Potrivit acestuia, Putin și-ar dori o întâlnire la Moscova, iar el speră ca aceasta să aibă loc în curând. Trump a afirmat, de asemenea, că, în opinia sa, condițiile puse de Putin pentru încheierea războiului se schimbă. El a susținut că ambele părți își doresc o soluționare a conflictului. În plus, președintele american a declarat că Statele Unite lucrează la o garanție de securitate pentru Ucraina, cu scopul de a salva vieți și s-a arătat deschis față de o potențială vizită la Kiev. „Plutește o stare de iubire în aer” Cancelarul Merz a subliniat rolul constructiv jucat de secretarul general al NATO, Mark Rutte. Merz a afirmat că Rutte este capabil să mențină unitatea Alianței și l-a descris drept „cel mai potrivit pentru acest rol” de secretar general. „Așteptările mele privind acest summit de la Ankara au fost, într-adevăr, depășite”, a subliniat cancelarul. La finalul declarațiilor sale, cancelarul Merz a subliniat faptul că președintele american Trump a participat la toate sesiunile, fără excepție. „Ascultă cu atenție chiar și statele membre mici”, a afirmat Merz. În discursul său de încheiere, Trump a făcut o remarcă pe care Merz a considerat-o surprinzătoare: „Plutește o stare de afecțiune în aer”, ar fi spus Trump. Merz a reamarca faptul că aceasta a fost o declarație de final prin care un summit NATO, desfășurat pe un fundal atât de dificil în ceea ce privește reflectarea mediatică, a putut fi „dus la bun sfârșit”. Dezbateri privind cheltuielile pentru apărare și industria militară Deși secretarul general al NATO, Mark Rutte, a apreciat creșterea investițiilor europene în apărare, administrația americană a reiterat necesitatea ca statele membre să atingă obiectivul de alocare a 5% din PIB pentru apărare. În paralel, Franța și-a reafirmat sprijinul pentru dezvoltarea unei capacități europene de apărare mai autonome. Această poziție a alimentat discuțiile privind orientarea viitoarelor programe de achiziții militare, în condițiile în care Statele Unite susțin participarea industriei americane la aceste contracte, iar mai multe state membre ale Uniunii Europene promovează consolidarea producătorilor europeni din domeniul apărării. Principalele decizii adoptate la Summitul NATO de la Ankara Potrivit Declarației finale adoptate la încheierea Summitului NATO de la Ankara, statele membre au convenit asupra mai multor măsuri. Printre măsuri, au fost vizate consolidarea capacităților de apărare ale Alianței și continuarea sprijinului pentru Ucraina. Liderii aliați au anunțat lansarea unor programe de achiziții militare în valoare de peste 50 de miliarde de dolari (peste 43 de miliarde de euro). Printre prioritățile stabilite se numără dezvoltarea unui „cloud de luptă” transatlantic, integrarea aplicațiilor bazate pe inteligență artificială, extinderea utilizării sistemelor aeriene fără pilot și consolidarea sistemelor integrate de apărare antiaeriană. În marja summitului a fost organizat un forum dedicat industriei de apărare, în cadrul căruia reprezentanții statelor aliate și ai companiilor din domeniu au discutat despre creșterea capacității de producție pentru muniții și echipamente militare, reducerea obstacolelor comerciale dintre statele membre și întărirea lanțurilor de aprovizionare din sectorul apărării. Sprijin militar pentru Ucraina Statele membre ale NATO au confirmat un pachet de asistență militară în valoare de 70 de miliarde de euro destinat Ucrainei în cursul anului 2026 și și-au exprimat intenția de a menține un nivel similar al sprijinului și în 2027. Potrivit declarației finale, cea mai mare parte a finanțării este asigurată de statele europene și Canada, inclusiv prin mecanismele de finanțare puse la dispoziție de Uniunea Europeană. Statele membre NATO și Articolul 5 În pofida criticilor dure la adresa Alianței formulate de președintele american Trump, statele membre NATO și-au reafirmat angajamentul față de Alianță și față de obligația de asistență reciprocă. În declarația finală, șefii de stat și de guvern au subliniat „angajamentul neclintit” față de „apărarea colectivă în temeiul Articolului 5” din Tratatul Atlanticului de Nord. „Un atac asupra unuia este un atac asupra tuturor”, au declarat partenerii din NATO.
