vineri 05 decembrie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: angajari

36 articole
Eveniment

Bugetul Metrorex n-a trecut de Bolojan: Transporturile propuneau salarii mult mărite

Bugetul Metrorex n-a trecut de Bolojan: Transporturile propuneau salarii mult mărite în proiectul de buget pe anul curent.  Citește și: EXCLUSIV Tânărul pus șef la Romarm: protejat al lui Radu Oprea (PSD), și-a cosmetizat CV-ul pentru a avea măcar zece ani de muncă Pe ordinea de zi a ședinței de guvern de joi se afla un proiect de hotărâre de guvern privind aprobarea bugetului de venituri şi cheltuieli pe anul 2025 al Societăţii de Transport cu Metroul Bucureşti ,,Metrorex”. Bugetul Metrorex n-a trecut de Bolojan După ședința de guvern, acest proiect nu mai apărea în informarea „privind actele normative adoptate în cadrul ședinței Guvernului României din 9 octombrie 2025”. Nici în briefingul purtătoarei de cuvânt a Executivului, Ioana Dogioiu, nu s-a menționat acest act normativ.  În proiect erau prevăzute majorări salariale. În bugetul rectificat pentru 2024, câștigul mediu pe salariat în Metrorex era de 13.869 de lei. Proiectul de buget pe 2025 prevedea un câștig mediu pe salariat de 15.445 de lei. În total, cheltuielile cu salariile ar fi urmat să sară de la 981.753,84 mii lei (anul 2024) la 1.056.098,04 mii lei (anul 2025), se arată în nopta de fundamentare a proiectului de hotărâre.  Pentru conducerea companiei - consiliu de administrație și doi directori - bugetul aloca puțin peste un milion de lei.  Subvenția pentru metroul din București rămânea aproximativ egală cu cea din 2024, de circa 873 de milioane de lei.  Veniturile din serviciile prestate (activitatea de transport călători cu metroul) erau estimate la 491.188 mii lei, în creștere cu 87,83 % față de cele realizate la data de 31.12.2024, respectiv cu suma de 229.686,42 mii lei, ca urmare a creșterii tarifului mediu de călătorie cu metroul de la 1,71 lei/călătorie la 2,79 lei/călătorie. 

Bugetul Metrorex n-a trecut de Bolojan Foto: Metrorex
Ce șanse ar avea bugetarii pe care Bolojan vrea să-i concedieze să se angajeze în sectorul privat Foto: Facebook
Eveniment

Ce șanse ar avea bugetarii pe care Bolojan vrea să-i concedieze să se angajeze în sectorul privat

Ce șanse ar avea bugetarii pe care premierul Ilie Bolojan vrea să-i concedieze să se angajeze în sectorul privat: nu prea mari și, oricum, vor avea un șoc când vor constata ce condiții de muncă sunt și care este politica salarială, apreciază firmele de recrutare, consultate de site-ul Termene.ro. Citește și: EXCLUSIV Nazare, ministrul de Finanțe, are o firmă cu datorii de milioane, inactivată de ANAF, și o alta care nu a depus niciodată bilanțuri la Finanțe Ce șanse ar avea bugetarii să se angajeze în sectorul privat „Spre deosebire de sectorul bugetar, mediul privat este adesea mai competitiv, dinamic și mai puțin standardizat. Pentru mulți candidați, tranziția ar presupune o schimbare de mentalitate și dobândirea de noi competențe, de la project management și comunicare interdepartamentală, la eficientizarea timpului și raportare”, a declarat pentru Termene.ro Melania Pop, Managing Partner, International Work Finder (IWF), companie de recrutare și plasare de personal „În teorie, mediul privat ar putea prelua o parte dintre angajații din sectorul public. În practică însă, succesul acestei tranziții depinde de profilul oamenilor și de cât de repede se pot adapta la un ritm diferit de lucru. Din discuțiile pe care le-am avut cu directorii generali ai multinaționalelor și cu antreprenorii români, majoritatea sunt destul de reticenți în a angaja foști bugetari. Motivația lor este simplă: în companiile private, dinamica este mult mai intensă, orientată către performanță și rezultate imediate, iar adaptarea nu este întotdeauna ușoară pentru cineva care a lucrat ani întregi într-un sistem rigid, cu stabilitate garantată”, a declarat pentru Termene.ro Sorina Faier, fondatoarea companiei Elite Searchers, specializată în recrutarea de top și middle management. 

Primarul PSD mulțumit de Bolojan: Nicolae Moldovan ar putea să angajeze. Dar nu vrea Foto: Facebook
Politică

Primarul PSD mulțumit de Bolojan: ar putea să mai angajeze, dar nu vrea. Orașul său, legendă locală

Primarul PSD mulțumit de Bolojan: Nicolae Moldovan, edil al orașului Beclean, spune că, potrivit măsurilor propuse de premier, ar putea să mai angajeze oameni în primărie, dar nu vrea. Primăria oraşului Beclean funcţionează în prezent cu 110 oameni, dar ar mai putea angaja încă 71, potrivit calculelor guvernamentale făcute la o reducere cu 40% a posturilor. Citește și: Guvernul habar nu are câți angajați sunt la stat, Bolojan cere acum verificări Primarul PSD mulțumit de planurile lui Bolojan Orașul este o legendă locală, datorită faptului că a atras fonduri europene, a crescut calitatea vieții, iar numărul locuitorilor a crescut substanțial. „A fost una dintre strategiile locale, dacă putem să le spunem aşa, în care să alegem oamenii cei mai buni profesional sau oamenii să fie trimişi la cursuri, la perfecţionări, astfel încât un om foarte bine pregătit să poată suplini sau să poată duce toate problemele cu care se confruntă un anumit compartiment. Mai mult decât atât, s-a văzut în timp economia care se face, economie care s-a transferat în susţinerea cofinanţărilor proiectelor. Pentru asta avem şi cele mai multe proiecte la numărul de locuitori. Eu zic că o astfel de strategie poate să aducă, în timp, performanţa unei administraţii”, a declarat edilul din Beclean.  Întrebat dacă nu ar suplimenta, totuşi, personalul, dacă s-ar debloca angajările în sectorul bugetar, edilul din Beclean a spus că, la această dată, nu consideră că ar fi nevoie de mai mulţi angajaţi în primărie. În Beclean, care ultimul recensământ, din 2021, avea 11.260 de locuitori, s-au atras fonduri europene de 100 de milioane de euro în 15 ani.  „La recensământul nou avem un plus de peste 2.000 de locuitori. Și clar, cei 2.000 de locuitori sunt tineri. Mai mult decât atât, deja văd medici care au profesat în Cluj, rezidenți în primă fază, care acum deja au luat un loc de medic la Spitalul Orășenesc. Odată ce spitalul a devenit super dotat la nivelul tuturor spitalelor din zonă, au venit familii de tineri să locuiască aici. Avem chiar și cartiere noi”, a spus primarul, în aprilie 2025, pentru Profit.  O fostă mlaștină cu apă sărată a relansat orașul În 2023, Pro TV titra: „Orașul din România care a reușit ceea ce pare imposibil pentru alte orașe mult mai mari. Viața localnicilor s-a îmbunătățit”.  „În 2005, primarul a găsit soluția să atragă investitori: să construiască, de la zero, o stațiune turistică, pe pășunea comunală. Era acolo o resursă de apă sărată, de fapt, o mlaștină, populată doar de animale. Dar europenii i-au oferit încrederea lor și două milioane de euro pentru a construi, pe 15 hectare, Băile Figa. A început cu două bazine, iar, an după an, au apărut plaja, terenurile de sport, un parc acvatic. Alte trei milioane de euro, tot europeni. Cazarea a rezolvat-o, însă cu bani privați. A concesionat, pe sume simbolice, 220 de loturi de teren oricui și-a dorit să investească în construcția unei unități de cazare, însă doar după unul dintre cele trei proiecte pentru cabane din lemn impuse de Primărie”, a explicat Pro TV. 

Consiliile Județene Ilfov și Teleroman sunt campioane la angajări. CJ Ilfov, condus de Hubert Thuma, PNL Foto: Inquam/George Calin
Eveniment

Consiliile Județene Ilfov și Teleorman, campioane la angajări în ultimii zece ani - presă

Consiliile Județene Ilfov și Teleorman sunt campioane la angajări în ultimii zece ani, arată o analiză a Ziarului Financiar. Citește și: Contabila PSD, cu licență la Academia de Poliție, a ajuns președintele CA-ului Portului Constanța Această publicație arată că din 2015 în 2020 numărul bugetarilor din administrația locală a crescut cu 50.000 și, după întârzieri, ministerul de Finanțe a oferit date exacte despre evoluția numărului de angajați din fiecare unitate administrativă. Consiliile Județene Ilfov și Teleorman sunt campioane la angajări Administrația municipiului Oradea a crescut cu 78%, respectiv 198 de angajați, în ultimii zece ani, respectiv de la 254 la 452. Ca număr de angajați, acesta a fost municipiul cu cea mai mare creștere a bugetarilor. Pe locul II este Târgu Jiu (de la 136 la 307), iar pe III - Cluj Napoca (de la 505 la 657). Datele ZF arată că: În CJ Ilfov, numărul bugetarilor a sărit de la 4.173 la 5.953, în zece ani - majorare de 43%, locul I în clasamentul ZF. Președinte al CJ Ilfov este din 2020 liberalul Hubert Thuma, condamnat la șase luni de închisoare cu suspendare pentru fapte de corupție. În CJ Teleorman, numărul bugetarilor a crescut de la 4.666 la 6.599 (41%) - locul II. Ionuț Gâdea (PSD) este președintele CJ Teleorman din 2020.  CJ Neamț a făcut peste 2.000 de angajări în ultimii zece ani - creștere de 40% a bugetarilor, locul III în top. La CJ Bihor, numărul angajaților s-a majorat în zece ani cu 1.240 (23%), adica de la 5.302 la 6.542 - locul 17 în clasament. În București, numărul bugetarilor a scăzut cu 589, de la 17.724 la 17.135, arată datele ZF.  Ilie Bolojan a fost primarul municipiului Oradea din 2008 în 2020, iar din 2020 în 2024 a condus Consiliul Județean Bihor.  

Avalanșă de angajări la Externe, deși în ultimele șase luni numărul angajaților a crescut Foto: Facebook
Politică

Avalanșă de angajări la Externe, deși în ultimele șase luni numărul angajaților a crescut

Avalanșă de angajări la Externe, deși în ultimele șase luni numărul angajaților a crescut: potrivit unui comunicat al acestui minister, „la jumătatea lunii august să fie lansate noile concursuri, pentru un număr de 185 posturi diplomatice și 105 posturi tehnico-administrative”. Citește și: Primăriile vor putea executa silit ajutoarele sociale ale datornicilor Dacă se vor angaja 290 de persoane, aceasta va însemna o creștere cu circa 13% a personalului MAE. Ultimele date publicate de ministerul de Finanțe arată că la Externe sunt 2.154 posturi ocupate. În ianuarie erau 2.093, deci a mai avut loc o creștere a personalului, cu 61 de persoane, în condițiile în care, probabil, au avut loc și plecări din minister, prin pensionare sau pe alte căi. Avalanșă de angajări la Externe, deși în ultimele luni numărul angajaților a crescut „Procesul de stabilizare din punct de vedere al resurselor umane va continua prin organizarea de noi concursuri de admitere. În prezent se află în transparență decizională noile regulamente de admitere urmând ca, la jumătatea lunii august să fie lansate noile concursuri, pentru un număr de 185 posturi diplomatice și 105 posturi tehnico-administrative”, arată Externele.  În comunicatul transmis azi, se susține că „Ministerul Afacerilor Externe se confruntă cu un deficit de personal care se acutizează an de an”. „Un cumul de factori a generat această situație: plecările naturale din sistem prin pensionare; demisii motivate de salarizarea necompetitivă; interdicțiile de organizare a concursurilor pe parcursul mai multor ani; extinderea semnificativă a rețelei consulare a României pentru a putea răspunde nevoilor unor comunități mari de cetățeni români în străinătate, în special în țări europene. Pentru asigurarea completării schemei de personal diplomatic, consular, cu funcții specifice, sau tehnico-administrativ, în scopul asigurării minimei funcționalități a Serviciului Exterior și a Centralei, Ministerul Afacerilor Externe a organizat o serie de concursuri de admitere. Acolo unde resursa umană nu a putut fi asigurată prin personal propriu, MAE a apelat la detașări de la instituții publice. În urma concursurilor de admitere organizate în cursul anului 2024, s-a reușit stabilizarea parțială a situației, cel puțin în Centrala MAE, prin angajarea de personal diplomatic și tehnico-administrativ. În prezent, situația de personal în Serviciul Exterior este următoarea: Personal diplomatic și consular: 598, dintre care 92 detașați de la instituții publice (15% din personalul diplomatic și consular de la misiuni este detașat); Personal tehnico-administrativ: 386, dintre care 155 detașați de la instituții publice (aproximativ 40% din personalul tehnico-administrativ de la misiuni este detașat)”, arată MAE. 

Aeroportul Tulcea, cu peste 50 de angajați și zero pasageri în martie, mai face niște angajări Foto: Aeroportul Tulcea
Eveniment

Aeroportul Tulcea, cu peste 50 de angajați și zero pasageri în martie, mai face niște angajări

Aeroportul Tulcea, cu peste 50 de angajați și zero pasageri în martie 2025, mai face niște angajări, arată anunțurile de pe site-ul acestui aeroport. La 3 iulie, aeroportul a scos la concurs un post de agent de securitate, căruia i se cere să cunoască limba română și să aibă minim zece clase. Citește și: Misterioasa doamnă Fulger din Voluntari, care conduce trei aeroporturi și oferă consultanță aeroporturilor statului Aeroportul Tulcea, cu peste 50 de angajați și zero pasageri în martie, face angajări La 10 iunie, s-au scos la concurs două posturi de „inspector specialitate”.  Aerportul a avut, în 2024, 53 de angajați. În martie 2025, numărul pasagerilor a fost zero, dar în iunie 2025 a ajuns la 45 - cel mai mic trafic de pe aeroporturile din România.  În 2024, subvențiile pentru funcționarea aeroportului au fost de 6,78 milioane de lei, față de 5,24 milioane lei în 2023.  Aeroportul este controlat de Consiliul Județean Tulcea, dominat de PSD. Stoian Vâlcu, un pensionar care joacă la Loto și care, profesional, nu are nici o legătură cu managementul aeroportuar, conduce aeroportul Tulcea.  Vâlcu era, în 2019, vicepreședinte al organizației județene a PSD Tulcea.

Dezmăț cu salariile la Autoritatea Aeronautică Foto: Facebook
Eveniment

Dezmăț cu salariile la Autoritatea Aeronautică, plus creșterea numărului de angajați cu 10%

Dezmăț cu salariile la Autoritatea Aeronautică Civilă (AAC), plus creșterea numărului de angajați cu 10%: salariile cresc cu 13% în 2025, deși veniturile estimate se vor majora cu sub 3%, se arată în proiectul de buget pentru anul în curs.  Autoritatea este subordonată ministerului Transporturilor.  Veniturile totale, în valoare de 93.383,63 mii lei, sunt estimate în creștere în anul 2025 faţă de cele preliminate în anul 2024 cu 2,92%, respectiv în creștere de la suma de 90.732,01 mii lei (anul 2024) la suma de 93.383,63 mii lei (anul 2025). Dezmăț cu salariile la Autoritatea Aeronautică Rezultatul brut, profitul companiei, este programat în anul 2025 la valoarea de 6.360,35 mii lei, cu 36,61% față de nivelul preliminat la sfârșitul anului 2024. Citește și: Accidentul vascular cerebral (AVC) este a doua cauză de deces la nivel mondial. Cum îl recunoaștem, cum îl putem preveni și de ce fiecare minut contează În 2025, salariile de la AAC vor ajunge la 18.597,11 lei/salariat, în creștere cu 12,83% față de nivelul preliminat în anul 2024. Numărul angajaților va fi de 220, față de 200, în 2024. Consiliul de administrație - numit politic în 2022 de Sorin Grindeanu, care l-a numit președinte al CA-ului pe controversatul secretar de stat Bogdan Mindrescu - va consuma 6,3 milioane de lei din bugetul companiei. În CA-ul AAC sunt șapte persoane, deci fiecare va beneficia, în medie, circa 900.000 de lei. În 2023, Mîndrescu a luat de la AAC suma de 106.476 de lei, net - dar probabil că suma va crește exploziv în 2025. Pentru directorii AAC, în număr de cinci, bugetul pentru 2025 alocă puțin sub două milioane de lei. 

Peste 6.000 de bugetari în plus, în ianuarie, în timp ce coaliția majoritară promitea reducerea cheltuielilor Foto: Facebook Guvernul României
Politică

Peste 6.000 de bugetari în plus, în ianuarie, când guvernul Ciolacu promitea să taie cheltuielile

Peste 6.000 de bugetari în plus, în ianuarie 2025, când guvernul Ciolacu promitea să taie cheltuielile: numărul angajaților în instituțiile de stat - fără cei din companiile și regiile statului - a ajuns la 1.312.508, față de 1.306.893 în decembrie 2024 și 1.306.197 în noiembrie 2024. În februarie 2025, s-a înregistrat o reducere nesemnificativă, fiind înregistrați 1.311.451 bugetari.  Citește și: 231 de milioane de euro vor fi tăiați din PNRR dacă nu rezolvăm problema pensiilor speciale - Boloș Peste 6.000 de bugetari în plus, în ianuarie Datele publicate marți seara de ministerul de Finanțe arată că s-au făcut angajări inclusiv la Senat, unde președinte era liberalul Ilie Bolojan. În decembrie, în această instituție erau angajate 869 de persoane, iar în ianuarie se ajunsese la 881. Însă, în februarie, numărul acestor bugetari s-a redus la 873. Personalul ministerului de Externe a crescut de la 2.090 de pe angajați în decembrie 2024 la 2.093 în ianuarie și 2.099 în februarie.  În mod straniu, datele de la Finanțe consemnau 260 de angajați la ministerul Familiei - față de 267 în decembrie 2024 - deși, oficial, acesta a fost desființat.  Aceste date confirmă de ce, în execuția bugetară pe primele două luni, este consemnată o creștere de 16,2% a cheltuielilor de personal.  În plus, dacă în ianuarie-februarie 2024 aceste cheltuieli reprezentau 1,4% din PIB, acum ele au consumat 1,5% din PIB. „Desființăm și comasăm autorități și instituții, reducem numărul de angajați și tăiem funcții de demnitari. În total, vorbim de o scădere masivă a posturilor, cu 13,5%. Cred că este un semnal concret așteptat de opinia publică și, în special de mediul de afaceri”, promitea Marcel Ciolacu la 20 februarie 2025. 

Zeci de angajări la Guvern în decembrie 2024 Foto: Inquam/George Calin
Eveniment

Zeci de angajări la Guvern în decembrie 2024

Zeci de angajări la Guvern, ministerul de Externe și alte instituții de stat în decembrie 2024, înainte de înghețarea posturilor. Datele sunt publicate de ministerul de Finanțe, însă acesta nu păstrează pe site, public, de la o lună la alta, informațiile privind numărul de posturi ocupate în instituțiile și autoritățile publice în luna decembrie 2024. Citește și: Piedone a început războiul cu Nicușor Dan, în fața căruia a pierdut alegerile pentru funcția de primar general: ANPC a amendat Termoenergetica cu 620.000 de lei Zeci de angajări la Guvern în decembrie 2024 În octombrie 2024, numărul bugetarilor a fost de 1.300.297. În noiembrie sărise la 1.306.197. În decembrie 2024, creșterea a fost de doar câteva sute - s-a ajuns la 1.306.893, însă în poziții cheie. La Secretariatul General al Guvernului s-au angajat, în decembrie, cel puțin 33 de persoane, numărul angajaților ajungând la 4.601. Pentru comparație, în august 2020, când premier era Viorica Dăncilă, numărul angajaților SGG era de 3.133. În martie 2021, a ajuns la 4.473. În decembrie 2024 s-au făcut opt angajări și în ministerul de Externe, unde s-a ajuns la 2.090 de posturi ocupate. În ministerul condus de liberala Alina Gorghiu numărul posturilor ocupate a crescut, în decembrie, cu 25 - număr total de angajați, 2.772. La Sănătate, instituție condusă și atunci, și acum, de pesedistul Alexandru Rafila, s-au făcut 166 de angajări - 18.320 saalriați, în total. La ministerul Energiei, liberalul Sebastian Burduja a mai adus, în decembrie, cinci bugetari. Secretariatele de stat pentru revoluționari și pentru culte și-au sporit numărul de angajați cu câte unul. Aceste angajări vin pe fondul unui deficit bugetar uriaș, Consiliul Fiscal arătând că acesta se datorează și cheltuielilor de personal excesive. „Am demarat deja o restructurare a aparatului bugetar, atât ca număr de posturi, dar și o reducere a numărului de instituții bugetare, prin comasări”, se lăuda premierul Ciolacu în fața Parlamentului, la începutul lunii februarie.

Guvernul continuă să facă sute de angajări Foto: Facebook
Economie

Guvernul continuă să facă sute de angajări

Guvernul continuă să facă sute de angajări, deși a promis că va îngheța cheltuielile de personal, a arătat site-ul eJobs, care a monitorizat anunțurile de angajare din luna ianuarie 2025. Totalul ofertelor de muncă în instituțiile de stat a fost, în ianuarie 2025, de circa 900. Citește și: În timp ce ANAF jupuia contribuabilii, Fiscul proteja afacerile familiei Vicol – DIICOT. Președintele ANAF s-a văzut cu un șef al Nordis Guvernul continuă să facă sute de angajări Peste 1,3 milioane de cetățeni români lucrează în instituțiile de stat, arată datele pe noiembrie 2024, ultimele publicate de ministerul de Finanțe. Comparativ cu aceeași lună a anului trecut, numărul de joburi pentru bugetari este cu 33% mai mare, arată site-ul Profit. „Cel mai mare angajator de stat la începutul acestui an a fost sistemul de învățământ, care a generat o treime din numărul total de locuri de muncă scoase în piață, potrivit datelor eJobs.ro. A urmat sistemul de sănătate, cu 271 de poziții deschise în spitale, clinici, sanatorii ori direcții de sănătate. Guvernul a fost, cel puțin până la această dată, al treilea cel mai mare angajator, cu aproape 200 de locuri vacante”, arată datele eJobs.ro, citate de Profit. În analiza proiectului de buget pe 2025, Consiliul Fiscal arăta: „Cheltuielile de personal se majorează în planificare cu 3%, reprezentând +4,9 mld. lei față de execuția anului precedent, pe fondul măsurilor adoptate prin ordonanța trenuleț (…) În acest context, CF salută intenția Guvernului de a ține sub control cheltuielile de personal, acestea reprezentând 21,1% din totalul cheltuielilor bugetate pentru anul 2025, însă atrage atenția că în anii precedenți s-au înregistrat depășiri sistematice la nivelul acestui agregat”.

Guvernul Ciolacu I a mai angajat peste 6.000 de bugetari Foto: Facebook
Politică

Guvernul Ciolacu I a mai angajat peste 6.000 de bugetari

Pe ultima sută de metri, deși știa în ce dezastru se află bugetul, guvernul Ciolacu I a mai angajat peste 6.000 de bugetari. Datele publicate de ministerul de Finanțe arată că numărul total al angajaților statului a ajuns, în noiembrie 2024, la 1.306.197. În octombrie erau doar 1.300.297 bugetari. Publicația Profit estimează că, în decembrie 2024, numărul bugetarilor va crește și mai mult, pentru instituțiile statului s-au grăbit să facă angajări, estimând că ocuparea posturilor libere va fi înghețată. Citește și: Boloș recunoaște că pensiile speciale au blocat PNRR-ul: „Avem jaloane care nu au fost îndeplinite, unul, cel legat de pensiile speciale” Guvernul Ciolacu I a mai angajat peste 6.000 de bugetari Doar în primele 11 luni din 2024, guvernul a cheltuit 8,4% din PIB pe salariile bugetarilor, față de 7,5% în 2023. Peste 22% din cheltuielile de la buget sunt cu salariile bugetarilor. „Numărul de angajați la stat e mult prea mare. În alți ani am putut funcționa și cu sub un milion de bugetari. În multe instituții, personalul nu are ce să lucreze. De ce avem nevoie de 200 de secretari de stat?”, spunea Ilie Bolojan în aprilie 2023, la postul B1 TV. În decembrie 2023 contribuabilii plăteau 1.292.559 bugetari, cu 13.564 mai mulți comparativ cu ianuarie 2023. Când Ciolacu a ajuns premier, în iunie 2023, numărul posturilor ocupate la stat era de 1.284.199. În total, guvernarea Ciolacu a sporit numărul bugetarilor cu peste 22.000. Sub premierul Ciucă, a existat o creștere și mai mare, de circa 24.900 de bugetari în plus. În 2014, numărul bugetarilor era de doar 1,18 milioane, arată Profit.

Austeritatea guvernamentală, la coș: Câciu face angajări Foto: Inquam/Octav Ganea
Politică

Austeritatea guvernamentală, la coș

Austeritatea guvernamentală este aruncată la coș: ministerul lui Adrian Câciu (PSD), al Investițiilor și Proiectelor Europene (MIPE), angajează încă 70 de bugetari excelent plătiți. Ei ar urma să gestioneze proiectele din cadrul PNRR, ceea ce înseamnă că pe lângă obișnuitele sporuri ale angajaților unui minister, precum cel pentru condiții vătămătoare de muncă, vor avea un plus de 50% la salariu pentru că, teoretic, contribuie la absorbția fondurilor europene. Citește și: Medic eminent a vrut să se întoarcă din Franța în România. Ministerul lui Rafila l-a refuzat: dosar respins, nimeni nu răspundea la telefon sau email, portarul nu l-a lăsat să intre în instituție În consecință, numărul angajaților MIPE sare de la 2.166 la 2.236. Austeritatea guvernamentală, la coș Anual, contribuabilii vor plăti în plus circa 2,3 milioane de euro doar pentru acești 70 de angajați noi, se arată în nota de fundamentare a proiectului de hotărâre de guvern prin care se aprobă reorganizarea MIPE. “Având în vedere obiectivele asumate de Romania în fața Comisiei Europene și de faptul ca Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene are calitatea de instituție publică centrală responsabilă cu implementarea PNRR, dar și pentru obținerea unui grad de absorbție cât mai mare a fondurilor europene, se impune suplimentarea numărului de posturi pentru Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene“, se arată în nota de fundamentare a proiectului. Cheltuielile cu salariile bugetarilor au crescut cu 21%, față de programarea de 11%. “Chel­tuiala bugetului cu salariile bugetarilor va sări de 150 miliarde de lei în 2024, chiar dacă, până la finalul anului, nu ar mai fi majorări de salarii în sectorul public. Spre comparaţie, acum 10 ani, în 2015, guvernul a cheltuit cu salariile bugetarilor 52 miliarde de lei“, arăta, azi, Ziarul Financiar. Guvernul recunoaște oficial eșecul PNRR În primăvară, Guvernul a recunoscut oficial eșecul PNRR: în primul trimestru din 2024, a atras doar 9,3% din cât își programase la capitolul „Venituri”, arată un document publicat de ministerul de Finanțe, intitulat „Raport privind execuția bugetară în primul trimestru al anului 2024”. „Sumele primite de la Uniunea Europeană aferente proiectelor finanțate atât din cadrul financiar 2007-2013, cât și din cadru financiar 2014-2020 dar și sumele aferenteperioadei de programare a Uniunii Europene 2021-2027, cât și cele aferente asistenței financiare nerambursabile alocate PNRR încasate în primul trimestru al anului 2024, au fost în sumă de 14,28 miliarde lei (0,7% din PIB), corespunzător unui grad de realizare de 45,7% a programului trimestrial. Nerealizarea veniturilor programate pentru perioada analizată s-a datorat evoluției slabe a sumelor atrase aferente asistenței financiare nerambursabile alocate PNRR (9,3%) și a sumelor aferenteperioadei de programare a Uniunii Europene 2021-2027 (42,9%)”, se arată în document.

Ciolacu a angajat cel puțin 1.530 de bugetari Foto: Inquam Photos
Politică

Ciolacu a angajat cel puțin 1.530 de bugetari

În precampania electorală, guvernarea Ciolacu a mai angajat cel puțin 1.530 de bugetari, arată ultimele date publicate de ministerul de Finanțe, care însă acoperă luna aprilie. Potrivit acestor date, numărul total al bugetarilor a crescut cu 3.009, dintre care 1.530 în instituțiile din administrația centrală finanțate integral de la bugetul de stat. Citește și: Nicușor Dan, reorganizare dură a primăriei București: desființează instituții și direcții, dispar o treime din posturile de conducere În ministerul Educației și cel al Sănătății, numărul angajaților a scăzut. „Este evident că în sistemul bugetar trebuie să se facă o reformă. Trebuia să se facă această reformă de foarte mult timp. Am înţeles că nu şi-a asumat-o nimeni. (...) Aveţi fraierul de serviciu care-şi asumă această reformă”, declara Marcel Ciolacu în august 2023. Ciolacu a angajat cel puțin 1.530 de bugetari Aceste date arată cu cât a crescut aparatul bugetar, dar probabil că numărul celor angajați este mai mare, întrucât nu se știe câte persoane au ieșit din sistem. Numărul posturilor ocupate în instituţiile şi autorităţile publice din România era, în aprilie 2024, de 1.292.549, cu 3.009 mai multe comparativ cu luna anterioară (plus 0,23%), aproape 64% dintre acestea fiind în administraţia publică centrală. Din totalul celor 826.241 de angajaţi din administraţia publică centrală (plus 2.351 faţă de luna anterioară), 608.392 lucrau în instituţii finanţate integral de la bugetul de stat (plus 1.530 angajaţi, comparativ cu martie 2024). Cel mai mare număr de posturi ocupate se înregistra în Ministerul Educaţiei, respectiv 302.230 (minus 425 posturi ocupate), Ministerul Afacerilor Interne - 123.859 (plus 848 posturi ocupate), Ministerul Apărării Naţionale - 73.818 (plus 872 posturi ocupate), Ministerul Finanţelor - 24.762 (minus 7 posturi ocupate) şi Ministerul Sănătăţii -18.156 (minus patru posturi ocupate). Potrivit ministerului de Finanțe, în instituţiile finanţate integral din bugetul asigurărilor sociale erau ocupate 9.212 de posturi, cu 17 mai puţine faţă de martie 2024, în cele subvenţionate din bugetul de stat şi din bugetul asigurărilor pentru şomaj un număr de 44.386, în scădere cu 33, în timp ce în instituţiile finanţate integral din venituri proprii erau 164.251 de posturi ocupate (plus 871). Totodată, în administraţia publică locală lucrau, în aprilie anul curent, 466.308 de persoane (+658), dintre care 286.443 în instituţii finanţate integral din bugetele locale (+403) şi 179.865 în instituţii finanţate integral sau parţial din venituri proprii (+255). Postare pe Facebook a PMP, din ianuarie 2024

Șefa spitalului Botoșani i-ar fi cerut șpagă prietenei ei Foto: Captură video Botoșani 24
Eveniment

Șefa spitalului Botoșani i-ar fi cerut șpagă prietenei ei

Șefa spitalului județean de urgență (SJU) Botoșani, Monica Adăscăliței, i-ar fi cerut șpagă prietenei ei, Coca Stela Crâșmaru, fostă directoare a spitalului, ca să-i transfere fratele de la o filială din Săveni la laboratorul din municipiul reședință de județ. Citeșteși: Purtătoarea de cuvânt a CSM, judecătoarea cu Audi A5 care a obligat statul să-i deconteze ochelarii, a mai obținut o victorie: i se vor plăti salarii majorate cu 25%, începând cu 2018 Atât Adăscăliței, cât și Crîșmaru, au fost reținute în dosarul DNA privind angajările pe șpăgi la SJU Botoșani. Cele două se cunoșteau din 2005. Monica Adăscăliței ar fi primit 500 de euro pentru a-l muta pe fratele Cocăi Crâșmaru, asistent-medical generalist de la Camera de Gardă Săveni, la Laboratorul de Radiologie Pediatrie din cadrul Spitalului Județean de Urgență Mavromati Botoșani. Șefa spitalului Botoșani i-ar fi cerut șpagă prietenei ei „Despre fratele său, în vârstă de 54 de ani, fosta directoare a povestit că acesta și-a început activitatea ca asistent-medical, în anul 2018, la Camera de Gardă Săveni, unde a fost angajat prin concurs, după terminarea studiilor. După un timp bărbatul s-a văitat că nu mai dorea să facă naveta de la domiciliul său din Botoșani la locul de muncă din localitatea Săveni și a rugat-o să-l ajute să se transfere pe un post de asistent-medical, la o secție din Botoșani, aparținând Spitalul Județean de Urgență Mavromati Botoșani. Având în vedere că prin prisma funcției deținute, cea de director de îngrijiri medicale, inculpata Crîșmaru deținea informațiile necesare cu privire la secțiile unde fratele său putea fi delegat, a aflat că în acea perioadă, era un post vacant de asistent-medical la Serviciului de Medicină Legală Botoșani, context în care medicul-șef al SML Botoșani, a înaintat conducerii Spitalului Județean Botoșani, o solicitare de angajare a unui asistent medical, pentru preluarea și transportul decedaților din județ (...) În calitate de director de îngrijiri medicale, inculpata Crîșmaru a discutat cu managerul spitalului, în perioada 2020-2022, despre posibilitatea aprobării delegării fratelui său, la SML Botoșani, pentru o perioadă de 60 de zile, managera fiind de acord, delegarea fiind în interes de serviciu. În consecință, fratele inculpatei a fost delegat la Serviciul de Medicină Legală Botoșani, începând cu decembrie 2021 până în luna mai 2022, fiecare delegare fiind pentru o durată de 60 de zile”, se arată în referatul DNA în care propune arestarea lui Adăscăliței, citat de Știri pe surse. O mie de euro, plus tradiționala „pungă de cafea” În referat se mai regăsește relatarea unui caz în care o economistă a SJU Botoșani a dat șpagă pentru ca fiul ei, care picase examenul de rezidențiat, să fie angajat, pe baza unui contract de prestări servicii, la seția de oncologie a spitalului. Citește și: Un judecător a fost și avocat al mamei sale și i-a luat, cu chitanță, un onorariu consistent – presă Șpaga în acest caz a fost de 1.000 de euro și o tradițională pungă de cafea, vechi obicei din regimul comunist, când nu se găsea cafea.

Ciolacu angajează zeci de bugetari și înființează un post de secretar de stat Foto: Guvernul Romaniei
Politică

Ciolacu angajează zeci de bugetari și înființează secretar de stat

În timp ce se laudă că reduce cheltuielile bugetare pentru că desființează posturi neocupate, guvernul Ciolacu mai angajează câteva zeci de bugetari la Finanțe și mai înființează un post de secretar de stat. Măsura urmează să fie aprobată azi, în ședința de Guvern. Citește și: Parchetul European anchetează Curtea de Conturi, după ce a tocat milioane de euro pentru „transparență” – Context.ro. Instituția, condusă de un subofițer de poliție, client PSD Ciolacu angajează zeci de bugetari și înființează un post de secretar de stat Potrivit notei de fundamentare la o hotărâre de guvern privind organizarea ministerului de Finanțe, azi se va decide „stabilirea numărului maxim de posturi pentru aparatul propriu al Ministerului Finanțelor la 2.077 posturi, exclusiv demnitarii”. În prezent, în minister lucrează 2.052 de funcționari, exclusiv demnitarii. În plus, se va înființa un post de secretar de stat și cabinetul acestuia. În prezent, ministrul de Finanțe Marcel Boloș are 15 subordonați în structura de conducere, inclusiv funcțiile asimilate celei de secretar de stat, precum cea de președinte al ANAF. Nota de fundamentare a proiectului de hotărâre de guvern nu precizează impactul bugetar al acestor măsuri. Lista salariilor din minister arăta că funcționarii pot câștiga, net, între 8.000 și peste 16.000 de lei. Aparent paradoxal, Finanțele susțin că „stabilirea numărului maxim de posturi este justificată și de noile sarcini ce decurg din necesitatea implementării jaloanelor din PNRR, «Îmbunătățirea mecanismului de programare bugetară»”.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră