marți 31 martie
Login Contact
DeFapt.ro

Etichetă: angajari

38 articole
Eveniment

Șefa spitalului Botoșani i-ar fi cerut șpagă prietenei ei

Șefa spitalului județean de urgență (SJU) Botoșani, Monica Adăscăliței, i-ar fi cerut șpagă prietenei ei, Coca Stela Crâșmaru, fostă directoare a spitalului, ca să-i transfere fratele de la o filială din Săveni la laboratorul din municipiul reședință de județ. Citeșteși: Purtătoarea de cuvânt a CSM, judecătoarea cu Audi A5 care a obligat statul să-i deconteze ochelarii, a mai obținut o victorie: i se vor plăti salarii majorate cu 25%, începând cu 2018 Atât Adăscăliței, cât și Crîșmaru, au fost reținute în dosarul DNA privind angajările pe șpăgi la SJU Botoșani. Cele două se cunoșteau din 2005. Monica Adăscăliței ar fi primit 500 de euro pentru a-l muta pe fratele Cocăi Crâșmaru, asistent-medical generalist de la Camera de Gardă Săveni, la Laboratorul de Radiologie Pediatrie din cadrul Spitalului Județean de Urgență Mavromati Botoșani. Șefa spitalului Botoșani i-ar fi cerut șpagă prietenei ei „Despre fratele său, în vârstă de 54 de ani, fosta directoare a povestit că acesta și-a început activitatea ca asistent-medical, în anul 2018, la Camera de Gardă Săveni, unde a fost angajat prin concurs, după terminarea studiilor. După un timp bărbatul s-a văitat că nu mai dorea să facă naveta de la domiciliul său din Botoșani la locul de muncă din localitatea Săveni și a rugat-o să-l ajute să se transfere pe un post de asistent-medical, la o secție din Botoșani, aparținând Spitalul Județean de Urgență Mavromati Botoșani. Având în vedere că prin prisma funcției deținute, cea de director de îngrijiri medicale, inculpata Crîșmaru deținea informațiile necesare cu privire la secțiile unde fratele său putea fi delegat, a aflat că în acea perioadă, era un post vacant de asistent-medical la Serviciului de Medicină Legală Botoșani, context în care medicul-șef al SML Botoșani, a înaintat conducerii Spitalului Județean Botoșani, o solicitare de angajare a unui asistent medical, pentru preluarea și transportul decedaților din județ (...) În calitate de director de îngrijiri medicale, inculpata Crîșmaru a discutat cu managerul spitalului, în perioada 2020-2022, despre posibilitatea aprobării delegării fratelui său, la SML Botoșani, pentru o perioadă de 60 de zile, managera fiind de acord, delegarea fiind în interes de serviciu. În consecință, fratele inculpatei a fost delegat la Serviciul de Medicină Legală Botoșani, începând cu decembrie 2021 până în luna mai 2022, fiecare delegare fiind pentru o durată de 60 de zile”, se arată în referatul DNA în care propune arestarea lui Adăscăliței, citat de Știri pe surse. O mie de euro, plus tradiționala „pungă de cafea” În referat se mai regăsește relatarea unui caz în care o economistă a SJU Botoșani a dat șpagă pentru ca fiul ei, care picase examenul de rezidențiat, să fie angajat, pe baza unui contract de prestări servicii, la seția de oncologie a spitalului. Citește și: Un judecător a fost și avocat al mamei sale și i-a luat, cu chitanță, un onorariu consistent – presă Șpaga în acest caz a fost de 1.000 de euro și o tradițională pungă de cafea, vechi obicei din regimul comunist, când nu se găsea cafea.

Șefa spitalului Botoșani i-ar fi cerut șpagă prietenei ei Foto: Captură video Botoșani 24
Ciolacu angajează zeci de bugetari și înființează un post de secretar de stat Foto: Guvernul Romaniei
Politică

Ciolacu angajează zeci de bugetari și înființează secretar de stat

În timp ce se laudă că reduce cheltuielile bugetare pentru că desființează posturi neocupate, guvernul Ciolacu mai angajează câteva zeci de bugetari la Finanțe și mai înființează un post de secretar de stat. Măsura urmează să fie aprobată azi, în ședința de Guvern. Citește și: Parchetul European anchetează Curtea de Conturi, după ce a tocat milioane de euro pentru „transparență” – Context.ro. Instituția, condusă de un subofițer de poliție, client PSD Ciolacu angajează zeci de bugetari și înființează un post de secretar de stat Potrivit notei de fundamentare la o hotărâre de guvern privind organizarea ministerului de Finanțe, azi se va decide „stabilirea numărului maxim de posturi pentru aparatul propriu al Ministerului Finanțelor la 2.077 posturi, exclusiv demnitarii”. În prezent, în minister lucrează 2.052 de funcționari, exclusiv demnitarii. În plus, se va înființa un post de secretar de stat și cabinetul acestuia. În prezent, ministrul de Finanțe Marcel Boloș are 15 subordonați în structura de conducere, inclusiv funcțiile asimilate celei de secretar de stat, precum cea de președinte al ANAF. Nota de fundamentare a proiectului de hotărâre de guvern nu precizează impactul bugetar al acestor măsuri. Lista salariilor din minister arăta că funcționarii pot câștiga, net, între 8.000 și peste 16.000 de lei. Aparent paradoxal, Finanțele susțin că „stabilirea numărului maxim de posturi este justificată și de noile sarcini ce decurg din necesitatea implementării jaloanelor din PNRR, «Îmbunătățirea mecanismului de programare bugetară»”.

„Cineva, la un moment dat, va muri în faţa unui spital” Foot: PSD
Eveniment

„Cineva, la un moment dat, va muri în faţa unui spital”

Radu Țincu, medic primar la Terapie Intensivă, la Spitalul Floreasca, a lansat un atac dur la guvernarea Ciolacu, pentru că a blocat angajările în spitalele de stat, deși există o fluctuație mare de personal: „Cineva, la un moment dat, va muri în faţa unui spital”, fiindcă nu există personal medical, a explicat medicul. Totuși, Țincu a evitat să pronunțe numele celor responsabili de această situație. Însă angajările sunt blocate în spitale după ordonanța austerității. Angajări se pot face doar prin aprobarea specială a Guvernului, dar,în cazul Capitalei, mai multe solicitări au fost respinse. Citește și: VIDEO George Simion, filmat în timp ce primește un teanc care pare a fi de bani și, în fix patru secunde, îi ia și îi strecoară în buzunar „Cineva, la un moment dat, va muri în faţa unui spital” „Nu putem avea pretenţii la servicii de calitate, atâta timp cât acei pacienţi sunt îngrijiţi de personal deficitar. Ne întrebăm oare câţi din pacienţi sau aparţinători ştiu, de exemplu, că unele spitale funcţionează cu jumătate din normativul de personal. (...) Sănătatea nu este divizibilă între ASSMB, consiliile judeţene şi Ministerul Sănătăţii. Scopul final al tuturor este ca pacientul să fie salvat. Iar în momentul în care luăm decizia de a bloca posturile din sistemul de sănătate, având în vedere că discutăm de un sistem deficitar de dinainte de această ordonanţă, este clar că ne putem cu toţii întrebarea dacă nu cumva cineva, la un moment dat, va muri în faţa unui spital, pentru că nu există personal medical care să îl trateze”, a spus el, în cadrul unei conferinţe de presă susţinute la sediul ASSMB. Secțiile ATI, suprasolicitate Radu Ţincu a mai precizat că există spitale care se confruntă cu deficit de personal la nivelul secţiilor de terapie intensivă, iar în unele unităţi medicale pacienţii aşteaptă 24-48 de ore până să se găsească un loc la aceste secţii. „Din păcate, nu am înţeles nimic din pandemie, când, într-o criză sanitară, am observat că deficitul de personal din terapie intensivă a fost cuantificat în pierderea de vieţi omeneşti. Este evident faptul că nu putem avea pretenţia ca un asistent medical care a terminat şcoala post-liceală să ajungă să lucreze în sectorul de terapie intensivă. E nevoie de o perioadă de învăţare, de câteva luni de zile, ca el să se poată acomoda cu situaţiile particulare pe care le regăseşte într-o secţie de reanimare. Deficitul de terapie intensivă nu se regăseşte doar în spitalele mici", a precizat acesta. Radu Ţincu a menţionat că şi Spitalul Floreasca se confruntă cu deficit de personal şi a estimat că „niciun spital din România nu are organigrama completă". "În anumite zone ale ţării, ştiţi foarte bine, nu există linii de gardă pentru anumite specialităţi. Mă întreb oare cum putem să stăm liniştiţi, în centrele universitare, spre exemplu, ştiind că în spitale judeţene sau orăşeneşti copiii nu pot fi trataţi, că nu există linie de pediatrie sau nu se pot face operaţii de urgenţă pentru pacienţii care au nevoie de intervenţii chirurgicale", a spus el. La spitalul Gomoiu, copiii așteaptă 4-5-6 ore Managerul Spitalului Clinic de Copii "Dr. Victor Gomoiu", Maria Enescu, a declarat că unitatea medicală funcţionează „într-o situaţie de avarie", iar pacienţii şi aparţinătorii, care trebuie să aştepte "foarte mult" la camera de gardă, devin "foarte recalcitranţi". „În camera de gardă, chiar dacă avem patru-şase medici pe tură, avem cel mult doi asistenţi medicali. Vă daţi seama că în fiecare cabinet se aşteaptă mult mai mult decât ar trebuit. Pacientul copil este mai dificil, părinţii devin recalcitranţi, se iau la bătaie sau intră peste asistentele şefe şi le cer explicaţii pentru timpul mare de aşteptare. (...) Cred că în ultima perioadă aproape zilnic chemăm poliţia. Timpul de aşteptare este patru-cinci-şase ore. Dimineaţa mai mult. (...) După ora 17.00 şi personalul din spital e epuizat şi părinţii vin obosiţi de la serviciu şi atunci se creează aceste ambuscade", a spus Maria Enescu. Sezon de gripă, plus explozia rujeolei Managerul Spitalului "Victor Babeş", Simin Florescu, a afirmat că unitatea are 100 de posturi vacante blocate, dintre care 90% pentru medici, personal medical şi auxiliar, motiv pentru care activitatea este "extrem de dificilă". „În acest moment, avem un fenomen al bulgărelui de zăpadă care se rostogoleşte şi pe măsură ce activitatea devine mai dificilă prin lipsa personalului şi alţi oameni tind să îşi dea demisia şi să plece din spital, pentru că există un grad de uzură foarte mare al personalului, în condiţiile în care suntem cu un număr în creştere de cazuri, într-un sezon de gripă care a început mai devreme, într-un sezon de rujeolă epidemic. Toate acestea nu fac decât să deterioreze activitatea medicală în cadrul spitalului", a precizat Simin Florescu. Şerban Dragosloveanu, managerul Spitalului Foişor, a informat că unitatea medicală nu amână intervenţiile chirurgicale, care se realizează conform listelor de programări. Mici amânări pot să apară din cauza urgenţelor, care au fost în număr destul de mare în perioada sărbătorilor. Pe de altă parte, spitalul se confruntă cu o lipsă de anestezişti. „Mai avem nevoie de trei medici ATI. Ne dorim să reuşim să scoatem posturile la concurs. Problema pe care am subliniat-o este faptul că, şi dacă s-ar debloca posturile astăzi, durata între deblocarea lor şi scoaterea la concurs este destul de lungă. Deci, undeva prin martie am reuşi să putem să avem efectivul necesar", a spus el.

Camera de gardă de la spitalul de copii Gomoiu riscă să se închidă Foto: Facebook Spitalul Gomoiu
Eveniment

Camera de gardă de la spitalul de copii Gomoiu riscă să se închidă

Camera de gardă de la spitalul de copii Gomoiu riscă să se închidă, pentru că guvernul Ciolacu a blocat angajările: şefii de secţie au transmis un memoriu prin care cer închiderea ei, invocând lipsa de personal și epuizarea celor care muncesc. Citește și: Fosta ostatică Mia Schem își relatează experiența: „Nu există civili inocenți în Gaza”. Ținută în captivitate la o familie cu copii, ea relatează cum era înfometată și umilită Spitalul aparține de primăria București, dar, urmare a unei ordonanțe emise de guvernul Ciolacu, angajările au fost blocate, de anul trecut. Administrația spitalelor București a transmis memorii către Guvern, cerând exceptarea de la prevederile ordonanței, dar nu a primit nici un răspuns. Acum, managerul spitalului Gomoiu, Maria Enescu, a arătat că asistentele, care lucrează în ture de 12 cu 24, sunt epuizate, că s-a ajuns ca o singură asistentă să fie pe tură într-o secție, iar unele fac „ture în plus”. Camera de gardă de la spitalul de copii Gomoiu riscă să se închidă „Da, există riscul (închiderii Camerei de gardă), pentru că nu ne-au deblocat posturile. Noi am făcut eforturi şi am acoperit Camera de gardă, deocamdată, dar asta nu o să ţină la nesfârşit, pentru că personalul este epuizat. Trebuie să facem din nou memorandum, ca să deblocheze posturile. Dar, situaţia aceasta nu se întâlneşte doar în spitalul nostru, ci în toate spitalele care aparţin de Primărie. Şefii de secţie au făcut un memoriu către manager ca să închidem Camera de gardă, dar vă daţi seama că în perioada asta de pandemie, cu rujeola şi cu gripele sezoniere, era crimă să o închidem. Fetele fac eforturi şi vin la ture în plus, dar nu o să putem la nesfârşit să facem chestiunea aceasta, pentru că şi ele sunt epuizate. Lipsa de personal este foarte mare", a declarat Maria Enescu la Agerpres. Ea a menţionat că la nivelul spitalului există numărul necesar de medici, dar din schema de personal lipsesc peste 70 de asistente. Administraţia Spitalelor Bucureşti a cerut de patru ori deblocarea posturilor Potrivit managerului Spitalului "Dr. Victor Gomoiu", situaţia este tensionată şi în rândul părinţilor care trebuie să aştepte la Camera de gardă. În prezent, există o singură asistentă pe tură la nivelul fiecărei secţii, în care sunt internaţi între 25 și 31 de copii. „Spitalul e plin", iar personalul medical ajunge „la epuizare", a completat Enescu. "Asistentele, în mod normal, lucrează 12 cu 24, iar ca să asigurăm turele la Camera de gardă am mai dat asistente de prin secţii, unde s-a mai putut, dar şi acolo nevoia este destul de mare. Pentru început, am mai limitat, mai comasăm nişte secţii. Vedem ce-o să facem. Eu, ca manager, nu pot lua hotărârea să închid Camera de gardă şi să las pacienţii să stea cu zecile de ore la un triaj. Dacă aş închide Camera de gardă la ora 19,00, până a doua zi dimineaţă vă daţi seama ce ar fi. Nu suntem spital de urgenţă, dar la spitalele de urgenţă se stă deja cinci-şapte ore la coadă. Dacă am închide şi noi, timpul de aşteptare ar fi groaznic. Spitalul e plin de copii, nu pot să fac aşa ceva. Datoria noastră, ca manageri, e să găsim soluţii. Trebuie să găsim soluţii, să trecem hopul acesta. Mai ales acum, în perioada sărbătorilor, e jale. Şi acum stăm cu Poliţia aici, pentru că unii părinţii sunt foarte recalcitranţi şi agresează personalul medical; după ce că e puţin, mai e jignit, înjurat şi aşa mai departe", a transmis Maria Enescu. Administraţia Spitalelor şi Serviciilor Medicale Bucureşti a cerut de patru ori deblocarea posturilor pentru spitalele din Capitală, în memorandumuri transmise Guvernului pe parcursul anului trecut. Enescu a informat că în următoarele zile vor avea loc întâlniri la nivelul ASSMB şi se va lua o decizie privind transmiterea unui nou memorandum. De asemenea, spitalul a informat Primăria Capitalei asupra situaţiei existente. „E curtea plină. În spaţiul în care trebuie să stea salvările am pus aer condiţionat şi căldură să nu stea copilaşii în frig. Dar, la triaj e curtea plină", a menţionat Enescu. „Toate demersurile noastre au fost ignorate de Guvern” În noiembrie 2023, directoarea generală a Administraţiei Spitalelor şi Serviciilor Medicale Bucureşti, Oana Sivache, atrăgea atenţia asupra lipsei personalului din unităţile sanitare, subliniind că a solicitat de patru ori deblocarea posturilor. Potrivit acesteia, spitalele nu mai au suficienţi medici şi duc lipsă de personal TESA, fiind „în pericol însăşi funcţionalitatea şi continuitatea" activităţii medicale. Citește și: Un criminal care a ucis patru persoane și le-a mâncat s-a întors acasă: Putin îi eliberează pe criminalii care l-au slujit pe frontul din Ucraina „Am încercat să deblocăm posturile din spitale printr-un memorandum, urmat de trei reveniri. Fără răspuns! Toate demersurile noastre au fost ignorate de Guvern, fiind, probabil, şi insuficient susţinute de ministrul Sănătăţii sau de cel al Dezvoltării. E regretabil că pacienţii sunt împărţiţi în mod discriminatoriu (cei din spitalele aflate în subordinea Ministerului Sănătăţii versus cei din spitalele din subordinea Primăriilor sau Consiliilor judeţene). Majoritatea oamenilor nici nu ştiu ce instituţie administrează spitalul în care ei solicită ajutor medical! Nici nu ar trebui să conteze", susţinea Sivache, conform unui comunicat transmis de ASSMB.

Sportivi la Dinamo contabile, pile, generali. În imagine, Ionuț Adrian Popa, președintele CS Dinamo (sursa: Inquam Photos/Adel Al-Haddad)
Investigații

Sportivi la Dinamo: contabile, pile, generali

Sportivi la Dinamo: contabile, pile, generali. Situație halucinantă la Clubul Sportiv Dinamo, păstorit de trei agenți secreți de la „Doi și-un sfert”, serviciul secret de informații al Ministerului Afacerilor Interne: în baza unor Contracte de Activitate Sportivă, au fost angajate contabile, oameni buni la toate, un fost general. Citește și: EXCLUSIV Omul căruia Sebastian Ghiță i-a dat cu împrumut 100 de milioane de euro, angajat în Ministerul de Interne: Alexandru Iacobescu, fost candidat PRO România, manager la CS Dinamo Sunt doar câteva dintre angajările halucinante de la Clubul Sportiv Dinamo investigate de Direcția Națională Anticorupție. 1.800 de contracte în trei ani Comisarul Ionuț Adrian Popa, președintele Clubului Sportiv Dinamo, a semnat în jur de 1.800 de Contracte de Activitate Sportivă (CAS), în perioada 2020 - 2023. La solicitarea DeFapt.ro, președintele Ionuț Adrian Popa a transmis că "Clubul Sportiv Dinamo are 38 de discipline sportive active, cu peste 2.000 de sportivi legitimați. (...) Citește și: Cum ajungi general (chestor) la doar 34 de ani: te naști în Buzău! Georgian Drăgan a fost promovat din funcția de purtător de cuvânt al Poliției Române, fără nici un dosar greu la activ Anual sunt încheiate aproximativ 450 de de contracte cu participanți la activitatea sportivă. Astfel, pentru perioada la care faceți referire în solicitare (2020 – 2023), sunt aproximativ 1.800 de contracte care au produs efecte". Majoritatea personalului angajat în baza unor astfel de contracte au fost sportivi, antrenori și staff-ul tehnic. Dar președintele Clubului Sportiv Dinamo, deținut integral de Ministerul Afacerilor Interne, a găsit o cale de a fenta legea. Astfel, în baza Contractelor de Activitate Sportivă, a angajat mai multe persoane care nu aveau nici o treabă cu sportul în secțiile sportive ca să lucreze în aparatul administrativ. Sportivi la Dinamo: contabile, pile, generali Printre cei cu care s-a semnat CAS se află și pensionara Iuliana Calangiu. Ea trebuia să presteze activitatea sportivă în anul 2021 la Secția Canotaj, dar în realitate se ocupa de contabilitate. Elena Badea este o altă angajată încadrată în baza unui CAS. Prima dată a fost angajată să presteze activitatea sportivă la Secția de Box. Cel de-al doilea contract semnat cu Elena Badea a fost înregistrat pe Secția de Canotaj. La fel ca și pensionara Iuliana Calangiu, Elena Badea se ocupa în realitate de contabilitatea clubului. Gina Steluța Mircea, o altă angajată în baza unui CAS, presta tot la contabilitate. Dan Răzvan Lupu, fiul fostului fotbalist Dănuț Lupu, a fost angajat inițial la Secția Haltere fără a avea vreo legătură cu acest sport. Ulterior, a fost angajat ca antrenor la Secția de Fotbal. Generalul Ion Cuhutencu, fostul șef al Direcției de Audit Public Intern din Ministerul de Interne și actual consilier la Ministerul Dezvoltării, a fost și el beneficiarul unui CAS la Secția de Canotaj. Acestea sunt doar câteva dintre zecile de contracte investigate încă din anul 2021 de procurorii Direcției Naționale Anticorupție. Popa dă vina pe Cosac: I-a dat voie Ministerul Sporturilor Ionuț Adrian Popa, președintele CS Dinamo, a declarat pentru DeFapt.ro că primele contracte de acest fel au fost încheiate începând cu anul 2019. "Nu eu am inventat. Fostul președinte George Cosac a cerut un punct de vedere de la Ministerul Sporturilor prin care a întrebat dacă personalul administrativ poate fi angajat cu Contract de Activitate Sportivă. Ministrul Sporturilor de la acea dată a spus că sigur, orice participant la activitatea sportivă, orice activitate din COR, care poate fi amenajator bază, ospătar, bucătar etc., poate fi angajat dacă sprijină activitatea sportivă". Întrebat dacă doamnele angajate la contabilitate în baza CAS lucrau exclusiv pentru secțiile sportive la care au fost angajate, Ionuț Adrian Popa a spus că nu. Cât despre cazul lui Dan Răzvan Lupu, a ținut să precizeze de câteva ori că a fost angajat la Secția Haltere pentru "a tăia bilete la intrarea în sala de fitness". Sală care aducea venituri de 50.000 lei lunar clubului. Supărat că l-au turnat foștii colegi de la "Doi și-un sfert" Referitor la ancheta DNA, comisarul Ionuț Adrian Popa a declarat că a început în anul 2021, atunci când "se căuta un nou caz Dragnea". Dar bănuiește că dosarul a plecat de la o delațiune de la Direcția Generală de Protecție Internă. Acesta a explicat că procurorii DNA au delegat Direcția Generală Anticorupție a ministerului de Interne să facă audieri în acest dosar. În plus a explicat că, el personal, a dus mai multe documente la DNA, acolo unde a cerut să aibă o discuție cu procurorul de caz. "Oamenii m-au primit și le-am explicat tot, cum am construit aici. Le-am spus, oameni buni, am vrut să muncim, n-am vrut să facem altceva. Oamenii ăia (angajații cu CAS - n.r.) toți au muncit. Le-am zis că dacă găsiți un om care a dat vreun leu mie sau colegilor mei, că nu a muncit și a stat acasă în pat, eu mă predau. Asta e, m-ați prins, n-am fost onest", a povestit comisarul Popa. DNA a audiat angajați ai Clubului Conform acestuia, au fost audiați unul dintre contabili, juristul și cei de la disciplinele sportive. Însă, spune comisarul Popa, nici el, nici vicepreședintele Georgeta Andrunache nu au fost audiați. "Dacă era ceva ilegal de doi ani de zile...? Ne-au cerut documente... Pe mine nu m-a întrebat niciodată. Dacă nu le-a ieșit nimic în doi ani... Faci audieri la DGA, chemi doar doi, trei, pentru audieri la DNA și spui: ne-am lămurit, nu e abuz în serviciu. DNA a deschis dosar în baza unei sesizări făcută de foștii noștri colegi", se încurajează Ionuț Adrian Popa. Dar ancheta DNA nu a fost clasată până în prezent. Popa turna de la Dinamo, Vela l-a pus președinte Ionuț Adrian Popa a fost numit în funcția de președinte al Clubului Sportiv Dinamo în iunie 2020 de liberalul Marcel Vela, ministrul Afacerilor Interne din aceea perioadă. Decizia a fost luată după ce Ionuț Adrian Popa, în calitate agent secret la „Doi și-un sfert” cu gradul de subcomisar, i-a prezentat ministrului mai multe rapoarte informative despre ceea ce se întâmpla la clubul sportiv. Avea cam șase luni de când colecta informații despre personalul clubului. „Eu am venit primul (la CS Dinamo – n.r.). Răspundeam și de Dinamo. Aveam un ofițer aici. A fost o perioadă în pandemie când au apărut niște poze cu Larisa Iordache. Atunci domnul Vela, care ținea foarte mult la imagine, a luat un pic foc. În aprilie am fost chemat la discuții ca ofițer responsabil din punct de vedere informativ. Mi s-a propus funcția de președinte, dar am refuzat. M-am trezit în iunie cu un telefon de la cabinetul ministrului și mi-a zis să ma duc", a declarat președintele Ionuț Popa pentru DeFapt.ro. Agentul Popa și-a mai adus doi colegi secreți În august 2020, Ionuț Popa l-a adus pe funcția de vicepreședinte pe Adrian Popescu, zis Papi, unul dintre cei mai buni ofițeri de contrainformații de la „Doi și-un sfert”. „L-am sunat pe Silviu Dumitrache (șeful DGPI – n.r.) și l-am întrebat dacă mi-l dă pe Papi. Mi-a zis că . A venit direct prin numire pentru că era o funcție mai mică", a mai spus Ionuț Adrian Popa. Doi ani mai târziu, în august 2022, tot pe funcția de vicepreședinte a fost adus comisarul șef de poliției Lucian Mihai Popa, tot agent secret la DGPI. Ce au în comun cei trei agenți secreți de la serviciul secret al Ministerului de Interne? Toți trei s-au deconspirat benevol în urma publicării CV-urilor lor pe site-ul CS Dinamo.

Angajări-record în guvernarea Ciolacu Foto: Inquam/ Octav Ganea
Economie

Angajări-record în guvernarea Ciolacu

Angajări-record în guvernarea Ciolacu, în timp ce propovăduiește reducerea cheltuielilor: sunt înregistrați, la ministerul de Finanțe, cu 10.000 de bugetari în plus, în zece luni. Numărul posturilor ocupate din sectorul public a crescut din nou şi a ajuns, în octombrie, la 1.289.405, cu 5.206 peste iunie anul acesta şi în urcare cu 10.717 comparativ cu decembrie anul trecut, relevă date analizate de Profit.ro. Citește și: Cum face Simion afaceri pe spinarea fanilor AUR: închiriază un tren de la CFR cu banii din subvenția de la buget și apoi vinde bilete cu 100 de lei celor care vor să meargă cu el la Alba-Iulia Angajări-record în guvernarea Ciolacu Astfel, guvernul Ciolacu a depăşit la angajări Guvernele Cîţu, Orban I şi II, dar este sub Ciucă şi Grindeanu/Tudose/Dăncilă. De altfel, execuția bugetară la final de octombrie arată o creștere a cheltuielilor de personal - salariile bugetarilor - cu 10,8% față de primele zece luni din 2022. Ele reprezintă 6,8% din PIB și 22,4% din cheltuielile statului. Cea mai mare parte a creşterii vine din angajările în învăţământ. Între iunie şi octombrie, numărul posturilor ocupate în subordinea Ministerului Educaţiei a urcat cu 4.309. Cu angajările din ultimele luni, mare parte în Educaţie, Guvernul Ciolacu (instalat în iunie) ajunge la o medie lunară de 1.139 posturi ocupate în plus, peste Guvernele Cîţu şi Orban I şi II, dar mai puţin comparativ cu Guvernele Ciucă şi Grindeanu/Tudose/Dăncilă. În timp ce numărul de posturi ocupate a ajuns la 1.289.405, cu 5.206 mai multe faţă de iunie, aceasta este doar creşterea dimensiunii aparatului bugetar, nu şi numărul de angajări din perioada analizată. Numărul de angajări a fost, probabil, mult mai mare, întrucât a compensat ieşirile din sistem (pensionări, plecări şi decese) şi a generat şi o creştere de peste 5.000 a numărului de posturi ocupate, explică Profit.ro. Angajările, restricționate în teorie Guvernul a introdus în luna mai o serie de restricţii la angajările din sectorul bugetar, fiind permise recrutări noi de personal în unele domenii sau pe anumite posturi, precum şi pentru instituţiile nou înfiinţate. Datele pentru lunile de vară, iulie, august şi septembrie (în special august şi septembrie) nu pot fi folosite pentru comparaţie, întrucât pe perioada verii numărul de posturi de la Ministerul Educaţiei scade cu peste 20.000 (probabil contracte pe perioadă determinată). Din cele 1,289 milioane de posturi, 822.948 sunt în administraţia centrală şi 466.457 în administraţia locală. Cei mai mari angajatori din sectorul public în octombrie Ministerul Educaţiei - 300.124 posturi ocupate alte 68.541 posturi în unităţi de învăţământ superior de stat Sistem public de sănătate - 172.921 finanţate prin FNUASS - 81.116 reţeaua autorităţilor locale - 146.503 Ministerul Sănătăţii - 18.302 Ministerul Afacerilor Interne - 124.348 Ministerul Apărării Naţionale - 71.555 Ministerul Finanţelor - 24.906.

O nouă companie cu salarii uriașe și sporuri fără număr înființată de ministerul lui Grindeanu Foto: Facebook
Eveniment

O nouă companie cu salarii uriașe și sporuri fără număr

În timp ce Ciolacu se laudă că va tăia cheltuielile statului, se „operaționalizează” o nouă companie, cu salarii uriașe și sporuri fără număr. Este vorba de Compania Națională de Infrastructură Rutieră (CNIR) care „se va ocupa de proiectele de dezvoltare a infrastructurii de transport rutier potrivit necesităților de deplasare a cetățenilor și de circulație a mărfurilor”. Compania este subordonată ministerului Transporturilor, condus de Sorin Grindeanu. Un angajat din această companie care ocupă o oarecare funcție de conducere poate ajunge la circa 45.000 de lei pe lună, plus tichete de masă, tichete cadou și vouchere de vacanță. Citește și: Experiențele prin spitale ale unei profesoare: urletele medicului trezit din somn, scuze fiindcă mama ei n-a murit când se prezisese, un rezident „sictirit” era să ducă la pierderea ochiului CNIR dublează, practic, activitatea CNAIR, de la care preia noile proiecte de investiții. La 25 august, CNIR a publicat anunțuri de recrutare a 51 de angajați. Potrivit unui document de pe site-ul ministerului Transporturilor, salariile vor fi uriașe la CNIR, iar sporurile sunt fără număr. O nouă companie cu salarii uriașe și sporuri fără număr Astfel, inginerii, consilierii juridici sau arhiviștii cu zero ani experiență profesională vor avea între 8.700 și 15.000 lei pe lună. cei cu experiență de peste trei ani ajung la 23.000 de lei. Un consilier al directorului general, cu zero ani expereință, va primi până în 18.000 de lei pe lună. Aproape toți șefii din instituție, de la cei care vor conduce un compartiment la directorul adjunct pot avea un maxim de 23.500 de lei pe lună. Pentru a ocupa o funcție de conducere este însă necesară o vechime de minimum trei ani în domeniul studiilor absolvite și studii superioare de lungă durată și minim un an vechime în companie cu precizarea că nu se aplică până la 31 Decembrie 2025. Citește și: Caz la indigo, în Botoșani: gravidă disperată, cu dureri cumplite, apeluri zadarnice către medici. Mama și copilul au supraviețuit, dar fetița era să moară la naștere și a rămas cu afecțiuni serioase Însă șefii instituției vor avea un spor de conducere consistent. Iată lista sporurilor și primelor oferite de CNIR: Între 15 și 50% spor de funcție de conducere Pentru simpla vechime în muncă, sporurile încep de la 12% - pentru trei ani de vechime și ajung la 25%, la 20-30 de ani vechime 20% - spor implementare proiecte europene 30% spor control financiar Toți salariații vor beneficia de tichete de masa, tichete cadou și vouchere de vacanță Tichete cadou: 8 martie – Ziua Femeii – 300 lei, Sărbătorile Pascale – 550 lei, 1 iunie – Ziua copilului – 300 lei/ fiecare copil al anagajatului și Sărbătorile de Crăciun – 550 lei / salariat + 300 lei / fiecare copil al angajatului. Conducerea CNIR anunță că pot fi acordate și „alte sporuri legale”.

Potop de angajări la stat, în timp ce Ciolacu se laudă că va reduce cheltuielile de personal Foto: Facebook Guvernul României
Eveniment

Potop de angajări la stat

Potop de angajări la stat, în timp ce Ciolacu se laudă că va reduce cheltuielile de personal, mai multe ministere și administrații locale controlate de PSD vor mai mulți bugetari. Citește și: Mandachi are dreptate, Otopeni este „o cârpitură comunistă”: aeroportul, pe mâna unor sinecuriști. Managerul, drumar, specializat în asfaltări. Mama sinecuristelor PSD, Geta Bumbac, ia bani de aici Doar la celebra unitate de informații a ministerului de Interne, DGPI, la 8 august s-au scos la concurs 20 de posturi. Potop de angajări la stat Ce angajări se fac sau sunt planificate de către diferite instituții ale statului: Ministerul Justiției angajaează 138 de oameni, 100 de posturi sunt pentru personalul auxiliar de specialitate, adică grefieri și specialiști IT, iar restul de 38 sunt de funcționar public. Pro TV susține că aceste angajări vor presupune cheltuieli suplimentare de 21 de milioane de lei. Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene scoate la concurs 33 de posturi de consilieri, experți în diferite domenii și debutanți. Salariile nete, potrivit datelor din martie 2023, ar fi între 8-9.000 de lei. CNAS angajează cinci IT-iști, al căror salariu maxim va fi de cinci salariu mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului de stat, adică 6.789 de lei. Ministerul de Finanțe: 17 angajați, printre care specialiști IT Ministerul Cercetării: 15 posturi scoase la concurs ANAF: 29 de posturi scoase la concurs În paralel cu angajările din aparatul central, cel puțin două administrații locale - Consiliul Județean Argeș și primăria Pitești - și-au mărit schema de personal. La Consiliul Județean, schema de personal sare de la 200 de angajați la 255. Pentru comparație, în Bihor, Consiliul Județean, condus de Ilie Bolojan, are 96 de angajați. Primăria Pitești își va mări și ea schema, cu 15 noi posturi. Sute de posturi noi au fost create de aparatul central și în 2021 și 2022, sub pretextul absorbției fondurilor europene. Ulterior apariției acestui articol, ministerul de Finanțe a revenit cu un lung drept la replică în care omite o chestiune esențială: toate concursurile despre care scrie de DeFapt.ro au fost anunțate după 4 august - așa cum se poate vedea din print-scren-urile de pe site-urile ANAF-ului și ministerului de Finanțe. La acel moment, era deja cunoscută intenția Guvernului de a reduce cheltuielile de personal. __________________________________ DREPT LA REPLICĂ Drept-la-replica-Defapt.ro_Descarcă

Numărul de posturi din CJ Argeş creşte cu peste 25%, propune Ion Mînzînă Foto: Facebook
Politică

Numărul de posturi din CJ Argeş creşte cu peste 25

Pe ordinea de zi a ședinței Consiliului Județean Argeș din 7 august se află un proiect prin care numărul de posturi din CJ Argeş creşte cu peste 25%. Inţiativa preşedintelui CJ Argeş, Ion Mînzînă, este criticată de PNL. Ea vine într-un moment în care premierul PSD Marcel Ciolacu susține că trebuie făcute economii cu cheltuielile de personal. Propunerea lui Mînzînă este ca numărul de angajați ai CJ Argeș să crească de la 200 la 255. Numărul de posturi din CJ Argeş creşte cu peste 25% Printr-un comunicat remis News.ro vineri seară, grupul consilierilor judeţeni ai PNL Argeş îi solicită în mod public preşedintelui Consiliului Judeţean Argeş, Ion Mînzînă, să retragă de pe ordinea de zi a şedinţei extraordinare din 7 august “Proiectul de hotărâre privind aprobarea Statului de funcţii al aparatului de specialitate al Consiliului Judeţean Argeş”. „În fapt, prin acest proiect de hotărâre, domnul preşedinte Ion Mînzînă, în calitate de iniţiator, ne solicită să votăm propunerea dumnealui de creştere a numărului de angajaţi ai Consiliului Judeţean Argeş cu un număr de 55 de noi posturi, care se adaugă la cele 200 deja existente. Această propunere a domnului Mînzînă ne-a surprins în mod neplăcut, fiind în mod vădit o propunere inoportună şi generatoare de cheltuieli suplimentare consistente, în condiţiile în care la nivel naţional sunt discuţii foarte aprinse ce converg către ideile de restructurare a instituţiilor publice şi de aplicare urgentă a unor măsuri care să aibă ca efect imediat reducerea cheltuielilor bugetare în toate instituţiile publice. Această propunere ne-a surprins neplăcut şi în condiţiile în care noi, consilierii judeţeni liberali, lucrăm la o propunere de restructurare a personalului din cadrul aparatului de specialitate, crezând, cu bună credinţă, că în aceste perioade de criză domnul preşedinte Mînzînă va fi de acord să renunţe măcar la unul dintre cei cinci consilieri personali”, se arată în comunicatul semnat de liderul grupului de consilieri judeţeni liberali, Narcis Sofianu. Citește și: EXCLUSIV Austeritate PSD: Ciolacu și Simonis, cu pantofi italienești identici, de 1.500 USD, la ziua patriarhului Daniel CJ Argeș, performeră deja la numărul de angajați În document se arată, de asemenea, că propunerea de mărire substanţială a numărului de angajaţi cu 27,5% ”apare ca total inoportună şi prin raportare la faptul că, aşa cum am tot susţinut în ultimii ani, există prea multe consilii judeţene din România care au rezultate mult mai bune decât executivul Consiliului Judeţean Argeş sau care fac chiar performanţă în administraţia publică cu un număr mai mic de angajaţi”. ”Sperăm că măcar în ultimul an de mandat domnul Mînzînă să fie preocupat de performanţele profesionale ale angajaţilor, iar nu de numărul de posturi libere pe care poate să le pună la dispoziţia aparatului de partid”, transmit liberalii argeşeni. Într-o declaraţie pentru News.ro, Narcis Sofianu a arătat că ”propunerea pesediştilor din Consiliul Judeţean Argeş de a face cea mai mare majorare de personal din istoria instituţiei se bate cap în cap cu prevederile celebrei ordonanţe de urgenţă pregătită de domnul Ciolacu, care impun conducătorilor de instituţii ca până la data de 31 decembrie 2023 să aprobe măsurile legale ce se impun pentru reducerea numărului total de personal”. Conform proiectului publicat pe portalul web al Consiliului Judeţean Argeş, consilierii judeţeni sunt chemaţi să voteze, în şedinţa de luni, o Hotărâre privind aprobarea Statului de funcţii al aparatului de specialitate al Consiliului Judeţean Argeş, iar în raportul ataşat proiectului de Hotărâre se arată că ”numărul de posturi se majorează cu 55 posturi, astfel proiectul de stat de funcţii va avea un număr total de 255 posturi”.

Toată familia lui Daea, la stat (sursa: Facebook/Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale)
Eveniment

Toată familia lui Daea, la stat

Toată familia lui Daea, la stat. Petre Daea, ministrul Agriculturii, a explicat, joi, în emisiunea "Audiență Națională cu Robert Kiss și Alexandru Rotaru", la Digi FM, angajarea tuturor membrilor familiei sale în instituții aflate în subordinea sa, prin faptul că "este o pasiune pentru agricultură în familie". Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Iar nora sa, angajată la APIA, unde soția lui este șefa Resurselor Umane, este "o fragă de fată". Toată familia lui Daea, la stat Nora ministrului, Antonia Luchian, de profesie dansatoare, a fost angajată la APIA, unde soția lui Petre Daea este șefă la Resurse Umane, potrivit G4Media. Antonia Luchian a fost angajată în 2020 drept consilier la Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură. Anterior, aceasta lucra la propria firmă de "cursuri de dans" și "dansatori evenimente". La momentul angajării, Daea nu era ministru, dar șefă la Resurse Umane în cadrul Agenției de Plăți era soția sa, soacra Antoniei. Citește și: În plină dezbatere despre abrogarea pensiilor speciale, deputații au votat o lege prin care și personalul CCR va avea „pensie de serviciu”. Ciolacu a votat „pentru” În precedentul mandat de ministru al lui Daea, din perioada 2017-2019, s-au angajat în două instituții subordonate Ministerului Agriculturii fiica sa (la Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale) și ginerele său (la Agenția Națională pentru Zootehnie). Declarațiile ministrului Daea în legătură cu aceste angajări, pe Digi24.

Măsuri de dreapta ale guvernului italian Meloni Foto: Twitter
Eveniment

Măsuri de dreapta ale guvernului italian Meloni

Măsuri de dreapta ale guvernului italian Meloni: ajutoare sociale se vor acorda doar pentru cei care nu pot munci - familii alcătuite din persoane care prezintă dezabilităţi, minori şi persoane în vârstă de peste 60 de ani - nu tuturor persoanelor aflate în sărăcie. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Măsuri de dreapta ale guvernului italian Meloni Guvernul italian urmează să desfiinţeze ”venitul cetăţeniei” - un ajutor acordat celor mai săraci pe care-l primesc milioane de oameni - şi să-l înlocuiască cu un ”cec al includerii” - limitat la familii alcătuite din persoane care prezintă dezabilităţi, minorilor şi persoanelor în vârstă de peste 60 de ani, relatează AFP, citată de news.ro. Executivul - convocat de 1 Mai de către premierul Giorgia Meloni - urmează să se pronunţe tot prin vot în favoarea unei relaxări a angajărilor cu contract pe o perioadă determinată şi să scutească de la plata cotizaţiilor patronale - pe o perioadă de un an - întreprinderile care angajează un beneficiar al ”cecului includerii” cu un contract de muncă pe o perioadă nedeterminată sau ca ucenic. „Venitul cetăţeniei” este, în opinia susţinătorilor săi, un „amortizor social” dovedit în sudul Italiei, afectat de sărăcie, însă în opinia criricilor el este extrem de costisitor - opt miliarde de euro în 2022 - şi îi menţine pe cei care-l primesc în afara câmpului muncii. „Reformăm venitul cetăţeniei, pentru a face diferenţă între cei care sunt capabili să muncească şi cei care nu sunt”, a justificat Giorgia Meloni. Începând de la 1 ianuarie 2024, ”venitul cetăţeniei” urmează să fie înlocuit cu acest ”cec al includerii” - în valoare de 5,4 miliarde de euro pe an. Gli obiettivi del governo sono chiari: crescita del Pil, calo del debito, stimolo alla creazione di nuovi posti di lavoro e benessere degli italiani. Il nostro compito è quello di liberare le energie di questa Nazione mettendo lo Stato al servizio del cittadino e delle imprese. pic.twitter.com/PMhohovj8C— Giorgia Meloni (@GiorgiaMeloni) April 22, 2023 „Venitul cetăţeniei” era destinat oricărei persoane care-şi dovedea veniturile foarte modeste, însă „cecul includerii” va fi rezervat familiilor alcătuite din persoane cu o dizabilitate, minorilor şi persoanelor în vârstă de peste 60 de ani. Cursuri de recalificare, obligatorii El urmează să fie plafonat la 500 de euro pe lună - 630 de euro în gopsodării cu persoane în vârstă de peste 67 de ani sau care prezintă o dezabilitate gravă - iar familiile care nu sunt proprietarele locuinţei primesc în plus 280 de euro. El are o durată de 18 luni şi poate să fie prelungit cu un an, după o pauză de o lună. Guvernul anunţă şi implementarea unui „instrument de acces la muncă” profesională. Persoanele apte să muncească sunt astfel obligate - începând din septembrie - să participe la formări profesionale sau „proiecte utile colectivităţii”, în achimbul unei indemnizaţii lunare în valoare de 350 de euro, pe o perioadă maximă de un an de zile. Citește și: Teodosie Tomitanul, cel mai turbulent lider al BOR, încasează 28.000 de lei pe lună de la stat. Mai mult de jumătate din bani vin prin Arhiepiscopie Cheltuielile statului cu acest instrument sunt estimate la 2,1 miliarde de euro în 2024.

Amazon concediază afară, angajează în România (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Economie

Amazon concediază afară, angajează în România

Amazon concediază afară, angajează în România. Compania înregistrează primul an cu pierderi financiare de când se află pe piaţa locală de IT, respectiv anul 2005. Amazon concediază afară, angajează în România Pentru anul 2022, Amazon Development Center, companie cu sediul în Iaşi, a declarat la Ministerul Finanţelor Publice (MFP) o pierdere netă de 8,2 milioane lei (aproape 1,7 milioane euro), în condiţiile în care firma consemna de la an la an un profit net consistent. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online În 2021, profitul net a fost de 19,9 milioane lei (echivalentul sumei de 4 milioane euro). În ultimii cinci ani, de exemplu, subsidiara locală a gigantului american a realizat un profit net cumulat de 86,7 milioane de lei (circa 18 milioane de euro). Citește și: Cât îi va costa pe contribuabili falimentul Euroins, petrecut sub ochii ASF: între 250 de milioane de euro și un miliard. Pentru falimentul City Insurance s-au plătit circa 130 milioane de euro Cea mai mare valoare a fost înregistrată în anul 2020 (25,5 milioane lei/5,3 milioane euro). Continuarea, în Ziarul de Iași.

Guvernul repornește cursa angajărilor Foto: Guvernul Romaniei
Economie

Guvernul repornește cursa angajărilor

Guvernul repornește cursa angajărilor, după câteva luni în care le-a înghețat: ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene (MIPE) va avea încă 195 de bugetari. Acest minister va ajunge la 2.343 de angajați, de la 1.943, dar prin reorganizare va prelua și departamente ale ministerului Dezvoltării, cu tot cu personal. În plus, ministerul își sporește substanțial flota auto. Dintre cele 27 de state membre ale Uniunii Europene, România ocupă prima poziție în clasamentul privind raportul dintre cheltuielile cu salariile din sectorul bugetar și totalul de venituri încasate în 2021. Guvernul repornește cursa angajărilor Un proiect de hotărâre de guvern privind modificarea structurii MIPE se află pe ordinea de zi a ședinței de guvern din 31 ianuarie. O parte din noile posturi de la MIPE, 205, sunt transferate de la ministerul Dezvoltării, dar 195 de funcții sunt nou înființate. Potrivit notei de fundamentare a acestei hotărâri, salariul mediu al viitorilor angajați este de aproape 15.000 de lei, brut. Nota estimează un plus de 72 de milioane de lei la cheltuielile bugetare. â În plus, se vor cumpăra șapte autoturisme de 35.000 de euro/ bucată. Citește și: Ezitările Occidentului în a furniza tancuri grele Ucrainei îl ajută pe Putin: Moscova se grăbește să atace masiv în primăvară, cât timp Kievul este vulnerabil la o ofensivă terestră extinsă Tot în ședința de guvern din 31 ianuarie, guvernul se pregătește să emită o ordonanță de urgență prin care „se majorează indemnizațiile lunare ale președinților și vicepreședinților consiliilor județene și primarilor și viceprimarilor unităților administrativteritoriale care implementează proiecte finanțate din fonduri europene nerambursabile și/sau fonduri externe rambursabile, precum și prin Mecanismul de redresare și reziliență cu până la 50%”. Nota de fundamentare a acestei ordonanțe nu prevede impactul bugetar al acestei măsuri.

Numărul bugetarilor a crescut cu peste 10.000 Foto: Facebook Guvernul României
Economie

Numărul bugetarilor a crescut cu peste 10.000

Numărul bugetarilor a crescut cu peste 10.000 în perioada în care Guvernul a "înghețat" angajările în sectorul public, ajungând la 1,28 milioane, un record al ultimilor 12 ani. Buletinul privind numărul bugetarilor este publicat lunar de ministerul de Finanțe. Ultimele informații cuprind luna noiembrie 2022. Ocuparea posturilor vacante sau temporar vacante din administraţia publică a fost suspendată pentru perioada 1 iulie - 31 decembrie 2022, printr-o ordonanţă de urgenţă adoptată de Executiv la 15 iunie. În cazuri temeinic justificate, ordonanţa de urgenţă dă posibilitatea ca, prin memorandum aprobat în şedinţa Guvernului, să poată fi organizate concursuri sau examene pentru ocuparea unor posturi vacante sau temporar vacante din instituţiile şi autorităţile publice centrale şi locale, cu încadrarea în cheltuielile de personal. Numărul bugetarilor a crescut cu peste 10.000 „Raportat la decembrie 2021, datele analizate reflectă o creștere a numărului de angajați din sectorul public cu 17.685. Pentru cele 12 luni care au trecut de la preluarea mandatului de către premierul Ciucă, totalul bugetarilor este cu cu 21.193 mai mare. Media lunară a guvernului Ciucă la creșterea numărului de bugetari este de 1.766, cu mult peste guvernele Cîțu, Orban I și II, Grindeanu, Tudose și Dăncilă”, arată Profit. Statul a atins un nou record. Cel al numărului de angajați la stat. În luna noiembrie a ajuns la 1.280.000.Este cea mai mare cifră din ultimii 12 ani.#RomaniaNuESaracaESaracita— Claudiu Nasui (@ClaudiuNasui) January 11, 2023 Deputatul USR Claudiu Năsui a scris, pe Twitter: „Statul a atins un nou record. Cel al numărului de angajați la stat. În luna noiembrie a ajuns la 1.280.000. Este cea mai mare cifră din ultimii 12 ani”. În perioada de "înghețare" (noiembrie față de iunie), în care numărul de posturi a crescut cu 10.291, un plus de angajați de 5.822 se regăsesc la autoritățile centrale (din subordinea Guvernului) și alte 4.469 la autoritățile locale. Citește și: Sancțiunile au efect: Rusia anunță un deficit istoric, de 47 miliarde USD. În perioada post-sovietică, un deficit mai mare s-a înregistrat doar în 2020, în pandemie În aparatul central, angajările cele mai numeroase au fost la Educație, Interne, Apărare și Finanțe.

Guvernul angajează la INSP și cumpără mașini noi Foto: Facebook
Politică

Guvernul angajează la INSP și cumpără mașini noi

Guvernul mai angajează 60 de oameni la INSP și le cumpără și mașini noi, potrivit unei hotărâri adoptate azi. Din aceste posturi, circa 15% vor fi posturi de conducere. În iunie, Executivul a anunțta că îngheață angajările la stat. Decizia a fost inițiată de ministerul Sănătății, condus de Alexandru Rafila (PSD), care coordonează INSP. Guvernul angajează la INSP și cumpără mașini noi Acum, numărul maxim de posturi aprobat pentru INSP este în prezent de 477. După reorgenizarea de azi, INSP va ajunge la 544 de angajați. În plus, INSP are în lista de „investiții” aprobată pentru anul 2022 achiziționarea a 5 autoturisme. Impactul bugetar al acestor noi angajări este estimat la circa nouă milioane de lei pe an, se arată în nota de fundamentare a hotărârii de guvern. „În estimarea impactului financiar s-au luat în considerare salariile de bază, sporurile și indemnizațiile de hrană pentru un număr de 63 de posturi nou înființate, respectiv 9 posturi de conducere (1 director, 1 director adjunct, 1 șef serviciu, 2 medici șef centru, 2 medici șef secție, 2 șefi birou) și 54 posturi de execuție (24 medici primar, 4 biologi principali, 4 chimisti principali, 6 asistenți medicali principali, 1 consilier juridic gradul IA, 15 economiști specialiști”, scrie în acest document. În iunie, Guvernul a adoptat o ordonanță de urgență care prevede suspendarea, în perioada 1 iulie 2022-31 decembrie 2022, a ocupării prin concurs sau examen a posturilor vacante sau temporar vacante, cu excepția posturilor unice, din instituțiile și autoritățile publice. Citește și: Fost subofițer de poliție, pensionat la 42 de ani cu 9.000 de lei pe lună, promovat secretar de stat la Interne Prin excepție, în cazuri temeinic justificate, prin Memorandum aprobat în ședința Guvernului, se poate aproba organizarea de concursuri sau examene pentru ocuparea posturilor vacante sau temporar vacante din instituțiile și autoritățile publice prevăzute (...) cu justificarea necesității și cu încadrarea în cheltuielile de personal aprobate cu această destinație în buget

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră