vineri 05 decembrie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: anaf

119 articole
Economie

ANAF indisponibilizează bani, dă înapoi dublu

ANAF indisponibilizează bani, dă înapoi dublu. Un control al Fiscului a blocat o sumă considerabilă din conturile unei firme de transport. ANAF indisponibilizează bani, dă înapoi dublu Timp de zece ani, banii au rămas indisponibilizaţi, Fiscul refuzând să-i elibereze chiar şi atunci când procurorii au spus că nu găsesc nimic penal. Citește și: Salarii imense pentru medicii de la Brașov care se plâng că nu sunt plătiți suficient pentru gărzi și își dau demisiile în bloc Până la urmă, cei care vor avea de plătit vor fi cetățenii, pentru că justiţia a acordat firmei şi dobânzile la banii blocaţi. Ancheta procurorilor a durat aproape opt ani. În cele din urmă în noiembrie 2018, ei au clasat cauza. Continuarea, în Ziarul de Iași.

ANAF indisponibilizează bani, dă înapoi dublu (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Salariile ANAF: 4.700-14.700 lei, fără sporuri (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Salariile ANAF: 4.700-14.700 lei, fără sporuri

Salariile ANAF: 4.700-14.700 lei, fără sporuri. Angajaţii din Finanţe sunt la un pas de greva generală după mai multe zile de protest din cauza nemulţumirilor legate de "ordonanţa austerităţii" pregătită de Guvern. Salariile ANAF: 4.700-14.700 lei, fără sporuri Aceasta prevede, printre altele, anularea posturilor vacante din administraţie, desfiinţarea biroului şi funcţiei de şef birou, cât şi tăierea voucherelor de vacanţă pentru bugetarii cu venituri brute peste 10.000 de lei lunar. Toate sindicatele din Finanţe au fost convocate la discuţii marți, 5 septembrie, la Bucureşti, potrivit unui comunicat de presă al Federaţiei Naţionale a Sindicatelor din Finanţe. Citește și: EXCLUSIV Generalul SRI la care este conectată gruparea GPL Caracal-Crevedia, scandaluri cu Coldea, Sebastian Ghiță și procurorul Negulescu. Generalul Iancu, în anturajul LOV Zi în care sindicaliştii vor hotărî, cel mai probabil, data la care vor opri activitatea instituţiilor fiscale din ţară. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Fiscul îți calculează din pix datoriile (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Fiscul îți calculează din pix datoriile

Fiscul îți calculează din pix datoriile. La mai bine de un deceniu de când a plecat definitiv din țară, un cunoscut om de afaceri român încă mai este căutat de Fisc, dar pe persoană fizică. Fiscul îți calculează din pix datoriile Inspectorii financiari au constatat că acesta avusese în 2013 cheltuieli mai mari decât veniturile, așa că i-au calculat diferențe de impozit de peste 200.000 lei. Citește și: EXCLUSIV La stația GPL ilegală din Crevedia parcau des cisternele firmei ADE Gas. Printre asociați, un mason care stă des la șpriț cu șeful SRI Oltenia în restaurantul lui din Craiova Omul de afaceri a plătit, pentru a nu i se pune în cârcă și penalitățile, după care a cerut anularea actului de control. La trei ani de la începerea procesului, a reușit să scape de trei sferturi din datoria imputată de Fisc, dar bătălia se poartă în continuare, până la ultimul leu. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Angajați ai ANAF dau statul în judecată pentru spor de „suprasolicitare neuropsihică” Foto: Inquam/ Octav Ganea
Eveniment

Angajați ANAF dau statul judecată spor suprasolicitare

Pe modelul de succes al magistraților, sute de angajați ANAF dau statul în judecată pentru spor de „suprasolicitare neuropsihică”. Aproximativ toți angajații ANAF primesc deja spor de „condiții vătămătoare în muncă”. Acest spor este de 15%. Citește și: Magistrați vs statul român: 22.800 de procese pentru drepturi salariale. Surprinzător, le-au câștigat Angajați ai ANAF dau statul în judecată pentru spor de „suprasolicitare neuropsihică” Sporul de solicitare neuropsihică este de 20%. El a mai fost acordat, dar a fost eliminat printr-o lege din 2017. Dacă angajații ANAF vor câștiga, noul spor se va cumula cu cel de condiții vătămătoare. „Sunt, însă, și alte instituții care primesc acești bani în plus pentru suprasolicitare neuropsihică. Este cazul magistraților și profesorilor. Salariul oferit pentru o persoană care își dorește o carieră în administrația fiscală, pornește pentru un post de debutant sau asistent de la 3.600 de lei net, în timp ce un inspector ANAF poate câștiga până la 6.200 de lei pe lună”, arată Digi 24. Potirivt datelor publicate pe site-ul ANAF, un consilier sau inspector principal în ANAF, cu studii superioare, are un salariu de bază de 7.800-8.200 de lei, la care se adaugă sporul de condiții vătămătoare de 1.000-.1.280 de lei. Dacă vor primi și sporul de solicitare neuropsihică, consilierii principali vor câștiga în plus în jur de 1.500 de lei, depinde de salariu. Citește și: Magistrații și-au mărit salariile retroactiv cu 25% și solicită sumele restante pe ultimii 5 ani – deputat PSD. În consecință, a început procesul de majorare a pensiilor Potrivit unui comunicat din 2021 al Parchetului General, procurorii beneficiază de spor pentru risc și suprasolicitare neuropsihică de până la 25% aplicat la salariul de bază. În mai 2023, 40 de angajați ai Agenţiei Judeţene pentru Plăţi şi Inspecţie Socială din Iași au dat statul în judecată pentru un spor de 15% pentru „complexitatea muncii”. Puțin peste jumătate dintre ei au câștigat.

ANAF nu reușește să recupereze mai nimic din banii furați de Relu Fenechiu Foto: Facebook Realitatea TV
Eveniment

ANAF nu reușește recupereze banii furați de Fenechiu

Statul român încheie contracte de milioane de euro cu familia fostului ministru PNL Relu Fenechiu, dar ANAF nu reușește să recupereze mai nimic din banii furați de acesta. Citește și: EXCLUSIV Stația GPL ilegală din Crevedia, folosită intens de cisternele companiei ADE Gas. Printre acționarii firmei, un mason care stă des la șpriț cu șeful SRI Oltenia în restaurantul lui din Craiova Șmecheria prin care Fenechiu reușește să evite recuperarea, de către ANAF, a prejudiciului: averea sa este blocată într-un nesfârșit proces de partaj cu soția sa, Mariana, de care însă nu a divorțat. ANAF nu reușește să recupereze mai nimic din banii furați de Relu Fenechiu Potrivit datelor transmise de ANAF către DeFapt.ro, în așa-numitul dosar Siveco, din prejudiciul de 4.075.080 lei (circa 900.000 de euro, la momentul condamnării, din 2017) s-au recuperat fix 11.504 lei, adică circa 0,25%. În martie 2021, ANAF recuperase, potriv Centrului de Investigații Media, 900 de euro, deci sub 4.500 de lei. În 2022 se ajunsese la 10.700 de lei. În peste doi ani, Fiscul i-a luat lui Fenechiu 7.000 de lei. La direcția din ANAF care se ocupă de recuperarea prejudiciilor lucrează 248 de persoane. Pe de altă parte, firma familiei Relu Fenechiu - controlată de soția sa, Mariana-Daniela Fenechiu, o fostă cântăreață de muzică populară - înhață contract după contract cu statul: În 5 august 2022, Bună Ziua Iași scria că „ firma Integra Business Consulting SRL a prins 82 de contracte de consultanță la primăriile din zona Moldovei”. Majoritatea contractelor ofereau consultanță pentru iluminatul public. Firma avea patru angajați. „În perioada ianuarie 2022 – prezent, Integra Business Consulting SRL a încheiat 82 de contracte de consultanță, valoarea totală a acestora fiind de 3.362.732 lei (679.339 euro)”, scria BZI. Din 2012 până în 2022, această firmă a beneficiat de 340 de contracte, în valoare de 12,5 milioane de lei. Imensa majoritate a contractelor au fost exact sub pragul la care era nevoie de organizarea unei licitații. Familia Fenechiu Foto: Facebook Recuperarea prejudiciilor în marile dosare de corupție, eșec total al statului Presa sugerează că Relu Fenechiu ar fi în spatele unei firme deținute, oficial, de Anamaria Țugui, soția lui Vasilică Țugui, fostul director în Ministerul Transporturilor în mandatul lui Relu Fenechiu. Firma a beneficiat de contracte de consultanță, în cadrul PNRR, de 1,1 milioane de euro. Citește și: EXCLUSIV În timp ce inspectorii ANAF au plan de încasări de la contribuabilii onești, recuperarea furtului din dosarul Dan Voiculescu va dura spre 1.000 de ani Pe lângă dosarul Siveco, Fenechiu are de returnat peste 1,1 milioane de euro în dosarul Transformatorul, dar, potrivit datelor din 2021, în acest caz nu se recuperase mai nimic. El mai avea un dosar la DNA, din 2016, dar nu se știe care este situația acestuia. Cazul Fenechiu nu este singurul eșec major al statului în efortul de a recupera sumele furate în marele dosare de corupție. Recuperarea furtului din dosarul Dan Voiculescu va dura spre 1.000 de ani, arată datele obținute de DeFapt.ro de la Fisc. În dosarul ICA, în care Dan Voiculescu a fost condamnat la zece ani de închisoare – dar a efectuat doat trei – statul trebuie să recupereze de la acesta și de la complicii săi 60.482.615 euro.

Nu scapi de ANAF pe OLX (sursa: olx.ro)
Eveniment

Nu scapi de ANAF pe OLX

Nu scapi de ANAF pe OLX. Andrei B. a reclamat faptul că pe 29 decembrie 2020 a fost sunat de un inspector fiscal și chemat la Administrația Județeană a Finanțelor Publice pentru discuții. Nu scapi de ANAF pe OLX Ajuns acolo pe 4 ianuarie, a aflat că deja fusese efectuată o inspecție fiscală, fără să fi avut posibilitatea să depună acte și să apeleze la un specialist. Citește și: EXCLUSIV Stația GPL ilegală din Crevedia, folosită intens de cisternele companiei ADE Gas. Printre acționarii firmei, un mason care stă des la șpriț cu șeful SRI Oltenia în restaurantul lui din Craiova Fiscul constatase că în perioada 2015-2020 avusese încasări de 1,55 milioane lei din vânzări pe internet, pe care nu le declarase însă organelor fiscale. Concret, el cumpăra diverse produse de pe magazinele online, îndeosebi îmbrăcăminte și încălțăminte și le revindea pe OLX, cu un adaos. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Recuperarea furtului din dosarul Dan Voiculescu va dura 1.000 de ani
Eveniment

Recuperarea furtului Dan Voiculescu va dura 1.000 ani

În timp ce inspectorii ANAF au plan de încasări de la contribuabilii onești, recuperarea furtului din dosarul Dan Voiculescu va dura spre 1.000 de ani, arată datele obținute de DeFapt.ro de la Fisc. În dosarul ICA, în care Dan Voiculescu a fost condamnat la zece ani de închisoare - dar a efectuat doat trei - statul trebuie să recupereze de la acesta și de la complicii săi 60.482.615 euro. Citește și: Marii arși de după incendiul de la Crevedia, trimiși în grabă la spitale din străinătate. În 2015, după Colectiv, Ponta, Bănicioiu, Arafat au tergiversat transferul, spunând că „au de toate” Potrivit datelor obținute de DeFapt.ro, până acum, ANAF a recuperat în dosarul ICA suma de 41.647.264 de lei, adică puțin peste nouă milioane de euro. La Direcția Executări Silite Cazuri Speciale din cadrul ANAF lucrează 248 de persoane. Recuperarea furtului din dosarul Dan Voiculescu va dura 1.000 de ani Problema este că, în ultimii ani, ritmul recuperării acestui prejudiciu este extrem de lent: În iulie 2017, prejudiciul recuperat era de 39.130.106 lei. În mai 2019, au fost recuperați 41.043.108 lei Până la 7 iulie 2020, suma recuperată era 41.437.292 lei, adică 8,5 milioane de euro În 2021, se ajunsese la 41.466.768 de lei În februarie 2023, era 41.507.706 lei În august 2023: 41.647.264 Deci, în patru ani, din 2019, ANAF a recuperat în acest dosar 600.000 de lei, adică 120.000 de euro, respectiv o medie de 40.000 de euro pe an. În acest ritm, în circa 1.000 de ani prejudiciul va fi recuperat integral. Dacă luăm ca punct de pornire anul 2017, când PSD a ajuns la putere, durata ar fi ceva mia scurtă doar vreo 5-600 de ani. Citește și: DOCUMENT Inspectorii ANAF au plan de sume suplimentare pe care să le stabilească firmelor la controale. Nu fac planul, primesc notă mică Mai mult, Dan Voiculescu a dat ANAF în judecată și a câștigat dreptul de a i se returna sumele prea mari reținute din pensie. Tribunalul București a constatat că ANAF trebuie să-i restituie lui Dan Voiculescu suma de 63.065,57 lei, din care 55.869,33 lei debit-restituire, 1.000 de lei – cheltuieli de judecată și 6.195,24 de lei – cheltuieli de executare.

Inspectorii ANAF au plan de sume suplimentare Foto: ANAF
Economie

Inspectorii ANAF au plan de sume suplimentare

Inspectorii ANAF au plan de sume suplimentare pe care să le stabilească firmelor la controale și, dacă nu fac planul, primesc o notă mică, arată un document publicat Profit și citat de news.ro. În cazul în care inspectorul nu a stabilit firmelor sume suplimentare suficiente încât să-şi facă planul, primeşte notă pe măsură şi poate pica evaluarea pe care i-o fac şefii. Citește și: Marii arși de după incendiul de la Crevedia, trimiși în grabă la spitale din străinătate. În 2015, după Colectiv, Ponta, Bănicioiu, Arafat au tergiversat transferul, spunând că „au de toate” Inspectorii ANAF au plan de sume suplimentare Profit.ro a confirmat cu persoane din interiorul ANAF utilizarea acestui tip de raport la nivelul agenţiei. Unii indicatori şi sumele pot fi diferite, în funcţie de administraţie sau direcţie/serviciu/etc. Foto: news.ro/Profit Obiectivele cum sunt numărul de inspecţii sau controale documentare sunt utile, astfel de ţinte fiind prevăzute şi în PNRR, dar impunerea şi a unor sume pe care inspectorii au obligaţia să le stabilească suplimentar firmelor riscă să îi împingă pe aceştia spre abuzuri, doar pentru a face planul stabilit de şefi, comentează Profit.ro. În mai, fostul șef al ANAF, Lucian Heiuș, spunea că „faţă de programul comunicat de Ministerul Finanţelor, se înregistrează un minus de 8,9 miliarde lei, din care 8,5 miliarde lei sume necolectate de către Direcţia Generală de Administrare a Marilor Contribuabili”. Citește și: EXCLUSIV Fiii primarului Ion Doldurea, baronii gazului lichefiat din sudul României: firme cu zeci de puncte de lucru în multe județe. Tatăl, protejat de Paul Stănescu, secretar general PSD „Acum, deficitul bugetar structural este, probabil, peste 5,5 % din PIB. Anul trecut, deficitul bugetar (ESA) a fost de cca. 6,2 %, iar anul acesta, în lipsa unor măsuri clare și credibile, deficitul ar fi mai mare. Dimensiunea deficitului structural este de judecat și raportată la investițiile publice, care au fost de regulă între 5-6 la sută din PIB în ultimul deceniu. Dacă excludem fondurile din bugetul UE din investițiile publice, se vede că deficitul ar fi aproape dublul cheltuielilor de capital. Este o situație ce trebuie să pună pe mulți pe gânduri”, spunea, la 22 august, președintele Consiliului Fiscal, Daniel Dăianu.

Digitalizarea Fiscului, împiedicată, ar fi însemnat tăieri de sute de posturi, spune Kelemen Hunor, după ce a fost trimis în tribune Foto: Facebook
Politică

Digitalizarea Fiscului însemnat tăieri posturi

Digitalizarea Fiscului a fost împiedicată de funcționari, fiindcă ar fi însemnat tăieri de 2-300 sute de posturi pe județ, poate chiar 400, în județele mari, a spus preșdintele UDMR, într-un interviu pentru 24hu. În plus, el a arătat că, luând în considerare plățile făcute de CNAS, jumătate din forța de muncă a României a fost, în 2022, în concedii medicale plătite. Citește și: Experiențele prin spitale ale unei profesoare: urletele medicului trezit din somn, scuze fiindcă mama ei n-a murit când se prezisese, un rezident „sictirit” era să ducă la pierderea ochiului Digitalizarea Fiscului, împiedicată, ar fi însemnat tăieri de sute de posturi „Am văzut cum, în 2021-22, am început digitalizarea în instituțiile de colectare a taxelor și impozitelor, dar implementarea a fost împiedicată de funcționari, pentru că asta ar însemna 200-300 de tăieri pe județ și chiar 400 de tăieri în județele mari. A treia problemă este sănătatea, unde ceea ce se întâmplă astăzi este șocant. Dacă nu se rezolvă acest lucru, mai ales la nivelul casei de asigurări de sănătate, banii pentru plata concediilor medicale se vor dubla în 2024. Dacă redistribuim această sumă la populația activă, rezultă că jumătate se află constant în concediu medical. Anul trecut, casa de asigurări de sănătate a plătit peste 500 de milioane de euro pentru concedii medicale”, a spus Kelemen Hunor. Colectarea impozitelor este „incredibil de proastă” și, până când nu va exista o majoritate cu o voință politică puternică pentru a impune digitalizarea în administrație, nu va exista nicio îmbunătățire a colectării. Citește și: Caz la indigo, în Botoșani: gravidă disperată, cu dureri cumplite, apeluri zadarnice către medici. Mama și copilul au supraviețuit, dar fetița era să moară la naștere și a rămas cu afecțiuni serioase În interviu, el a susținut că proiectele pornite de miniștrii UDMR de la Mediu și Dezvoltare au încetinit

ANAF, obligată să-i restituie banii din pensie turnătorului „Felix”
Eveniment

ANAF, obligată restituie banii pensie turnătorului „Felix”

Dan Voiculescu, fost turnător al Securității sub indicativul „Felix”, își bate joc de stat: ANAF a fost obligată să-i restituie o parte din banii din pensie, reținuți pentru a recupera prejudiciul în dosarul ICA. Citește și: Salarii uriașe în ministerul de Finanțe, unde angajații protestează „spontan” pentru că pierd 700 de lei. Liderul sindical Marica, salarii peste președintele României În schimb, de câțiva ani, Fiscul nu reușește să recupereze mai nimic din furtul de 60 de milioane de euro, stabilit de instanța judecătorească. ANAF, obligată să-i restituie banii din pensie turnătorului „Felix” Tribunalul București a constatat că ANAF trebuie să-i restituie lui Dan Voiculescu suma de 63.065,57 lei, din care 55.869,33 lei debit-restituire, 1.000 de lei – cheltuieli de judecată și 6.195,24 de lei – cheltuieli de executare. Procesul lui Dan Voiculescu cu statul român a început în 2018, după ce ANAF a luat măsura popririi conturilor pe care președintele fondator al PPUSL le are la Raiffeisen Bank, pentru recuperarea prejudiciului din dosarul ICA. În 2019, Judecătoria Sectorului 1 a constatat că ANAF a calculat greșit sumele poprite și a depășit limita legală de 1/3 din totalul veniturilor provenite din salariu și pensie, începând cu februarie 2017. ANAF a contestat sentința, dar, acum, a pierdut definitiv. ANAF se chinuie, din 2014, să recupereze un prejudiciu de 60.5 milioane de euro, în dosarul privatizării ilegale a Institutului de Cercetări Alimentare. Suma ar trebui recuperată în solidar de la persoanele condamnate, ca urmare a admiterii acțiunii civile a Ministerului Agriculturii. Până la sfârșitul anului 2022, ANAF nu a reușit să recupereze decât 41,5 de milioane de lei, arătau ultimele informații, obținute în februarie 2022 de Newsweek România. Procesul de recuperare pare blocat: în 2021 statul român a recuperat 90.000 de euro, iar în 2022 doar 10.000 de euro.

Șef din ANAF, avere din pariuri (sursa: ziaruldeiasi.ro)
Eveniment

Șef din ANAF, avere din pariuri

Șef din ANAF, avere din pariuri. Un şef de la Finanţele ieşene şi altul de la Vama de Frontieră Iaşi nu au avut un an aşa grozav în 2022. Șef din ANAF, avere din pariuri Adică unul nu a mai câştigat la pariuri sportive nici măcar un leu, iar celălalt nu a mai primit cadouri în bani de la neamuri. Cel puţin asta reiese din declaraţiile de avere completate în 2023 de Bogdan Emilian Ciornei şi Dănuţ Bolohan. Citește și: Aici sunt banii pentru Sănătate: spitalul județean Constanța are 4.275 de angajați. Un medic poate primi 38.000 lei/lună, o asistentă – peste 11.000 lei, iar un șofer – 5.600 lei/lună, brut Bogdan Emilian Ciornei, care conduce Serviciile interne din cadrul Direcţiei Generale Regionale a Finanţelor Publice (DGRFP) Iaşi, declara în 2022 că a câştigat cu un an înainte 46.500 de euro din pariuri sportive. Continuarea, în Ziarul de Iași.

Sindicatele din Finanţe solicită o grilă de salarizare distinctă  Foto: Facebook
Eveniment

Sindicatele Finanţe solicită o grilă de salarizare distinctă

Sindicatele din Finanţe solicită o grilă de salarizare distinctă în cadrul noii legi a salarizării, precum şi recompensarea salarială a angajaţilor pentru efortul suplimentar depus, prin legiferarea unui fond de premiere. Sindicatele din Finanţe solicită o grilă de salarizare distinctă Sindicatul Naţional Finanţe Publice - SindFISC, organizaţie sindicală naţională care reprezintă interesele profesionale ale angajaţilor din cadrul Ministerului Finanţelor (MF) şi al instituţiilor aflate în subordinea şi/sau coordonarea acestuia (Agenţia Naţională de Administrare Fiscală, Direcţia Generală de Administrare a Marilor Contribuabili, Direcţiile Generale Regionale ale Finanţelor Publice, Autoritatea Vamală Română, Oficiul Naţional pentru Jocurile de Noroc, etc.), afirmă că, dacă dialogul social instituţional început la 18 mai la Ministerul Finanţelor nu va duce la identificarea în comun a unor soluţii viabile în rezolvarea revendicărilor care au facut obiectul pichetărilor (10 pichetări ale instituţiilor naţionale şi regionale), Sindicatul Naţional Finanţe Publice - SindFISC ia în calcul continuarea acţiunilor sindicale de protest (mitinguri, grevă de avertisment, de solidaritate, generală etc.), calendarul urmând a fi stabilit, arată news.ro. Conform unui comunicat de presă transmis, miercuri, SindFISC a înaintat conducerii Ministerul Finanţelor propuneri de principii cu privire la poziţionarea finanţiştilor în noua lege a salarizarii, astfel încât finanţiştii să beneficieze de grilă de salarizare distinctă de restul bugetarilor/angajaţilor din administraţia publică, fie prin înfiinţarea unui nou domeniu/familie ocupaţională, denumit/ă Finanţe, fie distinct în cadrul Familiei ocupaţionale Administraţie Publică, întrucât activitatea desfăşurată de finanţişti incumbă o complexitate a muncii sporită, o pregătire multidisciplinară, asumare de riscuri suplimentare. Premii, dar cu avizul sindicatelor De asemenea, pe principiul că în orice construcţie legislativă în domeniul salarizării, veniturile actuale ale lucrătorilor nu trebuie să scadă faţă de cele aflate în plată, sindicaliştii propun ca punctul de plecare în stabilirea salariului de bază al unui lucrător din finanţe să fie dat de venitul maxim aflat în plată în prezent în cadrul întregului sistem instituţional MF, actualizat cu rata inflaţiei, pentru funcţii similare. Totodată, se solicită recompensarea salarială a lucrătorilor pentru efortul suplimentar depus, încurajarea performanţei în administraţia publică, prin legiferarea unui fond de premiere, la dispoziţia ordonatorilor de credite, dar cu distribuire participativă (avizarea organizaţiilor sindicale), după reguli stricte, indicatori bine cuantificabili, transparentă, în sprijinul unei gestionări corecte a activităţii instituţionale de la toate nivelurile. Citește și: EXCLUSIV Pensionar special care are și patru salarii de la stat, plus bonus de 30.000 de euro pe an de la o companie anchetată de DIICOT: Ionel Georgescu, șeful Corpului de control la Economie. A fost polițist la Strehaia

Heiuș îi explică lui Câciu cum se calculează încasările la buget Foto: Facebook
Politică

Heiuș îi explică lui Câciu calculează încasările la buget

Fostul șef al ANAF, Lucian Heiuș (PSD), îi explică lui Adrian Câciu, ministrul PSD de Finanțe, cum se calculează încasările la buget. Heiuș, care a demisionat luni seara de la conducerea ANAF, reacționează la datele prezentate de Câciu, privind încasările ANAF. Heiuș îi explică lui Câciu cum se calculează încasările la buget „Îi atrag respectuos atenția domnului ministru Adrian Câciu, că în declarația dumnealui s-a strecurat o eroare. Programul de încasări este net 156,9 miliarde lei, iar declaratul de care spune dânsul este declaratul brut 159,3 miliarde lei (din acesta se scad rambursările de TVA, pilonul 2 de pensii, fondul de tranziție energetică, contribuții de sănătate, etc, în total 16,7 miliarde lei) și mai rămân net declarate 142,6 miliarde lei. ANAF a încasat 148 miliarde lei cu 5.5 miliarde mai mult față de totalul declarat net”, a scris Heiuș pe Facebook. Azi, ministrul de finanțe, Adrain Câciu, a spus că sumele încasate de ANAF sunt cu 8,9 miliarde lei mai mici față de program și cu 11,3 miliarde lei mai mici față de ce s-a declarat. Câciu a afirmat că, pentru primele 5 luni ale anului 2023, contribuabilii au declarat impozite şi taxe în valoare de 159,3 miliarde lei, în contextul în care programarea bugetară estima încasări de doar 156,9 miliarde lei. Citește și: Rafila minte din nou: „Un director financiar într-un mare spital are în jur de 3.000 de lei salariu”. Datele publice arată că aceștia au circa 8.800 de lei, net, fără sporuri „Așadar, contribuabilii români au declarat că au de plată cu 2,4 miliarde lei mai mult decât am estimat în programare. Sumele încasate efectiv de ANAF au fost însă cu 8,9 miliarde lei mai mici față de program și cu 11,3 miliarde lei mai mici față de ce s-a declarat”, a susținut ministrul de Finanțe.

Decapitări după dezastrul de la buget
Economie

Decapitări după dezastrul de la buget

Decapitări la Guvern după dezastrul de la buget: șefii ANAF, Vămii și agenției de resurse minerale au fost demiși. Însă cea mai mare gaură este la Direcția generală de administrare a marilor contribuabili, unde diferența între realizările estimate și ceea ce s-a încasat este de 8,5 miliarde de lei. Această direcție este condusă de Ionuț Mișa, ministru de Finanțe în regimul PSD-Dragnea. „Nu există niciun fel de gaură la buget, pentru că s-a folosit acest termen plastic”, susținea, acum o lună, ministrul PSD de Finanțe, Adrian Câciu. Și Marcel Ciolacu, liderul PSD, a negat acest fapt. Decapitări după dezastrul de la buget În decurs de 24 de ore au plecat din Guvern: Lucian Heiuș, șeful ANAF (PNL), Bogdan Larin Mihei - șeful Vămilor, susținut de PSD și Sorin Gal - ANRM, susținut de PSD Bihor. „După un an în care PIB-ul țării a crescut cu 49 miliarde de euro, trebuie să regăsim aceeași dinamică și în încasările de la buget. Avem nevoie de un sistem de colectare mai eficient, prin care bugetul să aibă resursele necesare politicilor publice așteptate de cetățeni. L-am demis, azi, pe șeful Autorității Naționale a Vămilor și am luat act de demisiile șefilor ANAF și Agenției Naționale pentru Resurse Minerale. Reformarea acestor instituții trebuie accelerată, prin digitalizare, profesionalizarea angajaților și eficientizarea procedurilor de lucru”, a scris premierul Nicolae Ciucă. Pesedistul Mișa, de neatins Cea mai mare problemă la încasări vine de la direcția „mari contribuabili”, condusă de Ionuț Mișa. Acesta a fost ministru de Finanțe în guvernul Tudose și șef al ANAF, în guvernul Dăncilă. Din 2019, el conduce direcția mari contribuabili din cadrul ANAF. Ionuț Mișa Foto: Digi 24 „Deficitul aparține preponderent marilor contribuabili. Fac apel public către marii contribuabili să își plătească datoriile către stat și în același timp dau o sarcină instituțiilor statului să facă în așa fel încât să-și îndeplinească sarcinile de serviciu și să asigure colectarea acestor venituri”, spunea premierul Ciucă, la 20 aprilie. „Marii contribuabili sunt gestionați de această direcție specială unde, din păcate, pe primele 3 luni, acolo avem cel mai mare minus de colectare”, a declarat Lucian Heiuș, președintele ANAF, într-o dezbatere organizată de Fundația Konrad Adenauer, la 24 aprilie. Luni seara, în scrisoarea publică în care și-a anunțat demisia, Lucian Heiuș a arătat că la Direcția generală de administrare a marilor contribuabili, unde diferența între realizările estimate și ceea ce s-a încasat este de 8,5 miliarde de lei. Deficitul bugetar, adică diferența dintre venituri și cheltuieli, a crescut la 27,35 miliarde lei în primele patru luni ale anului. Ca procent din Produsul Intern Brut, deficitul a ajuns la 1,72%, în creștere atât față de primele trei luni ale anului când se situa la 1,42% din PIB, dar și față de primele patru luni din 2022, când se situa la 1,23% din PIB.

Șeful ANAF, Lucian Heiuș, desființează „digitalizarea” de la Mediu Foto: Facebook ANAF
Economie

Șeful ANAF desființează „digitalizarea” de la Mediu

Șeful ANAF, Lucian Heiuș, desființează „digitalizarea” de la Mediu: „Ne lăudăm cu legi în care spunem fără dosar cu şine, dar cerem dosar cu şine pentru Casa Verde”, a spus el, la o dezbatere organizată de Curs de Guvernare. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Șeful ANAF desființează „digitalizarea” de la Mediu Să vă dau un exemplu şi poate dacă este cineva de la Mediu se va supăra pe mine, dar asta e viaţa, nu e singurul care se supără pe mine. Se depun dosare pentru acele panouri fotovoltaice, Casa Verde. Nu vă supăraţi, vorbim deja de doi ani de zile de digitalizare şi avem în serviciile fiscale municipale şi orăşeneşti un aflux de sute de mii de oameni care vin să-şi ia un certificat de atestare fiscală pe persoană fizică. Trebuie să facă acelaşi lucru şi la primărie, pentru că onor cei de la Mediu au pus cerinţe ca să aibă la dosar formatul ăla, hârtia aia veche. Păi, oameni buni, vrem să ne digitalizăm, vrem să facem nişte paşi înainte. Sunt sute de mii de oameni, pentru vreo 70.000 de proiecte, când foarte bine prin PatrimVen puteau direct să ia şi nu mai aveau acest lucru", a precizat Heiuş, care a participat la conferinţa CursDeGuvernare "Monitorul digitalizării şi ecosistemul IT din România". Citește și: Rachetele „invincibile” ale Rusiei nu trec de antiaeriana ucraineană: nouă drone și 18 rachete, din care șase Kinzhal, doborâte. Nici o rachetă rusească n-a trecut de defensiva Kievului Colaborare bună cu ministerul lui Boloș PatrimVen este un depozit electronic administrat de Ministerul Finanţelor şi care conţine informaţii şi documente, colectate de la autorităţile publice, instituţiile publice şi de interes public din administraţia publică centrală/locală sau de la contribuabili/plătitori, care sunt furnizate acestor autorităţi/instituţii prin acest sistem. În context, şeful Fiscului a dat exemplul colaborării cu Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene în cazul cardurilor sociale, unde nimeni nu a fost nevoit să meargă să solicite adeverinţă. "Lucru pe care, de exemplu, anul trecut nu l-am făcut cu peste 3 milioane de români care au primit acele carduri sociale. Ministerul Fondurilor Europene ne-a trimis nouă fişierul cu 3 milioane şi ceva de persoane. A fost verificat automat, li s-a respins, cine se încadrează, cine nu, în funcţie de venitul pe care îl are. N-a fost obligat nimeni să meargă să ceară o adeverinţă. Spun acest lucru cumva nu cu durere, că-i normal", a subliniat Lucian Heiuş, citat de Agerpres. „Pui pe drum sute de mii de oameni” El a arătat, astfel, că deşi au apărut legi în care se spune fără dosar cu şine, anumite autorităţi solicită încă acest dosar. "Când începi şi treci anumite procese, ele durează un pic până se leagă, până să înceapă să funcţioneze, dar dacă îl avem funcţional (PatrimVen, n.r.), nu-i păcat să pui pe drum sute de mii de oameni, care creează o presiune asupra, în cazul meu, asupra colegilor mei din ANAF, care s-ar ocupa poate de altceva? Aşa trebuie să facă acel certificat, să-l dea, să-l semneze, să meargă la director, semnătură, să plece omu, să pună la dosar. Haideţi să facem toţi, nu mai vrem dosar cu şine. Ne lăudăm că au apărut legi în care se spune fără dosar cu şine, dar în continuare cerem dosar cu şine, pentru lucruri frumoase, Casa Verde, chestie de viitor, care trebuie să fie făcute. Haideţi să folosim ceea ce şi creăm astăzi", a afirmat preşedintele ANAF.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră