duminică 18 octombrie
Login Contact
DeFapt.ro

aep

48 articole
Investigații

EXCLUSIV Zsombor Vajda, vicele AEP, face afaceri cu CNAIR printr-o firmă nedeclarată. Vajda este complice la conflictul de interese al șefului, Mitulețu Buică, care și-a angajat cumnata la AEP

Vicele AEP face afaceri cu CNAIR. Zsombor Vajda, vicepreședintele Autorității Electorale Permanente, nu a menționat în declarațiile de avere veniturile încasate de la compania austriacă Deltabloc, pe care o reprezenta la licitații publice în timp ce supraveghea alegerile din România. Tot Vajda este cel care a solicitat ca cumnata lui Constantin Florin Mitulețu Buică, președintele Autorității Electorale, să fie angajată la cabinetul său de vicepreședinte AEP. Însă Agenția Națională de Integritate l-a dat pe mâna Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție doar pe președintele Constantin Buică, fără să vadă omisiunile din declarațiile de avere ale lui Zsombor Vajda. După 2006, diverse funcții la stat Udemeristul Zsombor Vajda este un personaj mai puțin cunoscut publicului larg, însă a deținut unele dintre cele mai importante funcții în administrația publică centrală. Primul pas l-a făcut în 2006, an în care a fost angajat pe funcția de consilier juridic la Agenția Domeniilor Statului. După numai un an, a ajuns consilier personal al unui secretar de stat de la Transporturi. De acolo, în anul 2008, a preluat funcția de director adjunct al Direcției Juridice a actualei Companii Naționale de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR). Ulterior, a oscilat între funcțiile de director adjunct și director plin al Direcției Juridice. La finalul anului 2011, a prins pentru o scurtă perioadă de timp funcția de director general al Agenției Naționale pentru Îmbunătățiri Funciare. Apoi a revenit la CNAIR, pe funcția de consilier juridic. În 2014, a preluat funcția de director de cabinet al unui secretar de stat de la Transporturi. Contract de 11 milioane de euro cu CNAIR Din mai 2015 a preluat funcția de director general al companiei Kamarom Prefabricate din Beton SRL (calitate menționată în declarațiile de avere și interese), o societate controlată în proporție de 88% de KirchDorfer FertigteilHolding Gmbh. Restul părților sociale sunt deținute de fosta societate Multivers Consulting, firmă care a fost rebotezată sub numele de Road Safety Contruct. Această din urmă societate este deținută de udemeristul Zsombor Vajda și de Gyulia Vajda. În aprilie 2016, firma Kamarom Prefabricate din Beton împreună cu Dunapraf au câștigat un contract de peste 11 milioane de euro de la CNAIR, fostul angajator al lui Vajda. În acea perioadă, actualul vicepreședinte al AEP nu deținea nici o funcție publică. Șef în AEP, dar și director la privat Zsombor Vajda a ajuns în aprilie 2018 vicepreședinte al Autorității Electorale Permanente (AEP). Însă, în paralel, era și director de vânzări al companiei austriece Deltabloc România. O calitate pe care nu o ascundea. De exemplu, în octombrie 2018, la șase luni de la preluarea funcției de vicepreședinte AEP, a fost invitat de revista TIR Magazin în calitate de director vânzări al Deltabloc pentru a înmâna premiul „Cea mai bună firmă de transport Persoane România 2018” Lilianei Sarafidis. Imaginile de la eveniment sunt publice pe Youtube. La fel a fost prezentat și în septembrie 2018, atunci când a înmânat un premiu asemănător Aureliei Surulescu, directorul general de atunci al Autorității Rutiere Române. Anterior, în anul 2017, a mai decernat un premiul tot în calitate de director vânzări al firmei Deltabloc România. Astfel, rezultă că Zsombor Vajda a fost angajat ca director de vânzări al firmei Deltabloc cel puțin în anii 2017 și 2018. Însă, în declarațiile de avere aferentele celor doi ani, Zsombor Vajda nu a menționat salariile încasate ca director de vânzări al Deltabloc. Vicele AEP face afaceri cu CNAIR Udemeristul Zsombor Vajda, în timp ce se ocupa de alegerile din România în calitatea sa de vicepreședinte al AEP, figura ca reprezentant al firmei Deltabloc la cel puțin o licitație organizată de CNAIR. De exemplu, în declarația de participare la licitația pentru „Implementarea unui ansamblu de măsuri pentru sporirea nivelului de siguranță rutieră pe infrastructura rutieră Autostrada A2 și A4”, publicată în SEAP în decembrie 2020, Zsombor Vajda a fost declarat reprezentantul firmei austriece Deltabloc. Dar nici de această dată udemeristul Zsombor Vajda nu a catadicsit să menționeze în declarațiile de avere și interese banii încasați de la firmă. Defapt.ro a încercat să obțină un punct de vedere de la vicepreședintele AEP Zsombor Vajda, dar acesta nu a răspuns la telefon. Și nici la întrebările trimise pe sms și whatsapp. Cumnata șefului AEP, angajată la vice Pe lângă afacerile nedeclarate în care este implicat, vicepreședinte Zsombor Vajda este cel care a angajat-o la cabinetul său de demnitar pe Carmen Mihaela Miningeș, cumnata președintelui AEP, Constantin Florin Mitulețu Buică. Aceasta a depus prima declarație de avere în calitate de consilieră a lui Vajda în mai 2021. Citește și: Mitulețu-Buică, șeful AEP (judecat pentru corupție, plagiator și acum acuzat și de conflict de interese), se poartă ca o zână: se laudă cu date publice despre partide Legat de această angajare controversată, Agenția Națională de Integritate l-a dat pe Constantin Florin Mitulețu Buică pe mâna Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție. Motivul? Există indicii reveritoare la săvârșirea de către Constantin Florin Mitulețu Buică „a infracţiunii de folosire a funcției pentru favorizarea unor persoane prevăzută de art. 301 din Codul Penal, întrucât, în exercitarea atribuțiilor de Președinte al Autorității Electorale Permanente a emis, aprobat și semnat un număr de 9 acte materiale prin care s-a obținut un folos patrimonial pentru cumnata acestuia, care a fost încadrată la Cabinetul Vicepreședintelui Autorității Electorale Permanente pe funcția de consilier”. Dar vicepreședintele Zsombor Vajda a scăpat basma curată din această afacere controversată care poate duce la demiterea șefului său. Președintele AEP Buică a emis ordinul de angajare Contactat de către Defapt.ro, președintele AEP Constantin Florin Mitulețu Buică a declarat pentru Defapt.ro că Miningeș „a fost angajată la cabinetul demnitarului vicepreședintelui al Autorității. Al domnului Vajda. Am aprobat după ce a venit propunerea din partea demnitarului (vicepreședintele Zsombor Vajda – n.r.). Președintele Autorității a aprobat emiterea ordinului, contractul de muncă și toate actele subsecvente (...) Cumnata mea a fost încadrată la cabinetul demnitarului pe perioadă determinată”. Întrebat dacă vicepreședintele Vajda are voie să reprezinte în paralel diverse societăți comerciale, președintele Constantin Florin Mitulețu Buică a făcut un pas în spate: „Nu aș putea să vă spun pentru că nu cunosc acest lucru. Nu m-a interesat și nu mă interesează lucrurile acestea despre ceilalți colegi.”.

EXCLUSIV Zsombor Vajda, vicele AEP, face afaceri cu CNAIR printr-o firmă nedeclarată. Vajda este complice la conflictul de interese al șefului, Mitulețu Buică, care și-a angajat cumnata la AEP
Mitulețu-Buică, șeful AEP (judecat pentru corupție, plagiator și acum acuzat și de conflict de interese), se poartă ca o zână: se laudă cu date publice despre partide
Politică

Mitulețu-Buică, șeful AEP (judecat pentru corupție, plagiator și acum acuzat și de conflict de interese), se poartă ca o zână: se laudă cu date publice despre partide

Șeful AEP are tupeu: se laudă. Autoritatea Electorală Permanentă a anunţat, luni, că în perioada 2019-2022 a facilitat accesul la date prin publicarea succesivă pe site-ul instituţiei şi pe pagina de internet www.finantarepartide.ro a tuturor informaţiilor de interes public. USR îi cere demisia șefului AEP. Șeful AEP are tupeu: se laudă Într-un comunicat de presă, AEP informează că a publicat pe site-ul www.finantarepartide.ro, la secţiunea "Acasă", documentul intitulat "Situaţia sancţiunilor aplicate formaţiunilor politice în anul 2022, cu ocazia misiunilor de control referitoare la respectarea prevederilor legale privind veniturile şi cheltuielile înregistrate de formaţiunile politice în 2021". "Menţionăm că documentul în discuţie conţine informaţii referitoare la sancţiunile aplicate formaţiunilor politice existente la 31.12.2021, conform datelor înscrise în Registrul partidelor politice gestionat la nivelul Tribunalului Bucureşti, informaţii extrase din Registrul fiscal al partidelor politice, gestionat la nivelul Autorităţii Electorale Permanente, potrivit dispoziţiilor art. 60 alin. (1) din Legea nr. 334/2006 privind finanţarea activităţii partidelor politice şi a campaniilor electorale, republicată, cu modificările şi completările ulterioare", precizează comunicatul AEP. Mitulețu-Buică vrea medalie pentru că merge la serviciu Totodată, AEP reaminteşte tuturor persoanelor interesate că, începând cu anul 2019, Autoritatea Electorală Permanentă a întreprins toate demersurile necesare în vederea desfăşurării activităţilor de control în deplină concordanţă cu dispoziţiile legale în vigoare, reuşind şi de această dată verificarea tuturor formaţiunilor politice existente în Registrul partidelor politice gestionat la nivelul Tribunalului Bucureşti, realizând în proporţie de 100% obiectivele cuprinse în Planul activităţilor de control al finanţării partidelor politice şi a campaniilor electorale în anul 2022. "Începând cu anul 2019, pe pagina de internet www.finantarepartide.ro au fost publicate toate informaţiile ce decurg din activitatea de control, respectiv Rapoartele sintetice documentelor de control şi de sancţionare, precum şi Listele cu privire la sancţiunile aplicate. În consecinţă, subliniem că, prin acţiunile iniţiate în perioada 2019-2022, Autoritatea Electorală Permanentă a facilitat accesul la date prin publicarea succesivă pe site-ul instituţiei şi pe pagina de internet www.finantarepartide.ro a tuturor informaţiilor de interes public", a transmis AEP. Procedură de demitere Purtătorul de cuvânt al USR, Ionuţ Moşteanu, anunţă că a depus o solicitare către Biroul Permanent al Camerei Deputaţilor pentru convocarea comisiilor juridice reunite şi demiterea preşedintelui Autorităţii Electorale Permanente, Constantin Mituleţu Buică. "Am depus astăzi o solicitare către Biroul Permanent al Camerei Deputaţilor pentru convocarea comisiilor juridice reunite şi demiterea preşedintelui AEP, Constantin Mituleţu Buică, acuzat de ANI că şi-a angajat cumnata în instituţie. Nu am nicio speranţă că îşi va demisia, aşa că începem procedura parlamentară de demitere. Constantin Mituleţu Buică nu este la primul dosar. Este deja trimis în judecată pentru abuz în serviciu. Tot el are o decizie oficială de plagiat din partea CNATDCU. Incompatibilitate, corupţie şi plagiat. E prea mult. Trebuie să plece", scrie Ionuţ Moşteanu, pe Facebook. Citește și: Soclul medicului Musta s-a făcut țăndări: trimis în judecată de DNA, acum găsit și de ANI în conflict de interese – bani publici către propria firmă Agenţia Naţională de Integritate (ANI) a sesizat Parchetul General în cazul preşedintelui Autorităţii Electorale Permanente, Constantin Mituleţu Buică, pe motiv că şi-ar fi angajat nelegal cumnata în funcţia de consilier la cabinetul vicepreşedintelui AEP. În noiembrie 2021, Constantin Mituleţu Buică a fost trimis în judecată pentru comiterea în concurs a trei infracţiuni de abuz în serviciu, într-un dosar în care este acuzat că a făcut presiuni ca doi directori din AEP să părăsească instituţia şi ar fi blocat mai multe posturi din cadrul AEP şi nu a organizat concursuri pentru ocuparea lor.

La rectificare, Guvernul a dat cinci milioane de euro partidelor - Europa Liberă. Banii din 2021, atât de mulți încât jumătate nu au fost cheltuiți. Destinația subvenției: presa
Eveniment

La rectificare, Guvernul a dat cinci milioane de euro partidelor - Europa Liberă. Banii din 2021, atât de mulți încât jumătate nu au fost cheltuiți. Destinația subvenției: presa

La rectificarea bugetară, Guvernul a mai dat cinci milioane de euro partidelor care beneficază de această subvenție, arată site-ul Europa Liberă România. Partidele primesc această subvenție prin intermediul Autorității Electorale Permanente (AEP). Datele din primele șase luni ale anului 2022 arată că, de exemplu PSD și PNL au cheltuit puțin sub 75% din subvenție pentru presă. La USR, procentul este de doar 13% din cele 21 de milioane de lei primiți, dar 34% din banii se duc pe cheltuieli de personal. Guvernul a mai dat cinci milioane de euro partidelor Pe site-ul ministerului de Finanțe, anexa 2 a proiectului de ordonanță cu privire la rectificarea bugetului de stat pe anul 2022 arată că AEP va beneficia de credite bugetare suplimentare de 24,289 milioane de lei (circa cinci milioane de euro) și 45 de milioane de lei - credite de angajament. Nota de fundamentare a ordonanței nu conține nici o referire la motivul pentru care bugetul AEP a fost majorat. Ordonanța privind rectificarea bugetară a fost adoptată în ședința de guvern de miercuri, dar până la ora redactării acestui articol ea nu a fost publicată în Monitorul Oficial. Bugetul AEP votat inițial era de 234 de milioane de lei, pentru 2022. Însă Europa Liberă a întrebat Guvernul, care a confirmat că banii sunt „pentru susținerea activității partidelor politice”. De fapt, doar șase partide, cu reprezentare parlamentară și locală, au acces la subvenție: PSD, PNL, USR, AUR, PMP și Pro România. Europa Liberă scrie că „partidele au cheltuit anul trecut doar jumătate din suma încasată ca subvenție la buget, iar peste 122 de milioane de lei au rămas în vistieria de partid”. Citește și: Bloomberg, reportaj la Cincu, unde francezii construiesc o bază NATO: „E greu să convingi localnicii să vândă două vaci, să renoveze două camere și să câștige mai mulți bani” O analiză publicată de AEP arată că nici în acest an cei șase beneficiari ai subvenției nu reușescă să cheltuie banii alocați. PSD a cheltuit circa 75% din subvenția de 48 de milioane de lei, iar PNL și USR puțin peste jumătate. Trezorierul PSD, casă și vacanțe pe banii din subvenție La 1 iulie 2021, fostul trezorier al PSD Mircea Drăghici a fost condamnat la 5 ani de închisoare. Decizia este definitivă. Procurorii DNA l-au acuzat pe Drăghici că, în calitate de trezorier al PSD, şi-ar fi însuşit 380.000 de euro din subvențiile primite de partid pentru a-și cumpăra o casă. În iunie 2022, el a recunoscut că a folosit banii de la partid pentru vacanțe exotice, așa că a fost trimis din nou în judecată. El fost în vacanțe în Bali, Singapore, Emiratele Arabe, Punta Cana (Republica Dominicană), Cipru, Sardinia (Italia), Tenerife (Spania), Algarve (Portugalia) și Mamaia, pe banii partidului, cu familia lărgită: fiicele, soția, chiar și fosta soție, soacra, fratele, sora, cumnații, chiar și cu vecinii și copiii acestora.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră