Adolescenții care dorm mai mult și se culcă devreme au o minte mai ageră, arată un nou studiu
Efectele somnului lung asupra creierului adolescenților. Adolescenții care merg la culcare mai devreme și dorm mai mult decât colegii lor obțin scoruri mai bune la testele cognitive și demonstrează abilități mentale mai dezvoltate, potrivit unui studiu recent realizat pe un eșantion de peste 3.000 de tineri. Efectele somnului lung asupra creierului adolescenților Rezultatele arată că aceia care adorm cel mai devreme, dorm cel mai mult și au cea mai mică frecvență cardiacă în timpul somnului excelează la teste de vocabular, citire, rezolvare de probleme și alte sarcini cognitive. Citește și: Dezmăț cu salariile la Autoritatea Aeronautică Civilă, plus creșterea numărului de angajați cu 10%: salariile cresc cu 13%, veniturile - cu sub 3% Cercetătorii se așteptau ca adolescenții cu obiceiuri sănătoase de somn să obțină rezultate mai bune, însă au fost surprinși de faptul că și cele mai mici diferențe în durata somnului influențează considerabil performanțele cognitive. „Credem că somnul este cel care determină abilitățile cognitive mai bune, în parte pentru că în timpul somnului ne consolidăm amintirile,” a declarat, pentru The Guardian, Barbara Sahakian, profesor de neuropsihologie clinică la Universitatea din Cambridge. Adolescența, perioadă critică pentru dezvoltarea creierului Deși de multă vreme se știe că odihna este esențială pentru performanța mentală, cercetătorii continuă să exploreze ce se întâmplă în adolescență, atunci când dezvoltarea cerebrală accelerează, iar durata somnului tinde să scadă. Echipa lui Sahakian, alături de cercetători de la Universitatea Fudan din Shanghai, a analizat datele din cadrul celui mai amplu studiu american pe termen lung privind dezvoltarea cerebrală și sănătatea copiilor, „Adolescent Brain Cognitive Development Study”. Tinerii au fost împărțiți în trei categorii în funcție de obiceiurile lor de somn: Grupul 1 (39%): se culcă târziu și se trezesc devreme – în medie, 7 ore și 10 minute de somn pe noapte. Grupul 2 (24%): în medie, 7 ore și 21 de minute de somn. Grupul 3 (37%): merg la culcare devreme, dorm cel mai mult (aproximativ 7 ore și 25 de minute) și au cele mai scăzute ritmuri cardiace în somn. Testele cognitive au arătat un avantaj clar pentru cei din grupul 3, urmați de grupul 2, în timp ce grupul 1 a avut cele mai slabe rezultate. Scanările cerebrale au confirmat că tinerii din grupul 3 aveau cele mai mari volume cerebrale și cele mai bune funcții ale creierului. Barbara Sahakian a subliniat că „este surprinzător că diferențele minore de somn pot avea un impact atât de mare”, explicând că efectele se acumulează în timp. Pentru adolescenții care vor să-și îmbunătățească somnul și performanțele mentale, Sahakian recomandă activitate fizică regulată și evitarea utilizării telefonului și a calculatorului seara târziu. Specialiștii avertizează asupra efectelor "jet lagului social" Colin Espie, profesor de medicină a somnului la Universitatea Oxford, a explicat că dependența creierului uman de somn este accentuată în perioada adolescenței. Acesta avertizează că lipsa somnului în timpul săptămânii, combinată cu recuperarea în weekend, creează un dezechilibru cunoscut drept „jet lag social”. Espie a subliniat nevoia ca societatea să acorde o mai mare importanță igienei somnului, inclusiv prin introducerea educației despre somn în programa școlară.
