vineri 05 decembrie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Etichetă: acord

70 articole
Internațional

Putin a respins acordul cu Ucraina

Putin a respins acordul cu Ucraina. Dmitri Kozak, principalul emisar al lui Vladimir Putin pentru Ucraina i-ar fi spus liderului rus, la începutul invaziei, că ar fi ajuns la un acord provizoriu cu Kievul. Înțelegerea ar fi satisfăcut cererea Rusiei ca Ucraina să rămână în afara NATO. Putin a respins acordul cu Ucraina Putin, însă, ar fi respins acordul și a continuat campania militară, au declarat pentru Reuters trei apropiați ai conducerii de la Kremlin. În ciuda faptului că a fi susținut anterior negocierile, Putin ar fi spus clar, atunci când i-ar fi fost prezentat acordul obținut de Kozak, că aceste concesii negociate de consilierul său nu ar fi mers suficient de departe și că și-ar fi extins obiectivele pentru a include anexarea unor porțiuni de teritoriu ucrainean, au declarat sursele Reuters. Astfel, acordul a fost abandonat. Întrebat despre informațiile Reuters, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a declarat: „Acest lucru nu are absolut nicio legătură cu realitatea. Nu s-a întâmplat niciodată așa ceva. Este o informație absolut incorectă". Kozak nu a răspuns la solicitările Reuters de a comenta, trimise prin intermediul Kremlinului. Kievul răspunde criptic Mykhailo Podolyak, un consilier al președintelui ucrainean, a declarat că Rusia a folosit negocierile ca o perdea de fum pentru a pregăti invazia sa, dar nu a răspuns la întrebări privind fondul discuțiilor și nici nu a confirmat că s-a ajuns la un acord preliminar. „Astăzi, înțelegem clar că partea rusă nu a fost niciodată interesată de o soluționare pașnică", a declarat Podolyak. Chiar dacă Putin ar fi consimțit la planul lui Kozak, rămâne incert dacă războiul s-ar fi încheiat. Reuters precizează nu a putut verifica în mod independent dacă președintele ucrainean Volodimir Zelenski sau oficiali de rang înalt din guvernul său s-au angajat în acest acord. Unde e acum Kozak? Kozak, în vârstă de 63 de ani, a fost un locotenent loial lui Putin încă de când a lucrat cu acesta în anii '90 la primăria din Sankt Petersburg. Kozak era bine plasat pentru a negocia un acord de pace, deoarece, începând din 2020, Putin l-a însărcinat să poarte discuții cu omologii ucraineni cu privire la regiunea Donbas din estul Ucrainei, care a fost controlată de separatiștii susținuți de Rusia după 2014. După ce a condus delegația rusă în discuțiile cu oficialii ucraineni de la Berlin din 10 februarie - intermediate de Franța și Germania - Kozak a declarat într-o conferință de presă nocturnă că ultima rundă a acestor negocieri s-a încheiat fără un progres. Citește și: Putin începe să se confrunte cu „protestul patriotic” al „uliilor”: este contestat, uneori virulent, chiar în Rusia, de naționaliști și susținători ai invadării Ucrainei La șase luni de la începutul războiului, Kozak rămâne în funcția de adjunct al șefului de cabinet al Kremlinului. Dar el nu se mai ocupă de dosarul ucrainean, potrivit a șase dintre sursele care au vorbit cu Reuters. „Din câte văd, Kozak nu mai este nicăieri", a declarat una dintre cele șase, o sursă apropiată de conducerea separatistă din estul Ucrainei.

Putin a respins acordul cu Ucraina (sursa: kremlin.ru)
Franța va ajuta România să crească eficiența portului Galați, sporind exporturile ucrainene de grâne Foto: Observator News
Politică

Franța va ajuta România să crească eficiența

Franța va ajuta România să crească eficiența portului Galați, sporind exporturile ucrainene de grâne. Potrivit unui acord semnat azi, Franța și România vor coopera la dezvoltarea unui proiect care să crească eficiența portului Galați, la echiparea punctelor de frontieră din nordul României, precum și la creșterea capacităților de stocare a grânelor în portul Constanța. Franța va ajuta România să crească eficiența portului Galați În comunicatul de după semnarea acordului, se subliniază că România și Franța vor elabora „o strategie pe termen mediu pentru dezvoltarea coridoarelor care leagă România și Ucraina, inclusiv cele care traversează Republica Moldova”. „Acest acord va permite Ucrainei să exporte mai multe cereale în Europa și în țările în curs de dezvoltare, în special în Marea Mediterană”, a declarat după semnarea documentului, ministrul delegat francez pentru transporturi, Clément Beaune. France, Romania to agree deal to boost Ukrainian grain exports, transport minister says https://t.co/r3p2nzkk8l pic.twitter.com/CnKqOIhhSj— Reuters (@Reuters) September 11, 2022 De la 1 august până acum, din Ucraina au ieșit peste 2,3 de milioane de tone de produse agricole. 4% din acestea au ajuns în România. Linia ferată cu ecartament larg din Portul Galaţi a fost redeschisă în iulie. Citește și: Explicații pentru dezastrul rusesc: moralul este la pământ. Echipamente din al doilea război mondial, hrana proastă, salariile întârzie, degerături – iarna, iar vara îi atacă țânțarii Avantajele redeschiderii liniei cu ecartament larg sunt: reluarea, după 22 de ani, a transportului de marfă prin punctul feroviar de frontieră cu Republica Moldova (CFM), trenurile încărcate cu cereale din Ucraina (via Republica Moldova) ajung acum direct în Portul Galaţi; vagoanele cu cereale sunt preluate din grupa Galaţi Largă Ana (A) direct de un operator de marfă, până în Siloz; silozul are capacitate de depozitare de 25.000 de tone.

UE - Ucraina: misiune de asistenţă militară (sursa: Facebook/General Staff of the Armed Forces of Ukraine)
Internațional

UE - Ucraina: misiune de asistenţă militară

UE - Ucraina: misiune de asistenţă militară. Miniştrii Apărării din Uniunea Europeană au ajuns la un acord pentru a începe demersurile necesare pentru crearea unei misiuni de asistenţă militară pentru Ucraina, a afirmat marţi Înaltul Reprezentant al UE pentru Afaceri Externe şi Politica de Securitate, Josep Borrell, potrivit Reuters şi AFP. UE - Ucraina: misiune de asistenţă militară "Nu este vorba doar de război, ci şi de modul în care este el purtat, de instruirea militarilor", a declarat Borrell presei după o reuniune informală a miniştrilor europeni ai apărării la Praga, Cehia deţinând preşedinţia semestrială a Consiliului UE. "Există multe iniţiative de instruire, însă nevoile sunt enorme şi trebuie să asigurăm coerenţa acestor eforturi", a afirmat el. "Pot spune că toate statele membre sunt de acord în mod clar asupra acestui lucru şi asupra începerii demersurilor necesare pentru a defini parametrii pentru o misiune de asistenţă militară a UE pentru Ucraina", a mai spus şeful diplomaţiei europene. "Trebuie să fim rapizi şi ambiţioşi" Borrell, care a organizat reuniunea de marţi alături de preşedinţia cehă a Consiliului UE, a propus această iniţiativă săptămâna trecută. Au fost divulgate puţine detalii, însă, potrivit lui Borrell, soldaţi ucraineni, care luptă împotriva invaziei ruse, ar putea fi instruiţi în statele membre ale UE. Citește și: Moscova se grăbește să catalogheze contraofensiva ucraineană în Herson drept „eșec lamentabil”. De fapt, forțele ruse au pierderi grele "Este clar că trebuie să fim rapizi şi ambiţioşi", a declarat Înaltul Reprezentant al UE pentru Afaceri Externe şi Politica de Securitate. Însă, înainte de întâlnire, unii miniştri au fost mai puţin optimişti. Îndoieli din partea Austriei și Luxemburgului "Rămâne de văzut dacă acesta este cel mai bun mod de a ajuta. Nu sunt atât de sigur", a declarat ministrul luxemburghez al apărării, François Bausch. "Poate că acest lucru s-ar putea face mai rapid şi mai uşor la nivel bilateral, sub coordonarea UE", a spus el. Ministrul austriac, Klaudia Tanner, a exprimat îngrijorări similare. "Prima chestiune este să se clarifice dacă o astfel de misiune poate fi cu adevărat creată", a precizat ea, adăugând că misiuni similare au fost desfăşurate în afara UE. "Din punctul nostru de vedere, numeroase chestiuni rămân fără răspuns", a declarat Klaudia Tanner. Olanda și Slovacia, favorabile planului Favorabil proiectului, ministrul slovac, Jaroslav Nad, a precizat că ţara sa este gata să găzduiască astfel de antrenamente. "Cred că vom găsi o soluţie", a declarat el. Ministrul olandez, Kajsa Ollongren, a subliniat că ţara sa "va răspunde favorabil" planului lui Borrell. "Instruim deja soldaţi ucraineni în Olanda", a insistat ea, evidenţiind de asemenea şi o colaborare cu Germania pentru instruirea în deminare. La 24 februarie, Rusia a declanşat o agresiune militară nejustificată şi neprovocată împotriva Ucrainei. Moscova susţine că este vorba despre o ''operaţiune militară specială de denazificare'' a ţării vecine şi de protejare a comunităţii rusofone din estul Ucrainei. Pentru a se putea apăra, Ucraina se bazează în prezent mai ales pe livrările de armament greu dinspre Occident.

Rușii neagă că au atacat Odesa (sursa: ukrinform.net)
Internațional

Rușii neagă că au atacat Odesa

Rușii neagă că au atacat Odesa. Rusia a respins sâmbătă orice implicare în loviturile asupra portului ucrainean Odesa, a declarat ministrul turc al apărării, Hulusi Akar. Rușii neagă că au atacat Odesa "Ruşii ne-au spus că nu au avut absolut nimic de-a face cu atacul şi că îl analizează foarte atent", a declarat Akar, la o zi după ce Kievul şi Moscova au semnat la Istanbul un acord de reluare a exporturilor de cereale ucrainene blocate de război. Atacul asupra portului din Odesa a fost anunţat de armata ucraineană, care l-a atribuit Rusiei. "Inamicul a atacat portul comercial Odesa cu rachete de croazieră Kalibr. Două rachete au fost doborâte de apărarea antiaeriană, două au lovit infrastructura portului", a anunţat Comandamentul Operaţional Sud pe reţeaua Telegram. Ucraina: Putin "a scuipat" pe ONU Lovind cu rachete portul Odesa, preşedintele rus a "scuipat în faţa secretarului general al ONU, Antonio Guterres, şi a preşedintelui turc Recep (Tayyip) Erdogan, care au depus eforturi uriaşe pentru a ajunge la acest acord", a declarat purtătorul de cuvânt al Ministerului de Externe, Oleg Nikolenko. Ucraina a prevenit de asemenea că Rusia îşi va asuma "întreaga răspundere" a eşecului acordului privitor la exportul de cereale. "Inamicul a atacat portul comercial Odesa cu rachete de croazieră Kalibr. Două rachete au fost doborâte de apărarea antiaeriană, două au lovit infrastructura portului", a anunţat sâmbătă Comandamentul Operaţional Sud pe reţeaua Telegram. Acordurile de la Istanbul Ucraina şi Rusia au semnat vineri, la Istanbul, două acorduri separate cu Turcia şi ONU privind exportul de cereale ucrainene şi de produse agricole prin Marea Neagră. Kievul şi Moscova au semnat două texte identice, dar separate, la solicitarea Ucrainei, care a refuzat să parafeze orice document împreună cu Rusia. Acest acord, aprig negociat din aprilie la iniţiativa lui Antonio Guterres, va uşura situaţia ţărilor dependente de pieţele rusă şi ucraineană, care reprezintă împreună 30% din piaţa mondială de cereale. În termenii acestui acord, "culoare securizate" vor permite circulaţia navelor de mărfuri în Marea Neagră, pe care "cele două părţi s-au angajat să nu le atace", a precizat un responsabil al ONU sub acoperirea anonimatului. Oficiali ONU citaţi de Reuters au declarat presei vineri că acordul ar urma să fie deplin operaţional în câteva săptămâni. Patru luni pentru 25 de milioane de tone de cereale Negociatorii au renunţat la curăţarea Mării Negre de mine, instalate în special de ucraineni pentru a-şi proteja ţărmurile. "Deminarea ar fi luat prea mult timp", a justificat ONU, care a precizat că "piloţi ucraineni" vor deschide calea cargourilor în apele teritoriale. Ucraina a indicat că exporturile sale vor începe în trei porturi - Odesa, Pivdeni şi Ciornomorsk - şi că speră să le crească numărul pe viitor. Citește și: Orbán Viktor, discurs pro-rus în România, la Băile Tușnad, parcă scris la Kremlin: Occidentul a greșit, Ucraina nu va câștiga războiul cu armament american, Lavrov are dreptate Acordul va fi valabil timp de "120 de zile", respectiv patru luni, timp în care pot fi transportate cele circa 25 de milioane de tone din silozurile ucrainene înaintea strângerii noii recolte. Un centru de coordonare comun (CCC) urmează a fi deschis în acest weekend la Istanbul împreună cu reprezentanţi ai tuturor părţilor şi ai ONU.

Putin câștigă timp cu cereale ucrainene (sursa: Shutterstock/Elena Larina)
Internațional

Putin câștigă timp cu cereale ucrainene

Putin câștigă timp cu cereale ucrainene. Rusia şi Ucraina vor semna vineri după-amiază, la Istanbul, un acord referitor la exporturile de cereale, a anunţat joi seară preşedinţia turcă, transmite AFP. Preşedintele turc Recep Tayyip Erdogan şi secretarul general al ONU, Antonio Guterres, precum şi reprezentanţi ai Rusiei şi Ucrainei vor participa la ceremonia de semnare, care va avea loc la ora 13.30 GMT la palatul Dolmabahçe din Istanbul, a adăugat sursa citată. Putin câștigă timp cu cereale ucrainene Acordul ar trebui să permită o ieşire prin Marea Neagră a cerealelor ucrainene blocate de război şi o reducere a barierelor la exporturile de grâne şi îngrăşăminte ruseşti. La New York, purtătorul de cuvânt adjunct al ONU, Farhan Haq, a anunţat că Antonio Guterres şi cei doi negociatori ai săi sunt aşteptaţi iminent la Istanbul. "Secretarul general va merge în această seară (joi) la Istanbul, în cadrul eforturilor de a asigura un acces mondial complet la produsele alimentare ucrainene şi la alimente şi îngrăşăminte ruseşti", a spus el. Trei porturi pentru export Exporturile de cereale blocate în Ucraina din cauza invaziei ruse vor fi reluate din trei porturi de la Marea Neagră în caz de acord negociat între Kiev şi Moscova, a anunţat joi un membru al delegaţiei ucrainene, relatează AFP. "Exporturile vor avea loc din trei porturi: Odesa, Pivdeni şi Cernomorsk. Sperăm că pe viitor vom putea să extindem" livrările şi în alte locuri, le-a spus jurnaliştilor deputatul ucrainean Rustem Umerov. Potrivit lui, securitatea convoaielor va fi asigurată de un grup de supraveghere al ONU cu sediul la Istanbul iar navele ruseşti nu vor fi autorizate să pătrundă în apele ucrainene, dacă acest acord va fi confirmat. Miza: 25 de milioane de tone de cereale "Nu avem încredere în ei, chiar dacă semnează un acord cu ONU", a dat el asigurări. Până la 25 de milioane de tone de cereale sunt blocate în porturile ucrainene, ameninţate de flota rusă şi de minele marine pe care Kievul le-a amplasat pentru a împiedica un atac naval al Moscovei. Citește și: România, locul 16 în clasamentul celor mai puternice pașapoarte din lume. Aproape toate celelalte țări estice sunt înaintea noastră Ankara a anunţat joi că speră într-un acord privind exporturile de cereale ucrainene "în zilele următoare" dacă occidentalii răspund la cererile Rusiei de a ridica o parte din restricţii vizând propriile sale exporturi de cereale. Ministrul rus al afacerilor externe, Serghei Lavrov, a acuzat miercuri Ucraina că blochează discuţiile.

Rusia cheamă SUA la masa discuțiilor (sursa: TASS.com/ Dmitri Peskov)
Internațional

Rusia cheamă SUA la masa discuțiilor

Rusia cheamă SUA la masa discuțiilor. Rusia și Statele Unite trebuie să discute prelungirea tratatului de reducere a armelor nucleare START, a declarat purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov. Peskov a declarat că discuțiile privind prelungirea ar fi trebuit să înceapă deja, deoarece această chestiune este importantă pentru securitatea globală. Discuțiile de orice fel dintre SUA și Rusia au fost tensionate în urma invaziei Rusiei în Ucraina. Rusia cheamă SUA la masa discuțiilor "Acesta este un subiect care nu poate fi evitat", a declarat Peskov într-un interviu acordat joi agenției ruse de știri de stat RIA Novosti. "Această discuție este importantă nu doar pentru popoarele celor două țări, ci și pentru întreaga lume, pentru securitatea globală", a adăugat el. Biden i-a trimis lui Zelenski arme de încă un miliard de dolari, în special piese de artilerie şi obuze, precum şi rachete anti-navă. Macron și Scholz ajută mai degrabă din vorbe SUA și Rusia au convenit anterior să prelungească până la 4 februarie 2026 tratatul istoric New START, care limitează numărul de arme strategice ofensive pe care ambele țări le pot avea, până la 4 februarie 2026. Acordul istoric a fost semnat pentru prima dată pentru o perioadă de 10 ani de către fostul președinte american Barack Obama și fostul președinte rus Dmitri Medvedev în 2010. Acesta este ultimul tratat dintre SUA și Rusia care impune limite privind creșterea celor mai mari două arsenale nucleare din lume, după ce SUA s-au retras dintr-un acord separat de control al armelor nucleare cu Rusia, Tratatul privind forțele nucleare cu rază intermediară de acțiune (INF), sub administrația Trump, în 2019, potrivit CNN.

Serbia va semna un nou acord cu Gazprom (sursa: Facebook/Aleksandar Vučić)
Internațional

Serbia va semna un nou acord cu Gazprom

Serbia va semna un nou acord cu Gazprom. Președintele Serbiei, Aleksandar Vucic, a anunțat că țara sa va avea un acord pe trei ani cu Rusia în domeniul gazelor naturale, calificând acest acord drept "avantajos" pentru țara sa. Liderul sârb a declarat că va semna un alt acord pe trei ani cu Gazprom, după ce actualul contract de gaze pe 10 ani expiră luni. Serbia va semna un nou acord cu Gazprom Acesta este fără îndoială cel mai ieftin preț din toată Europa. Ceea ce am convenit cu președintele rus este foarte avantajos pentru Serbia, așa că vom semna un alt contract, prima parte, care este un contract pe trei ani", a declarat Vucic. Citește și: Uniunea Europeană, incapabilă să se pună de acord în legătură cu un embargo asupra petrolului rusesc. Orban Viktor, calul troian al lui Putin în blocul comunitar Duminică, Putin și Vucic au discutat despre livrările de gaze naturale către țara balcanică, potrivit RIA Novosti, agenția de știri de stat rusă, care a citat Kremlinul spunând că Rusia a fost de acord să "continue să furnizeze gaze naturale neîntrerupte Serbiei", potrivit CNN. Serbia nu este membră a Uniunii Europene sau a NATO. Este aproape în întregime dependentă de gazul rusesc, în timp ce armata sa menține legături cu armata rusă. Deși țara a sprijinit două rezoluții ale Națiunilor Unite care condamnă invazia Rusiei în Ucraina, a refuzat să impună sancțiuni împotriva Moscovei.

UE, acord pe DSA, reglementare online (sursa: Twitter/Thierry Breton)
Internațional

UE, acord pe DSA, reglementare online

UE, acord pe DSA, reglementare online. Statele membre ale UE, Comisia şi Parlamentul au finalizat sâmbătă o nouă legislaţie care va permite să se lupte mai bine împotriva derivelor pe internet, cum ar fi discursurile instigatoare la ură, campaniile de dezinformare sau vânzarea de produse contrafăcute, notează AFP. UE, acord pe DSA, reglementare online După mai multe luni de negocieri, s-a ajuns la un "acord" între instituţiile europene cu privire la "Regulamentul privind serviciile digitale" (Digital Services Act - DSA) care va impune marilor platforme, precum Facebook (Meta) sau Amazon, să elimine mai bine conţinutul online ilegal şi periculos, a anunţat pe Twitter comisarul european pentru piaţa internă, Thierry Breton, iniţiatorul proiectului împreună cu colega sa de la Concurenţă, Margrethe Vestager. "Acest acord este istoric", a salutat imediat preşedinta Comisiei, Ursula von der Leyen, "noile noastre reguli vor proteja utilizatorii online, vor asigura libertatea de exprimare şi oportunităţi pentru întreprinderi". O premieră mondială "DSA este o premieră mondială în ceea ce priveşte reglementarea digitală", a subliniat Consiliul UE, care reprezintă cele 27 de state membre, într-un comunicat. Textul "tocmai a consacrat principiul că ceea ce este ilegal offline trebuie să fie ilegal şi online. Acesta urmăreşte să protejeze spaţiul digital împotriva difuzării de conţinut ilegal şi să garanteze protecţia drepturilor fundamentale ale utilizatorilor", potrivit sursei. Citește și: Ucraina lasă să se înțeleagă, prin ministrul de Externe Kuleba, că a fost ajutată militar în mod „inteligent” de România: Ne deranjează doar ipocrizia, dar nu e cazul României Regulamentul privind serviciile digitale este una dintre cele două părţi ale unui plan de anvergură prezentat în decembrie 2020 de executivul european. Prima parte, regulamentul pieţelor digitale (Digital Markets Act, DMA), care abordează practicile anticoncurenţiale, a fost încheiată la sfârşitul lunii martie. Campaniile de ură online au ucis oameni DSA, la rândul său, actualizează directiva de comerţ electronic, născută acum 20 de ani, când platformele gigantice erau încă embrionare. Obiectiv: să pună capăt exceselor reţelelor sociale care au ajuns deseori pe prima pagină a publicaţiilor: asasinarea profesorului de istorie Samuel Paty în Franţa după o campanie de ură în octombrie 2020, atacul manifestanţilor asupra Capitoliului SUA în ianuarie 2021, în parte planificat pe Facebook şi Twitter. Partea întunecată a internetului se referă şi la platformele de vânzare invadate cu produse contrafăcute sau defecte, care pot fi periculoase, cum ar fi jucăriile pentru copii care nu respectă standardele de siguranţă. Noi obligații pentru platformele foarte mari Noul regulament stabileşte obligaţia de a elimina "prompt" orice conţinut ilegal (conform legilor naţionale şi europene) de îndată ce o platformă ia cunoştinţă de acesta. Constrânge reţelele sociale să suspende utilizatorii care încalcă "frecvent" legea. DSA va solicita site-urilor de comerţ electronic să verifice identitatea furnizorilor lor înainte de a le oferi produsele. În centrul proiectului, noi obligaţii impuse "platformelor foarte mari", cele cu "peste 45 de milioane de utilizatori activi" în UE, adică aproximativ douăzeci de companii, a căror listă rămâne de stabilit, dar care va include Gafam (Google, Apple, Facebook, Amazon, Microsoft), precum şi Twitter şi probabil TikTok, Zalando sau Booking. Agresiunea rusă din Ucraina a grăbit lucrurile Aceşti jucători vor trebui să evalueze riscurile asociate cu utilizarea serviciilor lor şi să pună în aplicare mijloacele adecvate pentru a elimina conţinutul problematic. Li se va impune o transparenţă sporită asupra datelor şi algoritmilor de recomandare. Ei vor fi auditaţi o dată pe an de organisme independente şi plasaţi sub supravegherea Comisiei Europene care poate aplica amenzi de până la 6% din vânzările lor anuale în cazul unor încălcări repetate. "În contextul agresiunii ruse din Ucraina şi al consecinţelor speciale privind manipularea informaţiilor online, a fost introdus un nou articol pentru a stabili un mecanism de reacţie în cazul unei crize", a indicat Consiliul European. Acest mecanism, activat prin decizie a Comisiei, va permite luarea de măsuri "proporţionale şi eficiente" împotriva platformelor foarte mari care ar contribui la răspândirea de informaţii false.

Kremlinul nu vrea să renunțe la arme nucleare (sursa: nationalworld.com)
Internațional

Kremlinul nu vrea să renunțe la arme nucleare

Kremlinul nu vrea să renunțe la arme nucleare. Rusia nu se va alătura primului acord de dezarmare nucleară din lume, a declarat joi ministrul de externe Serghei Lavrov la o reuniune a Consiliului de Securitate al ONU, relatează The Guardian. Kremlinul nu vrea să renunțe la arme nucleare Tratatul de interzicere a armelor nucleare a fost semnat de 56 de state membre ale ONU și ratificat de patru țări până în toamna anului trecut. Acesta va intra în vigoare după ce va fi ratificat de cel puțin 50 de membri ai ONU. Citește și: Efectul Putin: UE își construiește o armată, deși nu recunoaște. Prima brigadă, activă la finalul lui 2025. Borrell: Va interveni unde NATO nu poate sau nu vrea „Îmbrățișăm obiectivul de a construi o lume fără arme nucleare”, a declarat Lavrov la reuniunea Consiliului de Securitate al ONU privind neproliferarea de joi. „Cu toate acestea, pentru a realiza acest lucru, ar trebui evitate metodele unilaterale pe care se bazează acest tratat”. Nouă țări recunoscute sau despre care se crede că dețin arme nucleare, inclusiv SUA, Marea Britanie și Franța, au refuzat, de asemenea, să participe la negocierile privind tratatul din vara anului trecut. Cele trei puteri au emis o declarație comună în care au afirmat că „nu au luat parte la negocierea tratatului… și nu intenționează să semneze, să ratifice sau să devină vreodată parte la acesta”. Luând cuvântul joi la ONU, Lavrov a avertizat că tratatul „este susceptibil de a avea un efect destabilizator asupra regimului de neproliferare”. „De asemenea, el provoacă dezacorduri profunde între membrii comunității internaționale”.

Laura Kovesi, vizită extraordinară la Kiev (sursa: Facebook/Ірина Венедіктова)
Eveniment

Laura Kovesi, vizită extraordinară la Kiev

Laura Kovesi, vizită extraordinară la Kiev. Procurorul-șef european Laura Kӧvesi și procurorul european Juraj Novocký au mers, vineri, în Ucraina, unde s-au întâlnit cu procurorul general Iryna Venediktova. Laura Kovesi, vizită extraordinară la Kiev Parchetul European (EPPO) și Parchetul General al Ucrainei au semnat un acord de lucru, iar Kovesi le-a garantat sprijinul EPPO. Cele două părți au discutat și despre percheziția, arestarea și confiscarea averilor criminalilor de război, a transmis procurorul general pe pagina de Facebook. "Întreaga lume este martoră la suferința, disperarea și distrugerea pe care războiul lansat de Federația Rusă împotriva Ucrainei le provoacă milioanelor de compatrioți ai voștri. Suntem smeriți în fața exemplului dumneavoastră, a hotărârii parchetului ucrainean de a continua să lucreze sub asediu, bombardat, în pragul anihilării. Citește și: VIDEO Putin, discurs pe stadion la Moscova, acompaniat de staruri pop: Din dragoste creștină am intrat în Ucraina, să-i salvăm pe frații noștri din Donbas Suntem convinși că tenacitatea și curajul dumneavoastră se vor dovedi extrem de importante odată ce pacea va reveni în Ucraina. Investigațiile dumneavoastră privind crimele de război și crimele împotriva umanității comise în Ucraina vor fi esențiale pentru a pune în mișcare roțile justiției internaționale și pentru a permite începerea procesului de vindecare a națiunilor ucrainene și ruse", a transmis Kovesi în cadrul întâlnirii, conform comunicatului EPPO. Confiscarea averilor criminalilor de război Acordul de lucru semnat vineri pune fundamentul unei cooperări strânse pentru a proteja interesele financiare ale UE și ale Ucrainei și pentru a aduce în fața justiției toți suspecții sau inculpații de infracțiuni împotriva bugetului UE. În replică, procurorul general al Ucrainei, Iryna Venediktova, a transmis, pe Facebook: "Procurorul șef al UE Laura Kovesi a venit să ne sprijine în Ucraina. Ea este prima dintre oficialii Uniunii Europene care ne-a vizitat statul într-un război dificil. Am discutat despre interacțiunea Procuraturii UE cu forța de lucru a Biroului Procuraturii Generale pentru percheziția, arestarea și confiscarea averilor criminalilor de război. Trebuie să găsim tot ce aparține celor care susțin uciderea în masă a civililor. Proprietățile lor vor merge la refacerea statului și compensarea pierderilor fiecărui ucrainean. Ucraina, prima țară cu acord cu Parchetul European Am primit sprijin incontestabil din partea Laurei Kovesi și sunt sigură că împreună vom avea succes. Din prima zi, ea ne-a oferit ajutor și a garantat eforturi comune pentru a stopa agresiunea rusă. Procurorul-șef al UE crede sincer că Ucraina este acum fortăreața Europei. Astăzi am semnat și un acord de lucru privind cooperarea dintre Procuratura Generală și Parchetul European (EPPO). Ucraina este prima țară cu care Parchetul UE a încheiat un astfel de document. Procurorul-șef al Uniunii Europene a adus și o scrisoare de susținere a procurorilor ucraineni din partea colegilor cu EPPO. Frontul nostru juridic se consolidează și asta înseamnă că victoria justiției este inevitabilă", a scris Venediktova într-un mesaj pe Facebook, după vizita Laurei Codruța Kovesi.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră