vineri 19 decembrie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Categorie: Investigații

562 articole
Investigații

Liberalul Mircea Abrudean, dare de mită

Liberalul Mircea Abrudean, dare de mită. Politicianul se află în centrul primului scandal din coaliția de guvernare, după ce premierul Marcel Ciolacu, șeful PSD, a refuzat să-l numească în funcția de secretar general al Guvernului. Numele liberalului apare în dosarul de corupție al lui Horea Uioreanu, fostul președinte al Consiliului Județean Cluj, condamnat în ianuarie 2018 la cinci ani și zece luni de închisoare. Procurorii DNA l-au suspectat pe Mircea Abrudean de dare de mită, după ce i-a promis lui Horea Uioreanu 10% din valoarea contractelor publice de proiectare și consultanță pe care urma să le primească de la Consiliul Județean Cluj. Dosarul a fost clasat după trei ani și jumătate de anchetă, ocazie cu care liberalul Abrudean a scăpat de problemele cu legea. Numai slujbe politice încă din facultate Liberalul Mircea Abrudean (39 de ani) a intrat în câmpul muncii în anul 2004, la vârsta de 20 de ani, direct de pe băncile facultății. Era în anul doi la facultate, atunci când a prins primul post la stat, direct la cabinetul președintelui Consilului Județean Cluj de atunci, Marius Nicoară. Patru ani mai târziu, liberalul Marius Nicoară a ajuns senator de Cluj, iar Mircea Abrudean i-a devenit șef de cabinet. Dar tânărul liberal a înțeles rapid cum merg lucrurile în politică. Așa că, în paralel, s-a ocupat și de firma Siab Development la care era administrator și asociat alături de Alexandru Gabriel Simu. Începând cu anul 2014, cariera sa politică a intrat într-un con de umbră, dar tânărul liberal a continuat să se ocupe de afaceri. Cu statul, ca orice liberal care se respectă. Din referatul de arestare al liberalului Horea Uioreanu aflăm modul în care a înțeles Mircea Abrudean să facă afaceri pe bani publici. Zece milioane de euro, 10% șpaga Procurorii susțin că, în anul 2014, la nivelul Consiliului Județean Cluj se afla în derulare "proiectul de modernizare a unor drumuri judeţene" în valoare de 10.000.000 euro, finanţat prin Programul Operaţional Regional. Acest proiect viza reabilitarea a nouă drumuri județene. "Proiectul a fost iniţiat urmare a propunerii făcute de suspectul Abrudean Mircea, asociat şi administrator la SC Siab Development SRL Cluj Napoca, apropiat al preşedintelui CJ Cluj. Astfel, în cursul lunii octombrie 2013 acesta a propus suspectului Uioreanu Horea Dorin demararea proiectului, oferindu-se să realizeze prin intermediul societăţilor comerciale pe care le deţine lucrările de proiectare şi studii de fezabilitate. Interesul legat de demararea acestui proiect viza obţinerea contractelor şi supraevaluarea costurilor legate de întocmirea proiectelor tehnice şi a studiilor de fezabilitate, sens în care, Abrudean Mircea a propus preşedintelui CJ Cluj remiterea unui procent de 10% din valoarea contractelor la încasarea lor", susțin procurorii anticorupție. Contractele, trucate și umflate Ancheta procurorilor DNA arată că Horea Uioreanu, președintele CJ Cluj, s-a înțeles cu mai mulți subalterni, inclusiv cu colegul său de partid, Mircea Abrudean, cărora le-a trasat sarcini pentru a stabili cele nouă drumuri care urmau să fie modernizate. Ulterior, după ce sau fost selectate cele nouă drumuri, s-a decis ca lucrările de "proiectarea, consultanţa şi execuţia lucrărilor urma să se realizeze cu implicarea societăţilor Siab Development SRL, Napotech SRL aparţinând lui Abrudean Mircea şi Eurodrum Com SRL aparţinând lui Lola Liviu Laurenţiu, societate la care Bota Iosif Liviu are calitatea de angajat". Pentru a crește valoarea contractelor, respectiv a șpăgii care urma să fie încasată de Uioreanu, s-a decis ca realizarea studiilor și a proiectelor tehnice să fie contractate separat. "Dacă iniţial costurile pentru aceste lucrări erau estimate la 105.000 euro, după divizare, când au decis încheierea separată de contracte, suma ce urma a fi încasată a crescut la 240.000 euro pentru aceeaşi activitate realizată, ceea ce însemna că suma ce urma a fi remisă preşedintelui CJ Cluj Uioreanu Horea pentru alocarea preferenţială şi în acest condiţii a contractelor se ridica la 24.000 de euro, reprezentând procentul de 10% anterior negociat cu Abrudean Mircea", au arătat procurorii. Liberalul Mircea Abrudean, dare de mită Un alt aspect interesant scos în evidență de procurori este faptul că, deşi proiectul a fost demarat la începutul anului 2014, Mircea Abrudean, Gavrilă Iuga și Laurențiu Lola au început întocmirea proiectelor tehnice şi a studiilor de fezabilitate încă din noiembrie 2013, având asigurată obţinerea contractelor chiar anterior declanşării procedurii de atribuire. Speța în care a fost implicat liberalul Mircea Abrudean a fost disjunsă din dosarul lui Horea Uioreanu pentru a fi anchetată separat. Astfel, Mircea Abrudean a fost cercetat pentru dare de mită. Dar după trei ani și jumătate de investigații, procurorii anticorupție au decis să claseze dosarul din lipsă de probe. Nu la fel de norocos a fost colegul său de partid, Horea Uioreanu. În ianuarie 2018, Uioreanu a fost condamnat la cinci ani și zece luni de închisoare de judecătorii de la Curtea de Apel Cluj pentru luare de mită, fals în înscrisuri sub semnătură privată şi tentativă la spălare de bani. El a fost încarcerat atunci în Penitenciarul Gherla, iar în 5 aprilie 2019 a fost transferat la Penitenciarul Baia Mare. În aprilie 2020, Uioreanu a fost eliberat condiționat din penitenciar. De la prefectura Cluj, în Guvern Mircea Abrudean a revenit pe scena politică din Cluj în anul 2017, atunci când a fost numit președinte al Consiliului de Administrație al Tetarom SA, companie care deținea Parcul Industrial Cluj. Apoi, în decembrie 2019, a fost angajat pentru o scurtă perioadă de timp pe funcția de consilier superior la Serviciului de Informare și Relații Publice al Primăriei Câmpia Turzii. Din această funcție a fost numit prefect al Județului Cluj de premierul Ludovic Orban. Citește și: Lista ridicolă la care Ciolacu va impune prețuri plafonate. Plus, laptele este mai ieftin în unele magazine decât prețul la care va fi plafonat În ianuarie 2021, a fost adus la București pentru a ocupa funcția de secretar general adjunct al Guvernului. Apoi, din decembrie 2021, a fost numit șeful Cancelariei Prim-ministrului Nicolae Ciucă. Totodată, a deținut și funcția de președinte al Comisiei de examinare a investițiilor străine directe, organism care autorizează sau respinge investițiile străine din punct de vedere al impactului la adresa securității naționale. Pentru a ocupa aceste ultime funcții publice, Mircea Abrudean avea nevoie obligatoriu de aviz ORNISS pentru a putea avea acces la documentele secrete. Ciolacu invocă note de la servicii În urma negocierilor politice privind împărțirea funcțiilor în cadrul coaliției de guvernare, liberalii au obținut pentru Mircea Abrudean funcția de secretar general al Guvernului. Adică cea mai importantă funcție din guvern. De ce este cea mai importantă? Pentru că Secretariatul General al Guvernului asigură derularea operaţiunilor tehnice şi de strategie aferente actelor de guvernare, rezolvarea problemelor organizatorice, juridice, economice şi tehnice. Mai mult, transmite toate actele normative emise de Guvern spre publicare în Monitorul Oficial. Însă premierul Marcel Ciolacu refuză să îl numească în funcție. Motiv pentru care a fost declanșat primul scandal în coaliție. În urma scandalului public, social – democrații au anunțat pe surse că serviciile secrete de informații nu recomandă numirea liberalului Abrudean în această funcție importantă, mai ales că nu ar deține certificat ORNISS pentru a avea acces la documente secrete. Ceea ce poate fi doar un pretext pentru a refuza numirea.

Liberalul Mircea Abrudean, dare de mită (sursa: Facebook/Mircea Abrudean)
Ministrul Economiei a "pierdut" zece case (sursa: Facebook/Stefan Radu Oprea)
Investigații

Ministrul Economiei a "pierdut" zece case

Ministrul Economiei a "pierdut" zece case. Senatorul Radu Oprea, noul ministru al Economiei, este unul dintre politicienii milionari din curtea PSD care a avut probleme cu legea. A fost acuzat de evaziune fiscală și complicitate la spălare de bani în 2016, dar ancheta a fost îngropată la Parchetul General. Cu cinci ani înainte de a fi pus sub acuzare, senatorul Radu Oprea avea zece case în Prahova, șapte terenuri și părți sociale la 13 societăți comerciale. O parte dintre aceste societăți primiseră împrumuturi de peste 900.000 de euro de la Oprea. După ce a avut probleme cu legea, senatorul Radu Oprea a început să scape de mai toate bunurile aflate pe numele său. Ministrul milionar nu a menționat cui și sub ce formă a înstrăinat părțile sociale deținute la 11 societăți și o parte din imobilele sale. Culmea, ministrul Economiei românești nu mai are nici conturi bancare. De la ApR, la PSD, după zece ani Radu Ștefan Oprea a cochetat cu afacerile și politica imediat după Revoluție. În anul 1990, administra o mică firmă din Ploiești. Câțiva ani mai târziu, în 1997, și-a început cariera politică la Alianța pentru România (ApR), partid politic înființat în acel an de Teodor Meleșcanu. Pe atunci era vicepreședinte ApR și președinte al organizației naționale de tineret. Un an mai târziu avea să ajungă director la SF BAU SRL, o companie membră a grupului austriac Strabag. De acolo, a ajuns administrator la grupul de firme Urban ICIM Ploiești. În anul 2007 a devenit membru al PSD Prahova, filială condusă pe atunci de controversatul Mircea Cosma, implicat în mai multe dosare de corupție în calitate de președinte al Consiliului Județean Prahova. Apoi, după alți doi ani, organizația lui Mircea Cosma l-a susținut pentru a ocupa funcția de prefect al județului Prahova. Pentru a putea fi numit prefect, pesedistul Mircea Cosma l-a angajat pe funcția de director adjunct la Direcția de Integrare Europeană a Consiliului Județean Prahova. Funcție care nu a fost menționată în CV-ul său. Zece case, șapte terenuri O dată angajat ca director adjunct, Radu Oprea a fost obligat să depună prima declarație de avere în februarie 2009. În acest document a menționat că deține singur sau în comun șapte terenuri și zece locuințe în Prahova. Mai mult, cu un an înainte, adică în 2008, vânduse un alt teren cu suma de 175.000 de euro firmei Urban Electric, una dintre societățile la care era asociat. Pe atunci avea părți sociale la Urban Electric (50%), Urban Office (45%), Urban Servicii (30%), Urban Hoteluri și Restaurante (50%), RPM Development (50%), MBTT Development (35%), SAR Imobiliar (25%), City Imobiliar (28,4%), Betonmyx Serv (33,4%), Urban Consult (50%), Eco Burn (25%), Agrozootehnica Vlădeni (50%), Urban Property Development (50%). Prin firma Urban Electric deținea și societatea ICIM SA. Împrumut dat de un milion de euro Tot în 2009 a menționat că a împrumutat cinci dintre aceste societăți și pe Corneliu Navolman. A declarat că împrumutase firmele RPM Development, Urban Consult, Urban Servicii, Urban Electric și City Imobiliare cu aproape 460.000 de lei și peste 791.000 de euro. Lui Corneliu Navolman i-a dat împrumut 35.000 de euro. În total: 926.000 de euro. Tot atunci, avea datorii de peste 301.000 lei și 256.000 de euro la bănci. Însă avea o asigurare de viață de 216.000 de euro, în timp ce în conturi avea 5.000 de euro și 4.000 de dolari. La capitolul venituri a menționat salariul de aproape 8.000 lei anual pentru funcția de director general la Urban Electric, societatea la care era angajată și soția sa pe funcția de inginer. În plus, a încasat 21.000 de lei din închirierea unui apartament și dividende de 347.000 de lei de la RPM Development și Urban Office. Primul mandat de senator, o nouă vilă Radu Oprea a depus o nouă declarație de avere în 2012, an în care a candidat din partea PSD Prahova pentru primul său mandat de senator. Atunci mai avea cinci locuințe și trei terenuri. O altă locuință a fost cedată prin partaj voluntar lui Nicolae Cătălin Avram. Alta i-a fost vândută lui Marius Costin Georgescu, cu 93.000 de euro. Din declarațiile de avere a dispărut compania Agrozootehnica, dar a apărut firma Emal SRL. Totodată, a menționat că și-a cedat părțile sociale de la Urban Electric unei anume Valentina Harpău pentru suma de 265.000 lei. După ce a ajuns senator, în anul 2013, și-a mai cumpărat o vilă de 156 mp. În plus a devenit asociat la Teatrul de Bere SRL. În anul 2014, a menționat că a vândut o garsonieră cu 19.000 de euro Marilenei Chiva. Totodată, i-a fost restituit un împrumut de peste 31.000 de lei dat firmei Principal Property Development. Din declarația de avere depusă în 2014 îi dispare firma RPM Development, dar apar altele două, noi: Cordi Instal Servicii și Estate Aricești Imob. Dosar îngropat de peste șapte ani Sediile firmelor care făceau parte din grupul Urban, al cărui fondator a fost senatorul PSD Radu Oprea, au fost percheziționate de procurori în septembrie 2014. În declarația de avere din anul 2015, Oprea nu mai avea nici un teren. Însă a menționat că două dintre acestea fuseseră vândute tatălui său, Nicolae Oprea, cu 31.400 euro. Totodată, îi cedase soției sale, în urma unui partaj voluntar, vila de 156 mp. Din declarația de avere a dispărut și firma Berăria Teatrului. Dar mai avea alte 11 societăți În ianurie 2016, senatorul Radu Oprea a fost trimis în judecată pentru evaziune fiscală și complicitate la spălare de bani. El a fost trimis în judecată alături de partenerul său de afaceri, Mihai Ștefănescu, și firmele Urban Electric și ICIM. Procurorii au estimat prejudiciul la 220.000 de lei. Citește și: Lista ridicolă la care Ciolacu va impune prețuri plafonate. Plus, laptele este mai ieftin în unele magazine decât prețul la care va fi plafonat Potrivit rechizitoriului procurorilor, citat de mediafax.ro, Radu Oprea şi Mihail Ştefănescu, administratori ai firmelor Urban Electric şi ICIM, au ajutat societăţile comerciale M. SRL şi SSWA SRL, precum şi pe reprezentanţii legali sau de fapt ai acestora să deruleze şi să înregistreze operaţiuni comerciale nereale, prin punerea la dispoziţie de contracte de prestări servicii şi lucrări fictive şi emiterea de facturi, în baza cărora s-au înregistrat în contabilitate operaţiuni comerciale fictive. Dosarul a ajuns în camera preliminară a Înaltei Curți de Casație și Justiție. La data de 26 februarie 2016, judecătorii au constatat o serie de neregularități în rechizitoriu. Motiv pentru care a trimis dosarul înapoi la procuror. De atunci dosarul a fost îngropat la Parchetul General. Ministrul Economiei a "pierdut" zece case O dată cu apariția problemelor cu justiția, Radu Oprea a început să își înstrăineze averea. De exemplu, în declarația de avere depusă în 2016 mai avea doar un apartament pe care îl deținea împreună cu soția sa. Cu partenerul său, Mihai Ștefănescu, mai avea la comun două imobile. Casa cedată soției sale a fost vândută cu 620.200 familiei Răileanu. De la firmele pe care le împrumutase avea de recuperat în jur de 3,2 milioane lei. Din declarația de avere i-au dispărut cinci societăți. Nu a menționat cui și cu cât a cedat părțile sociale. În 2017 a mai scăpat de societatea Urban Fine Food, i s-a redus și suma pe care o avea împrumutată la firme. Atunci nu mai avea conturi bancare. Doi ani mai târziu, s-a evaporat și firma Estate Aricești Imob. Nu a menționat de la cine și ce sumă a încasat pe părțile sociale. În prezent, firma dispărută este deținută în mod egal de Daniela Anca Țurcanu și Anca Maria Georgescu. De administarea firmei se ocupă Cornelia Anghelache. Firma a avut în ultimii trei ani fiscali un profit cumulat de peste 862.000 lei. A ajuns "sărac" Radu Oprea și partenerul său de afaceri au vândut în 2019 unul dintre imobile cu suma de 927.000 lei lui Marius Alexandru Soare. A scăpat de creditul de aproape 300.000 lei și a mai rămas doar cu cel în euro. Ultima declarație de avere depusă în anul 2022 de Radu Oprea arată că mai deținea un apartament împreună cu soția și o vilă împreună cu partenerul său. Tot cu Mihai Ștefănescu mai are un la comun un teren de 440 mp. Oficial, mai deține doar 42,5% din firma City Imobiliar de la care avea de recuperat un împrumut de 2,94 milioane lei. Totodată, trebuie să returneze un credit de 256.000 de euro până în 2031. Defapt.ro a încercat să obțină un punct de vedere de la ministrul Radu Oprea, dar acesta nu a răspuns.

Directorul Poștei, studii la Sankt Petersburg. Aici, Valentin Ștefan și protectorul său, Sebastian Burduja (dreapta) (sursa: Facebook/Valentin Ștefan)
Investigații

Directorul Poștei, studii la Sankt Petersburg

Directorul Poștei, studii la Sankt Petersburg. Poșta Română, compania de stat deținută de Ministerul Digitalizării, a devenit refugiu al sinecurilor politice. Liberalul Valentin Ștefan, directorul general provizoriu cu studii în Rusia, vrea să fie selectat pentru o perioadă de patru ani la conducerea companiei. CA-ul lui Burduja, numit în ultima zi Directorul provizoriu a demarat procedurile pentru selectarea companiei care va alege directorul general. Sursele Defapt.ro arată că Valentin Ștefan este un candidat pentru permanentizarea poziției pe care o deține acum. Procedura de selecție a fost lansată după ce ministrul Sebastian Burduja, în ultima zi de mandat la Digitalizare, a numit ilegal Consiliul de Administrație pe o perioadă de patru ani la Poșta Română. De ce ilegal? Pentru că nu a respectat termenul limită de finalizare a selecției membrilor pentru Consiliul de Administrație. Printre cei care și-au găsit un loc călduț la Poșta Română, dar și în noul CA, se află și Alexandru Butiseacă, fostul consilier al premierului Florin Cîțu, care făcea lobby pentru a obține articole favorabile pentru șeful său. Calendarul nerespectat pentru Consiliu Ministerul Digitalizării, condus de Sebastian Burduja, în calitate de acționar principal al companiei Poșta Română, a cerut demararea procedurii de selecție a membrilor Consiliului de Administrație în baza Ordonanței 109. Care prevede selectarea unor specialiști pe o perioadă de patru ani. Conform planului de selecție publicat pe site-ul ministerului Dezvoltării, în primele 30 de zile de la data publicării anunțului trebuia să se depună candidaturile. Un expert independent trebuia să întocmească lista cu toți candidații la data de 26 iunie 2023. Apoi, patru zile mai târziu, urma să fie aprobată lista scurtă. Tot de către un expert independent. Selecția finală pe bază de interviu urma să aibă loc la data de 21 iulie 2023. Ulterior, cei selectați urma să fie numiți în funcție la data de 28 iulie. Ministrul Sebastian Burduja nu a mai ținut cont de planul de selecție și a decis numirea membrilor, chipurile selectați, pe o perioadă de patru ani în Consiliul de Administrație. Astfel, au ajuns în Consiliul de Administrație: Mihai Călin Precup, Alexandru Butiseacă, Ioan Dragoș Moraru, Alina Prahoveanu, Daniel Cațeliu, Mădălin Mihai Bondalici și Florin Zaharia. Toată tărășenia s-a petrecut la data de 14 iunie, cu șase săptămâni în avans față de cum prevedea planul de selecție. Tot atunci s-a decis ca fiecare membru de CA să primească o indemnizație de 9.604 lei brut. Adică în jur de 1.500 de euro net pe lună. Oamenii lui Ponta și Cîțu, selectați pe Ordonanța 109 Mihai Cătălin Precup a devenit cunoscut în anul 2020, atunci când a candidat la Senat din partea Partidului Pro România, condus de Victor Ponta. Fără viitor politic la Pro România, Mihai Cătălin Precup a ajuns la Platforma Acțiunea Civică a Tinerilor, organizație controlată de ministrul Sebastian Burduja. În primăvara anului trecut, premierul Nicolae Ciucă l-a numit secretar de stat la Finanțe. Pe site-ul său de prezentare se laudă că "pentru 5 ani, am fost cadru didactic la Universitatea Sorbona, în Paris, unde am predat un curs de Politici Monetare şi un curs de private equity" și consilier al vicepreședintelui Băncii Europene de Investiții. Nu înainte de a declara "patriot" și "creștin ortodox". Tot de la PACT provine și Daniel Cațeliu, un alt membru selectat în CA. Citește și: Salt spectaculos al Bucureștiului în Topul 100 al celor mai bune orașe de locuit: capitala României a avansat 21 de poziții și a ajuns pe locul 99 Liberalii au venit în CA cu Alexandru Butiseacă, fostul consilier al premierului Florin Cîțu. El a devenit cunoscut opiniei publice după ce a făcut lobby pentru a obține opinii favorabile de la experți internaționali pentru șeful său, pe care partidul l-a tras pe linie moartă. De exemplu, profesorul universitar Deirdre McCloskey a declarat pentru Libertatea că Alexandru Butiseacă s-a prezentat drept ziarist la Digi24. Dar acesta a negat. Ca orice liberal care se respectă, după ce a plecat de la Guvern a ajuns consilier la Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene, iar de acolo partidul l-a plasat pe funcția de director economic interimar la Poșta Română. Un alt membru liberal plasat în Consiliul de Administrație este ialomițeanul Ioan Dragoș Moraru, fost candidat PNL la consiliul local Fetești. Pe lista membrilor CA și-a făcut loc și Alina Prahoveanu, pusă la SALROM în anul 2021 de ministrul Economiei de atunci, Claudiu Năsui. Directorul Poștei, studii la Sankt Petersburg Liberalul Valentin Ștefan a fost uns pe funcția de director general provizoriu al Poștei Române. Din CV-ul său aflăm că și-a luat licența în istorie la Universitatea București în anul 2008, apoi a plecat în Rusia. Tocmai la Universitatea din Sankt Petersburg, pentru a desprinde tainele limbii ruse. După ce s-a școlit aproape un an în Rusia a revenit în România, unde s-a angajat la HP ca specialist în achiziții. Apoi a ajuns stagiar la Națiunile Unite, acolo unde ar fi făcut parte dintr-o echipă de monitorizare a organizațiilor teroriste: Al Qaida și Talibani. El susține ca din poziția de stagiar era responsabil cu pregătirea rapoartelor pentru misiunile echipei de monitorizare. Însă specialiștii în domeniu nu menționează astfel de informații în CV pentru a nu se pune în pericol și a nu vulnerabiliza echipa. Investigator financiar cu studii de istorie Tot în anul 2011, a început un masterat în "Studii Ruse" la Universitatea Carolinei de Nord din Chapel Hill. Apoi, dintr-o dată a ajuns investigator la Kroll Compliance, în Washington. Se întâmpla în 2013, la scurt timp după finalizarea masteratului. Fără experiență în domeniu, spune el, a desfășurat investigații internaționale de prevenire a spălării banilor, ba chiar a investigat frauda de un miliard de dolari din sistemul bancar din Moldova. Dar nu spune cine a contractat firma pentru aceste investigații. În anul 2015, menționează Valentin Ștefan, a devenit manager la Exiger Dilligence, o altă companie care se ocupa de investigații internaționale. Acolo pregătea investigatori juniori. Începând cu anul 2017 a devenit partener la Rise Consortium, unde avea ca misiune identificarea de posibili investitori în România și sprijinirea companiilor românești în SUA. După alți doi ani a ajuns la Morgan Stanley, unde a fost angajat pe anti-fraudă. Valentin Ștefan a precizat în CV că a fost responsabil de formarea și coagularea echipei de prevenire a fraudei digitale și crearea și implementarea procedurilor de lucru. A rezistat până în octombrie 2019, apoi a revenit în România. Din iunie 2021, conduce Poșta Română.

Dimofte, eternul martor asociat cu infractori. Ca și în cazul retrocedărilor Prințului Paul (sursa: Inquam Photos/Octav Ganea)
Investigații

Dimofte, eternul martor asociat cu infractori

Dimofte, eternul martor asociat cu infractori. Retrocedarea ilegală a Fermei Băneasa și a 45 de hectare din pădurea Snagov prințului Paul Al României a dus la condamnarea mai multor membri ai unui grup infracțional organizat. Artizanii operațiunii, însă, au fost doi: Remus Truică și Benyamin Steinmetz, om de afaceri israelian. Truică, condamnat la șapte ani, este în închisoare de peste trei ani. Dar Steinmetz este liber și dat în urmărire de autoritățile române. Dimofte, doar declarații de martor la DNA Vehiculul comercial prin care terenurile obținute de prințul Paul au fost valorificate s-a numit Reciplia SRL (o companie deținută de Reciplia Ltd din Cipru). În care acționari principali erau Steinmetz, Truică și încă un asociat greu din lumea afacerilor: Radu Dimofte. Dar acesta din urmă, deși a trecut pe la DNA, nu a fost niciodată pus sub acuzare. A dat două declarații, dar numai ca martor. În care a admis că a fost asociat în Reciplia cu scopul declarat de a primi o parte din terenurile din Băneasa și Snagov. În care a mărturisit că a investit 2,25 milioane de euro în acest proiect. Cu toate acestea, procurorii l-au tratat special și au considerat că nu are nici o implicare penală, precum asociații săi, Truică și Steinmetz. Prima declarație a lui Dimofte la DNA Radu Dimofte a dat două declarații la DNA Brașov, parchetul care investiga în 2016 cazul retrocedărilor prințului Paul. Prima declarație a fost dată pe 22 februarie 2016. În chiar prima parte a acesteia, Dimofte arată cum a intrat în afacere: "Cred că în 2007, nu mai rețin perioada, Remus Truică mi-a propus să cumpăr acțiuni într-o societate Reciplia, societate în care mi-a spus că este asociat cu Benny Steinmetz, cel mai bogat om din Israel. Nu mi-a spus cât anume deține el în Reciplia, dar mi-a spus că este acționar și că cea mai mare parte a acțiunilor este deținută de Steinmetz. Propunerea lui Truică a fost ca eu să cumpăr 50% din care el le deținea la Reciplia Ltd, dar nu mi-a spus exact cât deține. Mi-a spus doar că Steinmetz e asociat majoritar și el deține restul. Din câte îmi amintesc mi-a spus că Reciplia e o societate a lor care se ocupă doar de bunurile care au aparținut prințului Paul Al României, cu care are deja un contract de cesiune de drepturi litigioase, că este parteneră cu prințul Paul, la care vor ajunge o parte din bunuri în final. Eu nu am văzut contractul din câte am amintesc, dar așa am înțeles, că Reciplia și prințul Paul sunt parteneri, cu cote stabilite în cazul în care se recuperează bunuri. Mi-a spus că prințul Paul a primit deja o sumă de bani, dar nu mi-a spus cât.". "Naivitatea" investitorului Dimofte În fața procurorilor, Dimofte a jucat cartea naivului care nu știa nimic despre povestea prințului Paul: "L-am întrebat (pe Truică – n.r.) dacă prințul Paul are dreptul să obțină aceste bunuri și mi-a spus că da, că firma de avocați de la Țucă Zbârcea și Asociații au verificat asta. Mi-a spus tot timpul că el are relații și intrări peste tot, eu înțelegând implicit că se referă și la aceste bunuri. Mi-a spus că din cele 30 de bunuri revendicate e bine și dacă se obțin 10 sau 15 dintre ele și că avocații au verificat și actele prințului Paul sunt în regulă. Ulterior am aflat că erau bunuri revendicate de mulți ani și care nu erau nici măcar identificate ca locație până la acel moment.". Dimofte nu a explicat când "ulterior" a aflat că era vorba de bunuri revendicate de mulți ani și nelocalizate, așa cum nu a explicat nici de ce nu s-a retras din afacere când ar fi constatat că lucrurile nu stăteau cum i se prezentaseră de către Truică. Intră în scenă Andrei Bejenaru, "consultantul" Pentru a-și păstra alibiul conform căruia nu era la curent cu detaliile operațiunii ilegale, Radu Dimofte a introdus un intermediar în ecuație, pe Andrei Bejenaru. Omul de afaceri le-a spus procurorilor de ce Bejenaru și nu altcineva: "Arăt că Andrei Bejenaru a fost un colaborator apropiat al tatălui meu timp de 15 ani, a fost persoana de încredere a tatălui meu și i-a dat consultanță de afaceri în această perioadă. Precizez că tatăl meu a decedat la sfârșitul anului 2008, eu moștenind afacerile acestuia. Am preluat și relația cu Andrei Bejenaru, care se ocupă în continuare de afacerile familiei în calitate de consultant. Mă reprezintă în cadrul societăților pe care le dețin în România, eu având domiciliul în străinătate și fiind plecat aproape tot timpul. (....) Eu l-am recomandat pe Andrei Bejenaru lui Remus Truică ca fiind o persoană cu cunoștințe în domeniul cadastral, având chiar o pasiune pentru asta, cu tradiție în familie și cu prieteni de familie în acest domeniu.". Dimofte plătește, dar nu știe cât, stă prost cu memoria Dimofte, apoi, a încercat să-i convingă pe procurorii DNA că Bejenaru, angajatul lui, era, de fapt, creierul parteneriatului cu Truică. Mai mult, Dimofte a pozat într-un bătrânel senil care nu mai are controlul memoriei: "Bejenaru e cel care a discutat cu Remus Truică și cu avocații de la Țucă Zbârcea și el s-a ocupat apoi de condițiile în care am achiziționat acțiuni la Reciplia. Precizez că a fost o propunere a lui Remus Truică pentru a cumpăra aceste acțiuni în anul 2007, dar vânzarea efectivă s-a făcut mai târziu, la începutul anului 2009. Am considerat la un moment dat chiar că se tergiversează vânzarea de către Truică, dar acesta a dat vina pe partenerii israelieni care trebuiau să fie și ei de acord cu vânzarea. Probabil aveau un drept de preempțiune. Cred că am cumpărat în final în jur de 9% din Reciplia Ltd, acțiuni pe care le-am cumpărat prin intermediul unei companii cipriote moștenite de la tatăl meu, DORBEL (Doorbell – n.r.). De tranzacție s-a ocupat de asemenea Bejenaru Andrei, care a angajat un avocat din Cipru pentru aceasta. (...) Nu știu câți bani s-au plătit pentru aceste acțiuni de la Reciplia Ltd, s-a ocupat Andrei Bejenaru. Acesta mi-a spus că Reciplia Ltd a fost împrumutată cu bani de către noi, dar nu rețin sumele.". "Radu", implicat în tranzacții imobiliare la nivel de detaliu Radu Dimofte a negat în fața procurorilor că ar fi fost la curent cu mersul operațiunii de retrocedare: "Nu, din câte îmi amintesc eu nu am văzut aceste acte (referitoare la retrocedările prințului Paul – n.r.), dar în perioada respectivă primeam sute de mailuri. E posibil să fi primit și astfel de acte legate de această afacere, dar nu îmi amintesc. Îmi amintesc că am văzut o listă a bunurilor revendicate de prințul Paul, un tabel în care erau trecute adresele acestor imobile.". Probe din dosarul penal, însă, arată că Dimofte era consultat de Truică în chestiuni practice din cele mai amănunțite. Astfel, într-un e-mail din august 2007, Truică îl informează pe Dimofte că s-a obținut titlul de proprietate pentru un teren de zece hectare ale prințului Paul la Snagov. Într-un alt e-mail, din ianuarie 2008, tot Truică îi scrie lui Dimofte despre "procesul verbal de punere în posesie" pentru terenul Fermei Băneasa, despre strategia de comunicare publică referitoare la subiect, îi cere lui Dimofte să-și dea cu părerea în legătură cu un document care "să ajute la Banca Națională" și îl mai roagă pe acesta să discute cu Tal Silberstein despre o poziție publică în legătură cu prințul Paul. E-mail-urile care-l dau de gol pe Dimofte Mai mult, pe 23 decembrie 2008, Truică îl informează via e-mail pe Dimofte în legătură cu programul unui notar din Geneva implicat într-o tranzacție prin care aproximativ 24.000 de metri pătrați din Ferma Băneasa, obținută de prințul Paul, au ajuns la o firmă controlată, aparent, de Andrei Bejenaru. Aceeași tranzacție, de altfel, este abordată și de avocatul Robert Roșu, care îi scrie unui partener într-un e-mail astfel: "we need Radu (Dimofte – n.r.) Monday in order to make sure that this is what the public notary agrees". Același e-mail i-a fost forward-at apoi lui Andrei Bejenaru de către Robert Roșu. Din același e-mail trimis de Robert Roșu reiese cu claritate că Dimofte nu doar că știa de tranzacție și se ocupa de anumite detalii operaționale, dar terenul de aproape 24.000 de metri pătrați îi era destinat: "the sale will be made to H (Hercules Properties – n.r.) SRL, but Shimon insist that H SRL will be a different company or that Radu (Dimofte – n.r.) takes over H. Radu agreed to aquire H so they are handling these procedure hopefully until Monday.". Documente din dosarul "Ferma Băneasa" (sursa: ÎCCJ) Nu mă întreba cum "cred" că am investit primul milion Dar Radu Dimofte a avut o cu totul altă versiune pentru procurori: "Andrei Bejenaru a avut apoi o înțelegere proprie, separată cu Reciplia SRL pentru identificarea imobilelor revendicate, fiind prezentat firmei de avocați pentru a lucra în continuare cu aceștia în acest sens. Nu știu ce înțelegere financiară a fost între Bejenaru și Reciplia SRL sau Bejenaru și Truică. (...) Eu nu am fost implicat în nici un fel (în partea cu ferma Băneasa – n.r.). Andrei Bejenaru a ajutat cu lucrări cadastrale din câte știu eu și a păstrat legătura cu firma de avocați. (...) Precizez că Remus Truică nu mi-a spus nimic despre obținerea acestui imobil. Nu știu cum a trecut terenul de la prințul Paul la Reciplia și nici ce sumă de bani a primit acesta. (...) Nu știu ce s-a întâmplat cu terenul obținut la Băneasa și nici cu alte bunuri despre care am auzit că ar fi fost vândute de israelieni.". Evreii "îmi cereau mereu bani" "Eu nu am dobândit nici un bun de la Reciplia. Știu că Bejenaru Andrei a lucrat pentru israelieni și în baza contractului pe care l-a avut a fost plătit în natură, primind o suprafață de teren la Băneasa. Nu știu dacă a plătit vreun ban pentru acest teren. Știu că ulterior Bejenaru a avut nevoie de bani, a spus că este dispus să vândă acțiunile firmei pe care a cumpărat terenul de la Băneasa, m-a întrebat și pe mine dacă sunt interesat, i-am spus că da, dar doar dacă obține PUZ. Le-am propus evreilor, care îmi cereau mereu bani, să accepte să îmi dea o parte mică de teren, în așa fel încât să ies din Reciplia, măcar cu un bun care să reflecte banii investiți. Cred că am investit în Reciplia în jur de 1 milion de euro, dar nu știu exact. Evreii nu au fost de acord, motivând că ar fi un proiect în competiție cu proiectul lor. Bejenaru nu a obținut PUZ la acel moment, astfel că eu nu am vrut să cumpăr. Ulterior Bejenaru a vândut altor persoane, nu cunosc amănunte și eu nu am nici o legătură cu aceste vânzări sau cu cumpărătorii.", a mai spus Dimofte la DNA. 24.000 mp din "Ferma Băneasa" Terenul la care a făcut referire Dimofte este cel de aproape 24.000 de metri pătrați la care s-a făcut referire în paragraful anterior. La momentul tranzacției, grila notarilor pentru terenuri în zonă indica un preț între 500 și 1.300 de euro pe metru pătrat. Așadar, valoarea de piață a suprafeței de aproximativ 24.000 mp era între 12 milioane de euro și 30 de milioane de euro. În versiunea lui Dimofte pentru procurori, un teren evaluat la enorma sumă de minimum 12 milioane de euro și maximum 30 de milioane de euro a ajuns la Bejenaru (angajat al lui Dimofte, de altfel) "pentru identificarea imobilelor revendicate" de către prințul Paul. Ipoteza este, în cel mai bun caz, ridicolă. Taxele: 6,8 milioane de euro Terenul de 24.000 mp era doar o bucată din tot terenul "Fermei Băneasa", retrocedat Prințului Paul, de aproape 175.000 mp (peste 17 hectare). Adresa acestui teren era bulevardul Ion Ionescu de la Brad, numărul 8. Pentru această adresă, grila de impozitare a notarilor în acel moment era de 1.300 de euro/mp. Așa cum calculează avocatul Robert Roșu într-un e-mail către Andrei Bejenaru, la această valoare de impozitare, taxele totale pentru terenul de peste 17 hectare sunt de peste 25,7 milioane de lei, echivalentul a peste 6,8 milioane de euro. Însă avocatul Robert Roșu propune o soluție alternativă, mai ieftină: calcularea impozitelor ca și cum terenul ar avea adresa pe Șoseaua Gheorghe Ionescu Sisești, cu care se învecina o parte a suprafeței. Diferența era una uriașă: pe Sisești, grila de impozitare a notarilor prevedea un preț de doar 500 de euro pe metru pătrat. La această valoare de impozitare, taxele totale ar fi fost de aproape 9,7 milioane de lei, echivalentul a peste 2,5 milioane de euro. De aproape trei ori mai puțin decât pe amplasamentul legal de pe Ion Ionescu de la Brad. Documente din dosarul "Ferma Băneasa" (sursa: ÎCCJ) O stenogramă cu notărița Ioana Valmar, ex-Tăriceanu Și, deși pare incredibil, adresa terenului chiar a fost schimbată. Din... pix. Din pixul notarului Ioana Valmar. Care trebuia să perfecteze tranzacția, potrivit unei discuții cu Remus Truică. Potrivit stenogramei unei interceptări telefonice (din octombrie 2008) de la dosarul de la DNA, Ioana Valmar (fostă Tăriceanu, una din fostele soții ale premierului Călin Popescu Tăriceanu) i-a explicat lui Remus Truică modalitatea prin care a reușit acest artificiu ilegal: "Mi-a dat Președintele acceptul pentru partea, legea cea mai favorabilă". Ioana Valmar nu a explicat cine e "Președintele", dar este de bănuit că e vorba de unul din șefii de la Uniunea Națională sau Camera locală a notarilor. În cele din urmă, tranzacția nu s-a mai făcut prin notărița Ioana Valmar, ci prin Gabriela Georgescu, în ianuarie 2009. Pentru Defapt.ro, Ioana Valmar a dat o declarație foarte scurtă: "Tranzacția nu s-a făcut la mine. Nu vreau să comentez.". Documente din dosarul "Ferma Băneasa" (sursa: ÎCCJ) Hercules, terenul și "victima" Iar Bejenaru, omul lui Dimofte, cunoștea în detaliu prețurile reale. Documente din dosarul "Ferma Băneasa" (sursa: ÎCCJ) În plus, firma prin care a fost cumpărat terenul de 24.000 de metri pătrați, Hercule Properties SRL, a trecut prin schimbările pomenite în e-mail-ul avocatului Robert Roșu: "the sale will be made to H (Hercules Properties – n.r.) SRL, but Shimon insist that H SRL will be a different company or that Radu (Dimofte – n.r.) takes over H. Radu agreed to aquire H so they are handling these procedure hopefully until Monday.". Hercules Properties SRL a fost înființată în 2008 și deținută 100% de un off shore panamez, Hercules Properties SA. Pe 14 ianuarie 2009, cu o zi înainte de cumpărarea suprafeței de 24.000 de metri pătrați la Ferma Băneasa, off shore-ul panamez îi cedează proprietatea firmei lui Andrei Bejenaru, care primește 99% din părțile sociale. Practic, e ceea ce avocatul Roșu scrisese în e-mail că urma să se întâmple: "Radu (Dimofte – n.r.) agreed to aquire H (prin intermediul loialului consultant Andrei Bejenaru – n.r.)". Cu toate acestea, Dimofte a încheiat melodramatic prima declarație dată la DNA: "Doresc să adaug că mă consider o victimă pentru că am fost înșelat, cred că am picat la mijloc între Truică și evrei, fiecare cu interesul lui, pe care eu nu l-am cunoscut. Am pierdut bani, nu am obținut nimic.". După patru zile, Dimofte a revenit la DNA cu memoria împrospătată La patru zile după această primă declarație la DNA, pe 26 februarie 2016, omul de afaceri Radu Dimofte a mai dat una, mult mai tehnică, cu multe detalii "uitate" la momentul primei declarații în fața procurorilor: „În ultima parte a anului 2007 Remus Truică mi-a făcut propunerea să intru ca asociat în societatea Reciplia. I l-am prezentat lui Truică pe Andrei Bejenaru, care din acel moment s-a ocupat pentru mine de toate demersurile de ordin administrativ în legătură cu propunerea lui Truică. Bejenaru a primit și analizat actele, el a discutat cu avocații, cred că a semnat acte dacă a fost necesar. Din câte îmi amintesc eu nu am semnat nimic. Precizez că atunci când Truică mi-a făcut această propunere de a dobândi 7,8% din acțiunile Reciplia, mi-a spus că proiectul nu va mai necesita sume semnificative de bani, acestea fiind deja cheltuite cu prilejul tranzacțiilor anterioare, respectiv 14 milioane de euro, sumă specificată într-un memorandum transmis de Truică lui Andrei Bejenaru în octombrie 2007.". Miza: terenuri la lacul Snagov "Truică mi-a spus că Reciplia dobândise deja teren la Snagov, din cele revendicat de prințul Paul, respectiv 45 de hectare din câte îmi amintesc acum. M-am gândit că am de contribuit cu aproximativ 1 milion de euro pentru a deține 8% din acest teren din zona lacului Snagov. Adică 36.000 de mp pentru 1 milion de euro, ceea ce reprezintă 28 euro/mp, iar la acel moment prețul în zonă era de 100 euro/mp, astfel că mi s-a părut o afacere bună. În iulie sau august 2008 am pus primii bani în Reciplia, dar precizez: toate actele au fost coordonate de Bejenaru. El sau altcineva din management împreună cu Bejenaru a discutat cu avocatul din Cipru pentru realizarea tranzacției prin care Dorbel (Doorbell – n.r.), firma mea, a achiziționat acțiunile la Reciplia Ltd. Am contribuit la început cu 600.000 de euro, sumă discutată cu partenerii evrei, nu mai rețin exact cu care dintre ei, ca o condiție pentru a iniția procedurile de intrare a mea, mai exact a societății mele din Cipru, în acționariatul Reciplia Ltd. Formalitățile de intrare în acționariatul Reciplia Ltd a Dorbel (Doorbell – n.r.) Ltd, societate pe care am moștenit-o de la tatăl meu, au fost finalizate în decembrie 2008 și drept urmare am contribuit cu încă 350.000 de euro.”, a adăugat Dimofte. De ce era investiția "rentabilă" "Ulterior, în cursul anului 2010, am aflat că partenerii israelieni pretindeau că Truică cheltuise peste 25 de milioane de euro din banii Reciplia și mi-au cerut să finanțez această societate cu sume suplimentare semnificative. Întrucât se dobândise și terenul de la Băneasa am continuat să consider investiția respectivă ca fiind una rentabilă, dar am solicitat evreilor, și aceștia au agreat de principiu, să împărțim terenul potrivit procentelor fiecăruia dintre partenerii din Reciplia. Am discutat asta cu Tal Silberstein și Shimon Menahen. Aceștia au tergiversat însă împărțirea terenului pretinzând achitarea prealabilă a unor sume cheltuite în perioada mandatului lui Truică, cheltuieli de care eu nu aveam însă cunoștință. Am fost constrâns astfel să accept să rambursez evreilor o sumă de bani pentru a putea obține un teren în deplină proprietate prin divizarea terenului de la Băneasa și Snagov, confom cotelor deținute în Reciplia.", a povestit "Radu". Dimofte, eternul martor asociat cu infractori "Precizez că Dorbel (Doorbell – n.r.) Ltd ar fi urmat să primească aceste terenuri ca acționar în Reciplia Ltd. Am pus astfel o sumă suplimentară de bani, în cursul anului 2011, respectiv aproximativ 1.100.000 de euro, fără ca partenerii evrei să își respecte angajamentul și să divizeze terenul. Am refuzat să mai contribui financiar la acest proiect cu bani, considerându-mă exclus de facto din acesta. (...) Am estimat suma totală contribuită în Reciplia la 2.250.000 de euro și am trecut-o la pierderi, nemaiavând la acest moment vreun interes în proiectul Reciplia.", și-a încheiat Dimofte a doua declarație pentru DNA. De fapt, Truică și Dimofte chiar ajunseseră la o înțelegere (settlement) în legătură cu împărțirea acțiunilor din firme și a terenurilor. S-a redactat și un document în acest sens. Documente din dosarul "Ferma Băneasa" (sursa: ÎCCJ)

George Simion șterge urmele banilor nunții (sursa: Facebook/George Simion)
Investigații

George Simion șterge urmele banilor nunții

George Simion șterge urmele banilor nunții. Completarea declarației de avere la zi de către George Simion a declanșat un val de reacții publice. Informația care a produs rumoare a fost cea a unui "Dar nunta" de 400.000 de euro. Ce înseamnă "Dar nunta"? Potrivit celei mai recente declarații de avere, la nunta sa din august 2022, liderul AUR ar fi primit un dar de nuntă de 400.000 de euro. "Darul de nuntă" al lui George Simion (sursa: integritate.eu) Ce e drept, nu este o premieră menționarea acestei sume. La o lună după nuntă, în septembrie 2022, Simion declara pentru Antena 3 că estimează la 400.000 de euro ce a "strâns": "Am strâns 72.000 de euro. În total, cum a dat domnul Gigi Becali, cum a dat domnul pirotehnic, cum au fost apa, berea, o să ajungă la o estimare de 400.000 de euro". Să fie vorba de 72.000 de euro cash și restul, până la 400.000 de euro, bunuri primite drept donații pentru organizarea nunții? Așa se poate înțelege, mai ales având în vedere o declarație recentă a lui Simion, postată pe pagina sa de Facebook. Și, dacă 72.000 de euro a fost o sumă primită cash, ce s-a întâmplat cu aceasta? Simion nu recunoaște că ar avea bani de la nuntă în conturi. Și, așa cum vom arăta mai jos, această sumă nu a intrat nici în conturile Fundației Naționale pentru Românii de Pretutindeni, pe care liderul AUR a indicat-o ca beneficiar al cadourilor de nuntă. În orice caz, faptul că informația despre "Dar nunta" apare în declarația de avere a lui George Simion arată cu certitudine că acesta a fost beneficiarul, nu vreo organizație, fundație etc. George Simion șterge urmele banilor nunții Ce a cerut George Simion să se întâmple cu eventualele daruri de la nunta sa? Într-o secțiune specială a site-ului său, georgesimion.ro, politicianul a solicitat ca eventualele daruri de nuntă să ajungă într-un cont al Fundației Naționale pentru Românii de Pretutindeni. Secțiunea dedicată darului de nuntă de pe site-ul lui George Simion (sursa: archive.org) Scopul ar fi fost furnizarea de asistență medicală prin realizarea unui spital mobil cu ajutorul banilor. La adresa de internet a acelei secțiuni din site-ul lui Simion nu se mai găsește azi nimic. Practic, liderul AUR a șters de pe site-ul său acea pagină, după cum se vede mai jos. Pagina pe de mai sus, așa cum arăta în august 2022, a fost recuperată de pe site-ul archive.org, care arhivează constant versiunile site-urilor de internet. Pagina despre darul de nuntă de pe site-ul lui George Simion a fost ștearsă (sursa: georgesimion.ro) A șters și invitația de pe site În iunie 2022, George Simion a postat pe Facebook adresa altei pagini de pe site-ul său referitoare la nuntă. De data asta, era vorba de invitație. Invitația la nuntă de pe Facebook (sursa: Facebook/George Simion) Azi, adresa respectivă de pe site-ul liderului AUR nu mai duce nicăieri. Practic, și acea pagină a fost ștearsă. Simion a șters invitația la nuntă de pe site-ul său (sursa: georgesimion.ro) Minciuni despre banii dați trupei Phoenix Au existat, totuși, donații în bani către Fundația Națională pentru Românii de Pretutindeni. Potrivit unei declarații la Antena 3 a lui Eugen Popescu, fondator și președinte executiv al Fundației, s-au strâns 24.660 de lei din donații. Adică vreo 5.000 de euro, nu 72.000 de euro, cum spusese Simion tot pentru Antena 3. Potrivit datelor de la Ministerul de Finanțe, în 2022, Fundația Națională pentru Românii de Pretutindeni a avut venituri totale de 59.274 de lei, adică aproximativ 12.000 de euro (de șase ori mai puțin decât ipotetica sumă de 72.000 de euro). Din care, 5.000 de euro din donații de la persoane fizice, inclusiv de câte 50 și 100 de lei, după cum a spus Eugen Popescu. Dar aici apare o altă inexactitate: Fundația Națională pentru Românii de Pretutindeni a plătit și formația Phoenix a lui Nicu Covaci să cânte la nuntă (o informația publicată în exclusivitate de către Defapt.ro), cu 8.000 de euro. Eugen Popescu a mai spus pentru Antena 3 că suma de 8.000 de euro pentru Phoenix nu a provenit din donațiile pentru nuntă, de 24.660 de lei, ci din alte donații, de la trei persoane. Or, cifrele nu se potrivesc: din totalul veniturilor Fundației Naționale pentru Românii de Pretutindeni pe 2022, de 12.000 de euro, mai rămân doar 7.000 de euro după ce se scad cele 5.000 de euro primite donații pentru nuntă. Dar donațiile pe Revolut și altele? Și mai rămâne un mare semn de întrebare: pe lângă contul Fundației Naționale pentru Românii de Pretutindeni indicat de Simion pentru donații, acesta a menționat pe site-ul său și alte metode de plată, după cum se poate vedea mai jos. După cum arătam mai sus, această informație nu mai apare azi pe site-ul georgesimion.ro). Citește și: Controversatul paznic al pușculiței cu 400.000 euro a lui Simion: diplomă dubioasă, sponsorizări de la oamenii SIE și înalt funcționar de stat, specialist în Diaspora Metode de plată alternative a darului de nuntă (sursa: archive.org) Liderul AUR nu mai spune azi nimic despre eventuale donații prin aceste metode.

Șerdean (Dinamo), firme românești de fațadă (sursa: Digi 24)
Investigații

Șerdean (Dinamo), firme românești de fațadă

Șerdean (Dinamo), firme românești de fațadă. Dorin Șerdean, fostul acționar majoritar al clubului de fotbal Dinamo și ex-candidat din partea PP-DD la Primăria Alba Iulia, a fost arestat preventiv într-un dosar în care s-a estimat o fraudă de 30 de milioane de euro prin emiterea și folosirea de scrisori de garanție bancară false. Ancheta este coordonată de Parchetul European, condus de Laura Codruța Kovesi, care a efectuat 40 de percheziții domiciliare în România și Franța. Numele lui Dorin Șerdean apare în zece societăți înregistrate în România, dar pentru opt dintre ele nu au fost depuse situațiile financiare în ultimii trei ani. Firmele controversatului Dorin Șerdean au ca obiect principal de activitate de la consultanță în afaceri până la reciclarea deșeurilor. 40 de percheziții Parchetul European a anunțat la data de 16 mai că a efectuat 40 de percheziții domiciliare în România și Franța în cadrul unei anchete privind o fraudă de aproximativ 30 de milioane de euro. Bani care provin din fonduri europene și naționale. Frauda constă în furnizarea de scrisori de garanție bancară false cu care se garantau proiectele europene împotriva potențialelor daune. Conform comunicatului de presă emis de Parchetul European, în perioada 2020 – 2023, mai multe proiecte cu finanțare UE au fost asigurate cu scrisori de garanție de către bănci fictive sau entități financiare dubioase care nu dispuneau de banii necesari pentru acoperirea daunelor. "În special, o bancă fictivă care se pare că operează în Insulele Comore a emis scrisori de garanție prin care a asigurat autoritățile publice din România plata unor sume în valoare totală de aproape 20 de milioane de euro. În mod similar, instituțiile financiare care aparent își desfășoară activitatea în Cehia, Letonia și Spania au emis scrisori de garanție pentru a fi utilizate în România, fără a avea dreptul de a face acest lucru, și fără a avea fondurile necesare pentru acoperirea daunelor asigurate", a anunțat Parchetul European. Garanții fictive Oficialii europeni au explicat și cum funcționează schema infracțională. Pentru proiectele care beneficiază de finanțare UE, câștigătorul contractului finanțat de UE trebuie să depună o scrisoare de garanție de bună execuție, emisă de o instituție financiară care se obligă să plătească anumite sume de bani (valoarea garanției), în cazul în care serviciile nu sunt executate corect. În plus, în cazul în care beneficiarul fondurilor primește un avans, acesta trebuie să depună și o scrisoare de garanție către autoritatea contractantă, asigurând recuperarea avansului. "Se presupune că suspecții au emis scrisori de garanție în numele unor entități financiare fictive sau cu resurse financiare fictive. În schimbul eliberării scrisorilor de garanție, suspecții au încasat sume importante de bani, pe care le-au folosit în propriul interes", spun procurorii. În această schemă infracțională a fost prins și Dorin Șerdean, fostul președinte executiv și acționar majoritar al clubului de fotbal Dinamo. Afaceristul a fost arestat preventiv săptămâna trecută pentru o perioadă de 30 de zile. Avocatul acestuia, Vlad Dan Oancea, a declarat pentru gsp.ro că urmează ca decizia de arestare preventivă să fie contestată la Curtea de Apel București. Șerdean (Dinamo), firme românești de fațadă Defapt.ro a verificat firmele deținute în România de afaceristul Dorin Șerdean. Datele de la Registrul Comerțului arată că numele lui Dorin Șerdean apare în zece societăți comerciale. Majoritatea firmelor deținute și administrate integral de Dorin Șerdean nu au depuse situațiile financiare pe ultimii trei ani fiscali. De exemplu, firma Blue System Development are ca obiect principal de activitate prelucrarea datelor, administrarea paginilor web şi activităţi conexe. Nu are depuse situațiile financiare din ultimii trei ani. În aceeași situație se află și firma de asigurări Fininvest Agent de Asigurare. Koala Expres, firmă înființată în anul 2018, cu obiectul principal de activitate "baruri şi alte activităţi de servire a băuturilor", nu apare cu situațiile financiare depuse. Lotus Perfect Products, înființată tot în 2018, are ca obiect de activitate comerţul cu amănuntul în magazine nespecializate, cu vânzare predominantă de produse nealimentare. Nici aceasta nu are depuse situațiile financiare. În aceeași situație se află și societățile White & Black Galaxy și White & Red Dynamic, patronate și administrate de Dorin Șerdean, au ca obiect principal de activitate "activităţi de editare a altor produse software" și "activităţi de consultanţă pentru afaceri şi management". Fininvest Management Marketing, firmă înființată în anul 2008, are ca obiect principal de activitate "intermedieri în comerţul specializat în vânzarea produselor cu caracter specific". Această societate controlată de Dorin Șerdean a raportat în anul fiscal 2021 o cifră de afaceri de 281.176 lei și un profit net de peste 181.000 lei. Deșeurile au făcut ceva profit Dorin Șerdean a cochetat și cu afacerile în domeniul deșeurilor și "alte transporturi terestre de călători". Firma Carento SRL, înființată în anul 2017, este deținută în mod egal de Dorin Șerdean și Marius Mihai Farcaș. Nici această societate nu are depuse situațiile financiare pe ultimii trei ani fiscali. Citește și: Încă o măgărie Wizz Air, considerată cea mai proastă companie aeriană din Marea Britanie: perioada de check-in gratuit se reduce la 21 de ore, dacă nu ați achiziționat loc Afacerile cu deșeuri reciclabile le-a deruta pe firma Chim Element Tehnologie. În această societatate controlată de Dorin Șerdean, acesta este asociat cu Iulian Ion Nedelcu. Ultimul deține doar 10% din firmă. Datele financiare arată că în anul fiscal 2020 a avut o cifră de afaceri de 180.905 lei și un profit de 135.720. În ultimii doi ani fiscali nu au mai fost depuse alte date financiare. O altă firmă prin care Șerdean a vrut să facă afaceri cu deșeuri este Cyclic Mineral, înființată în 2019. În această firmă este asociat tot cu Iulian Ion Nedelcu. Nici pentru această ultimă societate nu au fost depuse situațiile financiare în ultimii trei ani fiscali.

Chetă pentru paranghelia DGA cu lăutari, recunoaște generalul Vasilescu (sursa: Inquam Photos/Octav Ganea)
Investigații

Chetă pentru paranghelia DGA cu lăutari

Chetă pentru paranghelia DGA cu lăutari. Generalul Liviu Vasilescu, șeful Direcției Generale Anticorupție (DGA), recunoaște că a făcut chetă printre angajați pentru a organiza chermeza din parcarea instituției cu preparate din carne de vânat, grătare, băuturi fine și lăutari. Paza evenimentului organizat pentru a celebra 18 ani de la înființarea DGA a a fost asigurată de Jandarmeria Română. La petrecerea DGA a participat inclusiv ministrul Afacerilor Interne, Lucian Bode, secretarul general al PNL, cu tot alaiul de consilieri și șefi de arme. Sindicatul Europol atrage atenția directorului general al DGA care a "girat astfel de practice neortodoxe" că polițistului îi este interzis, în orice împrejurare, să colecteze bani de la persoane fizice și juridice. Vasilescu, din biserică în parcare Direcția Generală Anticorupție, structura anticorupție a Ministerului Afacerilor Interne, a împlinit 18 ani de la înființare sub conducerea generalului Liviu Vasilescu. Acesta a devenit celebru în toată România după ce s-a întâlnit noaptea în biserică, pe ascuns, cu membri ai clanului "Pian" pentru a stabili cum să se desfășoare funeraliile interlopului Florin Mototolea, zis "Emi Pian". Generalul Liviu Vasilescu s-a pregătit din timp pentru aniversarea DGA. Mai întâi, a golit parcarea instituției de autospeciale pe care le-a mutat peste drum de sediu, în parcarea unei unități militare. Apoi a întins mesele pentru invitații care urmau să participe la festivități. Sindicatul Europol a anunțat că la paranghelie au fost aduse preparate din carne de vânat, sarmale, mici, băuturi fine, chiar și lăutari. Doi lăutari: Marcel Pavel și Bode Invitații pentru participarea la eveniment au fost transmise către toate structurile Ministerului Afacerilor Interne, inclusiv ministrului Lucian Bode. Printre participanți s-a aflat și artistul Marcel Pavel. „Din păcate însă, această ceremonie nu a fost pentru toată lumea. Angajaților DGA li s-a să nu iasă din birouri pe parcursul vizitei . Chiar și pentru folosirea toaletelor de la etajul 1 și 2 a existat interdicție de acces pentru angajați, ca nu cumva să dea nas în nas cu invitații. Doar în partea a doua, la ceea ce a mai rămas din mâncare, au avut acces și angajații, care evident au refuzat. Această umilință pentru propriii subalterni a fost probabil în semn de mulțumire pentru rezultatele pe care aceștia le generează și cu care conducerea DGA se laudă", a anunțat sindicatul Europol. Chetă pentru paranghelia DGA cu lăutari Defapt.ro a transmis mai multe întrebări Ministerului Afacerilor Interne pentru a afla cine și din ce bani a plătit chermeza. Dar, mai ales, cine a colectat câte 200 de lei de la fiecare șef de serviciu din cadrul DGA pentru a plăti masa și dansul invitaților. Ministerul Afacerilor Interne nu a vrut să răspundă, dar a redirecționat solicitarea către Direcția Generală Anticorupție. În răspunsul transmit de către DGA se recunoaște că s-a făcut chetă pentru organizarea ceremoniei. Citește și: La un spital aflat în prag de faliment, directorul financiar are 28.000 lei pe lună. Rafila, acum 15 zile: „Un director financiar într-un mare spital are în jur de 3.000 de lei salariu” "Vă comunicăm faptul că activitatea la care faceți referire a fost achitată din fondurile proprii ale personalului cu funcții de conducere din DGA, la aceasta fiind invitat să participe și personalul cu funcții de execuție", a transmis DGA. Răspunsul DGA în chestiunea parangheliei (sursa: DGA) Generalul Liviu Vasilescu nu a vrut să răspundă la toate întrebările pentru că "având în vedere că nu au fost angajate fonduri financiare bugetare, informațiile solicitate de dumneavoastră nu se încadrează în categoria informațiilor de interes public". Sindicatul Europol atrage atenția că, conform Legii 360/2002 privind Statutul polițistului, polițistului îi este interzis, în orice împrejurare "să colecteze sume de bani de la persoane fizice sau juridice".

Ciucă a cerut transportoare MApN neflotabile (sursa: captură video Pro TV)
Investigații

Ciucă a cerut transportoare MApN neflotabile

Ciucă a cerut transportoare MApN neflotabile. Armata Română s-a "înecat" în Dunăre cu blindatul Piranha IIIC în timpul unui exercițiu militar NATO. Ministerul Apărării Naționale a anunțat că militarii care se aflau în blindat nu au suferit răni și au fost extrași după "aplicarea procedurilor standard de salvare și evacuare". Mașina de luptă a fost recuperată a doua zi după "înec" cu ajutorul unor echipamente de intervenție și evacuare de mare capacitate. Un miliard de euro pentru transportoare În dotarea Armatei Române se află 31 de transportoare blindate Piranha IIIC, pe care Ministerul Apărării Naționale le-a cumpărat cu aproape 59 de milioane de euro de la compania GDELS Mowag. Această achiziție a fost pretextul pentru ca Ministerul Apărării, la cererea actualului premier, Nicolae Ciucă, să cumpere alte 227 de transportoare. Dar e vorba de modelul Piranha V. Neflotabile. Totul, cu 895 de milioane de euro. Defapt.ro a dezvăluit că afacerea "Piranha V" a ridicat suspiciuni de corupție ofițerilor din Direcția de Prevenire și Investigare a Corupției din cadrul MApN care au sesizat DNA. Ulterior, premierul Nicolae Ciucă, a suplimentat comanda cu încă 150 de transportoare. Nici un militar nu a fost rănit în timpul filmării scufundării Ministerul Apărării Naționale (MApN) a anunțat că aproximativ 10.000 de militari din România și din 13 state aliate și partenere participă la exercițiul militar SABER GUARDIAN 23, desfășurat în perioada 29 mai – 9 iunie. În timpul antrenamenutului de sâmbătă, 3 iunie, în jurul orei nouă dimineața, un transportor blindat Piranha IIIC a încercat să traverseze Brațul Borcea. Citește și: FOTO Un transportor blindat al Armatei române s-a scufundat în Dunăre în timpul exercițiilor Saber Guardian Potrivit Ministerului Apărării Naționale, în timpul executării manevrelor de traversare a cursului de apă, echipajul unui transportor blindat de tip Piranha IIIC, din înzestrarea Brigăzii Multinaționale Sud-Est, a raportat infiltrarea apei în interiorul mașinii de luptă. "În urma aplicării în regim de urgență a procedurilor standard de salvare și evacuare a personalului, toți membrii echipajului au fost aduși la mal în siguranță. Niciun membru al echipajului nu a fost rănit în urma acestui eveniment", a transmis MApN. Comisie la Forțele Terestre Transportorul s-a scufundat la o distanță de aproximativ 15 m față de mal, la o adâncime de aproximativ opt metri. Ulterior, în data de 4 iunie, mașina de luptă a fost recuperată cu ajutorul unor echipamente de intervenție și evacuare de mare capacitate din dotarea structurilor de sprijin logistic și evacuată către o bază de reparații a Statului Major al Forțelor Terestre. În urma acestui incident au fost demarate procedurile de evaluare a stării tehnice a transportorului, care a intrat deja în lucrări de întreținere, în vederea repunerii în stare de operativitate. La nivelul Statului Major al Forțelor Terestre a fost constituită o comisie administrativă pentru cercetarea împrejurărilor producerii acestui eveniment de instruire. Totul a mers ca uns, dar dezastruos România a cumpărat în anul 2007 nu mai puțin de 31 de transportoare blindate Piranha IIIC și 12 derivate de la filiala elvețiană GDELS Mowag, deținută de americanii de General Dynamics. Ministerul Apărării Naționale a plătit oficial pentru cele 31 de blindate standard nu mai puțin de 58.859.410 euro, fără TVA. Primele trei derivate ale acestor mașini de luptă au costat aproape opt milioane de euro fără TVA. Ultimele nouă derivate au fost livrate în perioada 2019 - 2020 și au costat în jur de 24 de milioane de euro. În total, 91 de milioane de euro. "La recepţia transportoarelor, nu au fost înregistrate defecţiuni, iar defecţiunile înregistrate pe timpul exploatării au fost remediate de către furnizor", potrivit MApN. Ciucă a cerut transportoare MApN neflotabile Această achiziție de transportoare blindate a fost pretextul pentru a pune bazele contractului pentru Piranha V, o afacere cu iz de corupție la nivel guvernamental de peste 1,5 miliarde de euro. Defapt.ro a dezvăluit că la începutul anului 2017, general Nicolae Ciucă, actualul premier al României din partea PNL, se afla la comanda Statului Major al Apărării. În subordinea lui se afla atunci Consiliul de Supraveghere a Cerințelor, organ deliberativ al Statului Major, care a aprobat înzestrarea a două batalioane a Brigăzii 2 Infanterie cu transportoare 8x8 neflotabile. Nu se știe de ce generalul Nicolae Ciucă a vrut transportoare neflotabile, în contextul în care militarii români au nevoie de transportoare flotabile pentru că pe întreg teritoriu al României se află foarte multe cursuri de apă. Afacere de 895 de milioane de euro, suspectă de corupție Ulterior, pe 4 decembrie 2017, a fost emisă Hotărârea de Guvern 852 prin care contractul pentru achiziția a 227 de transportoare neeflotabile în valoare de 895 milioane de euro a fost atribuit "în regim de urgență" direct firmei General Dynamic European Land Systems (GDELS) – Mowag Gmbh. La finalul anului 2018, ofițerii specialiști din cadrul Direcției de Prevenire și Investigare a Corupției din cadrul MApN au sesizat Direcția Națională Anticorupție cu privire la "posibilitatea săvârșirii unor infracțiuni asimilate infracțiunilor de corupție" de către cadre militare și personal civil din cadrul Departamentului pentru Armamente cu privire la achiziția de transportoare 8x8. Sesizarea ofițerilor a clasată suspect de colonelul magistrat Mihai Gheorghe, procuror militar în cadrul DNA. MApN a suplimentat comanda cu 150 de blindate La începutul acestui an, Ministerul Apărării Naționale a solicitat Parlamentului o nouă aprobare pentru inițierea procedurii de achiziție a altor 150 de blindate Piranha V. Valoarea estimată a contractului a fost de 674 milioane de dolari. "Costurile, pentru care se estimează un plafon financiar de 674 milioane de dolari, sunt calculate pe baza datelor de fundamentare disponibile la acest moment, actualizate în condiţiile OUG 126/2022, preţurile reale putând varia funcţie de condiţiile economice existente la momentul semnării contractului de achiziţie", a menţionat MApN. Însă, înainte de a obține acordul Parlamentului, premierul Nicolae Ciucă a abordat de mai multe ori subiectul legat de contractul pentru Piranha V. De exemplu, în martie 2022, a participat la ceremonia de semnare a acordului de joint-venture între Uzina Mecanică București și filiala românească a General Dynamics European Land Systems. "Este cât se poate de evident faptul că, prin acest demers, putem să constatăm un grad ridicat de încredere, pe care partenerii noștri strategici o acordă țării noastre, într-un context de securitate deosebit, și care se concretizează în transfer de tehnologie și know-how în industria românească, în economia românească", spunea atunci premierul Nicolae Ciucă. Ulterior, în iulie 2022, o delegație a companiei GDELS a fost primită de Nicolae Ciucă la Palatul Victoria.

Primarul Fritz, "Henț" pe "Arena Lego" (sursa: Facebook/Dominic Fritz)
Investigații

Primarul Fritz, "Henț" pe "Arena Lego"

Primarul Fritz, "Henț" pe "Arena Lego". Virgil Sorin Henț și Gheorghe Maxinan, patronii firmei Tehnodomus, au scăpat de dosarul de corupție în care erau acuzați de dare de mită. Bonus, au câștigat licitația de aproape 20 de milioane de euro pentru construcția Arenei Lego din Timișoara. Contractul a fost atribuit de Primăria Timișoara, condusă de Dominic Fritz. Cei doi asociați au fost trimiși în judecată de procurorii DNA în iunie 2016 sub acuzația de dare de mită în dosarul de corupție al lui Teodor Giurgea, fostul director al Administrației Bazinale de Apă Mureș. Banii au fost dați pentru a nu avea probleme în derularea contractelor publice. Primarul Fritz, "Henț" pe "Arena Lego" Primăria Municipiului Timișoara, condusă de Dominic Fritz, a anunțat câștigătorul licitației pentru proiectarea și execuția lucrărilor pentru obiectivul "amenajare terenuri sport – construire stadion pe structură metalică". Contractul în valoare de 97 de milioane de lei, echivalentul a aproape 20 de milioane de euro, a fost atribuit firmei arădene Tehnodomus. Proiectul cunoscut ca "Arena Lego" va avea o capacitate de minimum 9.500 de locuri, din care 508, locuri VIP, și 102, locuri la loje. Lângă viitorul stadion din Calea Buziașului vor fi amenjate un parc cu loc de joacă și o parcare. Termenul de proiectare și execuție a lucrărilor este de 30 de luni. "Este o zi specială pentru Timișoara! Am ajuns în ziua în care s-a semnat contractul cu societatea desemnată în urma licitației organizate pentru construcția stadionului de minim 9.500 locuri, cunoscut drept stadionul . Contractul va fi înaintat spre dl primar, urmând ca în scurt timp să fie dat Ordinul de începere a lucrărilor de proiectare în prima fază, apoi de execuție. (…) Acest stadion se adresează sportului, dar deopotrivă este destinat și tinerilor. Pe lângă evenimente sportive aici se vor organiza concerte, spectacole și alte evenimente pentru timișoreni. Este un prim pas în realizarea unui stadion, după 60 ani în Timișoara", a anunțat viceprimarul liberal Cosmin Tabără pe contul său de Facebook. Șpaga, descoperită de DNA Compania Tehnodomus este deținută în mod egal de controversații afaceriști Virgil Sorin Henț și Gheorghe Maxinan. Ultimele date fiscale aferente anului 2021 arată că firma celor doi a avut o cifră de afaceri netă de peste 47,42 milioane de lei, un profit de aproape un milion de lei și un număr mediu de 133 de angajați. Direcția Națională Anticorupție i-a acuzat pe cei doi de dare de mită în iunie 2016. În același dosar au mai fost acuzați de dare de mită și Laurențiu Manuel Huja și Iulian Zaharia. Conform rechizitoriului, "în cursul lunii octombrie 2010, inculpatul Giurgea Teodor, în calitate de director al Administrației Bazinale de Apă Mureș, prin intermediul inculpatului Popa Ioan, le-a pretins celorlalți patru inculpați să îi vireze suma totale de 37.200 lei în contul unei societăți indicate de primul inculpat, lucru care s-a și întâmplat în perioada 02 noiembrie 2010 – 23 decembrie 2010.". Procurorii DNA susțin că banii au fost primiți de Teodor Giurgea pentru ca, în exercițiul atribuțiilor sale de serviciu, să asigure derularea în condiții optime a contractelor încheiate de societățile comerciale administrate de cei patru oameni de afaceri cu Administrația Bazinală de Apă Mureș. Henț, salvat de prescripția specială Patronii firmei Tehnodomus au scăpat de brațul nu așa de lung al legii în aprilie 2020. Atunci, Curtea de Apel București a decis să-l achite pe Gheorghe Maxinan întrucât fapta sa nu era prevăzută de legea penală. În cazul lui Virgil Sorin Henț, a intervenit prescripția specială: "Încetează procesul penal pornit împotriva inculpaților Huja Laurențiu Manuel, Zaharia Iulian și Henț Virgil Sorin, pentru infracțiunile reținute în sarcina lor, ca urmare a intervenției prescripției speciale a răspunderii penale.". Citește și: În unul din cele mai sărace județe ale României, Teleorman, un magistrat are pensie specială de aproape 30.000 de lei, de 14 ori peste pensia medie pentru limită de vârstă A fost condamnat doar Ioan Popa, fostul șef birou investiții de la Administrația Bazinală Mureș, la o pedepsă de trei ani de închisoare cu suspendare. Totodată, instanța a decis ca Virgil Sorin Henț, Ioan Popa și Laurențiu Huja să plătească cheltuieli de judecată în cuantum de 3.300 lei fiecare.

Curățenia grădiniței lunar, aproape 100.000 euro (sursa: Facebook/Marian Ivan)
Investigații

Curățenia grădiniței lunar, aproape 100.000 euro

Curățenia grădiniței lunar, aproape 100.000 euro. Liberalul Marian Ivan, primarul orașului Pantelimon, pregătește un "tun" incredibil: între 2,3 și 4,7 milioane de euro pentru curățenia unei singure grădinițe în următorii patru ani. În cazul în care contractul cadru va fi adjudecat la valoarea minimă, serviciile de curățenie vor costa în jur de 48.000 de euro în fiecare lună. Numele primarului Marian Ivan apare în mai multe afaceri controversate din orașul Pantelimon. De exemplu, a restituit unui coleg de partid un teren de aproape patru hectare, care a fost cumpărat ulterior de apropiații primarului. Culmea, în final, terenul a fost răscumpărat de primărie cu peste un milion de euro. Grădiniță (și) din bani europeni Primăria Orașului Pantelimon, condusă de controversatul primar Marian Ivan, se lăuda în prima parte a anului 2019 că obținuse o finanțare europeană pentru construirea unei grădinițe pe strada George Călinescu, la numărul 51. Valoarea totală a proiectului a fost de peste 27,6 milioane de lei, din care 7,1 milioane lei a fost finanțarea nerambursabilă. Construcția grădiniței, formată din trei clădiri cu parter și etaj, a fost finalizată în vara anului 2022. Acum, primăria Orașului Pantelimon a anunțat că vrea să cumpere "servicii de curățenie" pentru noua grădiniță. Conform anunțului publicat în Sistemul Electronic de Achiziții Publice (SEAP), valoarea serviciilor a fost estimată la o sumă cuprinsă între 11,5 și 23,07 milioane lei, pe o perioadă de patru ani (în euro, între 2,3 și 4,7 milioane). "Pe parcursul perioadei de derulare a acordului-cadru, autoritatea contractantă intentionează să atribuire contracte subsecvente pentru servicii de curățenie pentru gradinița situată în strada George Calinescu, nr. 51, Oras Pantelimon, județ Ilfov. Acordul cadru fiind de complexitate mică se va semna cu 1 operator economic, oferta câştigătoare fiind cea de pe primul loc", se menționeză în anunțul primăriei. Curățenia grădiniței lunar, aproape 100.000 euro Licitația organizată sub patronajul primarului Marian Ivan a ridicat suspiciuni din cauza sumei colosale care urmează să fie cheltuită doar pentru servicii de curățenie. De exemplu, în cazul în care contractul va fi adjudecat la valoarea minimă estimată, primăria Pantelimon va cheltui în jur 2,875 milioane de lei pe an doar pentru curățenia grădiniței. Ceea ce înseamnă că, în fiecare lună, inclusiv în perioada de vacanță, vor fi cheltuiți minim 240.000 lei, echivalentul a peste 48.000 de euro. În situația în care contractul se va adjudeca la valoarea maximă, costurile lunare vor ajunge la peste 96.000 de euro. Primarul Marian Ivan, președintele licitației Pentru a câștiga această licitație suspectă, firmele care vor depune oferte trebuie să îndeplinească cumulativ mai multe condiții. De exemplu, media cifrei de afaceri anuale specifică în domeniul obiectului acordului cadrul, a ofertantului pe ultimii trei ani (2020, 2021, 2022), trebuie să fie în valoare de cel puțin 1,5 milioane lei. Curățenie de 23 de milioane de lei la grădiniță (sursa: SEAP) În plus, ofertanții trebuie să demonstreze că în ultimii trei ani (calculați până la data limită de depunere a ofertelor) au prestat servicii similare în valoare cumulată de cel putin 4.610.000 lei fără TVA, în cadrul unuia sau a maximum trei contracte. Primăria Pantelimon a publicat și lista persoanelor cu funcții de decizie cu privire la organizarea licitației. În capul listei se află primarul Marian Ivan, secondat de viceprimarul Florin Viorel Cecate și de directorul ecnomic, Liviu Florin Țînțăreanu. Președintele comisiei de evaluarea a ofertelor este Daniela Alexandra Dan, consilier pe achiziții publice la primărie. Afacerea terenului cu dejecții animale Edilul Marian Ivan și subalterna sa, Daniela Alexandra Dan, au fost implicați într-o afacere cu multe semne de întrebare în urma căreia primăria Primăria Pantelimon a plătit peste un milion de euro. Totul a început în anul 2014, atunci când primarul Marian Ivan l-a pus în posesia unui teren extravilan de 39.000 mp pe pesedistul Valentin Condu. Potrivit cetateanul.net, terenul era infestat cu dejecții de animale provenite de la o fermă din zonă. Valentin Condu, coleg de partid în acea perioadă cu Marian Ivan și primar al comunei Dobroiești, a vândut terenul imediat cu 5 euro pe metrul pătrat. O parcelă de 10.000 mp a fost cumpărată de Daniela Alexandra Dan și de soțul acesteia, Alexandru Dan, cunoscut ca șoferul primarului Marian Ivan. Restul suprafeței a fost cumpărat de soții Violeta și Cosmin Predică. Ce au făcut soții Dan cu banii Patru ani mai târziu, primarul Marian Ivan a decis să răscumpere terenul cu pricina cu banii primăriei. În acest context, Consiliul Local Pantelimon a decis să cumpere cei 10.000 mp de la soții Dan cu 283.300 de euro. Adică, 28,3 euro/ mp. Pentru terenul soților Predică, primăria a plătit 795.500 de euro. Aproximativ, 27,5 euro/mp. Banii încasați de Daniela Alexandra Dan au fost menționați în declarația de avere depusă în anul 2019. În același document, aceasta a menționat că a avea deschis un cont curent la ING în care se afla suma de 828.465 lei. Un an mai târziu, soții Dan și-au cumpărat un teren de 469 mp și o casă de 168 mp. Liberalul Marian Ivan, finul soților Firea și Pandele Primarul Marian Ivan este unul dintre cei mai cunoscuți traseiști politici din județul Ilfov. În anul 2008 a câștigat primul mandat de primar, sub umbrela PDL. După scindarea democrat-liberalilor, a trecut în PNL. Apoi a jurat credință social-democraților ilfoveni. Soții Gabriela Firea și Florin Pandele i-au fost nași de cununie în anul 2015. În anul 2020, a trecut în tabăra liberalilor ilfoveni, conduși de Hubert Thuma, actualul președinte al Consiliului Județean Ilfov și președinte interimar la PNL București. Citește și: EXCLUSIV Pensionar special care are și patru salarii de la stat, plus bonus de 30.000 de euro pe an de la o companie anchetată de DIICOT: Ionel Georgescu, șeful Corpului de control la Economie. A fost polițist la Strehaia Considerat unul dintre cei mai bogați primari din Ilfov, primarul Marian Ivan are o declarație de avere goală. Nu are casă, nu are masă, mașini, bijuterii. Are menționate doar indemnizația de primar, salariul soției sale și alocațiile copiilor. În 2016, a declarat că primise cadou de părinți o mașină Dacia Logan, dar și aceea a dispărut din declarațiile de avere. Defapt.ro a încercat să obțină un punct de vedere de la primarul Marian Ivan, dar fără succes. DREPT LA REPLICĂ Joi, 8 iunie a.c., primarul Marian Ivan a trimis un drept la replică, pe care-l publicăm integral mai jos. "Doresc să clarific știrea apărută recent în presă, intitulată: "Curățenia grădiniței din Pantelimon va costa între 48000 și 96000 euro lunar, pe patru ani". Este important să înțelegem corect această informație care a fost răspândită în comunitatea online a orașului nostru, căutând sezaționalul, dezinformarea și denigrarea mea. Recent, departamentul de Achiziții al primăriei Pantelimon, a emis o solicitare prin Sistemul Electronic de Achiziții Publice (SEAP) pentru achiziționarea serviciilor complete de curățenie. Aceste servicii cuprind furnizarea de aparatură, produse și soluții de curățenie, precum și personal specializat, care să efectueze curățenia cu o frecvență între 20 și 40 de ori pe lună, pentru servicii de curățenie ce curpind: aspirare, spălare pardoseli și mochete, igienizare toalete și săli, etc. Doresc să menționez că bugetul alocat pentru aceste servicii nu trebuie să depășească suma de 0,6 lei pe metru pătrat pentru fiecare acțiune de curățenie propusă, operatorii fiind nevoiți să ofere un cost sub acest nivel, fiind mult sub media costului obișnuit pentru astfel de servicii. De asemenea, doresc să subliniez că această grădiniță este cea mai mare din oraș, suprafața ei care necesită mentenanță în curățenie, de 17561 mp, acoperind peste 70% din suprafețele de curățat ale tuturor celorlalte unități de învățământ din orașul Pantelimon și sălile de sport. Este esențial să asigurăm un mediu curat pentru copiii noștri și precizez faptul că bugetul stabilit pentru curățenia grădiniței este cel puțin la jumătate față de al altor instituții publice sau private. Vă îndemn să verificați informațiile din surse credibile și să nu vă lăsați influențați de știri false sau cu titlu senzațional, care sunt comandate să denigreze încrederea în administrația locală. Sunt mereu deschis dialogului și vă asigur că, din prima zi a mandatului meu, investiția în sistemul educațional al orașului Pantelimon este prioritară. Dacă la începutul mandatului meu, în Grădinița nr. 1 Pantelimon erau înscriși aproximativ 200 de elevi, în toamna acestui an, aproximativ 800 de copii își vor începe viața preșcolară în grădinițele din orașul nostru."

Damen, aproape să ia contractul corvetelor de la Naval Group (sursa: Facebook/Naval Group)
Investigații

Damen, aproape să ia contractul corvetelor

Damen, aproape să ia contractul corvetelor. Compania franceză Naval Group, cea care a câștigat în urmă cu patru ani licitația de 1,2 miliarde de euro pentru construcția corvetelor militare, a fost somată de Ministerul Apărării Naționale să semneze contractul până la data de 16 iunie 2023. Damen, aproape să ia contractul corvetelor În caz contrar, contractul va fi atribuit companiei olandeze Damen, care este condusă pe plan local de generalul Gheorghe Savu, fostul șef al Direcției Generale de Informații a Armatei. Pentru a putea semna contractul, compania franceză trebuie să ajungă la o înțelegere cu asociatul său, Șantierul Naval Constanța, controlat de afaceristul Gheorghe Bosânceanu. Dar discuțiile sunt înghețate de aproape doi ani de zile. Defapt.ro a dezvăluit în vara anului trecut că francezii de la Naval Group ar primi în compensație un contract pentru achiziția a două submarine, estimat în prezent la două miliarde de euro. Însă, se pare, și pentru acest contract francezii ar fi dependenți de Șantierul Naval Constanța. Termen, 16 iunie. Maximum, 16 iulie Ministerul Apărării Naționale a solicitat asocierii dintre Naval Group și Șantierul Naval Constanța, care a câștigat licitația de 1,2 miliarde de euro pentru construcția a patru corvete, să semneze contractul până la data de 16 iunie 2023. Semnarea contractului este puțin probabilă în contextul în care cele două firme nu au ajuns la o înțelegere cu privire la modul în care se împart banii și riscurile, potrivit unei declarații făcute de Laurent Mourre, vicepreședinte pe Europa și America de Nord al Naval Group. Surse din cadrul Ministerului Apărării Naționale au declarat pentru Defapt.ro că francezii ar putea să primească o prelungire a termenului scadent cu 30 de zile doar dacă vor trimite o cerere de clarificări. Damen așteaptă eșecul francezilor În cazul în care asocierea franco-română nu va semna contractul, Ministerul Apărării Naționale este obligat să atribuie contractul ofertantului de pe locul doi. Adică olandezilor de la Damen, care au depus o ofertă de 1,255 miliarde de euro. "Damen nu se va grăbi cu negocierile, probabil vor face și cererea de reactualizare de preț. E dreptul lor", a spus un specialist din cadrul MApN. Compania olandeză Damen este condusă în România de generalul Gheorghe Savu, fost șef al Direcției Generale de Informații a Armatei. Acesta a declarat în repetate rânduri că navele din clasa Sigma 10514 vor fi proiectate la Șantierul Naval Damen din Galați și ar putea fi construite la Șantierul Naval Mangalia. Corvetele produse de Damen ar putea fi echipate cu echipamente și armament produse în SUA și Uniunea Europeană. Afacerea submarinelor, o mare necunoscută Între timp, francezii de la Naval Group au obținut o promisiune din partea statului român că Ministerul Apărării Naționale urmează să cumpere direct de la ei două submarine din clasa Scorpene. Costurile au fost estimate în prezent la două miliarde de euro. Obiectul contractului ar prevedea achiziția celor două submarine din clasa Scorpene, torpile și contramăsuri, suport logistic inițial, mentenanță și echipamente de testare, echipamente criptografice și cu regim special, asistentă de specialitate, serviciul de instruire a personalului la toate niveluri necesare, implicit folosirea în luptă, echipamente de instruire, precum și baze de date specifice. Și de aici ar începe din nou problemele pentru compania franceză Naval Group. De exemplu, aceasta trebuie să construiască un centru de mentenanță și logistică pentru cele două submarine, în România. Singura opțiune viabilă pentru francezi, spun surse din cadrul MApN, este tot Șantierul Naval Constanța. Va renunța România la offset? Adică ar trebui să fie parteneri tot cu Bosânceanu, cu care nu se înțeleg nici măcar pentru corvete. "Nu poți construi centru de mentenanță pe Dunăre. Nu poți nici la Galați, nici la Mangalia, pentru că acolo sunt șantierele controlate de Damen, competitorul direct al Naval Group. Singura opțiune viabilă ar fi tot la Șantierul Naval Constanța", spune o sursă din MApN. Citește și: EXCLUSIV Naval Group ar putea renunța la contractul de 1,2 miliarde de euro pentru corvete dacă MApN cumpără de la francezi două submarine Scorpène și două elicoptere Pentru a scăpa de dependența de șantierul lui Bosânceanu, francezii speră să ajungă la un acord cu decidenții politici astfel încât să nu fie menționate în contract obligațiile de offset, adică cele privitoare la investiți echivalente cu 80% din valoarea contractului, în economia românească. Însă, pentru ca o astfel de afacere controversată să fie parafată, este nevoie să se semneze un acord "Guvern la Guvern" (G2G) între România și Franța, în baza căruia guvernul francez să cumpere submarinele de la Naval Group și să le vândă apoi României.

Pensionar special, patru salarii, bonus uriaș (sursa: România TV)
Investigații

Pensionar special, patru salarii, bonus uriaș

Pensionar special, patru salarii, bonus uriaș. Ionel Georgescu, șeful Corpului de Control al ministrului Energiei, Virgil Popescu, este unul dintre bugetarii de lux ale cărui venituri de la stat depășesc salariile cumulate ale președintelui Klaus Iohannis și premierului Nicolae Ciucă. În plus, Georgescu încasează și o pensie specială de peste 3.200 de euro pe lună pentru cariera de polițist la Strehaia și șef al Direcției Generale Anticorupție din Ministerul de Interne. Anul trecut, a încasat din salarii și bonusuri de la stat nu mai puțin de 447.000 lei net, echivalentul a 92.000 de euro. Numele lui Ionel Georgescu apare și în dosarul de corupție al lui Adrian Duicu, fostul președinte al Consiliului Județean Mehedinți, condamnat definitiv la un an și șase luni cu suspendare. Polițist la Strehaia în anii '90 Ionel Georgescu și-a început cariera de polițist în orașul Strehaia, din județul Mehedinți, în anul 1991. A fost șef Biroul Poliție Rutieră până în anul 2000, atunci când a devenit responsabil cu ordinea publică. Ulterior a ajuns șeful Poliției Strehaia, apoi a fost transferat în București, pe funcția de adjunct șef serviciu la Direcția Poliție Rutieră. În anul 2004, s-a detașat la actuala Direcție Națională Anticorupție, unde "gestiona activități specifice" pe linia de prevenire și combatere a corupției. De acolo, a ajuns director general adjunct al Direcției Generale Anticorupție din subordinea Ministerului Afacerilor Interne. În aprilie 2009, ministrul de Interne de atunci, Dan Nica, șeful PSD Galați, l-a împuternicit la șefia Direcției Generale Anticorupție. Câteva luni mai târziu, în octombrie 2009, ministrul Dan Nica a fost schimbat din funcție. Tot atunci, a fost schimbat și Ionel Georgescu. A revenit pe funcția de adjunct o scurtă perioadă. Patru ani în privat Apoi a plecat în privat. Inițial, a fost angajat pe funcția de director al Direcției de Securitate a BRD. În anul 2011, tot în cadrul băncii, deținea postul de director al Direcției Antifraudă și Protecție Internă. Ionel Georgescu a renunțat la cariera strălucitoare în mediul bancar pentru a se reangaja la stat. În anul 2014, a fost încadrat pe funcția de consilier superior la Direcția Generală de Integritate a ANAF. Acest post a fost rampă pentru a putea fi detașat la Corpul de Control al ministerului Economiei. Apoi a intrat în grațiile liberalului Virgil Popescu, care l-a plasat la conducerea Corpului de Control al ministrului Energiei. Pensia i-a crescut de patru ori Pentru întreaga activitate de polițist, Ionel Georgescu a primit în 2013 o pensie anuală de 46.740 lei. De atunci au trecut aproape zece ani, timp în care pensia specială i s-a mărit de aproape patru ori. Conform ultimei declarații de avere, în anul 2022 a primit o pensie anuală de 190.224 lei. Adică 15.852 lei lunar, echivalentul a peste 3.200 de euro. Asta, în timp ce o pensie medie în România este în jur de 1.800 de lei. Dar Ionel Georgescu nu s-a mulțumit doar cu pensia specială. De când a venit în Ministerul Economiei, adică în urmă cu aproape zece ani, a primit, pe lângă salariu, și indemnizații de la companiile de stat pe care trebuia să le controleze. De exemplu, în anul 2017 era șef șerviciu Antifraudă și Anticorupție la Ministerul Economiei. Salariul său anual era de 52.743 lei. Dar își tripla salariul anual din indemnizațiile primite de la Băița SA, DMHI SA și SNAM SA. Pensionar special, patru salarii, bonus uriaș La fel a procedat și la Ministerul Energiei, acolo unde conduce Corpul de Control al ministrului Virgil Popescu. Declarația de avere aferentă anului 2022 arată că Ionel Georgescu a primit un salariu de 125.000 de lei net. Cum și-a mărit de aproape patru ori salariul primit de la Energie? Cu ajutorul indemnizațiilor primite de la companiile de stat. Astfel, pentru funcția de administrator special la Băița SA a încasat peste 103.000 lei. De la CNCIR, companie devalizată de directoare Ioana Timofte, potrivit DIICOT, a primit peste 173.000 lei net. Această sumă este formată din indemnizația brută lunară de 12.400 lei și componenta variabilă, adică bonusul anual, de 148.000 lei brut, echivalentul a 30.000 de euro, conform Raportului anual privind renumerațiile și alte avantaje acordate administratorilor și directorilor CNCIR. Citește și: EXCLUSIV Arest pentru nepoata fostului șef al SRI Radu Timofte. Ioana Timofte, directoare generală la Controlul Cazanelor, 30 de zile la domiciliu, DIICOT o acuză de devalizarea CNCIR CupruMin SA este o altă societate de stat care i-a plătit anul trecut o indemnizație (45.505 lei). În total, peste 447.000 lei, echivalentul a 92.000 de euro. Între timp, Georgescu a renunțat la Consiliul de Administrație al CupruMin pentru a fi numit la Titan Power, o altă controlată de Ministerul Energiei, de unde încasează lunar o indemnizație de 1.000 de euro. Georgescu: "Nu mi-am stabilit eu pensia, au fost niște criterii" La solicitarea Defapt.ro, Ionel Georgescu a spus că nu consideră că primește pensie specială, ci o pensie de serviciu care nu a fost stabilită de el. "E stabilită conform legii. Anatema se pune pe cel care beneficiază. Cel care beneficiază nu este nici cel care a făcut legea, nici cel care o aplică. Și ca mine sunt circa 200.000. Nu mi-am stabilit eu pensia, au fost niște criterii", a declarat Ionel Georgescu. Întrebat dacă își exercită mandatul de administrator special la Băița SA în timpul programului de muncă de la Ministerul Energiei, Ionel Georgescu a ținut să precizeze că a vizitat compania statului de nenumărate ori. Citește și: DOCUMENT Țepele din noile amendamente la legislația pensiilor speciale: parlamentari, primari – neatinși; vârsta de pensionare crește peste cinci ani; nu există calcul de impact "Te poți duce și în weekend. Poți să îți îndeplinești activitățile și online, adică vorbim de documente finaciare, corespondența cu autoritățile statului român, autorități locale. Nu trebuie să stau acolo pentru că nu sunt director executiv, nici să intru în galerie să văd cum se exploatează dolomita. Nu prevede prezența mea fizică acolo. Nici membrii Consiliul de Administrație nu au obligația să fie acolo. Am vizitat-o de nenumărate ori. Nu am fost în timpul programului. Se poate verifica", a spus Ionel Georgescu. Care a adăugat totuși că, în calitate de administrator special, împreună cu conducerea executivă, răspunde de zona patrimonială a societății și de zona financiară.

Ioana Timofte, nepoata ex-șefului SRI, arestată (sursa: Facebook/Ioana Timofte)
Investigații

Ioana Timofte, nepoata ex-șefului SRI, arestată

Ioana Timofte, nepoata ex-șefului SRI, arestată. Ioana Timofte, directorul general al Companiei Naționale pentru Controlul Cazanelor, a fost arestată la domiciliu pentru 30 de zile în dosarul DIICOT privind delapidarea cu două milioane de euro a societății deținută de Ministerul Energiei. Culmea, Consiliul de Administrație, controlat de oamenii ministrului Virgil Popescu, a premiat-o cu aproape 80.000 de euro pentru rezultatele excelente obținute în administrarea companiei. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online Din Consiliul de Administrație fac parte mai mulți liberali de casă ai ministrului Virgil Popescu, inclsuiv pensionarul Ionel Georgescu, directorul Corpului de Control al ministrului Energiei, care avea posibilitatea legală să verifice achizițiile care au dus la devalizarea companiei. Nu a efectuat nici un control, dar le-a ținut angajaților CNCIR cursuri despre prevenirea corupției în companie. Ioana Timofte, nepoata ex-șefului SRI, arestată Ioana Timofte, nepoata fostului șef SRI Radu Timofte, împreună cu subalternii ei de la Compania Națională pentru Controlul Cazanelor, Instalațiilor de Ridicat și Recipientelor sub Presiune (CNCIR), ar fi format un grup infracțional organizat pentru a devaliza societatea deținută de Ministerul Energiei. Procurorii DIICOT susțin că, începând din mai 2020 până în prezent, grupul infracțional condus de Ioana Timofte a organizat 485 de achiziții publice fictive prin care au devalizat compania statului de 9,7 milioane de lei, echivalentul a două milioane de euro. Ioana Timofte a fost reținută inițial pentru 24 de ore pentru infracțiunile de delapidare și constituire a unui grup infracțional organizat. Judecătorii au decis ulterior să fie arestată la domiciliu pentru o perioadă de 30 de zile. Totodată, i s-a impus o serie de restricții. De exemplu, trebuie să se prezinte la organul de urmărire penală, nu are voie să comunice cu ceilalți inculpați și nu are voie să părăsească domiciliul. Tot arest la domiciliu pentru o perioadă de 30 de zile a primit și Vasilica Ivan, director comercial la CNCIR, cea care se ocupa de căratul banilor. În același dosar a mai fost arestat la domiciliu Iacov Vasile Neacșu, în timp ce Ionuț Costache și Maria Nedeleu au primit control judiciar pentru 60 de zile. Toți oamenii ministrului Virgil Popescu de la CNCIR Ioana Timofte a ajuns pe filieră politică să consilieze mai mulți demnitari PSD din Ministerul Economiei. În iulie 2017, a început să-l consilieze pe ministrul Economiei Mihai Fifor, actualul șef al PSD Arad. Două luni mai târziu, ministrul Fifor a numit-o în funcția de director general interimar al Companiei Naționale pentru Controlul Cazanelor, Instalațiilor de Ridicat și Recipientelor sub Presiune (CNCIR), companie de stat care se afla atunci în subordinea Ministerului Economiei. Acolo a fost găsită și de liberalul Virgil Popescu, cel care a preluat funcția de ministru al Economiei în noiembrie 2019. Ioana Timofte a intrat rapid în grațiile ministrului liberal. Astfel, în august 2020, ministrul Virgil Popescu a decis ca directorul general și Consiliul de Administrație al CNCIR să fie selectați și numiți pe o perioadă de patru ani. Pentru funcția de director general și membru în Consiliul de Administrație a fost aleasă Ioana Timofte. Ministrul Virgil Popescu a decis ca funcția de președinte al Consiliului de Administrație să fie ocupată de Sorin Cristinel Efta, omul său de încredere de la Mehedinți. Un alt liberal numit de ministrul Popescu este Alin Alexandru Boblea, fost candidat PNL Mehedinți la primăria Pădina. Pentru a-și asigura controlul asupra CNCIR, în CA au mai fost numiți Ionel Georgescu, pensionar de lux și șef al Corpului de Control al ministrului, dar și liberalul Iulian Gropoșilă. Ionel Georgescu: „Nu sunt în conflict de interese” În timp ce Ioana Timofte devaliza compania statului pe care o conducea, potrivit DIICOT, Consiliul de Administrație o premia anual cu aproximativ 80.000 de euro pentru rezultatele excelente obținute în administrarea companiei. Acest jaf putea fi oprit la timp dacă Corpul de Control al ministrului efectua controale de fond. Defapt.ro l-a întrebat pe Ionel Georgescu, șeful Corpului de Control al ministrului Energiei și membru în CA al CNCIR, câte controale au fost efectuate la CNCIR. A spus că nici unul din 2020 până în prezent. "Controalele sunt programate anual și aprobate de ministru. Se mai fac controale inopinate la sesizări și plângeri", a declarat Ionel Georgescu. Citește și: Cum se mai fură la stat: 485 de achiziții fictive în trei ani, de două milioane de euro, la Compania Națională pentru Controlul Cazanelor condusă de nepoata fostului șef SRI Timofte Culmea, spune el, Corpul de Control a efectuat oficial activitatea de prevenire a corupției la data de 9 mai 2023: "Atunci li s-a prezentat ce nu trebuie să facă ca să nu ajungă la pușcărie. Ceea ce au făcut sunt niște găinării de secolul 19.". Întrebat dacă consideră că se află în conflict de interese în contextul în care deține funcția de director al Corpului de Control și funcția de membru în CA al CNCIR, companie subordonată Ministerului Energiei, Ionel Georgescu a spus că nu. "Nu sunt în conflict de interese. Niciodată nu particip și nu interferez cu echipa sau cu materialele de control. Se ocupă subordonații mei, dar oricare poate fi întrebat dacă interfez", a declarat directorul Georgescu.

Hărțuitoarea lui Halep, scandal de corupție (sursa: skysports.com)
Investigații

Hărțuitoarea lui Halep, scandal de corupție

Hărțuitoarea lui Halep, scandal de corupție. Karen Moorhouse (foto) este CEO al ITIA (International Tennis Integrity Agency), organizația care a acuzat-o pe Simona Halep de dopaj fără să-i permită să se și apere. Moorhouse a fost numită CEO al ITIA în februarie a.c. Anterior, aceasta a fost membră în conducerea Ligii de Rugby-Fotbal (rugby în 13) din Marea Britanie. Frauda Bradford Bulls În această calitate, Karen Moorhouse a girat, împreună cu toată conducerea Ligii de Rugby-Fotbal (LRF), preluarea echipei Bradford Bulls de către un acționariat în care era implicat inclusiv un fost șef al LRF. Totul, în mijlocul unor scandaluri financiare care ar fi trebuit să ducă la sancționarea drastică a echipei de către LRF. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online În octombrie 2019, când scandalul era la apogeu, în publicația "Total Rugby League" s-a publicat un articol care arăta că chiar Karen Moorhouse garantase public pentru acționariatul toxic al Brandford Bulls. Titlul articolului era "Dacă LRF nu are nimic de ascuns în legătură cu Bradford, este timpul să fie transparentă: 15 întrebări arzătoare la care trebuie să răspundă". O anchetă cerută, niciodată făcută "Timp de aproape un deceniu, echipa de rugby din Bradford a fost târâtă prin noroi de proprietari care nu au nimic de-a face cu echipa, de diverse scandaluri financiare și de o înstrăinare lentă, dar constantă, a fanilor echipei. 2017 ar fi trebuit să fie o linie de demarcație, cu o nouă companie, fără datorii moștenite și cu șansa de a construi durabil. Dar, la mai puțin de trei ani distanță, Bradford Bulls se află din nou în aceeași situație. Vestea că un nou consorțiu, în care este implicat fostul șef LRF Nigel Wood, preia conducerea a stârnit mai multe întrebări decât răspunsuri, așa cum a fost adesea cazul cu Bradford. Apelurile sunt în creștere pe bună dreptate ca organismul de conducere să fie supus unei anchete complete în legătură cu fiecare decizie legată de Bradford - care include Odsal (teren de joc - n.r.) - din 2012 (...) până în prezent. Este o necesitate.", scria Aaron Bower, autorul articolului. Hărțuitoarea lui Halep, scandal de corupție Bower a continuat: "Desigur, dacă LRF nu ar avea nimic de ascuns, atunci ar dispune o anchetă completă. Liga ar fi, de asemenea, deschisă, transparentă și onestă cu privire la tot ceea ce s-a întâmplat. (...) se presupune că le pasă de integritatea lor ca organism de conducere. Având în vedere că presiunea de pe umerii lor este mai mare ca niciodată, integritatea lor este acum pusă sub semnul întrebării. Așadar, în acest sens, iată 15 întrebări la care organismul de conducere trebuie să răspundă.". Printre cele 15 întrebări puse de Bower se regăsește și una adresată direct lui Karen Moorhouse. "(...) cum poate fi benefic pentru integritatea sportului faptul că un om care a fost implicat în procesul de numire a foștilor proprietari - proprietari care au eșuat - la conducerea acestui club este acum implicat el însuși în preluarea proprietății acestuia? Acceptă LRF un anumit nivel de responsabilitate pentru situația actuală a lui Bradford, având în vedere că a sprijinit un consorțiu care s-a dovedit în mod irefutabil a fi un eșec? Karen Moorhouse a declarat în 2017 că LRF era încrezătoare că consorțiul lui Andrew Chalmers va . Ce părere are acum ea, ca parte din de conducerea LRF, despre acele comentarii?". Conflicte de interese vizibile de pe lună Karen Moorhouse, actuala șefă a ITIA, nu a răspuns acelor întrebări. Dar a răspuns, în noiembrie 2019, șeful LRF (și al ei) de la acea dată, Ralph Rimmer. "Șeful LRF, Ralph Rimmer, a respins apelurile pentru o anchetă publică privind schimbarea proprietarului Bradford Bulls, insistând că ultimii doi ani nu au fost un . Citește și: Simona Halep, supusă unei „hărțuiri de neconceput”, afirmă antrenorul Mouratoglu, care se declară „foarte șocat” de demersul ITIA Fostul director executiv al LRF Nigel Wood face parte dintr-un consorțiu care a preluat controlul cvadruplei campioane Super League. Schimbarea de proprietate vine după o serie de eșecuri financiare care au inclus trei administrații și o lichidare în 2012. Bradford Bulls a acumulat datorii de peste 1 milion de lire sterline în cei doi ani în care a fost patronat de fostul proprietar, neozeelandezul Andrew Chalmers, un prieten al lui Wood. Chalmers a primit controlul lui Bulls de la LRF în 2017, în ciuda altor potențiali ofertanți, în timp ce Wood era la conducerea organismului care guvernează liga de rugby. Problema este complicată și mai mult de faptul că Wood se afla, de asemenea, la cârma LRF atunci când a cumpărat contractul de închiriere pentru stadionul Odsal (pentru Bradford Bulls - n.r.) în 2011.", potrivit Mirror.

România nu are fabrică de pulberi (sursa: Petru Zoltan)
Investigații

România nu are fabrică de pulberi

România nu are fabrică de pulberi, deși a cumpărat armament de aproape zece miliarde de euro în ultimii ani. Ceea ce ar putea să reprezinte o vulnerabilitate gravă la adresa Armatei Române în caz de conflict. Ultima instalație de pulberi de la Făgăraș, cu o tradiție de aproape 100 de ani, a fost tăiată și vândută la fier vechi de autoritățile locale în 2004 pentru o datorie de doar 200.000 de euro. Defapt.ro este un proiect independent, ne poți sprijini direcționând 3,5% din impozitul tău pe venit. Durează un minut, online La solicitarea Defapt.ro, ministrul Economiei Florin Spătaru a declarat că o fabrică nouă de pulberi ar putea să coste în jur de 500 de milioane de euro. Spătaru a alocat 70 de milioane de lei companiei Pirochim Victoria pentru studii de fezabilitate și pregătirea terenulu. Dar, anterior, a declarat la Televiunea Română că a alocat suma de 800 de milioane de lei și are "parteneriate plătite" cu companii americane și sud-coreene pentru a începe construcția fabricii. Mai mult, directorul Pirochim, Milică Palade, susține că nu poate începe studiile de fezabilitate până când oficialii din Ministerul Economiei nu vor decide ce tipuri de instalații de producție a pulberilor vor fi achiziționate. România nu are fabrică de pulberi Fabrica de Pulberi de la Făgăraș (foto) are o istorie de aproape 100 de ani, timp în care a produs pulberi și explozibili. Dar industria de apărare românească a fost lăsată de izbeliște după Revoluția din decembrie 1989. Un pic mai târziu, în anul 2004, primăria Făgăraș a executat Fabrica de Pulberi pentru o datorie de 200.000 de euro. Pentru a-și recupera banii la bugetul local, primăria a decis să vândă la fier vechi instalația de nitroceluloză, cu ajutorul căreia se producea o parte din materia primă pentru pulberi. Așa că producția de pulberi a încetat. Dar a continuat cea de explozibili. Companiile din industria de apărare de stat s-au reorientat către Serbia, țară din care se cumpără și în prezent pulberi. Lucian Cupu, liderul de sindicat de la Fabrica de Pulberi Făgăraș, a declarat pentru Defapt.ro că "instalația de nitroceluloză producea un ingredient pentru pulberi. Cum s-a reușit să se scoată din inventarul industriei de apărare o astfel de capacitate?". El a mai spus că "degeaba faci tancuri, degeaba faci mitraliere, degeaba faci aruncătoare, dacă nu ai ce trebuie să bagi în glonț, în muniție". Spătaru minte nerușinat despre bani Florin Spătaru, ministrul Economiei, s-a lăudat în repetate rânduri că va aloca fondurile necesare pentru construcția unei noi fabrici de pulberi. Ultima dată a făcut-o la Televiziunea Română, acolo unde s-a încurcat în declarații. Semn că nu prea înțelege ce se întâmplă în industria de apărare din subordinea sa. "Vom veni cu o soluție pentru construirea unei fabrici de pulberi în România. Este un deziderat. În 2004 a fost închisă în România și am importat. Acum vom face o capacitate de producție mai mare și pentru tipuri de muniție NATO și non-NATO. Pe lângă 800 de milioane de lei alocați de la Ministerul Economiei, avem și parteneriate plătite cu companii americane, sud-coreene pentru a începe această construcție industrială", spunea la TVR ministrul Spătaru. Declarația ministrului Florin Spătaru a ridicat suspiciuni pentru că Ministerul Economiei a alocat pentru investiții în industria de apărare de stat sume derizorii. De exemplu, în anul 2021 s-au alocat doar cinci milioane de lei. În anul 2022 s-au alocat 400 de milioane de lei, iar de la începutul acestui an până în prezent, doar 200 de milioane de lei, potrivit informațiilor oficiale furnizate de Ministerul Economiei la solicitarea Defapt.ro. Un "partener mare, european". Dar fantomatic Pentru a clarifica aceste neconcordanțe am solicitat clarificări Mirabelei Isac, consiliera ministrului pe comunicare. A răspuns, în schimb, chiar ministrul Florin Spătaru, care și-a nuanțat declarația făcută la televiunea publică. El a spus că, de fapt, nu a alocat 800 de milioane de lei pentru fabrica de pulberi și că se referea la alocările bugetarea pentru întreaga industrie de apărare. Adică la cele 600 de milioane de lei alocați în 2022 și 2023. Cât despre fabrica de pulberi promisă, a menționat că în realitate a alocat doar 70 de milioane de lei către Pirochim Victoria. Banii ar trebui folosiți pentru "studiu de fezabilitate și o pregătire pentru investiție. Separat de acest lucru, discutăm cu mai multe companii de o investiție de la zero. Greenfield! Pentru că acele echipamente pe care noi le avem fie la Făgăraș, fie la Victoria, o parte din ele sunt depășite tehnologic. O parte din ele ar trebui modernizate. Există posibilitate să le reutilizăm. Dar nu luăm deocamdată în calcul un astfel de scenariu", a declarat ministrul Florin Spătaru. Tot ministrul a spus că la nivelul Ministerului Economiei se discută cu un "partener mare, european", care ar vrea să facă "ditamai fabrica și să livrăm peste 1.000 de tone de pulberi în mod continuu. Cred că ne încurcăm dacă reutilizăm niște echipamente care s-ar putea să ne lase la un moment dat". Ministrul nu a vrut să spună numele partenerului, dar a precizat că valoarea unei investiții într-o fabrică de pulbere este undeva la 500 de milioane de euro. "Un studiu de fezabilitate de rahat!" Întrebat ce s-a întâmplat cu cele 22 de milioane de euro promise public de fostul ministru Virgil Popescu pentru Fabrica de Pulberi Făgăraș, ministrul Florin Spătaru a spus că nu știe unde au fost dați. Cât despre declarațiile pompoase ale lui Gabriel Țuțu, fostul director Romarm, despre repornirea fabricii de pulberi, a spus că "Ministerul Economiei nu a negociat cu nimeni. Hai să ne înțelegem! Și-a bătut joc! Nu a negociat cu absolut nimeni. Nimeni, nimic! Ca să fim clari pe subiectul ăsta: nu a existat nici un proiect! A existat un studiu de fezabilitate de rahat! De rahat! Făcut undeva în anul 2018 în care se spunea că dacă mai pui două țevi și trei garduri pui în funcțiune Fabrica de Pulberi. Total eronat!". Cât despre proiectul său legat de fabrica de pulberi, ministrul a spus că va începe cât mai curând. Adică până în toamnă. Constantin Bucuroiu, președintele Alianţei Sindicatelor din Industria de Apărare şi Aeronautică, nu crede în ceea ce spune ministrul Spătaru. "Au declarat că vor face fabrica de pulberi într-un an de zile. Au trecut doi ani și nu au mișcat nici un deget. Capabilitatea de proiectare este destul de redusă în România", a spus Bucuroiu. 70 de milioane de lei date degeaba Sindicalistul Lucian Cupu a declarat pentru Defapt.ro că la Fabrica de Pulberi Făgăraș există deja un studiu de fezabilitate în care se menționează că pentru construcția unei noi fabrici este nevoie de trei ani. "Astfel de instalații nu le are nimeni pe stoc. Aceste instalații trebuiesc proiectate. Ca să faci proiectare trebuie să faci o cercetare pentru a vedea care este necesarul de pulberi în piață, dacă vrei să o construiești pe rațiuni economice. Citește și: Summit-ul NATO de la Vilnius va oficializa cel mai negru scenariu: a reînceput „războiul rece”. Noile planuri de apărare ale Alianței se axează pe reacția la un atac rusesc pe scară largă În momentul în care faci niște instalații pentru pulberi, le calibrezi cu un necesar astăzi sau pentru un viitor conflict. Atunci nu poți justfica o astfel de investiție și să o condiționezi de profitabilitate. Iar în acel moment trebuie să poți susține o astfel de investiție pentru a se reduce dependența de alte state", a spus Lucian Cupu. Conform studiului, Fabrica de Pulberi de la Făgăraș ar putea produce o tonă de pulberi pe oră. Însă ministrul Florin Spătaru nu a alocat cei 70 de milioane de lei la Făgăraș, ci i-a virat în conturile Pirochim Victoria, societate lăsată pe butuci din 2004. Milică Pandele, directorul general al Pirochim, a spus că decidenții din Ministerul Economiei ar trebui să decidă ce tip de instalații vor să fie achiziționate și ce tipuri de pulbere să producă. De abia atunci poate contracta studii de fezabilitate cu banii primiți de la minister. Întrebat în cât timp ar putea fi pusă în funcțiune o fabrică nouă, directorul Milică Pandele a declarat că "un termen rezonabil ar fi de minim doi ani de zile. Majoritatea instalațiilor sunt unicat. Nu se poate începe în șase luni, de exemplu".

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră