joi 18 decembrie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Categorie: Internațional

5109 articole
Internațional

Trump spune iar că vrea alegeri în Ucraina, care nu mai e o democrație

Președintele american Donald Trump a declarat, într-un interviu publicat de Politico, că Ucraina ar trebui să organizeze alegeri, în ciuda războiului în desfășurare. Trump a susținut că țara „a pierdut multe teritorii” și că nu ar trebui să amâne scrutinul. Trump acuză Kievul că folosește războiul pentru a amâna scrutinul „Cred că este momentul să se organizeze alegeri”, a afirmat Trump, acuzând conducerea ucraineană că invocă războiul pentru a evita procesul democratic. Citește și: Judecător ÎCCJ pensionat la 48 de ani critică USR-ul și pe Nicușor Dan, o preamărește pe Savonea. Are mai multe apartamente decât părinții lui Băluță Liderii de la Kiev „vorbesc despre democrație, dar se ajunge la un punct în care aceasta nu mai este o democrație”, a spus Trump, adăugând că poporul ucrainean „ar trebui să aibă dreptul la această alegere”. Legea marțială împiedică organizarea alegerilor în Ucraina Fără legea marțială, în vigoare de la invazia rusă din februarie 2022, alegerile prezidențiale ar fi trebuit să aibă loc în martie 2024. Contextul de securitate, însă, face imposibilă desfășurarea scrutinului. Trump îl critică din nou pe Zelenski: „Nu a citit planul meu de pace” Trump a reiterat criticile lansate recent la adresa președintelui ucrainean Volodimir Zelenski. El susține că liderul de la Kiev nu a studiat planul său pentru încheierea conflictului: „Mor mulți oameni. Ar fi bine ca el să-l citească”, a spus Trump. Rusia ar avea avantaj militar „mereu”, susține Donald Trump În opinia lui Trump, Moscova se află într-o poziție de forță pe front. „Rusia are avantajul militar și l-a avut mereu (...), este mult mai mare decât adversarul său (...), la un moment dat, mărimea va face diferența”. Trump critică sprijinul acordat Ucrainei de administrația Biden „Acest război nu ar fi trebuit să aibă loc”, a declarat Trump, evocând „milioanele de oameni” uciși și calificând conflictul drept „un lucru trist pentru umanitate”. El a criticat contribuția financiară a SUA față de Ucraina: „Biden le-a dat 350 de miliarde de dolari atât de prostește. Dacă nu le-ar fi dat, poate că s-ar fi întâmplat altceva.” Relația tensionată dintre Zelenski și Putin, un obstacol pentru negocieri Trump consideră că una dintre problemele principale este „ura profundă” dintre Zelenski și Putin, ceea ce face foarte dificilă încheierea unui acord de pace. Întrebat dacă Ucraina a pierdut războiul, Trump a răspuns că statul „a pierdut deja mult teritoriu”. Critici la adresa europenilor: „Vorbesc prea mult și fac prea puțin” Trump a afirmat că aliații europeni ai Ucrainei nu acționează suficient: „Ei nu fac treabă bună. Vorbesc prea mult și nu fac nimic concret.” Între timp, liderii europeni au reiterat la Londra sprijinul ferm pentru Kiev, subliniind că Ucraina „nu are nici dreptul legal, nici moral” să cedeze teritorii Rusiei.

Trump vrea alegeri în Ucraina (sursa: Politico)
Trump e acuzat de rasism (sursa: Facebook/The White House)
Internațional

Trump ordonă intrarea gratuită în parcurile naționale de ziua sa, dar e acuzat de rasism

Președintele american Donald Trump a decis ca, pe 14 iunie anul viitor, când împlinește 80 de ani, cetățenii SUA să beneficieze de acces gratuit în parcurile naționale. Măsura elimină însă două alte zile tradiționale de gratuitate, ambele dedicate unor momente-cheie din istoria drepturilor civile ale afro-americanilor, fapt care a generat critici intense. Zile eliminate: Martin Luther King Day și Juneteenth Potrivit Departamentului de Interne al SUA, pentru a introduce ziua de naștere a președintelui pe lista evenimentelor cu intrare gratuită, sunt eliminate: Citește și: Judecător ÎCCJ pensionat la 48 de ani critică USR-ul și pe Nicușor Dan, o preamărește pe Savonea. Are mai multe apartamente decât părinții lui Băluță 19 ianuarie – Ziua dedicată liderului pentru drepturi civile Martin Luther King 19 iunie – Juneteenth, ziua care marchează abolirea sclaviei în SUA Decizia a stârnit un val de reacții negative din partea opozanților politici și a organizațiilor pentru drepturile civile. Critici dure: „Rasism fățiș” și atac la memoria istorică Senatoarea democrată Catherine Cortez Masto a denunțat public măsura, afirmând că președintele a eliminat exact zilele care onorează lupta afro-americanilor pentru libertate și egalitate: „Țara noastră merită mai mult”, a scris aceasta pe platforma X. Fostul președinte al NAACP, Cornell William Brooks, a mers și mai departe, numind decizia „rasism fățiș” și „o ofensă care strigă până la cer”. Promisiuni încălcate privind drepturile civile La preluarea mandatului, în ianuarie, Donald Trump declarase că va transforma „visul lui Martin Luther King în realitate”. În practică, administrația sa a eliminat programe de egalitate în instituțiile publice și a presat companiile și universitățile să renunțe la inițiative similare, justificând aceste politici prin presupusa „discriminare” împotriva persoanelor albe. Tarife majorate pentru turiștii străini în parcurile naționale Noile reguli de acces se aplică doar cetățenilor americani și rezidenților cu acte valabile. În schimb, turiștii străini vor plăti semnificativ mai mult pentru a vizita parcuri precum Yellowstone sau Yosemite. De la 1 ianuarie, prețul unui permis anual pentru vizitatorii din afara SUA va ajunge la 250 de dolari, de peste trei ori mai mult față de tariful actual de 80 de dolari.

Trump neagă ajutorul financiar pentru Orbán (sursa: Facebook/Orbán Viktor)
Internațional

Trump neagă că i-ar fi oferit lui Orbán 20 de miliarde de dolari, cum s-a lăudat premierul maghiar

Prim-ministrul ungar Orbán Viktor și președintele american Donald Trump nu au ajuns la un acord privind o linie de credit de 20 de miliarde de dolari, însă au decis să inițieze discuții pentru o nouă formă de cooperare financiară. Anunțul a fost făcut marți de ministrul ungar de externe, Peter Szijjarto. Reacția guvernului ungar după articolul Politico Declarațiile lui Szijjarto vin după ce Politico a publicat un articol în care Donald Trump nega că ar fi oferit o linie de credit Ungariei. Citește și: Judecător ÎCCJ pensionat la 48 de ani critică USR-ul și pe Nicușor Dan, o preamărește pe Savonea. Are mai multe apartamente decât părinții lui Băluță Oficialul ungar a precizat că cele două părți nu au discutat niciodată despre un acord concret pentru suma menționată. Orban a evocat anterior opțiuni financiare din partea SUA Luna trecută, Orbán Viktor sugerase că Ungaria ar putea utiliza mai multe instrumente financiare oferite de Washington pentru a-și consolida stabilitatea economică, cu un plafon potențial de până la 20 de miliarde de dolari. Întâlnirea dintre Orbán și Trump a avut loc pe 7 noiembrie la Casa Albă, unde premierul ungar a obținut o derogare de un an de la sancțiunile americane privind energia rusească. După discuții, Orbán a declarat că Ungaria ar putea accesa o linie de swap valutar sau o linie de credit flexibilă, condiționate de aprobarea președintelui american. Trump neagă promisiunea unei linii de credit Întrebat de Politico despre un eventual sprijin financiar pentru Ungaria, Donald Trump a respins ideea unei promisiuni: „Nu, nu i-am promis, dar cu siguranță a cerut așa ceva”, a declarat liderul de la Casa Albă. Ce spune ministrul ungar de externe Peter Szijjarto a dorit să clarifice situația, subliniind că nu s-a discutat despre o sumă concretă în cadrul întâlnirii: „Nu s-a ajuns la niciun acord pentru vreo sumă de 20 de miliarde de dolari, după cum nimeni nu a susținut asta”, a transmis acesta. Potrivit lui Szijjarto, cei doi lideri au convenit în schimb să înceapă consultări privind o nouă formă de cooperare financiară: „Vom începe consultări asupra unui nou tip de cooperare financiară, a posibilelor ei forme și a mecanismelor care ar putea oferi protecție financiară”, a scris ministrul pe Facebook. Măsuri interne pentru susținerea economiei înainte de alegeri Ungaria se confruntă cu al treilea an consecutiv de stagnare economică. În acest context, guvernul Orbán a introdus reduceri de impozite pentru familii, creșteri salariale, vouchere alimentare pentru pensionari și alte măsuri destinate consolidării sprijinului public înaintea alegerilor din aprilie. Oficiali ungari au afirmat anterior că un posibil sprijin financiar din partea Statelor Unite ar demonstra capacitatea Ungariei de a găsi soluții alternative la fondurile europene, care rămân blocate din cauza disputelor cu Bruxelles-ul privind reformele în domeniul statului de drept.

Andrej Babiš revine la conducerea guvernului ceh (sursa: Facebook/Andrej Babiš)
Internațional

Miliardarul Babiš revine la conducerea guvernului ceh. Panică la Bruxelles, aplauze la Budapesta

Miliardarul Andrej Babiš, susținător al președintelui american Donald Trump, a revenit marți în funcția de prim-ministru al Republicii Cehe, la două luni după victoria electorală a partidului său, ANO. Babiš, în vârstă de 71 de ani, a mai condus guvernul între 2017 și 2021. Numirea oficială de către președintele Petr Pavel Președintele ceh Petr Pavel l-a numit oficial pe Babiš în funcția de premier. Citește și: Judecător ÎCCJ pensionat la 48 de ani critică USR-ul și pe Nicușor Dan, o preamărește pe Savonea. Are mai multe apartamente decât părinții lui Băluță „Le promit cetățenilor Republicii Cehe că le voi apăra interesele, atât la nivel național, cât și internațional”, a declarat Babiš la ceremonia de învestitură. Coaliție cu extrema dreaptă Partidul ANO a obținut 80 de mandate din 200, insuficiente pentru a forma singur guvernul. Babiš a semnat un acord de coaliție cu: SPD, partid eurosceptic de extremă dreapta; Vocea Automobiliștilor, o formațiune de dreapta în ascensiune. Programul său electoral a mizat pe creșterea beneficiilor sociale și reducerea sprijinului pentru Ucraina, în numele prioritizării intereselor cehilor. Posibilă orientare spre Ungaria și Slovacia După alegeri, Babiš a declarat că rămâne loial Uniunii Europene. Totuși, revenirea sa la putere ar putea marca o schimbare de ton față de Bruxelles și un aliniament mai puternic cu Ungaria lui Viktor Orbán și Slovacia condusă de un guvern eurosceptic. Ambele țări se opun ajutorului militar pentru Ucraina și contestă sancțiunile împotriva Rusiei. Babiš a colaborat deja cu Orbán în 2023 prin crearea grupului „Patrioți pentru Europa”, o platformă parlamentară eurosceptică. Premierul respinge ideea unui referendum pentru ieșirea din UE Deși SPD a cerut organizarea unui referendum privind părăsirea Uniunii Europene, Babiš a refuzat această propunere. Premierul consideră propunerera contraproductivă pentru stabilitatea țării. Averea lui Babiš și controversa conflictelor de interese Fost om de afaceri și fost comunist, Andrej Babiš este fondatorul conglomeratului Agrofert, unul dintre cele mai puternice grupuri economice din Cehia. Forbes îl plasează pe locul șapte în topul celor mai bogați cetățeni cehi. Pentru a fi numit premier, Babiš a trebuit să găsească o soluție la potențialele conflicte de interese generate de afacerile sale. Săptămâna trecută a anunțat că va transfera operațiunile Agrofert către o entitate independentă, în perspectiva trecerii companiei către copiii săi. Președintele Pavel s-a declarat mulțumit de decizie, dar presa și opoziția rămân sceptice din cauza lipsei de detalii. Acuzații de fraudă și legături cu poliția secretă comunistă Babiš continuă să fie vizat de acuzații privind: fraudarea unor fonduri europene în 2007, acuzații pe care le neagă; colaborarea cu poliția secretă comunistă în anii 1980, afirmații respinse vehement de acesta. Adversarii politici îl acuză că a confundat adesea interesele personale cu cele ale statului ceh. Guvernul propus ridică semne de întrebare: cazul ministrului Mediului Echipa guvernamentală a lui Babiš are nevoie de aprobarea președintelui Pavel. Una dintre cele mai controversate nominalizări este cea a lui Filip Turek (Vocea Automobiliștilor) pentru portofoliul Mediului. Turek este anchetat pentru: violență domestică și viol, în urma unei plângeri depuse de o fostă parteneră; un episod privind saluturi naziste, anchetă ulterior clasată. Presa cehă a publicat și mesaje rasiste și homofobe atribuite lui Turek, amplificând criticile la adresa coaliției conduse de Babiš.

Ucraina refuză compromisuri teritoriale în negocieri (sursa: Facebook/Volodimir Zelenski)
Internațional

Zelenski, mesaj către Trump: Nu am nici dreptul legal, nici moral să cedez teritorii Rusiei

Președintele Volodimir Zelenski a declarat luni că Ucraina nu poate ceda Rusiei teritorii, nici legal, nici moral, subliniind că problema teritorială este punctul central al negocierilor actuale pentru un plan de pace mediat de Statele Unite. Zelenski a afirmat că legea ucraineană, Constituția și dreptul internațional interzic astfel de cedări, iar Ucraina „nu vrea să renunțe la nimic”, în ciuda presiunilor Moscovei. Negocieri dificile și lipsa unui compromis Liderul ucrainean a precizat că SUA încearcă să găsească un „compromis”, însă discuțiile privind teritoriile sunt extrem de complicate și nu au avansat. Citește și: Ministerul de Externe vrea să lase fundația lui Dungaciu, Fundația Universitară a Mării Negre, fără principala sursă de bani După întâlnirea cu lideri europeni la Londra, Zelenski a anunțat că experți ucraineni și europeni lucrează la o versiune revizuită a planului american, în contextul în care Kievul nu agreează toate propunerile transmise de negociatorii americani după discuțiile cu Kremlinul. Un nou proiect de plan, pregătit pentru Washington Potrivit președintelui ucrainean, varianta actualizată a planului de pace, care include aproximativ 20 de puncte, ar putea fi finalizată marți seara și trimisă apoi Washingtonului. Zelenski a subliniat totodată că sunt în desfășurare discuții privind eventuale „garanții de securitate”, însă nu a primit încă un răspuns clar despre acțiunile partenerilor occidentali în cazul unei noi agresiuni ruse. Turneu diplomatic în Europa După Londra și Bruxelles, unde are programate discuții cu oficiali NATO și ai Uniunii Europene, Zelenski urmează să se deplaseze în Italia. Problema teritorială rămâne însă „cea mai problematică” în negocieri, au transmis surse diplomatice, Rusia dorind controlul complet asupra Donbasului, în timp ce Kievul respinge categoric această cerere.

Oficial chinez, executat pentru corupție (sursa: caixinglobal.com)
Internațional

Executat pentru o mită de 156 de milioane de dolari. Statul nu a precizat metoda

Fostul director al unei importante firme chineze de administrare de active controlate de stat, Bai Tianhui, a fost executat marți, potrivit presei de stat. Bai, fost CEO al China Huarong International Holdings (CHIH), fusese condamnat în 2024 pentru că a acceptat peste 156 de milioane de dolari mită între 2014 și 2018, acordând tratament preferențial unor proiecte de achiziții și finanțare. Apel respins și sentință fără suspendare Deși în China pedepsele cu moartea pentru corupție sunt adesea suspendate și ulterior comutate în închisoare pe viață, sentința lui Bai nu a beneficiat de această clemență. Citește și: Ministerul de Externe vrea să lase fundația lui Dungaciu, Fundația Universitară a Mării Negre, fără principala sursă de bani El a contestat decizia instanței din Tianjin, dar Curtea Supremă Populară a confirmat verdictul, considerând faptele sale „extrem de grave”. Execuție la Tianjin, în contextul unei campanii anticorupție dure Bai Tianhui a fost executat marți dimineață, după ce și-a luat rămas bun de la familie, fără ca autoritățile să dezvăluie metoda folosită. China păstrează datele privind pedepsele capitale sub regim de secret, însă organizațiile pentru drepturile omului estimează că mii de execuții au loc anual. Huarong, epicentrul luptei anticorupție lansate de Xi Jinping CHIH este o filială a China Huarong Asset Management, unul dintre cei mai mari administratori de credite neperformante din țară și o țintă principală a campaniei anticorupție conduse de președintele Xi Jinping. Fostul CEO al Huarong, Lai Xiaomin, a fost executat în 2021 pentru o mită record, iar alți directori de top ai grupului și figuri-cheie din sectorul financiar au fost, de asemenea, investigați și condamnați, inclusiv Yi Huiman, Li Xiaopeng și Liu Liange.

Jared Isaacman, propus șef la NASA (sursa: Facebook/Jared Isaacman)
Internațional

Trump îl iubește iar pe Musk, îi pune prietenul, pe Jared Isaacman, șef la NASA

Comisia pentru Comerț a Senatului SUA a votat luni seară pentru promovarea candidaturii astronautului și miliardarului american Jared Isaacman la șefia NASA. Săptămâna trecută, Isaacman, susținut de președintele Donald Trump, și-a prezentat planurile de a readuce astronauții americani pe Lună înaintea Chinei, subliniind importanța păstrării supremației tehnologice. Argumente privind cursa spațială cu China Magnatul comerțului electronic, care a zburat de două ori în misiuni orbitale private alături de SpaceX, a avertizat senatorii că pierderea ritmului în competiția spațială cu Beijingul ar putea afecta echilibrul global al puterii. Citește și: Ministerul de Externe vrea să lase fundația lui Dungaciu, Fundația Universitară a Mării Negre, fără principala sursă de bani Nominalizarea sa a fost avansată cu 18 voturi pentru și 10 împotrivă, fiind sprijinit atât de republicani, cât și de democrați. Declarațiile candidaților și sprijin bipartisan Ted Cruz, președintele comisiei, a lăudat angajamentul lui Isaacman față de supremația americană în explorarea spațiului, exprimându-și speranța pentru o confirmare rapidă. Isaacman a atras atenția că NASA se confruntă cu o competiție intensă din partea Chinei și a menționat că nu este sigur dacă reorganizările masive și concedierile din agenție au fost necesare, având în vedere schimbările recente. Contextul politic al nominalizării Nominalizarea lui Isaacman fusese inițial retrasă în mai de președintele Trump, pe fondul unei dispute cu Elon Musk, care îl recomandase pentru poziție și influențase strategia privind misiunile pe Marte. Ulterior, Sean Duffy a preluat interimar conducerea NASA, în timp ce Isaacman a continuat procesul de confirmare, încercând să armonizeze viziunea administrației Trump cu strategia NASA de a ajunge prima pe Lună în competiția geopolitică cu China.

Japonia, val de moșteniri nerevendicate (sursa: Pexels/Vlad Vasnetsov)
Internațional

Bătrânii care mor fără moștenitori au lăsat aproape un miliard de dolari statului japonez în 2024

Suma totală a moștenirilor nerevendicate care a ajuns în vistieria Japoniei în 2024 a atins un nivel record: 129 miliarde de yeni (aproximativ 833 milioane de dolari), potrivit datelor publicate de Curtea Supremă. Valoarea este de aproape patru ori mai mare decât în 2013, primul an pentru care există statistici oficiale. Creșterea abruptă reflectă o problemă demografică tot mai apăsătoare: populația Japoniei este în scădere, iar numărul vârstnicilor care mor fără moștenitori apropiați este în continuă creștere. O populație în declin și tot mai izolată Populația Japoniei a început să se reducă în 2009, iar procesul continuă accelerat. Tot mai mulți japonezi vârstnici mor necăsătoriți și fără rude apropiate care să revendice bunurile lăsate în urmă, potrivit Institutului de Cercetare din Japonia (JRI). Citește și: Ministerul de Externe vrea să lase fundația lui Dungaciu, Fundația Universitară a Mării Negre, fără principala sursă de bani Koji Nambu, partener al firmei de avocatură Miyake & Partners, consideră că numărul tot mai mare de decese este un factor major. În 2023, decesele au crescut la 1,6 milioane, după un salt semnificativ în 2022. Rata scăzută a testamentelor complică succesiunile Un alt element care amplifică problema îl reprezintă numărul redus de persoane care își întocmesc testamente. Această practică, mai puțin răspândită în Japonia decât în alte țări dezvoltate, duce la proceduri complicate și la situații frecvente în care bunurile nu sunt revendicate de nimeni. Case abandonate și comunități golite Fenomenul se reflectă vizibil în creșterea numărului de „akiya” – locuințe abandonate rămase fără moștenitori sau pe care rudele nu doresc să le preia din cauza costurilor de întreținere. În prezent, Japonia are aproximativ nouă milioane de astfel de case neocupate. Lipsa moștenitorilor este alimentată și de scăderea ratelor de căsătorie și de slăbirea legăturilor familiale, spune Makiko Okamoto, cercetător șef adjunct la JRI. O piramidă demografică inversată pune presiune pe societate Numărul persoanelor vârstnice aflate în vârful piramidei demografice crește rapid, iar acestea au nevoie de îngrijire tot mai intensă. În multe cazuri, familiile reușesc să își ajute doar rudele foarte apropiate. Potrivit lui Okamoto, este crucial ca persoanele în vârstă fără familie să își exprime din timp dorințele legate de succesiune: „Este important ca oamenii fără moștenitori să își lase în avans instrucțiunile privind administrarea patrimoniului.”

Elbit, suspendată de către NATO (sursa: Facebook/Elbit Systems)
Internațional

ALERTĂ Elbit, care are contracte cu MApN, suspendată de către NATO. Suspiciuni de corupție

NATO a decis excluderea companiei Elbit Systems, unul dintre cei mai importanți producători israelieni din industria de apărare, din toate procedurile de achiziții publice ale Alianței. Compania are contracte cu MApN (o listă a acestora, aici). Măsura rămâne în vigoare pe durata anchetelor privind acuzații de corupție. Decizia a fost luată în vara acestui an, după apariția unor informații privind arestări și posibile fapte ilegale în luna mai. Investigații jurnalistice indică practici ilegale Publicațiile Follow the Money, La Lettre, Knack și Le Soir au publicat rezultatele unei investigații comune în care susțin că Elbit Systems ar fi recurs la practici ilegale pentru obținerea unor contracte. Citește și: Ciucu a câștigat pentru Nicușor Dan Până în acest moment, compania nu a transmis un punct de vedere oficial. Suspiciuni privind scurgeri de informații și spălare de bani Potrivit procurorilor belgieni, angajați ai Agenției de Sprijin și Achiziții a NATO (NSPA) ar fi transmis informații confidențiale unor producători de armament. Ancheta vizează și posibile tranzacții ilegale prin intermediul unor firme de consultanță folosite pentru spălarea banilor. Contractele suspectate se referă în principal la drone și muniții. Contracte de miliarde gestionate de NSPA NSPA administrează contracte semnificative pentru statele membre NATO. În 2024, agenția a anunțat acorduri-cadru privind achiziția de muniție de artilerie în valoare de 1,1 miliarde de lire sterline (1,3 miliarde de dolari). Importanța strategică și financiară a acestor contracte a amplificat interesul autorităților față de posibilele nereguli. NATO cooperează cu procurorii și întărește mecanismele interne Un purtător de cuvânt al Alianței a declarat că NATO nu poate comenta pe durata investigațiilor, însă NSPA cooperează pe deplin cu procurorii. De asemenea, a fost înființat un grup de lucru intern pentru consolidarea capacităților de investigare și verificare. Amploarea prejudiciului și valoarea mitelor, necunoscute Deocamdată, nu există informații oficiale privind prejudiciul total sau suma mitelor implicate. Ancheta acoperă posibile infracțiuni precum apartenență la o organizație infracțională, corupție, luare de mită și spălare de bani.

Primarul socialist al New York-ului se mută în lux (sursa: Facebook/Zohran Kwame Mamdani)
Internațional

Socialistul Mamdani se mută în lux după ce a devenit primarul New York-ului, "pentru siguranță"

Primarul ales al orașului New York, Zohran Mamdani, a anunțat luni că va părăsi apartamentul său modest cu chirie reglementată din cartierul Queens pentru a se muta în reședința oficială a edilului, Gracie Mansion, situată în Manhattan. Mandatul său începe la 1 ianuarie, iar mutarea va avea loc în cursul aceleiași luni. Gracie Mansion: istorie și tradiție Gracie Mansion, o clădire de 1.000 de metri pătrați construită în 1799, se află în prestigiosul Upper East Side, pe malul East River. Citește și: Ciucu a câștigat pentru Nicușor Dan Casa, înconjurată de spații verzi, a devenit reședință oficială în 1942. Deși primarii New York-ului nu sunt obligați să locuiască acolo, majoritatea au făcut-o, cu excepția lui Michael Bloomberg, în perioada 2002–2013. Motive de securitate pentru decizia mutării Într-un comunicat, Zohran Mamdani a explicat că el și soția sa, ilustratoarea Rama Duwaji, au ales mutarea în principal din motive de securitate. Edilul a mărturisit că va regreta apartamentul cu două camere din Astoria, un cartier divers și vibrant populat de numeroși imigranți. „Ne vor lipsi multe lucruri din apartamentul din Astoria” Mamdani a rememorat atmosfera caldă din blocul în care locuiește: seri liniștite în lift, miros de mâncare în bucătăria strâmtă, muzica și râsetele care se aud printre pereți. Aceste detalii, spune el, fac parte din viața comunitară care l-a inspirat în activitatea politică. Costul vieții, temă centrală în campanie Primarul ales a făcut din accesibilitatea locuințelor una dintre prioritățile sale electorale. Faptul că a locuit într-un apartament cu chirie reglementată, plătind 2.300 de dolari lunar, a fost criticat de adversari, care au susținut că veniturile sale — inclusiv salariul de 142.000 de dolari ca membru al Adunării Statului New York — i-ar fi permis o locuință mai scumpă. În campanie, Andrew Cuomo l-a acuzat că nu îndeplinește criteriile morale pentru a beneficia de o locuință subvenționată. Mamdani a încheiat mesajul cu o declarație simbolică: deși se mută din cartier, spiritul Astoriei va continua să-l însoțească în actul administrativ.

Ambasadorul Rusiei în Coreea de Nord, moarte subită (sursa: TASS)
Internațional

Ciudatul deces al ambasadorului rus din Coreea de Nord. Moscova nu dezvăluie cauza morții

Ministerul de Externe al Rusiei a anunțat luni moartea „subită” a ambasadorului rus în Coreea de Nord, Aleksandr Mațegora, care ocupa funcția din 2014. Diplomatul, în vârstă de 70 de ani, a decedat pe 6 decembrie 2025, potrivit comunicatului oficial. Ministerul rus nu precizează cauza morții Fără a preciza cauza morții, MAE rus subliniază că Mațegora, vorbitor de coreeană, și-a început cariera la sfârșitul anilor ’70, contribuind constant la dezvoltarea cooperării economice și diplomatice dintre Coreea de Nord și Uniunea Sovietică, apoi Rusia. Citește și: Ciucu a câștigat pentru Nicușor Dan Potrivit instituției, sub conducerea lui „s-au format mai multe generații de diplomați și specialiști în problematica Coreei”. Arhitect al apropierii Rusia–Coreea de Nord Diplomația rusă îl descrie pe Mațegora drept „o forță motrice” a eforturilor care au dus la consolidarea fără precedent a relațiilor bilaterale. Din 2024, cele două state sunt legate printr-un pact de apărare reciprocă, semnat după vizita lui Vladimir Putin la Phenian. Alianță consolidată militar și economic Rusia și Coreea de Nord au intensificat cooperarea diplomatică, militară și economică în ultimii ani. Phenianul a sprijinit direct efortul de război al Moscovei, trimițând mii de soldați care au participat la respingerea trupelor ucrainene în regiunea rusă Kursk, între sfârșitul lui 2024 și primăvara lui 2025. Coreea de Nord furnizează și arme și muniții Rusiei, potrivit autorităților sud-coreene, care suspectează că Moscova ar transfera în schimb tehnologii militare sensibile.

Comisia Europeană reacționează la declarațiile lui Musk (sursa: Facebook/The White House)
Internațional

Declarațiile lui Musk despre UE, "complet razna", spune Comisia Europeană

Comisia Europeană a reacționat ferm după ce Elon Musk a lansat o serie de atacuri la adresa Uniunii Europene, mergând până la a spune că UE ar trebui „abolită” și comparând-o cu Germania nazistă. Bruxelles-ul califică afirmațiile drept „complet razna”, dar precizează că acestea intră în sfera libertății de exprimare. Declarațiile lui Elon Musk, reacția Comisiei Europene „Acesta face parte din libertatea de exprimare pe care o prețuim în UE și care permite cele mai nebune declarații”, a declarat Paula Pinho, purtătoare de cuvânt a executivului comunitar. Citește și: Ciucu a câștigat pentru Nicușor Dan Bruxelles-ul subliniază că, deși retorica lui Musk este radicală, UE nu intervine în exprimarea opiniilor, oricât de controversate ar fi. Tensiunile au pornit vineri, când Comisia Europeană a anunțat o amendă de 120 de milioane de euro pentru platforma X (fosta Twitter), acuzând-o de nerespectarea obligațiilor prevăzute de Legea privind serviciile digitale (DSA). Printre încălcările identificate se numără: - utilizarea înșelătoare a „bifei albastre” - lipsa transparenței în registrul de publicitate - refuzul de a oferi cercetătorilor acces la datele publice Bruxelles-ul consideră că modul în care X tratează statutul de „cont verificat” induce utilizatorii în eroare și deschide calea fraudelor, a uzurpării identității și a manipulării online. Atacul lui Elon Musk la adresa UE În reacție la sancțiune, Elon Musk a postat sâmbătă pe platforma sa un mesaj virulent: „Uniunea Europeană ar trebui să fie abolită, iar suveranitatea să se întoarcă la statele individuale. Birocrația UE sufocă Europa până la moarte.” Duminică, el a continuat criticile, vorbind despre „birocrația tiranică” a Bruxelles-ului și redistribuind mesaje ale unor utilizatori care comparau UE cu „Al Patrulea Reich”. Musk a publicat inclusiv o imagine în care sub drapelul UE apare drapelul Germaniei naziste cu svastika. De ce consideră UE că X induce utilizatorii în eroare Potrivit Comisiei Europene, sistemul prin care platforma X acordă „bifa albastră” permite oricui să obțină acest statut prin plată, fără verificări reale asupra identității utilizatorului. Această practică afectează autenticitatea informațiilor, îngreunează distingerea conturilor reale de cele false, sporește riscul fraudelor și al manipulării. Comisia mai semnalează că registrul de publicitate al platformei nu respectă standardele de transparență, iar X nu oferă cercetătorilor acces la datele publice, contrar obligațiilor din DSA. Bruxelles-ul menține poziția În timp ce Musk își amplifică atacurile în mediul online, Comisia Europeană își menține decizia și argumentele. Executivul UE subliniază că sancțiunile vizau protejarea utilizatorilor și aplicarea unui cadru legal necesar în era digitală, nu limitarea exprimării publice a lui Elon Musk.

Trump îl critică din nou pe Zelenski (sursa: Facebook/The White House)
Internațional

Trump, din ce în ce mai confuz: Zelenski nici măcar nu a citit propunerea americană de pace

Președintele american Donald Trump i-a reproșat lui Volodimir Zelenski că nu a citit încă propunerea de acord de pace pentru Ucraina, document prezentat de Washington în urmă cu trei săptămâni și aflat în discuție atât cu Moscova, cât și cu Kievul. Liderul de la Casa Albă a declarat, înaintea unei ceremonii la Washington, că este „dezamăgit” de lipsa de reacție a omologului ucrainean. Planul american, pe masa negocierilor cu Rusia și Ucraina Trump a afirmat că a discutat cu Vladimir Putin și cu conducerea ucraineană despre această propunere, subliniind că Rusia ar prefera controlul asupra întregii Ucraine, în timp ce nu este clar dacă Zelenski consideră planul acceptabil. Citește și: Dezastru pentru PSD în București: suveranista Alexandrescu l-a depășit pe Băluță, chiar și fără sprijinul lui Georgescu De la prezentarea planului, au avut loc mai multe runde de negocieri la Geneva și în Florida pentru a modifica textul astfel încât să răspundă intereselor Ucrainei. Emisarul american Steve Witkoff și Jared Kushner, mediator neoficial, au prezentat documentul și președintelui Vladimir Putin în timpul unei vizite la Moscova. Versiunea inițială a propunerii a fost percepută de Kiev și de mai multe capitale europene ca fiind favorabilă Rusiei, iar detaliile privind modificările aduse recent rămân în mare parte confidențiale.

Kremlinul salută strategia americană de securitate (sursa: TASS)
Internațional

Kremlinul, satisfăcut că noua strategie de securitate a SUA este "aliniată cu viziunea Rusiei"

Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, afirmă că modificările aduse strategiei de securitate națională a Statelor Unite de către președintele Donald Trump sunt „în linii mari aliniate” cu poziția Rusiei. Declarația a fost făcută duminică, într-un interviu acordat televiziunii de stat ruse. Peskov: O oportunitate pentru progres în dosarul ucrainean Peskov și-a exprimat speranța că noua strategie americană ar putea reprezenta „o garanție modestă” pentru continuarea dialogului constructiv dintre Moscova și Washington, în vederea unei soluții pașnice pentru conflictul din Ucraina. Citește și: Ce spune Pieleanu, care are acces la datele exit-poll-ului Curs/Avangarde, despre primele rezultate Anterior, într-o declarație pentru agenția TASS, acesta salutase deja faptul că noua strategie nu mai menționează Rusia ca amenințare directă, apreciind schimbarea drept un pas pozitiv. Noua strategie americană: puține critici la adresa Rusiei Documentul publicat joi de Casa Albă identifică încetarea războiului din Ucraina drept un interes major al SUA, dar formulează doar observații critice limitate la adresa Moscovei. Strategia pune accent pe necesitatea încheierii ostilităților pentru stabilizarea economiilor europene și evitarea escaladării involuntare a conflictului. Totodată, strategia promovează ideea unei „stabilități strategice” în relația cu Rusia. Critici la adresa Europei: democrație în declin și probleme sociale Noua strategie adoptată de administrația Trump include critici directe la adresa Europei, acuzând un declin al democrației și al libertății de exprimare. Documentul invocă probleme precum politicile de migrație, „cenzurarea libertății de exprimare”, suprimarea opoziției politice, scăderea natalității și pierderea identității naționale. Schimbare majoră de ton față de strategiile americane anterioare După anexarea Crimeei în 2014 și invazia pe scară largă a Ucrainei în 2022, strategiile de securitate ale SUA au tratat Rusia ca pe o amenințare majoră. Noua viziune a administrației Trump adoptă însă un ton mai conciliant și încurajează o formă limitată de cooperare. Reacții dure în Europa la strategia Washingtonului Guvernele europene au criticat rapid noua strategie americană. Ministrul german de externe, Johann Wadephul, a respins afirmațiile SUA privind libertatea de exprimare, afirmând că Germania nu are nevoie de „sfaturi” în această privință.

Țările baltice și Polonia vor beneficia de „favoruri speciale” din partea SUA pentru că investesc în Apărare Foto: X/Twitter Kaja Kallas
Internațional

Țările baltice și Polonia vor beneficia de „favoruri speciale” din partea SUA - secretarul Apărării

Țările baltice și Polonia vor beneficia de „favoruri speciale” din partea SUA pentru că au majorat procentul din PIB alocat Armatei, a afirmat secretarul Apărării, Pete Hegseth, citat de un portal de știri al Estoniei.  Citește și: Sondaj al Fundației Reagan: a crescut masiv sprijinul pentru NATO și Ucraina, inclusiv în rândul republicanilor MAGA Țările baltice și Polonia vor beneficia de „favoruri speciale” din partea SUA „Aliații model care se implică, precum Israelul, Coreea de Sud, Polonia, din ce în ce mai mult Germania, țările baltice și altele, vor beneficia de favoruri speciale din partea noastră. Aliații care nu fac acest lucru, aliații care încă nu își îndeplinesc obligațiile în materie de apărare colectivă, vor suporta consecințele", a declarat Hegseth la Reagan National Defense Forum. Toate cele patru țări din flancul estic al NATO s-au angajat să aloce 5% din PIB-ul lor pentru apărare în următorii ani. „Parteneriate și alianțe reale bazate pe putere reală. Nu doar steaguri și conferințe pompoase bazate pe teorii și retorică fierbinte. Aliații noștri nu sunt copii. Sunt națiuni capabile să facă mult mai mult pentru ele însele decât au făcut până acum. Și este timpul să se ridice. Și o fac. Aceasta este natura parteneriatelor, mai degrabă decât a dependențelor. Este ceea ce le datorăm prietenilor noștri și, cel mai important, ceea ce le datorăm poporului american”, a mai spus Hegseth.  Nu este prima dată când SUA laudă statele baltice și Polonia, arată news.err.ee.  Hegseth a lăudat Estonia, Letonia și Lituania când miniștrii apărării din aceste țări au vizitat Washingtonul în iulie. De asemenea, în iunie, el le-a numit „aliați model”. Polonia a fost, de asemenea, remarcată în trecut pentru cheltuielile sale mari în domeniul apărării. Pe fondul discuțiilor privind retragerea unei părți din trupele americane din Europa, ministrul estonian al afacerilor externe, Margus Tshanka (Eesti 200), a declarat că a primit confirmarea verbală că numărul trupelor din statele baltice nu va fi redus. Trump a declarat în septembrie că SUA nu se vor retrage din Polonia. „Vom trimite mai multe trupe acolo, dacă vor dori”, a spus el, adăugând: „Suntem alături de Polonia și o vom ajuta să se protejeze”.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră