vineri 19 decembrie
Login Abonează-te
DeFapt.ro

Categorie: Internațional

5109 articole
Internațional

"Toată lumea" vrea Bayraktar

"Toată lumea" vrea Bayraktar. Distrugerile provocate de ucraineni vehiculelor blindate rusești cu ajutorul dronelor aeriene turcești Bayraktar TB2 a făcut ca "întreaga lume" să devină clientă, potrivit designerului acesteia. Selcuk Bayraktar, care conduce firma Baykar din Istanbul împreună cu fratele său Haluk, a declarat că dronele au arătat modul în care tehnologia revoluționează războiul modern. "Toată lumea" vrea Bayraktar "Bayraktar TB2 face ceea ce trebuia să facă - să elimine unele dintre cele mai avansate sisteme antiaeriene și sisteme avansate de artilerie și vehicule blindate", a declarat el în engleză pentru Reuters alături de noua dronă Akinci la o expoziție din Baku. "Întreaga lume este un client". Cel puțin pentru o vreme, TB2, care are o anvergură a aripilor de 12 metri și poate să se înalțe până la 7,6 km înainte de a se prăbuși pentru a distruge tancuri și artilerie cu bombe perforante ghidate cu laser, a contribuit la subminarea superiorității militare copleșitoare a Rusiei. Citește și: Erdogan face jocurile lui Putin în Marea Neagră: potrivit Kremlinului, Turcia ar colabora cu Rusia la deblocarea exporturilor de cereale rusești și ucrainene. Ce vrea Putin la schimb Renumele dronei este atât de mare, încât aceasta a devenit subiectul unui cântec patriotic de succes plin de înjurături în Ucraina, care ironiza trupele rusești, cu refrenul "Bayraktar, Bayraktar", potrivit Reuters. Drona Bayraktar a primit atenția președintelui rus Vladimir Putin, iar ministerul apărării a menționat-o de cel puțin 45 de ori în public de la începutul războiului, la 24 februarie. Baykar, fondată în anii 1980 de tatăl lui Bayraktar, Ozdemir Bayraktar, a început să se concentreze pe avioanele fără pilot la bord în 2005, în timp ce Turcia căuta să își consolideze industria locală de apărare. TB2 a fost un factor atât de important în conflictele din Siria, Irak, Libia și Nagorno-Karabah, precum și în Ucraina, încât acum este vârful de lance al exportului global de apărare al Turciei. Președintele Tayyip Erdogan spune că cererea internațională este uriașă pentru TB2 și pentru noul Akinci.

"Toată lumea" vrea Bayraktar (sursa: dw.com)
Blocada Ankarei pusă pe masă la summitul NATOsursa: Facebook/Recep Tayyip Erdoğan)
Internațional

Turcia se opune aderării Finlandei şi Suediei la NATO

Turcia se opune aderării Finlandei şi Suediei la NATO. Finlanda trebuie să înceteze să mai "protejeze" ceea ce Turcia consideră o organizaţie teroristă şi să ia în serios preocupările de securitate ale Turciei dacă doreşte ca aceasta să o accepte în NATO, a declarat marţi purtătorul de cuvânt al preşedintelui turc Recep Tayyip Erdogan pentru un ziar finlandez, citat de Reuters. Turcia se opune aderării Finlandei şi Suediei la NATO "Problema nu este că Finlanda nu ar înţelege Turcia. Finlanda refuză să ia în serios preocupările de securitate ale Turciei", a declarat directorul de comunicare al preşedintelui turc, Fahrettin Altun, prin e-mail pentru cel mai mare cotidian finlandez Helsingin Sanomat. Citește și: Erdogan face jocurile lui Putin în Marea Neagră: potrivit Kremlinului, Turcia ar colabora cu Rusia la deblocarea exporturilor de cereale rusești și ucrainene. Ce vrea Putin la schimb Turcia se opune aderării Finlandei şi Suediei la Alianţa occidentală de apărare pe motiv că adăpostesc persoane legate de gruparea militantă Partidul Muncitorilor din Kurdistan (PKK) şi altele pe care le consideră teroriste, şi pentru că Finlanda şi Suedia au oprit exporturile de arme către Turcia în 2019, potrivit Agerpres. Cuvintele lui Altun repetă ceea ce i-a spus principalul consilier de politică externă al lui Erdogan, Ibrahim Kalin, luni omologului său american, cerând celor două ţări nordice "să ia măsuri concrete cu privire la organizaţiile teroriste care ameninţă securitatea naţională a Turciei". "În cele din urmă, guvernul Finlandei trebuie să decidă ce este mai important, să se alăture NATO sau să protejeze acest tip de organizaţii", a adăugat Altun citat de ziar.

Gazprom suspendă livrările de gaz în Olanda (sursa: Facebook/Gazprom)
Internațional

Gazprom suspendă livrările de gaz în Olanda

Gazprom suspendă livrările de gaz în Olanda. Gigantul rus al gazelor naturale Gazprom suspendă, începând de marţi, livrări către furnizorul GasTerra, deţinut în parte de către statul olandez, în urma refuzului acestuia de a plăti în ruble, anunţă firma olandeză, relatează AFP. ”Gazprom a anunţat că întrerupe aprovizionarea începând de la 31 mai”, a anunţat într-un comunicat, luni, GasTerra, subliniind că a ”anticipat acest lucru şi a cumpărat dn altă parte”. Gazprom suspendă livrările de gaz în Olanda După lansarea invaziei Ucrainei de către Rusia, la 24 februarie, şi impunerea unor sancţiuni occidentale Moscovei, preşedintele rus Vladimir Putin a cerut, la 31 martie, cumpărătorilor de gaze naturale ruseşti din ţări ”neprietene” să plătească în ruble, în conturi din Rusia, altfel aprovozionarea urmând să fie întreruptă. Citește și: Erdogan face jocurile lui Putin în Marea Neagră: potrivit Kremlinului, Turcia ar colabora cu Rusia la deblocarea exporturilor de cereale rusești și ucrainene. Ce vrea Putin la schimb ”GasTerra a îndemnat în mai multe rânduri Gazprom să-i respecte structura de plată şi obligaţiile de livrare convenite prin contract, din nefericire în zadar”, anunţă întreprinderea, potrivit The Guardian. ”GasTerra nu se conformează cerinţelor de plată”, anunţă compania, subliniind că acest lucru ar prezenta ”riscul încălcării sancţiunilor elaborate de UE”, dar şi ”riscuri financiare şi operaţionale”. În urma deciziei gigantului rus, două miliarde de metri cubi de gaze naturale urmează să nu mai fie furnizate Olandei, până în octombrie, precizează GasTerra, care insistă că a ”anticipat acest lucru şi a cumpărat gaze naturale din altă parte”. Guvernul olandez a anunţat că ”înţelege” decizia GasTerra de a nu se conforma cererii ”unilaterale” a Gazprom. ”Această decizie nu are nicio consecinţă asupra aprovizinării fzice cu gaze naturale a gospodăriilor olandeze”, a anunţat într-un mesaj postat pe Twitter ministrul Mediului şi Energiei Rob Jetten.

Provocare chineză în Taiwan (sursa: Pixabay)
Internațional

Provocare chineză în Taiwan

Provocare chineză în Taiwan. China a efectuat luni a doua cea mai mare incursiune din acest an în zona de apărare aeriană a Taiwanului, odată cu intrarea, potrivit Taipeiului, a 30 de avioane în această zonă, dintre care 20 de luptă, relatează marţi France Presse. Aceste incursiuni sunt cele mai mari din 23 ianuarie, când 39 de avioane au intrat în zona de identificare a apărării aeriene ("Adiz", conform acronimului în engleză) a insulei. Provocare chineză în Taiwan Ministerul apărării taiwanez a anunţat luni seară decolarea propriilor avioane şi desfăşurarea sistemelor de rachete de apărare aeriană pentru a monitoriza activitatea chineză. Beijingul a început în ultimii ani campanii de incursiune în zona de apărare a Taiwanului pentru a-şi arăta nemulţumirea şi a menţine presiunea asupra aviaţiei îmbătrânite a Taipeiului, notează AFP. Citește și: Erdogan face jocurile lui Putin în Marea Neagră: potrivit Kremlinului, Turcia ar colabora cu Rusia la deblocarea exporturilor de cereale rusești și ucrainene. Ce vrea Putin la schimb Insula trăieşte sub ameninţarea constantă a unei invazii a Chinei. Beijingul consideră acest teritoriu al său şi a promis că îl va recupera cu forţa dacă va fi necesar. Statele Unite au acuzat Beijingul săptămâna trecută de escaladarea tensiunilor asupra Taiwanului, secretarul de stat american Antony Blinken menţionând în mod explicit incursiunile aeriene, ca exemplu, a spus el, al unei "retorici şi activităţi tot mai provocatoare". SUA sunt pregătite să apere militar Taiwanul Cu câteva zile mai înainte, preşedintele american Joe Biden a asigurat că Washingtonul este pregătit să apere militar Taiwanul în cazul unui atac al Chinei. Dar Casa Albă a insistat mai târziu că politica sa de "ambiguitate strategică" cu privire la posibilitatea sau nu a unei intervenţii nu s-a schimbat. Zona de identificare a apărării aeriene a Taiwanului este mult mai mare decât spaţiul său aerian şi se intersectează în anumite puncte cu zona de identificare a apărării aeriene a Chinei şi chiar cu teritoriul său. Anul trecut, Taiwanul a înregistrat un record de 969 de incursiuni aeriene militare chineze, potrivit bazei de date AFP, mai mult decât dublu faţă de 380 de incursiuni în 2020. Numai în ziua de 4 octombrie 2021, 56 de aeronave au intrat în Adiz a Taiwanului şi 196 pentru întreaga lună octombrie, care începe cu sărbătoarea naţională a Chinei. Taiwanul a raportat 465 de incursiuni de la începutul anului, o creştere de aproape 50% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut.

Ucraina face progrese în sud (sursa: Twitter/Ukraine Weapons Tracker)
Internațional

Ucraina face progrese în sud

Ucraina face progrese în sud. Armata ucraineană a raportat progrese în timpul contraofensivei sale din sud și eforturi continue pentru a ține în frâu avansurile rusești în regiunea Donbas de est. Statul Major General al Forțelor Armate ale Ucrainei a raportat luni eforturi suplimentare ale Rusiei de a degrada apărarea ucraineană în Luhansk și Donețk, spunând că artileria, loviturile aeriene și rachetele au fost folosite în mai multe locuri - inclusiv în Lysychansk și Soledar. Ucraina face progrese în sud Presiunea rusă asupra Severodonetsk, un oraș în care două treimi din proprietăți au fost raportate ca fiind distruse, continuă - Statul Major General afirmând că ostilitățile persistă în oraș și în jurul acestuia. În timp ce rușii atacă liniile ucrainene din Donbas dinspre sud, est și nord, există afirmații contradictorii cu privire la progresul lor. Citește și: Erdogan face jocurile lui Putin în Marea Neagră: potrivit Kremlinului, Turcia ar colabora cu Rusia la deblocarea exporturilor de cereale rusești și ucrainene. Ce vrea Putin la schimb Statul Major General a declarat că luptele continuă în jurul satului Komyshuvakha, la sud-vest de Severodonetsk. Videoclipul din rețelele de socializare geolocalizat de CNN pare să arate o unitate cecenă în sat, iar imaginile filmate cu drona sugerează că soldații ucraineni se retrag din zonă. Un comandant cecen spune: "Această localitate este acum sub controlul nostru și vom începe să luăm cu asalt toate fronturile. Am cucerit, complet, s-ar putea spune, Komyshuvakha", potrivit CNN. https://twitter.com/UAWeapons/status/1531286953152372736 Ucraina a revendicat un succes în ofensiva sa din sud, care a început în weekend. Statul Major General a declarat că "inamicul a suferit pierderi și s-a retras din satul Mykolaivka, regiunea Kherson, ceea ce a dus la panică în rândul militarilor din alte unități ale forțelor armate ale Federației Ruse". Dacă forțele rusești s-au retras din Mykolaivka, acest lucru ar reprezenta un câștig de câțiva kilometri pentru unitățile ucrainene. https://twitter.com/UAWeapons/status/1530936343244771328 Statul Major General a raportat continuarea în continuare a bombardamentelor transfrontaliere asupra așezărilor din regiunile nordice Cernihiv și Sumy, precum și bombardarea teritoriului de la nord de orașul Harkov, care a fost recent recucerit de forțele ucrainene.

Ucraina și Moldova tot mai aproape de aderarea la UE (sursa: Facebook/Charles Michel)
Internațional

Petrolul rusesc, interzis treptat în UE

Petrolul rusesc, interzis treptat în UE. Liderii celor 27 de state membre ale Uniunii Europene, reuniţi la Bruxelles, au convenit să interzică în mod progresiv exportul de petrol rusesc către UE, conform unui anunţ făcut luni seara de preşedintele Consiliul European, Charles Michel, transmit marţi Reuters şi AFP. Această reducere, care va fi pusă în aplicare până la sfârşitul anului,"acoperă imediat mai mult de două treimi din importurile de petrol din Rusia, tăind o sursă uriaşă de finanţare pentru maşina sa de război" şi punând o "presiune maximă" asupra Moscovei pentru ca aceasta să înceteze războiului, a scris pe Twitter Charles Michel. Petrolul rusesc, interzis treptat în UE Datorită angajamentului voluntar al Germaniei şi Poloniei de a opri importurile, embargoul va elimina "aproximativ 90%" din importurile europene de petrol rusesc până la sfârşitul anului", a precizat, pe Twitter, preşedinta Comisie Europene, Ursula von der Leyen. Importurile prin conducta Drujba, care aprovizionează şi Ungaria, vor fi scutite într-o primă etapă. Aceasta a permis Budapestei să ridice dreptul de veto care bloca de câteva săptămâni adoptarea celui de-al şaselea pachet de sancţiuni al UE la adresa Rusiei. Citește și: Erdogan face jocurile lui Putin în Marea Neagră: potrivit Kremlinului, Turcia ar colabora cu Rusia la deblocarea exporturilor de cereale rusești și ucrainene. Ce vrea Putin la schimb Consumul intern al Ungariei, care nu are ieşire la mare, depinde într-un procent de 65% de petrolul transportat prin conducta Drujba. https://twitter.com/eucopresident/status/1531391899218608133?ref_src=twsrc%5Etfw%7Ctwcamp%5Etweetembed%7Ctwterm%5E1531391899218608133%7Ctwgr%5E%7Ctwcon%5Es1_&ref_url=https%3A%2F%2Fwww.agerpres.ro%2Fora-europei%2F2022%2F05%2F31%2Fupdate-embargou-progresiv-asupra-importului-de-petrol-rusesc-si-noua-miliarde-de-euro-kievului--926971 Potrivit Palatului Elysée, embargoul treptat al UE se va limita iniţial la petrolul transportat pe cale maritimă (adică 2/3 din achiziţiile europene de petrol rusesc). Urmează să aibă loc negocieri "cât mai curând posibil" pentru a se pune capăt restului importurilor de petrol din Rusia, potrivit Agerpres. Alte trei bănci rusești vor fi eliminate din SWIFT Liderii europeni au convenit, de asemenea, să elimine din sistemul SWIFT trei bănci ruseşti, printre care cea mai mare bancă, Sberbank, şi să interzică alte trei societăţi de radiodifuziune de stat ruseşti, a adăugat înaltul oficial european."Acest pachet de sancţiuni include măsuri puternice, cum ar fi retragerea din Swift a celei mai mari bănci din Rusia, Sberbank", a declarat Charles Michel. Până acum, şapte bănci ruseşti au fost private de acces la Swift, o platformă de mesagerie securizată ce permite operaţiuni extrem de importante, cum ar fi ordinele de transfer de fonduri între bănci. A fost aprobat, de asemenea, un pachet de asistenţă macro-financiară în valoare de nouă miliarde de euro care să permită guvernului ucrainean să îşi acopere nevoile imediate de numerar pentru a face să funcţioneze economia. Autorităţile de la Kiev şi-au calculat necesităţile la cinci miliarde de dolari lunar. Finanţarea europeană va lua forma unor "împrumuturi pe termen lung" cu dobânzi subvenţionate, a spus o sursă europeană, potrivit AFP. Noul pachet de sancţiuni, negociat timp de o lună, include, de asemenea, o extindere a listei negre a UE la aproximativ 60 de figuri proeminente, printre care şeful bisericii ortodoxe ruse, patriarhul Kirill. Summitul de două zile care se desfăşoară la Bruxelles urmează să abordeze marţi consecinţele crizei alimentare provocate de război şi transformarea energetică necesară care să permită ţărilor europene să se descurce fără gazul importat din Rusia.

Pregătiri de război în Belarus (sursa: TASS)
Internațional

Pregătiri de război în Belarus

Pregătiri de război în Belarus. Belarus va desfăşura exerciţii de mobilizare militară în lunile iunie şi iulie în regiunea Gomel, a informat luni agenţia de presă de stat BelTA, transmite marţi Reuters. Regiunea Gomel se învecinează la sud cu Ucraina - în unele porţiuni cu zona de excludere din jurul sectorului unde a avut loc dezastrul nuclear de la Cernobîl -, în timp ce la est se învecinează cu Rusia. Pregătiri de război în Belarus În perioada 22 iunie - 1 iulie vor fi organizate exerciţii planificate cu comisariatele militare - agenţii administrative militare - şi cu forţele armate, a informat comisarul militar al regiunii Gomel, Andrei Krivonosov. "Evenimentele de acest tip sunt organizate în mod tradiţional pentru a creşte pregătirea pentru luptă şi mobilizare a comisariatelor militare şi pentru a îmbunătăţi cunoştinţele militare şi abilităţile practice ale celor responsabili pentru serviciul militar" a declarat Krivonosov. Citește și: Erdogan face jocurile lui Putin în Marea Neagră: potrivit Kremlinului, Turcia ar colabora cu Rusia la deblocarea exporturilor de cereale rusești și ucrainene. Ce vrea Putin la schimb În perioada 28 iunie - 16 iulie va avea loc pregătirea militară a celor responsabili de serviciul militar pentru formaţiunile de apărare teritorială, a adăugat el, potrivit Agerpres. Aliat apropiat al Rusiei, Belarus a declarat în martie că forţele sale armate nu iau parte la ceea ce Moscova numeşte "operaţiunea sa specială" în Ucraina, dar a servit drept rampă de lansare pentru miile de militari ruşi care au invadat Ucraina pe 24 februarie, declanşând o agresiune militară care continuă. Pe 26 mai, preşedintele belarus Aleksandr Lukaşenko a ordonat crearea unui nou comandament militar pentru zona de sud a ţării, care este situată la graniţa cu Ucraina.

Erdogan, pro-Putin la Marea Neagră (sursa: kremlin.ru)
Internațional

Erdogan, pro-Putin la Marea Neagră

Erdogan, pro-Putin la Marea Neagră. Rusia este pregătită să colaboreze cu Turcia pentru libera circulaţie a mărfurilor în Marea Neagră, inclusiv a cerealelor provenite din Ucraina, i-a declarat luni preşedintele rus Vladimir Putin omologului său turc Recep Tayyip Erdogan, relatează AFP şi Reuters. Erdogan, pro-Putin la Marea Neagră Într-o discuţie telefonică, Putin "a subliniat că partea rusă este pregătită să faciliteze tranzitul maritim fără îngrădire al mărfurilor, în coordonare cu partenerii turci. Aceasta se aplică în egală măsură exporturilor de cereale provenite din porturile ucrainene", menţionează Kremlinul într-un comunicat. Putin a reafirmat în aceeaşi discuţie cu Erdogan că Rusia poate "exporta cantităţi importante de îngrăşăminte şi de produse agricole dacă sancţiunile antiruse vor fi anulate", se mai arată în comunicat. Citește și: Erdogan despre Finlanda și Suedia: Sunt ţări care sprijină terorismul, cât sunt eu președinte al Turciei nu voi fi de acord să intre în NATO "În discuţia privind situaţia din Ucraina, accentul a fost pus pe asigurarea siguranţei navigaţiei în mările Neagră şi Azov şi eliminarea ameninţării minelor", mai afirmă Kremlinul. Minele navale au produs acuzații reciproce Mine navale au fost descoperite plutind în derivă în Marea Neagră după ce Rusia a lansat agresiunea militară contra Ucrainei. Potrivit Moscovei, aceste mine au fost amplasate de armata ucraineană în zona de coastă şi s-au desprins de cablurile de ancorare, în timp ce potrivit Kievului ele au fost lansate de Rusia din stocul de mine ucrainene preluat de armata rusă în Crimeea după anexarea acestei peninsule în 2014. După ce porturile ucrainene de la Marea Neagră au fost blocate de Rusia în urma declanşării războiului împotriva Ucrainei pe 24 februarie, această ţară s-a văzut nevoită să-şi expedieze exporturile pe cale feroviară sau prin mici porturi de la Dunăre. Scăderi masive ale exporturilor De atunci exporturile sale de cereale au scăzut luna aceasta la jumătate faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut. Citește și: Ministrul turc de Externe a confirmat anunțul lui Zelenski: Turcia va interzice navelor de război rusești să intre în Marea Neagră Rusia şi Ucraina însumează circa o treime din exporturile mondiale de grâu. Ucraina este de asemenea un exportator major de porumb, orz, ulei de floarea-soarelui şi ulei de rapiţă, în timp ce Rusia şi Belarus - ţară care a sprijinit agresiunea rusă contra Ucrainei şi este de asemenea vizată de sancţiunile occidentale - exportă împreună peste 40% din îngrăşămintele pe bază de potasiu la nivel mondial.

Rușii pregătesc o ofensivă puternică în Donbas (sursa: Pixabay)
Internațional

Rușii pregătesc o ofensivă puternică în Donbas

Rușii pregătesc o ofensivă puternică în Donbas. Forţele ruse pregătesc o ofensivă la scară largă în jurul oraşului Sloviansk, bază a forţelor de apărare ucrainene în Donbas (estul Ucrainei), din mai multe direcţii, a declarat luni Statul Major ucrainean, citat de DPA. Trupele ruse transferă noi unităţi în timp ce se pregătesc să atace Sloviansk atât dinspre Izium, controlat de ruşi, un oraş aflat la aproximativ 50 de kilometri mai la nord, cât şi dinspre orăşelul Liman, recent capturat, se menţionează în buletinul zilnic al Statului Major ucrainean cu privire la evoluţiile situaţiei de pe front. Rușii pregătesc o ofensivă puternică în Donbas În decurs de mai multe săptămâni, Moscova şi-a concentrat resursele militare în estul Ucrainei şi în pofida unei rezistenţe puternice din partea forţelor ucrainene, Rusia câştigă treptat teren. Sloviansk şi Kramatorsk, care se află puţin mai la sud, constituie cea mai mare zonă urbană din Donbas aflată încă sub controlul Kievului. Sloviansk este, de asemenea, baza forţelor armate ucrainene în estul ţării. Capturarea de către Rusia a acestor oraşe-gemene ar marca un punct de cotitură semnificativ în război, notează dpa. Citește și: Uniunea Europeană, incapabilă să se pună de acord în legătură cu un embargo asupra petrolului rusesc. Orban Viktor, calul troian al lui Putin în blocul comunitar Potrivit părţii ucrainene, Rusia a adus 250 de vehicule militare în zona Izium şi a reparat un pod feroviar deteriorat pentru a accelera liniile de aprovizionare. Între altele, înaltul comandament ucrainean a indicat că o escadrilă de elicoptere de atac Ka-52 a fost de asemenea dislocată la nord de Izium. Ka-52 sunt considerate cele mai avansate elicoptere de atac grele din Rusia. Pe lângă Sloviansk, zona dintre Severodoneţk şi Lisiceansk continuă să fie în centrul eforturilor ruseşti în Donbas. Kievul afirmă că Moscova se focalizează pe tăierea liniilor de aprovizionare ucrainene în apropiere de Severodoneţk. Situația e complicată la Severodoneţk Severodoneţk a fost ţinta atacurilor ruseşti de luni de zile şi este considerat cel mai mare oraş din Donbas controlat încă de Ucraina. Şeful administraţiei militare din Sloviansk, Vadim Liah, a indicat pe canalul său Telegram că o parte din cartierele oraşului sunt deconectate de la curentul electric, în timp ce sistemul de alimentare cu apă a fost avariat. În acest context, el le-a cerut locuitorilor din Sloviansk să plece din oraş, potrivit publicaţiei Gordon.ua. "În această situaţie, cea mai bună soluţie pentru populaţie este evacuarea. Mâine (luni) exista posibilitatea de a vă înscrie la o cursă de evacuare către regiunea Rivne pentru relocare", recomandase responsabilul ucrainean.

Din 1 iunie începe distribuirea voucherelor sociale (sursa: Facebook/Marcel Boloș)
Internațional

Din 1 iunie începe distribuirea voucherelor sociale

Din 1 iunie începe distribuirea voucherelor sociale. Procesul de emitere, distribuire şi încărcare a voucherelor sociale oferite prin programul guvernamental "Sprijin pentru România" va demara începând cu data de 1 iunie, a anunţat luni Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene (MIPE), într-un comunicat de presă. Tichetele au o valoare nominală de 250 lei, sunt destinate persoanelor aflate în situaţii de deprivare materială sau risc de sărăcie şi fac parte din cea mai importantă iniţiativă de acest gen derulată până acum din perspectiva numărului de beneficiari. Din 1 iunie începe distribuirea voucherelor sociale Potrivit sursei citate, peste 2,5 milioane de beneficiari vor primi tichete pentru achiziţia de produse alimentare în valoare de 3,1 miliarde de lei. De asemenea, o premieră este reprezentată de sursa multiplă de finanţare, atât din bugetul de stat, cât şi din fonduri europene nerambursabile prin Programul Operaţional Ajutorarea Persoanelor Dezavantajate (POAD) 2014-2020, precum şi din viitoarea perioadă de programare 2021-2027, prin Programul Operaţional Incluziune şi Demnitate Socială (POIDS). Citește și: Uniunea Europeană, incapabilă să se pună de acord în legătură cu un embargo asupra petrolului rusesc. Orban Viktor, calul troian al lui Putin în blocul comunitar "Iniţiativa acordării cu promptitudine a tichetelor sociale reprezintă în sine o serie de premiere în administraţia centrală, efort care nu ar fi fost posibil fără o mobilizare şi sincronizare a mai multor ministere, companii naţionale şi private. Începând cu identificarea beneficiarilor din categorii vulnerabile diferite, contractarea şi evident producţia unui număr atât de mare de carduri, sincronizarea şi validarea listelor de beneficiari între Ministerul Muncii şi ANAF, distribuţia la nivel naţional şi încărcarea o dată la două luni a acestor carduri, toate acestea reprezintă un exemplu de solidaritate şi de mobilizare la nivelul Guvernului", a declarat ministrul Investiţilor şi Proiectelor Europene, Marcel Boloş. Cine sunt beneficiarii Pe lista celor peste 2,5 milioane de beneficiari care primesc tichete sociale, conform OUG nr.63/2002, se află: pensionarii din sistemul public de pensii, pensionarii aflaţi în evidenţa caselor de pensii sectoriale şi beneficiarii de drepturi prevăzute de legi cu caracter special, plătite de casele teritoriale de pensii/casele de pensii sectoriale, ale căror venituri nete lunare proprii sunt mai mici sau egale cu 1.500 lei; persoanele încadrate în grad de handicap grav, accentuat sau mediu, ale căror venituri nete lunare proprii sunt mai mici sau egale cu 1.500 lei; familiile cu cel puţin 2 copii în întreţinere, ale căror venituri nete lunare pe membru de familie sunt mai mici sau egale cu 600 lei; familiile monoparentale ale căror venituri nete lunare pe membru de familie sunt mai mici sau egale cu 600 lei; familiile care au stabilit dreptul la ajutorul social în condiţiile Legii nr. 416/2001 privind venitul minim garantat, cu modificările şi completările ulterioare; persoanele fără adăpost, aşa cum acestea sunt reglementate potrivit prevederilor legale în vigoare. Calendarul distribuţiei voucherelor prevede încărcarea acestora o dată la două luni, în patru tranşe (iunie - iulie, august - septembrie, octombrie - noiembrie, decembrie 2022 - ianuarie 2023), reprezentanţii MIPE având în vedere ca la jumătatea lunii iulie, după evaluarea implementării primei etape, să adapteze calendarul următoarelor tranşe pentru ca beneficiarii să poată utiliza cât mai urgent voucherele pentru achiziţionarea alimentelor şi meselor calde. Mecanismul de distribuire prevede trei etape, respectiv emiterea cardurilor de către unităţile desemnate (imprimarea datelor beneficiarilor şi inserarea CIP-ului), distribuirea prin intermediul CN Poşta Română şi încărcarea valorică a cardurilor.

Sancțiunile Occidentale au pus presiune pe Rusia (sursa: energynomics.ro)
Internațional

Sancțiunile Occidentale au pus presiune pe Rusia

Sancțiunile Occidentale au pus presiune pe Rusia. Rusia ar trebui să reducă producţia de petrol cu 20%-30%, de la 10 milioane de barili pe zi în prezent până la şapte-opt milioane de barili pe zi, pentru a obţine un preţ mai bun şi a evita vânzarea cu discount, susţine vicepreşedintele Lukoil, Leonid Fedun, într-un articol publicat luni în publicaţia rusească RBC, preluat de Reuters. Sancţiunile occidentale impuse după invazia Rusiei în Ucraina au izolat sectorul financiar rusesc de sistemul global şi au pus presiune asupra producţiei şi vânzărilor de petrol, deoarece cumpărătorii au refuzat ţiţeiul rusesc sau au căutat să obţină reduceri de preţ. Sancțiunile Occidentale au pus presiune pe Rusia "De ce ar trebui ca Rusia să menţină producţia de petrol la 10 milioane de barili pe zi dacă putem (mai) eficient să consumăm şi să exportăm şapte până la opt milioane de barili pe zi fără pierderi la bugetul de stat?", scrie Fedun, cel care împreună cu Vagit Alekperov a înfiinţat Lukoil în 1991, în articolul publicat de RBC. "Ce este mai bine - să vinzi 10 barili de ţiţei pentru 50 de dolari sau şapte barili, dar pentru 80 de dolari?", se întreabă Fedun, care a adăugat că este extrem de important pentru Rusia să păstreze acordul de limitare a producţiei convenit cu alţi mari producători de petrol în cadrul OPEC+. Citește și: Uniunea Europeană, incapabilă să se pună de acord în legătură cu un embargo asupra petrolului rusesc. Orban Viktor, calul troian al lui Putin în blocul comunitar De asemenea, vicepreşedintele Lukoil a cerut mai multe investiţii în flota de tancuri petroliere a Rusiei, inclusiv tancuri petroliere capabile să navigheze pe râuri, spunând că sancţiunile au crescut costurile de transport naval iar Rusia trebuie să pună la punct coridoare alternative de transport pentru a exporta ţiţei până în Turcia, Iran şi ţările din Asia Centrală, potrivit Agerpres. Lukoil România este unul dintre liderii pieţei petroliere româneşti, având o cotă de aproximativ 20% din piaţa totală de produse petroliere. În prezent, compania Lukoil România deţine rafinăria Petrotel şi comercializează carburanţi printr-o reţea de 300 de staţii de distribuţie.

Programul "Masa Sănătoasă în şcoli" (sursa: Facebook/Sorin Cimpeanu)
Internațional

Programul "Masa Sănătoasă în şcoli"

Programul "Masa Sănătoasă în şcoli". Ministrul Educaţiei, Sorin Cîmpeanu, a declarat luni că începând cu anul şcolar 2022-2023 la nivelul sistemului naţional de învăţământ se propune instituirea Programului Naţional Integrat "Masa Sănătoasă în şcoli 2022-2027" pentru sprijinirea participării la educaţie a tuturor copiilor. Ministrul Educaţiei a spus că Programul "Masa Sănătoasă în şcoli" va fi implementat, în parteneriat, de Ministerul Educaţiei şi Ministerul Agriculturii, având surse de finanţare asigurate din bugetul naţional, fonduri externe nerambursabile şi rambursabile. Programul "Masa Sănătoasă în şcoli" "Includerea unităţilor de învăţământ preuniversitar în program se va realiza pe baza unor criterii aprobate de Ministerul Educaţiei, prioritizând şcolile cu vulnerabilitate mare şi medie din perspectiva abandonului şcolar. Ministerul Educaţiei va monitoriza indicatorii de eficienţă şi impact pentru Programul naţional integrat "Masa sănătoasă în şcoli". Pentru Programul Naţional Integrat "Masa Sănătoasă în şcoli 2022-2027" se constituie un grup de lucru la nivelul guvernului (Ministerul Educaţiei, Ministerul Agriculturii, Ministerul Sănătăţii, Ministerul Finanţelor şi Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene)", a afirmat Cîmpeanu. Citește și: Uniunea Europeană, incapabilă să se pună de acord în legătură cu un embargo asupra petrolului rusesc. Orban Viktor, calul troian al lui Putin în blocul comunitar Potrivit acestuia, se doreşte ca masa să fie asigurată folosind produse agroalimentare româneşti, în colaborare cu Ministerul Agriculturii - inclusiv batoane nutritive Bio. Finanţarea programului pentru 5 ani va fi de un miliard de euro Criteriile vor fi stabilite de către Ministerul Educaţiei, luând în considerare "vulnerabilitatea mare şi medie" din perspectiva abandonului şcolar, a menţionat ministrul. "Aş vrea să spun că prima rundă din Programul de Reducere a Abandonului Şcolar finanţat din PNRR a realizat deja selecţia unui număr de 1.415 şcoli. Pentru cheltuieli cu alte bunuri şi servicii care impun cheltuieli de hrană sunt alocate 45 milioane de euro pentru trei ani (2022 - 2025). Sunt vizaţi elevii de gimnaziu care vor beneficia de o masă sănătoasă în şcoli. Urmează runda a doua, pentru care numărul estimat ale elevilor de gimnaziu este de 380.000. O altă sursă de finanţare este din fonduri europene. Programul POEO prevede finanţarea unei mese în şcoli 212 milioane euro. Se vor derula proiecte în perioada 2023-2027. Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene trimite în cursul zilei de astăzi aceste solicitări către Comisia Europenă. O altă sursă de finanţare este aceea a Ministerului Agriculturii prin care pentru programul în şcoli are în acest an o finanţare de peste 500 milioane de lei, deci de peste 100 de milioane de euro. Din discuţiile cu Ministerul Agriculturii a rezultat că această finanţare va fi asigurată pe durată de cinci ani a Programului Naţional "Masă Sănătoasă în şcoli", a susţinut ministrul. 14 milioane de euro pentru Programul "Masă caldă în şcoli" În ceea ce priveşte programul finanţat din bugetul naţional "Masă caldă în şcoli" pentru care Guvernul a aprobat 14 milioane de euro doar pentru semestrul al doilea al acestui an şcolar, ministrul a spus că acesta ar fi trebuit să se deruleze în 150 de şcoli, însă s-a implementat în 134 de unităţi de învăţământ. "Din 150 de şcoli, el se derulează în 134 de şcoli. 16 şcoli, deşi au avut finanţare, nu au putut implementa programul "Masă caldă în şcoli". Este vorba despre 16 şcoli - 3 din judeţul Bihor, o şcoală din judeţul Bacău, două şcoli din judeţul Bistriţa-Năsăud, două şcoli din Bucureşti, două şcoli din Buzău, două şcoli din Hunedoara, o şcoală din Harghita, o şcoală din Mureş, o şcoală din Timiş, o şcoală din Galaţi. Motivele pentru care nu au reuşit implementarea Programului "Masă caldă în şcoli" sunt următoarele: licitaţii blocate, lipsă ofertanţi în localităţile izolate, este vorba firme de catering care nu au considerat că este rentabil economic să se prezinte la licitaţie", a explicat Cîmpeanu. El a afirmat că o situaţie specială s-a înregistrat în judeţul Galaţi, unde programul "Masă caldă" nu s-a putut derula, întrucât bugetul nu a fost aprobat. "Avem şi o situaţie specială în judeţul Galaţi, la Tecuci, în care Programul "Masă caldă" nu s-a putut derula pentru că la această dată nu au bugetul aprobat. (...) De asemenea, mai avem în PNRR, tot în Programul naţional de reducere a abandonului şcolar, o altă linie care vizează finanţarea costurilor de masă şi a altor costuri pentru cel puţin 100 de şcoli mici care au efective sub 50 de elevi", a declarat ministrul. Sorin Cîmpeanu a reiterat că începând cu septembrie 2023 Ministerul Educaţiei va introduce în planul de învăţământ al disciplinei "Educaţie pentru viaţă" şi modulul "Educaţie pentru alimentaţie sănătoasă".

Stavridis propune ca România să escorteze navele care exportă grâu Foto: Twitter
Internațional

Stavridis România escorteze navele exportă grâu

Un fost comandant NATO, amiralul James Stavridis, propune ca România și alte state NATO să escorteze navele care exportă grâu din porturile ucrainene, poturi blocate acum de Rusia. Stavridis este amiral în rezervă și decan al școlii de diplomație de la Universitatea Tufts. Atât Hillary Clinton, cât și Donald Trump, au luat în considerare o cooperare cu el, în 2016. Clinton l-ar fi luat în calcul ca un posibil vicepreședinte, iar Trump l-ar fi avut pe lista de potențiali secretari de stat. Stavridis propune ca România să escorteze navele care exportă grâu Într-un editorial care a apărut în mai multe publicații, fostul comandant al NATO propune ca nave ale unor state NATO să escorteze prin Marea Neagră vasele care exportă grâu din Ucraina. El apreciază că SUA și Marea Britanie trebuie să fie în fruntea coaliției care ar prelua această misiune, dar arată că la ea ar trebui să participe și Turcia, Bulgaria și România. Stavrdis amintește de o operațiune asemănătoare, între vara lui 1987 și toamna anului 1988, când navele americane au protejat de amenințarea iraniană petrolierele care treceau prin strâmtoarea Ormuz. El arată că, în războiul civil din SUA, forțele nordiste au reușit să blocheze exporturile sudiste de bumbac. Nave europene au încercat să spargă blocada, dar nu au reușit. „Ceea ce ne aduce la ideea spagerii blocadei prin escortarea navelor comerciale. Prima provocare este cea mai evidentă: cine va escorta? Acest lucru ar putea fi făcut sub auspiciile Națiunilor Unite, de către NATO sau de o coaliție de națiuni dispuse să întreprindă ceea ce va fi o misiune provocatoare și periculoasă. SUA, în fruntea coaliției Cea mai probabilă abordare ar fi cea din urmă, condusă de SUA și incluzând probabil Marea Britanie și Franța, și poate națiunile Mării Negre, Turcia, România și Bulgaria. O a doua provocare va fi curățarea minelor, deoarece atât ucrainenii, cât și rușii, le-au folosit pentru a încerca să controleze marea de-a lungul coastei ucrainene. NATO are o unitate permanentă de dragoare de mine exact în acest scop”, explică Stavridis. Putin’s illegal Black Sea blockade is destroying Ukraine's economy and causing global hunger. Here's my thoughts on how to break it https://t.co/1LDDGR1qb9 via @opinion— Admiral James Stavridis, USN, Ret. (@stavridisj) May 29, 2022 O chestiune tehnică pe care o arată amiralul este că navele civile care vor fi escortate trebuie să fie sub drapelul statelor care le escortează. Citește și: Primar PSD din Mehedinți, jefuit de 100.000 de euro, cash. Ultima declarație de avere: fără cont în bancă, venituri lunare de circa 1.200 euro În sfârșit, Stavrdis spune că Moscova „trebuie informată”, că probabil va reacționa, dar este puțin probabil să atace escorta militară. Ucraina ar demina Odesa, dar riscă să deschidă calea rușilor Însă alte publicații arată că ucrainenii se confruntă cu o dilemă de securitate. Dacă ar demina rutele pentru ca vasele cu grâne să poată pleca din portul Odesa, atunci le-ar putea permite rușilor să se strecoare și să atace Odesa. Peste 25 de milioane de tone de porumb și grâu, cât să acopere consumul anual al tuturor țărilor mai puțin dezvoltate din lume, se află blocate în Ucraina. The Black Sea basin is one of the world’s most important areas for agricultural production. Understand why the war in #Ukraine is impacting global food security. ▶️⤵️ pic.twitter.com/ODUZNChK8P— World Food Programme (@WFP) May 19, 2022 Serviciile de informații britanice avertizează că blocarea de către Rusia a portului cheie al Ucrainei, Odesa, a cauzat deficite de aprovizionare cu cereale care nu pot fi compensate prin exporturi terestre.

Ajutor de stat pentru susţinerea activităţii aeroporturilor (sursa: Pexels)
Internațional

Ajutor de stat pentru susţinerea activităţii aeroporturilor

Preşedintele Klaus Iohannis a promulgat, luni, legea care vizează reglementarea cadrului pentru instituirea unei scheme de ajutor de stat pentru susţinerea activităţii aeroporturilor regionale cu un trafic situat între 200.000 şi 3.000.000 pasageri/an. Legea are ca obiect de reglementare aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 167/2020 privind unele măsuri pentru susţinerea activităţii unor aeroporturi regionale în contextul crizei economice generate de pandemia de COVID-19 şi pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 139/2020 privind instituirea cadrului legal pentru acordarea unor ajutoare de stat Societăţii "Compania naţională de transporturi aeriene române - TAROM" - S.A. şi Societăţii Blue Air Aviation - S.A. pentru compensarea pierderilor economice suferite în contextul pandemiei de COVID-19. Ajutor de stat pentru susţinerea activităţii aeroporturilor Actul normativ vizează reglementarea cadrului pentru instituirea unei scheme de ajutor de stat care are ca obiectiv acordarea unui sprijin financiar pentru susţinerea activităţii aeroporturilor regionale cu un trafic situat între 200.000 şi 3.000.000 pasageri/an, pentru care consiliile judeţene au calitatea de autoritate publică tutelară, pentru compensarea pierderilor înregistrate în perioada martie-iunie 2020 ca urmare a pandemiei de COVID-19 şi cauzate direct de această pandemie. Ministerul Lucrărilor Publice, Dezvoltării şi Administraţiei are calitatea de administrator al schemei de ajutor de stat. Citește și: Uniunea Europeană, incapabilă să se pună de acord în legătură cu un embargo asupra petrolului rusesc. Orban Viktor, calul troian al lui Putin în blocul comunitar Bugetul maxim al schemei de ajutor de stat este de 22.284.000 lei, care se alocă bugetelor locale ale judeţelor, cu respectarea prevederilor deciziei de autorizare a schemei de ajutor de stat emise de către Comisia Europeană şi în limita sumelor aprobate prin aceasta, la propunerea Ministerului Lucrărilor Publice, Dezvoltării şi Administraţiei, potrivit Agerpres. Totodată, actul normativ modifică şi completează OUG nr.139/2020 privind instituirea cadrului legal pentru acordarea unor ajutoare de stat pentru TAROM şi Blue Air Aviation - SA pentru compensarea pierderilor economice suferite în contextul pandemiei. "În situaţia executării garanţiei de stat, garanţiile prevăzute la art. 4 alin. (2) lit. d) - f) se trec integral în proprietatea statului, prin Autoritatea pentru Administrarea Activelor Statului, statul devenind acţionar", mai prevede legea.

Rata de promovare la Bac - 73.3%(sursa: Facebook/Sorin Cîmpeanu)
Internațional

Fără medii semestriale, fără teze obligatorii

Fără medii semestriale, fără teze obligatorii. Ministrul Educaţiei, Sorin Cîmpeanu, a anunţat luni că se va renunţa la mediile semestriale, la obligativitatea susţinerii tezelor semestriale şi că va fi necesară o singură medie generală la finalul anului şcolar. "La acest moment este în curs de finalizare întâlnirea pentru dialog social între Ministerul Educaţiei şi toţi partenerii de dialog pentru a se definitiva Regulamentul de organizare şi funcţionare a învăţământului preuniversitar, astfel încât mâine aceste modificări să îmbrace forma unui ordin de ministru al Educaţiei şi să fie transmise spre publicare în Monitorul Oficial. Fără medii semestriale, fără teze obligatorii Structura anului şcolar este deja cunoscută, este deja publicată în Monitorul Oficial iar modificarea esenţială care a fost deja agreată, discuţiile sunt în curs, este aceea că se renunţă la mediile semestriale, se renunţă la obligativitatea susţinerii tezelor semestriale, va fi necesară o singură medie generală la finalul anului şcolar, iar profesorul va avea mult mai multă autonomie în scopul unei evaluări ritmice pe parcursul întregului an şcolar", a spus ministrul într-o conferinţă de presă. Citește și: Uniunea Europeană, incapabilă să se pună de acord în legătură cu un embargo asupra petrolului rusesc. Orban Viktor, calul troian al lui Putin în blocul comunitar Potrivit acestuia, s-a agreat împreună cu partenerii de dialog social ca numărul minim de note pentru o disciplină să fie egal cu N+3, unde N reprezintă numărul de ore alocate la o disciplină într-o săptămână, potrivit Agerpres. "Au fost mai multe variante de lucru, s-a agreat ca numărul minim de note pentru o disciplină să fie egal cu N+3, unde N este numărul de ore alocate săptămânal pentru o anumită disciplină. Altfel spus, pentru o disciplină care are două ore pe săptămână, într-un întreg an şcolar vor fi necesare cel puţin 5 note", a explicat Cîmpeanu. A fost stabilită şi "poziţionarea vacanţei" din luna februarie. "A fost stabilită poziţionarea vacanţei mobile din luna februarie în întreg sistemul naţional de învăţământ. Sunt 30 de judeţe care au decis ca vacanţa din luna februarie să fie în ultima săptămână, sunt zece judeţe care au decis ca vacanţa să fie în cea de-a doua săptămână a lunii februarie. Este vorba de judeţele Argeş, Bihor, Bistriţa-Năsăud, Călăraşi, Cluj, Dâmboviţa, Gorj, Hunedoara, Teleorman şi Prahova. Bucureşti şi Suceava au decis ca săptămâna de vacanţă din februarie să fie în cea de-a doua săptămână", a spus Sorin Cîmpeanu.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră