duminică 18 octombrie
Login Contact
DeFapt.ro

Internațional

5868 articole
Internațional

Partenerii statali sau comerciali ai programului de drone iranian, sancționați de SUA după atacurile cu drone kamikaze asupra Kievului

SUA sancționează partenerii programului dronelor iraniene. Washingtonul a atenţionat luni că va sancţiona companiile sau statele care colaborează cu programul de drone al Iranului, după recentele lovituri ruse în Ucraina, realizate cu ajutorul unor drone presupus de fabricaţie iraniană. SUA sancționează partenerii programului dronelor iraniene "Orice persoană ce exersează activităţi cu Iranul având legătură cu dezvoltarea de drone sau de rachete balistice, sau implicată în circulaţia de arme din Iran spre Rusia ar trebui să dea dovadă de vigilenţă", a declarat Vedant Patel (foto), purtătorul de cuvânt al Departamentului de Stat american. "SUA nu vor ezita să recurgă la sancţiuni sau să ia măsuri împotriva principalilor responsabili", a atenţionat el. Citește și: Israelul poate schimba jocul în Ucraina: ca răspuns la furnizarea de echipamente militare Rusiei de către Iran, Tel Avivul ar putea trimite arme de ultimă generație Kievului "Întărirea alianţei dintre Rusia şi Iran ar trebui să fie considerată de întreaga lume (...) un mare pericol", a mai spus Vedant Patel. Drone disfuncționale Făcând referire la date ale serviciilor de informaţii americane, purtătorul de cuvânt al Departamentului de Stat american a susţinut că unele drone iraniene vândute Rusiei au prezentat disfuncţionalităţi. Faptul că Moscova se aprovizionează din Iran demonstrează, potrivit lui Vedant Patel, "enorma presiune" asupra Rusiei după pierderile sale în Ucraina, Moscova fiind deja "nevoită să recurgă la ţări puţin fiabile precum Iran pentru a se aproviziona în material şi echipamente". Lovituri ruse, în care au fost utilizate şi drone kamikaze, s-au soldat luni dimineaţa cu cel puţin opt morţi, dintre care patru la Kiev, şi a ţintit instalaţii energetice în mai multe regiuni, la o săptămână după un val de lovituri masive ruse asupra Ucrainei.

Partenerii statali sau comerciali ai programului de drone iranian, sancționați de SUA după atacurile cu drone kamikaze asupra Kievului
Israelul poate schimba jocul în Ucraina: ca răspuns la furnizarea de echipamente militare Rusiei de către Iran, Tel Avivul ar putea trimite arme de ultimă generație Kievului
Internațional

Israelul poate schimba jocul în Ucraina: ca răspuns la furnizarea de echipamente militare Rusiei de către Iran, Tel Avivul ar putea trimite arme de ultimă generație Kievului

Israelul ar putea trimite arme Ucrainei. Fostul preşedinte rus şi actual număr doi al Consiliului de Securitate al Rusiei, Dmitri Medvedev, a avertizat Israelul că livrarea de arme către Ucraina va "distruge" relaţia cu Rusia. Israelul ar putea trimite arme Ucrainei "Israelul pare să se pregătească să livreze arme regimului de la Kiev. Este un pas foarte imprudent. El va distruge toate relaţiile interstatale dintre ţările noastre", a declarat vicepreşedintele Consiliului de Securitate al Rusiei pe contul său de Telegram. Dacă o astfel de decizie este într-adevăr luată, Israelul ar avea "motive să-i declare pe Bandera şi Şuhevici eroii săi", a adăugat acesta. Medvedev se referea la controversaţii Stepan Bandera şi Roman-Taras Şuhevici, văzuţi de unii ucraineni drept eroi care au luptat pentru independenţă, iar de alţii, criminali de război antisemiţi, implicaţi în uciderea a până la 100.000 de evrei şi polonezi în timpul celui de-al doilea Război Mondial. Doar echipamente militare neletale Ministrul israelian al diasporei, Nahman Shai, a declarat într-un tweet că ţara sa ar trebui să înceapă să ofere asistenţă militară Ucrainei, pe măsură ce Iranul ar fi furnizat rachete balistice Rusiei, aminteşte agenţia de presă rusă Interfax. Citește și: Pentru că a furnizat Rusiei drone ucigașe, Iranul trebuie sancționat mai dur de UE, susține Kievul În mai, potrivit relatărilor, Israelul nu a permis Berlinului să furnizeze Ucrainei rachete antitanc fabricate în Germania cu tehnologie israeliană şi sub licenţă israeliană. Un purtător de cuvânt al Ministerului Apărării israelian a spus atunci că ţara sa va furniza Ucrainei doar echipamente militare neletale. În postarea sa, Medvedev a reînnoit acuzaţiile de "nazism" la adresa Ucrainei, una dintre justificările prezentate de Moscova pentru a explica invazia împotriva vecinului său, notează France Presse. No comment Întrebată despre aceste comentarii, o purtătoare de cuvânt a premierului israelian, Yair Lapid, a declarat că afirmaţiile lui Medvedev nu vor fi comentate de cabinetul său. În trecut, Ucraina a cerut Israelului să o sprijine în faţa Rusiei, în contextul în care autorităţile israeliene şi ruse menţin relaţii strânse. Autorităţile israeliene şi-au limitat până acum cooperarea cu Ucraina la ajutor umanitar şi livrări de materiale neletale pentru a menaja relaţia lor cu Moscova, notează France Presse. Israelul a devenit de asemenea un refugiu pentru criticii Kremlinului şi chiar celebrităţi ruse s-au mutat acolo de la ofensiva Rusiei din 24 februarie împotriva vecinului său.

Rusia trimite în Belarus tancuri, blindate și artilerie la granița cu nordul Ucrainei. Se suspectează un atac spre Kiev
Internațional

Rusia trimite în Belarus tancuri, blindate și artilerie la granița cu nordul Ucrainei. Se suspectează un atac spre Kiev

Rusia trimite în Belarus tancuri, blindate, la graniţa acestei ţări cu Ucraina. Este vorba de circa 170 de tancuri, 200 de vehicule blindate şi 100 de piese de artilerie şi mortiere, în cadrul grupării militare ruso-belaruse ce cuprinde efective de circa 9.000 de soldaţi, a anunţat luni Ministerul belarus al Apărării, citat de agenţia EFE. Rusia trimite în Belarus tancuri, blindate Primele trenuri cu militari ruşi au sosit sâmbătă în Belarus, iar duminică au aterizat acolo şi avioane militare ruseşti. Preşedintele belarus Aleksandr Lukaşenko a anunţat săptămâna trecută că a convenit cu omologul său rus Vladimir Putin crearea acestei grupări, pe care a descris-o ca fiind "pur defensivă", după ce a acuzat NATO că-şi sporeşte prezenţa militară în apropierea Belarusului şi că înarmează Polonia şi ţările baltice. Citește și: Pentru că a furnizat Rusiei drone ucigașe, Iranul trebuie sancționat mai dur de UE, susține Kievul În acest timp, la Kiev sporesc temerile că Rusia ar putea folosi din nou Belarusul ca platformă de lansare a unei ofensive asupra nordului Ucrainei, la fel cum s-a întâmplat la începutul invaziei lansate pe 24 februarie, când trupele ruse au ajuns până aproape de capitala ucraineană, de unde între timp s-au retras pentru a se concentra pe sudul şi estul Ucrainei. Noile deplasări de trupe ruseşti în Belarus ar putea fi şi o tactică de a forţa armata ucraineană să-şi disloce trupe în nordul ţării, pentru a-i slăbi potenţialul în contraofensivele duse pe celelalte fronturi.

Pentru că a furnizat Rusiei drone ucigașe, Iranul trebuie sancționat mai dur de UE, susține Kievul
Internațional

Pentru că a furnizat Rusiei drone ucigașe, Iranul trebuie sancționat mai dur de UE, susține Kievul

Iranul trebuie sancționat dur de UE. Ucraina a cerut luni Uniunii Europene mai multe sancţiuni împotriva Iranului, după o serie de lovituri cu drone kamikaze în Kiev, în urma cărora cel puţin trei persoane au fost ucise, Rusia fiind acuzată că a folosit dispozitive de fabricaţie iraniană pentru bombardamentele sale. Iranul trebuie sancționat dur de UE Trebuie "impuse sancţiuni împotriva Iranului pentru furnizarea de drone Rusiei", a declarat pe Twitter ministrul de externe ucrainean, Dmitro Kuleba. Totodată, şeful diplomaţiei ucrainene a făcut apel la statele occidentale să furnizeze ajutor militar suplimentar în condiţiile în care forţele armate ruse continuă să atace Kievul şi alte oraşe ucrainene cu lovituri aeriene, relatează dpa. Citește și: BREAKING VIDEO Kievul, atacat cu drone kamikaze rusești luni dimineață "Sunt probabil primul ministru de Externe care se adresează UE (Consiliul Afaceri Externe - CAE) dintr-un adăpost aerian din cauza sirenelor care anunţă bombardamente", a scris Kuleba pe Twitter, referindu-se la o reuniune a miniştrilor de externe din UE ce se desfăşoară la Luxemburg şi la care Dmitro Kuleba participă prin videoconferinţă.

Furt uriaș de la Fisc: 2,5 miliarde de dolari au dispărut prin intermediul a cinci companii și a unei bănci publice, în Irak
Internațional

Furt uriaș de la Fisc: 2,5 miliarde de dolari au dispărut prin intermediul a cinci companii și a unei bănci publice, în Irak

Furt din Fisc: 2,5 miliarde USD. Autorităţile irakiene anchetează "furtul" a 2,5 miliarde de dolari de la serviciul de taxe, banii fiind retraşi de la o bancă publică, au transmis duminică responsabili, într-un nou caz ce ilustrează corupţia endemică din Irak, relatează AFP. Furt din Fisc: 2,5 miliarde USD Autorităţile nu au dezvăluit identitatea oficialilor implicaţi. Sâmbătă, agenţia oficială de presă INA publica o cerere de anchetă trimisă de Ministerul de Finanţe organismului guvernamental anticorupţie, în urma unei investigaţii interne. Solicitarea vorbeşte de "furtul a 3,7 trilioane de dinari irakieni (circa 2,5 miliarde de dolari) din contul Administraţiei Generale a Taxelor de la Banca Al-Rafidain". "Nu vom permite ca banii irakienilor să fie furaţi, aşa cum s-a întâmplat cu fondurile Administraţiei Taxelor de la Banca Al-Rafidain", a scris duminică pe Twitter premierul desemnat Mohammed Shia Al-Sudani (foto). "Nu vom ezita niciodată să adoptăm măsuri reale pentru a stopa corupţia care s-a răspândit cu neruşinare în toată activitatea statului şi a instituţiilor sale", a avertizat el. Furtul: un an, 247 de cecuri Un document al Administraţiei Generale a Taxelor scurs în media explică faptul că cele 2,5 miliarde de dolari au fost extrase între septembrie 2021 şi august 2022, prin 247 de cecuri încasate de cinci companii. Banii au fost apoi retraşi imediat cash din conturile companiilor respective. "Cine sunt adevăraţii proprietari ai acestor companii? Cine a permis emiterea cecurilor către aceste companii? Cum a trecut neobservat acest lucru timp de un an şi care sunt politicienii complici?", s-a întrebat pe Twitter analistul Sajad Jiyad. Organismul guvernamental anticorupţie a dat asigurări duminică, într-un comunicat de presă, că anchetează cazul. Instituţia va trimite justiţiei "informaţiile" Ministerului de Finanţe "şi documentele de anchetă (...) pentru ca justiţia să poată lua măsurile corespunzătoare împotriva" persoanelor implicate. "Un grup specific" "Justiţia a emis deja convocări împotriva unor înalţi responsabili ai ministerului pentru lacune care au permis această neregulă masivă şi acest atac la banii publici", se mai arată în comunicat. Vorbind sâmbătă despre investigaţia internă desfăşurată de serviciile sale asupra furtului, fostul ministru de finanţe interimar, Ihsan Ismail, care tocmai a fost înlăturat din acest post, a arătat cu degetul spre "un grup specific", fără a oferi detalii. Citește și: EXCLUSIV Miniștrii Grindeanu și Bode și-au împărțit Consiliul de Administrație al Autorității Aeronautice Civile: au pus prieteni și subordonați politic (unul e agricultor) În Indexul Transparency International, Irakul se află pe poziţia 157 (din 180) în clasamentul privind percepţia asupra corupţiei.

Avarierea gravă a podului Kerci a făcut terci aprovizionarea forțelor ruse din Ucraina
Internațional

Avarierea gravă a podului Kerci a făcut terci aprovizionarea forțelor ruse din Ucraina

Aprovizionarea rușilor, compromisă de avarierea Kerci. Problemele logistice cu care se confruntă forţele ruse în sudul Ucrainei s-au acutizat după avarierea la 8 octombrie a podului peste strâmtoarea Kerci, care leagă peninsula Crimeea (anexată ilegal de Moscova în 2014) de teritoriul rus, infrastructură cu rol-cheie în privinţa aprovizionării acestora, semnalează luni serviciile secrete britanice într-o actualizare a informaţiilor despre situaţia de pe frontul din Ucraina. Aprovizionarea rușilor, compromisă de avarierea Kerci "În condiţii de tensiune pentru prezenţa rusă în Herson, pe fondul deteriorării liniilor de aprovizionare prin Crimeea, linia terestră de comunicaţii prin regiunea Zaporojie (sud) devine din ce în ce mai importantă pentru sustenabilitatea ocupaţiei ruse", apreciază Ministerul britanic al Apărării într-un buletin pe care îl publică cu regularitate pe Twitter. Forţele ruse din sudul Ucrainei îşi intensifică, se pare, fluxul logistic de aprovizionare prin Mariupol, oraş-port la Marea Azov, în încercarea de a compensa capacitatea redusă de transport a podului, parţial avariat, se arată în actualizare. Podul, proiect de suflet al lui Putin În dimineaţa zilei de 8 octombrie, pe podul Kerci s-a produs o puternică explozie, iar un tren cu vagoane cisternă cu combustibil a sărit în aer. Rusia declarase nu o dată că podul, un proiect drag preşedintelui Vladimir Putin, este bine păzit de sisteme de apărare antiaeriană şi de militari ruşi, subliniind fiabilitatea acestei infrastructuri, potrivit agenţiilor internaţionale de presă. Citește și: Putin lucrează la imaginea Rusiei ca victimă a Ucrainei: în aceeași zi, Kremlinul acuză Kievul (SBU) de explozia de pe podul Kerci și FSB denunță atacuri asupra teritoriului rus Moscova a atribuit serviciilor speciale ucrainene responsabilitatea pentru explozia de pe podul Kerci şi a reacţionat prin atacuri intense cu rachete asupra întregului teritoriu al Ucrainei, inclusiv asupra Kievului, lovind în special infrastructuri energetice şi obiective civile.

BREAKING VIDEO Kievul, atacat cu drone kamikaze rusești luni dimineață
Internațional

BREAKING VIDEO Kievul, atacat cu drone kamikaze rusești luni dimineață

Kievul, atacat cu drone kamikaze rusești. Mai multe explozii au fost auzite luni dimineaţă la Kiev, la exact o săptămână după loviturile ruseşti asupra capitalei Ucrainei, au constatat jurnaliştii ai agenţiei France Presse. Kievul, atacat cu drone kamikaze rusești Trei explozii au fost auzite succesiv în jurul orelor 06:35, 06:45 şi 06:58 (3:35, 3:45 şi 3:58 GMT). Sirenele de alertă aeriană au răsunat cu puţin timp înainte de prima explozie. Președintele Volodimir Zelenski a postat un video și un scurt text pe Facebook în legătură cu atacul. Luni, 10 octombrie, bombardamente ruseşti de o amploare fără egal timp de luni de zile au lovit Kievul şi alte oraşe din Ucraina, ucigând cel puţin 19 persoane, rănind 105 şi stârnind un protest internaţional. Marţi, Rusia - care a suferit numeroase eşecuri militare în ultima perioadă -, şi-a continuat tirurile, de o mai mică amploare, lovind în special foarte departe de front instalaţiile energetice din vestul Ucrainei. Tirurile au fost efectuate ca represalii pentru explozia ce a distrus parţial podul rusesc al Crimeii, de mare importanţă strategică, notează AFP. Putin nu mai are rachete Vineri, preşedintele rus Vladimir Putin s-a declarat satisfăcut faţă de aceste lovituri masive şi a considerat că noi bombardamente pe scară largă asupra oraşelor Ucrainei nu sunt necesare "deocamdată". Citește și: Putin confirmă că nu-și mai permite, acum, încă o ploaie de rachete peste Ucraina, deși nu a distrus toate obiectivele. Dar amenință NATO: Dacă intră în luptă, va fi o catastrofă globală Kievul a fost vizat luni dimineaţă devreme de "atacuri cu drone kamikaze", a declarat la rândul său şeful de cabinet al preşedinţiei ucrainene, după o serie de explozii ce au zguduit cartierul Şevcenkiv din centrul capitalei. "Ruşii cred că aceasta îi va ajuta, dar arată disperarea lor", a comentat acest responsabil, Andrii Iermak, citat de AFP.

Avertisment de gheață al Gazprom: Oprim livrările complet dacă se stabilește unilateral un plafon al prețului gazului
Internațional

Avertisment de gheață al Gazprom: Oprim livrările complet dacă se stabilește unilateral un plafon al prețului gazului

Gazprom, sec: Puneți plafon, oprim gazul. Directorul general de la grupul rus Gazprom, Alexei Miller, a declarat duminică că planurile privind plafonarea preţului pentru exporturile de gaze naturale ruseşti ar conduce la oprirea livrărilor, reiterând o ameninţare similară venită de la preşedintele Rusiei, Vladimir Putin, transmite Reuters. Gazprom, sec: Puneți plafon, oprim gazul Conflictul din Ucraina a determinat clienţii europeni să-şi reducă achiziţiile de energie din Rusia, în timp ce G7 şi blocul comunitar încearcă să impună un plafon de preţ pentru petrolul şi gazele ruseşti. "O astfel de decizie unilaterală este, desigur, o încălcare a contractelor existente, ceea ce ar duce la încetarea livrărilor", a spus Alexei Miller pentru postul public de televiziune. Citește și: Tăcere ciudată la Kremlin în legătură cu desele atacuri recente asupra regiunii ruse Belgorod. Cel mai recent atac, și cel mai grav: 11 morți, 15 răniți grav, toți voluntari pentru Ucraina Luna trecută şi preşedintele Vladimir Putin a ameninţat că va opri aprovizionarea cu energie dacă vor fi impuse plafoane de preţ, avertizând Occidentul că îi va "îngheţa coada" la iarnă precum lupului dintr-o faimoasă poveste rusească. Oprirea livrărilor de energie ale Rusiei, al doilea mare exportator de petrol din lume, după Arabia Saudită, şi simultan cel mai mare exportator mondial de gaze naturale, ar da peste cap pieţele energetice mondiale, iar economia mondială s-ar confrunta cu preţuri şi mai mari la energie decât cele deja ridicate din prezent.

Xi, promisiuni ridicole la congresul PCC: China va combate încălzirea globală utilizând cărbune, dar "curat și eficient"
Internațional

Xi, promisiuni ridicole la congresul PCC: China va combate încălzirea globală utilizând cărbune, dar "curat și eficient"

Xi combate încălzirea globală cu cărbune. China, unul dintre cei mai mari poluatori din lume, îşi va continua eforturile de combatere a încălzirii globale, a declarat duminică preşedintele Xi Jinping, potrivit AFP, Reuters şi Xinhua. Xi combate încălzirea globală cu cărbune "Vom participa în mod activ la guvernanţa globală privind schimbările climatice", a declarat liderul chinez în discursul ţinut în deschiderea Congresului Partidului Comunist de la Beijing, angajându-se totodată să "consolideze utilizarea curată şi eficientă a cărbunelui". Conservarea naturii este o parte esenţială a construirii unei ţări socialiste moderne şi China va acorda prioritate protecţiei mediului şi promovării unui stil de viaţă ecologic, a spus Xi. Citește și: Xi Jinping: China nu va „renunţa niciodată la folosirea forţei”, dacă va fi necesar, pentru unificarea cu Taiwan China a făcut progrese în abordarea problemelor de mediu în ultimii zece ani şi a promis să "elimine practic" poluarea puternică a aerului şi a apei, aducând în acelaşi timp sub control contaminarea solului. Neutralitate a emisiilor până în 2060 China - cea mai mare sursă mondială de gaze cu efect de seră care provoacă încălzirea climei - va atinge neutralitatea în ceea ce priveşte emisiile de dioxid de carbon până în 2060, după ce îşi va reduce emisiile la un nivel maxim până la sfârşitul acestui deceniu, a promis Xi anul trecut. Ţara este foarte dependentă de acest combustibil fosil pentru a-şi alimenta centralele electrice. Preşedintele le-a spus delegaţilor că obiectivele Chinei privind atingerea unui nivel maxim de emisii de dioxid de carbon şi a neutralităţii vor fi puse în aplicare în mod constant şi în conformitate cu resursele energetice ale ţării. În perioada premergătoare congresului, care se va încheia peste o săptămână, capitala chineză a sporit măsurile de securitate şi restricţiile legate de COVID, în timp ce oţelăriile din provincia vecină Hebei au fost instruite să îşi reducă operaţiunile pentru a îmbunătăţi calitatea aerului, a declarat o sursă din industrie, potrivit Reuters.

Xi Jinping: China nu va "renunţa niciodată la folosirea forţei", dacă va fi necesar, pentru unificarea cu Taiwan
Internațional

Xi Jinping: China nu va "renunţa niciodată la folosirea forţei", dacă va fi necesar, pentru unificarea cu Taiwan

Xi: China, unificare forțată cu Taiwan. Beijingul va încerca să reunifice Taiwanul pe cale paşnică, dar nu va "renunţa niciodată la folosirea forţei" dacă va fi necesar, a declarat preşedintele Xi Jinping duminică, în timpul unui discurs la congresul Partidului Comunist Chinez (PCC) care se desfăşoară la Beijing, transmit AFP şi Reuters. Xi: China, unificare forțată cu Taiwan "Vom lucra cu cea mai mare sinceritate şi efort pentru reunificarea paşnică (a Taiwanului), dar nu vom renunţa niciodată la folosirea forţei şi ne rezervăm dreptul de a lua toate măsurile necesare. Rezolvarea problemei Taiwanului este treaba poporului chinez însuşi şi (trebuie) să fie rezolvată doar de poporul chinez. Reunificarea ţării trebuie să fie şi va fi realizată", a declarat preşedintele Chinei, condamnând orice "separatism şi interferenţă" străină în această chestiune, conform AFP. China consideră Taiwanul, guvernat democratic, ca fiind propriul său teritoriu şi îşi reafirmă în mod regulat intenţia de a reunifica insula, în ciuda obiecţiilor puternice ale guvernului de la Taipei, care respinge revendicările de suveranitate şi spune că doar poporul insulei are dreptul de a-şi decide viitorul. Tensiunile au crescut dramatic în august, după ce China a organizat manevre de război în apropierea Taiwanului, în urma vizitei la Taipei a preşedintei Camerei Reprezentanţilor din SUA, Nancy Pelosi. Aceste activităţi militare au continuat, deşi într-un ritm redus. Xi refuză discuțiile cu Tsai Luni, în discursul său de ziua naţională, preşedinta taiwaneză, Tsai Ing-wen, a declarat că războiul între Taiwan şi China "nu este absolut deloc o opţiune" şi şi-a reiterat disponibilitatea de a discuta cu Beijingul. China refuză să vorbească cu Tsai, considerând-o o separatistă. Citește și: Tăcere ciudată la Kremlin în legătură cu desele atacuri recente asupra regiunii ruse Belgorod. Cel mai recent atac, și cel mai grav: 11 morți, 15 răniți grav, toți voluntari pentru Ucraina Beijingul a oferit Taiwanului un model de autonomie de tipul "o ţară, două sisteme", aceeaşi formulă pe care o foloseşte şi pentru Hong Kong. Însă toate partidele politice principale din Taiwan au respins această propunere, iar aceasta nu are aproape niciun sprijin public, potrivit sondajelor de opinie. Referindu-se la Hong Kong, Xi Jinping a lăudat, în discursul său de duminică, tranziţia acestui teritoriu "de la haos la guvernare" de la impunerea în 2020 a unei legi privind securitatea naţională care a suprimat vocile disidente din teritoriu.

Tăcere ciudată la Kremlin în legătură cu desele atacuri recente asupra regiunii ruse Belgorod. Cel mai recent atac, și cel mai grav: 11 morți, 15 răniți grav, toți voluntari pentru Ucraina
Internațional

Tăcere ciudată la Kremlin în legătură cu desele atacuri recente asupra regiunii ruse Belgorod. Cel mai recent atac, și cel mai grav: 11 morți, 15 răniți grav, toți voluntari pentru Ucraina

Atacuri dese asupra regiunii ruse Belgorod. Cel puţin 11 persoane şi-au pierdut viaţa sâmbătă şi alte 15 au fost rănite într-un schimb de focuri pe teren militar rusesc din regiunea Belgorod, la frontiera cu Ucraina, a anunţat Ministerul rus al Apărării, care a numit incidentul "atentat". Secerați cu arme automate "La 15 octombrie, pe un teren de antrenament din districtul militar Vest, în regiunea Belgorod, doi cetăţeni originari dintr-o ţară a CSI au comis un atentat", a indicat ministerul, referindu-se la Comunitatea Statelor Independente, o alianţă a mai multor fostei republici sovietice. "În cursul desfăşurării unui antrenament de tir cu persoane care s-au oferit voluntari pentru a participa la operaţiunea militară specială (în Ucraina), teroriştii au deschis focul cu arme automate asupra membrilor unităţii", a continuat ministerul. "În schimbul de focuri, 11 persoane au fost rănite mortal. Alte 15 au suferit răni de diferite grade de severitate şi au fost transportate în unităţi medicale unde primesc îngrijirile necesare", a adăugat sursa. Atacuri dese asupra regiunii ruse Belgorod Potrivit ministerului, "cei doi terorişti au fost împuşcaţi după atacul armat". La 21 septembrie, preşedintele rus, Vladimir Putin, a ordonat o mobilizare militară "parţială" în Rusia pentru a trimite trupe să lupte în Ucraina, după eşecurile armatei ruse pe front. Citește și: Un nou atac distrugător pe teritoriu rus: un depozit de petrol de lângă Belgorod, bombardat, a luat foc La începutul lui octombrie, ministrul rus al Apărării, Serghei Şoigu, a afirmat că peste 200.000 de persoane au fost mobilizate în Rusia după acest anunţ.

Musk susține că vă continua să ofere internet prin Starlink gratis Ucrainei, chiar dacă alte companii primesc miliarde de la buget. Mulți se întreabă dacă omul de afaceri nu a fost ironic
Internațional

Musk susține că vă continua să ofere internet prin Starlink gratis Ucrainei, chiar dacă alte companii primesc miliarde de la buget. Mulți se întreabă dacă omul de afaceri nu a fost ironic

Musk promite internet Starlink gratis Ucrainei. Compania SpaceX va continua să finanţeze reţeaua de internet Starlink în Ucraina, a anunţat sâmbătă Elon Musk, la o zi după după ce a spus că nu-şi mai permite să facă asta. "La naiba... Chiar dacă Starlink pierde în continuare bani şi alte companii primesc miliarde de dolari de la contribuabili, vom continua să finanţăm guvernul ucrainean pe gratis", a scris pe Twitter cel mai bogat om din lume. Musk promite internet Starlink gratis Ucrainei Antreprenorul multimiliardar, fondatorul SpaceX, a solicitat vineri Departamentului Apărării al Statelor Unite să-şi asume costurile presupuse de utilizarea sateliţilor săi Starlink pentru facilitarea comunicaţiilor din Ucraina, pe care i-a pus la dispoziţie până acum în mod gratuit. SpaceX a transmis Pentagonului că ar putea sista acest serviciu dacă nu îi va achita câteva zeci de milioane de dolari în fiecare lună. Citește și: Musk cere sume exorbitante pentru internetul furnizat Ucrainei (gratuit, până acum): până la 400 de milioane de dolari până la finalul lui 2023 De la începutul războiului din Ucraina, Musk a donat Ucrainei terminale pentru serviciul său de conexiune prin satelit Starlink, comunicaţiile prin internet din această ţară fiind întrerupte de bombardamente. Antreprenorul a atenţionat că această operaţiune a costat SpaceX până acum 80 de milioane de dolari, sumă care ar urma să ajungă la peste 120 de milioane de dolari până la sfârşitul acestui an şi la 400 de milioane în următoarele 12 luni.

Rusia trimite o "armată" de migranți în Europa, prin Serbia, țară care a renunțat la vize pentru a-l satisface pe Putin
Internațional

Rusia trimite o "armată" de migranți în Europa, prin Serbia, țară care a renunțat la vize pentru a-l satisface pe Putin

Rusia inundă Europa cu mulți migranți. Şefa diplomaţiei germane, Annalena Baerbock, a atras atenţia sâmbătă asupra războiului hibrid dus de Rusia, care ar putea încerca să divizeze Europa favorizând un aflux de refugiaţi pe teritoriul acesteia, relatează AFP. Rusia inundă Europa cu mulți migranți "Nu este vorba de un război dus doar cu armele. El se poartă de asemenea şi (pe frontul) energiei, iar pentru asta am găsit un răspuns", a declarat Annalena Baerbock la congresul partidului său ecologist care are loc la Bonn, în vestul Germaniei. Însă ea se aşteaptă ca acest război să se poate tot mai mult şi "prin teamă şi diviziune, iar asta trebuie să evităm". Şefa diplomaţiei germane se teme în special de un aflux de refugiaţi proveniţi din alte ţări decât Ucraina, "deoarece aceste război este hibrid şi la el participă şi alte ţări", acuzând Serbia că a contribuit la o înmulţire masivă a migranţilor în Europa. Reactivarea de facto a "rutei Balcanilor" Statele membre ale UE reproşează Serbiei că este o poartă de intrare spre blocul comunitar pentru migranţi din Turcia, India, Tunisia, Cuba şi Burundi, care nu au nevoie de viză pentru a intra în această ţară balcanică. Refuzând o situaţie "în care oamenii sunt folosiţi ca armă", Germania este în contact în special cu Cehia şi Slovacia pentru a găsi soluţii împotriva acestei reactivări de facto a "rutei Balcanilor". Serbia, candidată la UE din 2012, dar apropiată de asemenea de Rusia, se află pe această rută, care porneşte din Grecia şi ajunge până în Ungaria sau Croaţia, trecând prin Macedonia de Nord sau Albania. Sute de mii de sirieni fugiţi din cauza războiului, de afgani sau de irakieni au folosit acest traseu în timpul crizei migraţiei din 2015. Curioasa lipsă a vizelor din Serbia Din 2016 şi o dată cu închiderea frontierelor, numărul trecerilor ilegale a scăzut considerabil, însă în acest an el a reînceput să crească puternic, în parte din cauza unui "regim de absenţă a vizelor" practicat de Serbia, a precizat UE într-un raport pe 2022 privind migraţia. Citește: Putin confirmă că nu-și mai permite, acum, încă o ploaie de rachete peste Ucraina, deși nu a distrus toate obiectivele. Dar amenință NATO: Dacă intră în luptă, va fi o catastrofă globală Germania a primit aproape un milion de refugiaţi în 2015, un aflux masiv care a contribuit la ascensiunea partidului de extremă-dreapta Alternativa pentru Germania (AfD). De la începutul invaziei ruse din Ucraina la 24 februarie, Germania a înregistrat deja intrarea pe teritoriul său a peste un milion de refugiaţi, în marea majoritate femei şi copii de naţionalitate ucraineană.

Un nou atac distrugător pe teritoriu rus: un depozit de petrol de lângă Belgorod, bombardat, a luat foc
Internațional

Un nou atac distrugător pe teritoriu rus: un depozit de petrol de lângă Belgorod, bombardat, a luat foc

Un nou atac distrugător în Rusia: un depozit de petrol a luat foc sâmbătă în urma unui atac în regiunea rusă Belgorod, de la graniţa cu Ucraina, a transmis un oficial local, în contextul înmulţirii loviturilor în această zonă în ultimele zile. Un nou atac distrugător în Rusia "Încă un bombardament acasă. Unul dintre proiectile a lovit un depozit de petrol", a scris guvernatorul regiunii, Viaceslav Gladkov, pe contul său de Telegram. El a publicat o fotografie în care se vede un nor mare de fum negru cum se ridică deasupra unei clădiri în flăcări. Potrivit oficialului, echipele de intervenţie încearcă să stingă incendiul, dar nu există riscul ca acesta să se propage. Atacurile peste graniță se înmulțesc Potrivit unei surse din cadrul echipelor de intervenţie, citată de agenţia de presă publică rusă TASS, depozitul se află în localitatea Razumnoie, din apropiere de oraşul Belgorod, capitala regiunii cu acelaşi nume. Rusia a denunţat săptămâna trecută "înmulţirea considerabilă" a atacurilor ucrainene asupra mai multor regiuni ruse de la frontieră, printre care Belgorod, dar şi Kursk şi Briansk. Citește: Putin confirmă că nu-și mai permite, acum, încă o ploaie de rachete peste Ucraina, deși nu a distrus toate obiectivele. Dar amenință NATO: Dacă intră în luptă, va fi o catastrofă globală Vineri, o staţie electrică situată în oraşul Belgorod, care până acum era rar atacat, a luat foc după o lovitură venită din Ucraina, ceea ce a dus la întreruperea curentului, potrivit guvernatorului. Daune importante Acesta a mai semnalat vineri un bombardament asupra unui sat din regiune şi daune uşoare asupra unor infrastructuri feroviare locale cauzate, în opinia sa, de resturi de rachete ucrainene doborâte de armata rusă. Joi, un atac ucrainean a dus la explozia unui depozit de muniţie în regiune Belgorod. În aceeaşi zi, ferestrele de la ultimul etaj al unui imobil rezidenţial din oraşul omonim au fost distruse în urma unui atac, fără a exista victime. O primă pană de curent s-a produs marţi după un atac ucrainean asupra unui post electric în oraşul Şebekino, în aceeaşi regiune. Luni, o femeie de 74 de ani a murit într-un bombardament asupra acestei localităţi.

Arabia Saudită, ajutor umanitar surprinzător pentru Ucraina: 400 de milioane de dolari. Riadul, însă, accentuează criza petrolului
Internațional

Arabia Saudită, ajutor umanitar surprinzător pentru Ucraina: 400 de milioane de dolari. Riadul, însă, accentuează criza petrolului

Arabia Saudită, ajutor surprinzător pentru Ucraina. Riadul a anunţat sâmbătă un ajutor umanitar de 400 milioane de dolari pentru Kiev şi prinţul ei moştenitor Mohammed bin Salman a vorbit la telefon cu preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski, a anunţat agenţia oficială de presă SPA. Arabia Saudită, ajutor surprinzător pentru Ucraina Prinţul a subliniat "poziţia regatului de a sprijini tot ceea ce va contribui la dezescaladare şi voinţa regatului de a continua eforturile de mediere", a precizat SPA. În septembrie, Riadul a jucat un rol neaşteptat de mediator, conducând la un schimb de prizonieri între Moscova şi Kiev. Citește: Putin confirmă că nu-și mai permite, acum, încă o ploaie de rachete peste Ucraina, deși nu a distrus toate obiectivele. Dar amenință NATO: Dacă intră în luptă, va fi o catastrofă globală Cu toate acestea, războiul din Ucraina a alimentat tensiuni între Arabia Saudită şi Statele Unite, regatul refuzând să mărească producţia de petrol aşa cum ar fi dorit Washingtonul pentru a atenua criza energetică rezultată în urma conflictului. Riadul este chiar criticat din ce în ce mai mult de Statele Unite în urma deciziei OPEC, cu Arabia Saudită în primul rând, dar şi Rusia şi alţi aliaţi, de a reduce drastic producţia de petrol, ceea ce ar putea creşte preţul la energie şi mai mult.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră