duminică 18 octombrie
Login Contact
DeFapt.ro

Internațional

5868 articole
Internațional

Rușii primesc ce le dau ucrainenilor: centrală electrică din Belgorod, oraș rusesc de graniță, incendiată după un atac

Centrală electrică rusească din Belgorod, incendiată. O centrală electrică din oraşul rus Belgorod, la graniţa cu Ucraina, a luat foc vineri după un atac ucrainean, a declarat guvernatorul regional Viaceslav Gladkov. Centrală electrică rusească din Belgorod, incendiată "O centrală electrică (...) a luat foc după un atac la Belgorod", a scris Gladkov pe Telegram, adăugând că va dura "până la patru ore" pentru a activa infrastructura de rezervă şi a restabili alimentarea cu curent electric. Citește: Putin confirmă că nu-și mai permite, acum, încă o ploaie de rachete peste Ucraina, deși nu a distrus toate obiectivele. Dar amenință NATO: Dacă intră în luptă, va fi o catastrofă globală El nu a precizat câte persoane au fost afectate de această pană de curent produsă într-un oraş cu 330.000 de locuitori care până acum a fost rareori lovit de atacuri lansate din Ucraina, spre deosebire de regiunea sa, care este vizată în mod constant. Incendiul a fost stins la scurt timp după 17.00 GMT. "Vom încerca să reparăm toate daunele cât mai curând posibil", a spus guvernatorul regiunii.

Rușii primesc ce le dau ucrainenilor: centrală electrică din Belgorod, oraș rusesc de graniță, incendiată după un atac
Comisia Europeană refuză să amâne plata datoriei ucrainene, spre deosebire de SUA, Canada, Marea Britanie, Japonia
Internațional

Comisia Europeană refuză să amâne plata datoriei ucrainene, spre deosebire de SUA, Canada, Marea Britanie, Japonia

CE nu amână plata datoriei ucrainene. Secretarul trezoreriei SUA, Janet Yellen, s-a declarat vineri "dezamăgită" pe lângă omologii săi europeni că Comisia Europeană nu s-a alăturat grupului de creditori care au fost de acord să suspende rambursarea datoriei ucrainene timp de doi ani, relatează France Presse. CE nu amână plata datoriei ucrainene "Aş spune sincer că rămân dezamăgită de faptul că Comisia Europeană nu s-a alăturat grupului de creditori pentru a oferi o scutire de la plata datoriei Ucrainei", a declarat ministrul economiei şi finanţelor lui Joe Biden, la o întâlnire la Washington în cadrul reuniunilor de toamnă ale FMI şi Băncii Mondiale. "Ucraina, după cum ştiţi, se confruntă cu un deficit uriaş de finanţare şi are nevoie de sprijinul nostru deplin", le-a spus ea miniştrilor de finanţe şi comisarilor europeni. Un grup de creditori internaţionali ai Ucrainei, care cuprinde Canada, Franţa, Japonia, Marea Britanie, Germania şi Statele Unite, au semnat un protocol de acord la 14 septembrie ce prevede amânarea plăţii datoriei ucrainene după o solicitare a Kievului. Aceste ţări şi-au dat acordul la 20 iulie şi de atunci au îndemnat alţi deţinători de obligaţiuni să facă acelaşi lucru. Gentiloni: Avem nevoie de consens "Comisia este un organism multilateral şi pentru a lua o astfel de decizie trebuie să avem un consens al tuturor statelor membre", a reacţionat comisarul pentru afaceri economice al Comisiei Europene, Paolo Gentiloni, întrebat vineri într-o conferinţă după remarcile ministrului american. "De aceea avem o cale diferită şi o abordare diferită a problemei", a adăugat el. FMI a avertizat la aceste întâlniri că Ucraina se confruntă cu un deficit bugetar ce ar putea ajunge la 4 miliarde de dolari pe lună în 2023. Citește: Putin confirmă că nu-și mai permite, acum, încă o ploaie de rachete peste Ucraina, deși nu a distrus toate obiectivele. Dar amenință NATO: Dacă intră în luptă, va fi o catastrofă globală Janet Yellen l-a primit marţi pe ministrul ucrainean de finanţe Sergii Marcenko, la Departamentul Trezoreriei. Ea a cerut ţărilor partenere şi aliaţilor Statelor Unite să accelereze plăţile financiare către Ucraina şi să-şi intensifice asistenţa, atât pentru "a ajuta Ucraina să-şi menţină serviciile guvernamentale esenţiale", dar şi pentru "a începe să construiască şi să se redreseze". "Vom continua să vă sprijinim", a promis dna Yellen.

Putin confirmă că nu-și mai permite, acum, încă o ploaie de rachete peste Ucraina, deși nu a distrus toate obiectivele. Dar amenință NATO: Dacă intră în luptă, va fi o catastrofă globală
Internațional

Putin confirmă că nu-și mai permite, acum, încă o ploaie de rachete peste Ucraina, deși nu a distrus toate obiectivele. Dar amenință NATO: Dacă intră în luptă, va fi o catastrofă globală

Putin confirmă că n-are rachete multe. Preşedintele rus Vladimir Putin a avertizat vineri asupra unei "catastrofe globale" în cazul unei "confruntări directe" între Rusia şi NATO pe teritoriul Ucrainei, transmite agenţia EFE. Vrea "simţul raţiunii" de la NATO "Participarea oricărei forţe globale într-un contact direct, într-o confruntare directă cu armata rusă, este un pas foarte periculos care poate conduce la o catastrofă globală", a spus Putin la o conferinţă de presă la finalul unui summit regional desfăşurat la Astana, în Kazahstan. Răspunzând unei întrebări despre o eventuală desfăşurare de trupe ale NATO în Ucraina, liderul de la Kremlin şi-a exprimat încrederea că în cele din urmă va prevala "simţul raţiunii" în rândul celor care susţin o asemenea opţiune. Declaraţia sa coincide cu a 60-a aniversare a Crizei Rachetelor din Cuba din 1962, care a adus atunci SUA şi URSS în pragul celui de-al Treilea Război Mondial. Germania, criticată că nu vrea gaz rusesc Putin a mai spus despre NATO că decizia Germaniei de a prioritiza obligaţiile sale faţă de Alianţă în detrimentul propriilor interese economice este o "eroare" ce "are consecinţe negative pentru zona euro, în general, şi pentru Germania, în special". Consiliul de Securitate al Rusiei, condus de Putin, a avertizat săptămâna aceasta că, dacă Ucraina aderă la NATO, un asemenea "pas ar însemna o escaladare garantată către al Treilea Război Mondial". La conferinţa de presă din capitala kazahă el a mai spus, printre altele, că au fost mobilizaţi circa 222.000 din cei 300.000 de rezervişti prevăzuţi în ordinul său din 21 septembrie şi circa 16.000 dintre aceştia sunt deja angajaţi în luptă în Ucraina, promiţând că nu va exista vreo altă mobilizare în plus faţă de aceasta pe care a considerat-o necesară pentru a putea ţine o linie a frontului de circa 1.100 de kilometri. Putin confirmă că n-are rachete multe El a promis de asemenea că nu va ordona noi bombardamente masive asupra infrastructurilor ucrainene, ca represalii după explozia de pe podul Crimeii, susţinând că doar șapte din cele 29 de astfel de obiective stabilite de armata rusă nu au fost încă distruse, însă respectivele obiective neafectate sunt în continuare o ţintă, "dar mai încolo, vom vedea". Citește și: Distanța dintre Rusia și Occident crește: NATO securizează cerul Ucrainei, Moscova răspunde cu ce mai are – amenință că nu va mai permite exportul de cereale ucrainene pe Marea Neagră Preşedintele rus a mai afirmat că încă nu a decis dacă va participa în noiembrie la summitul G20 din insula indoneziană Bali şi că nu vede "necesitatea" unei întrevederi cu omologul său american Joe Biden, care la rândul său a spus mai devreme săptămâna aceasta că nu vede "vreo raţiune" de a se întâlni acum cu Putin.

Rușii au violat și agresat sexual în Ucraina ca "strategie militară", "o tactică deliberată". Mulți soldați aveau Viagra (ONU)
Internațional

Rușii au violat și agresat sexual în Ucraina ca "strategie militară", "o tactică deliberată". Mulți soldați aveau Viagra (ONU)

Rușii, violatori la ordin, cu Viagra. Violurile şi agresiunile sexuale atribuite forţelor ruse în Ucraina constituie în mod clar "o strategie militară" şi "o tactică deliberată pentru a dezumaniza victimele", a declarat reprezentanta specială a ONU pentru combaterea violenţelor sexuale comise în timpul conflictelor, Pramila Patten, denunţând "cazuri oribile şi violenţe foarte brutale", informează AFP. Rușii, violatori la ordin, cu Viagra "Toate indiciile sunt prezente", a răspuns Patten, întrebată de AFP la Paris despre viol ca armă de război în Ucraina. "Când femeile şi fetele sunt reţinute zile întregi şi violate, când începi să violezi băieţei şi bărbaţi, când vezi o serie de cazuri de mutilare genitală, când auzi mărturii ale femeilor care vorbesc despre soldaţi ruşi echipaţi cu viagra, este clar că este o strategie militară. Iar atunci când victimele vorbesc despre ceea ce s-a spus în timpul violurilor, este în mod clar o tactică deliberată de dezumanizare a victimelor", spune avocata mauritano-britanică. Numită în 2017 reprezentantă specială a secretarului general al ONU pentru combaterea violenţelor sexuale comise în timpul conflictelor, Patten s-a aflat joi la Paris pentru a semna un acord de parteneriat cu ONG-ul Biblioteci fără Frontiere, pentru susţinerea victimelor violenţelor sexuale în perioade de conflict. Cele mai multe cazuri, nesemnalate ONU a verificat "peste o sută de cazuri" de violuri şi agresiuni sexuale în Ucraina de la începutul războiului, însă "nu este o chestiune de cifre", a insistat Pramila Patten. Citește și: Soarta soldatului rus mobilizat de Putin: mâncare și echipamente de acasă, fură tot ce poate fura pentru a supraviețui în bazele din Rusia "Este foarte complicat să ai statistici fiabile în timpul unui conflict activ, iar cifrele nu vor reflecta niciodată realitatea, pentru că violenţele sexuale sunt o crimă silenţioasă, cel mai puţin semnalate şi cel mai puţin condamnate", a subliniat ea, evocând frica de represalii şi stigmatizarea. "Cazurile semnalate reprezintă doar vârful aisbergului", a atenţionat Patten.

VIDEO Macron șochează: Interesele Franței nu sunt afectate dacă Rusia atacă nuclear Ucraina
Internațional

VIDEO Macron șochează: Interesele Franței nu sunt afectate dacă Rusia atacă nuclear Ucraina

Macron: Rusia atacă nuclear, Franța - neafectată. Președintele francez a lansat un val de stupefacție când a lăsat să se înțeleagă că Parisul nu ar reacționa la un atac nuclear rus în Ucraina. Emmanuel Macron a spus că, dacă asta s-ar întâmpla, interesele strategice franceze nu ar fi afectate. Macron: Rusia atacă nuclear, Franța - neafectată "Doctrina noastră se bazează pe interesele fundamentale ale națiunii. Ele sunt definite clar și nu ar fi deloc afectate în mod direct dacă, de exemplu, ar exista un atac nuclear balistic în Ucraina, în regiune", a spus Macron în timpul unui interviu în direct la postul public France 2, miercuri seara. Este prima dată când Macron discută în detaliu doctrina de descurajare nucleară a Franței cu privire la Ucraina. El a adăugat că "nu este bine să vorbim prea mult despre asta". „Credibilitatea disuasiunii nucleare se bazează pe a nu spune nimic despre ceea ce ar trebui să facem”, a declarat fostul președinte francez François Hollande la radio FranceInfo, adăugând că trebuie "să spunem cât mai puțin posibil și să fim pregătiți să facem cât mai mult posibil." Val de critici În calitate de lider al singurei puteri nucleare din Uniunea Europeană, comentariile lui Macron că nu ar răspunde unui atac nuclear în Ucraina "sau în regiune" sunt puțin probabil să liniștească statele membre UE aparținând NATO precum Polonia, România sau Slovacia. Articolul 5 din tratatul NATO prevede că aliații ar trebui să apere alți membri ai alianței în caz de atac, scrie Politico. Citește și: Macron a uitat că cerea ca Putin să nu fie umilit, acum denunță „atacul brutal” al Rusiei împotriva Ucrainei Bruno Tertrais, director adjunct al think tank-ului Fundația pentru Cercetare Strategică, a pus sub semnul întrebării decizia "curioasă" a lui Macron de a preciza limitele doctrinei nucleare franceze și momentul în care a fost formulată declarația. "După părerea mea, răspunsul corect ar fi trebuit să fie: nu voi juca acest joc... și oricum domnul Putin trebuie să fie conștient că va pierde", a scris el pe Twitter. "Când l-am auzit vorbind, aproape că am căzut de pe scaun", a spus deputatul conservator Jean-Louis Thiériot, vicepreședinte al comisiei de apărare din Adunarea Națională. "Este o greșeală politică. Unul dintre principiile disuasiunii nucleare este că există o incertitudine cu privire la ceea ce este considerat un interes vital", a spus el.

Tulburător: zeci de copii, uciși în ultima lună în Iran, alte sute - arestați, pentru a reprima protestele care au urmat morții tinerei Mahsa Amini
Internațional

Tulburător: zeci de copii, uciși în ultima lună în Iran, alte sute - arestați, pentru a reprima protestele care au urmat morții tinerei Mahsa Amini

Copii uciși de poliție în Iran. De la începutul mişcării de contestare din Iran în urmă cu aproape o lună, zeci de copii au fost ucişi în timpul represaliilor şi sute au fost arestaţi, iar unii au fost închişi în "centre de reeducare", potrivit unor ONG-uri iraniene, informează vineri AFP. Copii uciși de poliție în Iran Iranul este zguduit din 16 septembrie de manifestaţii declanşate după moartea tinerei Mahsa Amini, o kurdă iraniană de 22 de ani, decedată la trei zile după ce fusese arestată de poliţia moravurilor în Teheran pentru că încălcase, potrivit poliţiei, codul vestimentar strict pentru femei al Republicii Islamice, cod ce prevede în special portul vălului. Potrivit agenţiei de presă Human Rights Activists News Agency (HRANA), cu sediul în SUA, cel puţin 18 minori au fost ucişi de la mijlocul lunii septembrie. Cel mai tânăr avea 12 ani, potrivit acestei surse. Amnesty Iran evocă cel puţin 23 de copii "ucişi de forţele de securitate iraniene". "Victimele au între 11 şi 17 ani", precizează organizaţia.Însă bilanţul ar putea fi şi mai mare, estimează alte ONG-uri. Peste trei sute de copii și adolescenți, arestați Societatea iraniană pentru protecţia drepturilor copiilor a anunţat săptămâna aceasta că cel puţin 28 de copii au fost ucişi, "majoritatea în provincia defavorizată Sistan-Baluchestan", în sud-estul Iranului. Organizaţia, cu sediul în Iran, a mai informat că familii "erau ţinute în necunoştinţă" cu privire la soarta copiilor lor arestaţi, care sunt privaţi de reprezentare juridică. Unii tineri sunt închişi în centre pentru delincvenţi toxicomani adulţi, a alertat Hassan Raisi, avocat iranian pentru drepturile omului. Aceste informaţii "sunt foarte îngrijorătoare", a apreciat el, subliniind că tinerii "sub 18 ani nu trebuie să fie niciodată deţinuţi împreună cu infractori de peste 18 ani". "Este o obligaţie legală", a spus el. Citește și: Distanța dintre Rusia și Occident crește: NATO securizează cerul Ucrainei, Moscova răspunde cu ce mai are – amenință că nu va mai permite exportul de cereale ucrainene pe Marea Neagră Potrivit acestui avocat, citat miercuri de site-ul de ştiri Iran Wire, "circa 300 de persoane cu vârste între 12-13 ani şi 18-19 ani se află în custodia poliţiei". Fondul Internaţional pentru Urgenţe ale Copiilor al Naţiunilor Unite (UNICEF) s-a declarat luni "foarte îngrijorat" în legătură cu informaţiile despre "copii şi adolescenţi ucişi, răniţi şi arestaţi". Ministrul Educației admite că elevi au fost arestați Ministrul iranian al Educaţiei, Youssef Nouri, a admis că au fost arestaţi elevi pe stradă sau la şcoală. "Nu sunt mulţi (arestaţi). Nu pot da un număr exact", a spus el, după informaţii publicate miercuri de cotidianul reformator Shargh. Ministrul a precizat că aceşti tineri sunt deţinuţi în "centre medico-psihologice", unde fac obiectul unei "reeducări", pentru a nu deveni "antisociali". În pofida restricţiilor severe privind accesul la internet impuse de către autorităţile iraniene pentru a contracara ceea ce ele califică drept "revolte", tineri iranieni au reuşit să difuzeze imagini de la manifestaţii pe aplicaţii ultra-populare precum TikTok şi Instagram. Ei se adaptează şi pe stradă, plecând la manifestaţie cu mască şi părul acoperit, lăsând acasă telefoanele lor mobile pentru a nu putea fi localizaţi şi aducând cu ei îmbrăcăminte de schimb pentru cazul în care forţele de securitate ar trage asupra lor cu cartuşe cu vopsea, pentru a-i putea identifica.

BREAKING Belarus se pregătește să intre în Ucraina pretextând că unele forțe vor "acapararea anumitor secţiuni din teritoriul" Minskului
Internațional

BREAKING Belarus se pregătește să intre în Ucraina pretextând că unele forțe vor "acapararea anumitor secţiuni din teritoriul" Minskului

Belarus își pregătește intrarea în Ucraina. Forţelor de securitate din Belarus le-au fost acordate prerogative ample în scopul de a preveni sau de a răspunde la provocări venite din ţări învecinate, a declarat ministrul de Externe belarus Vladimir Makei, într-un interviu publicat vineri în ziarul rus Izvestia. Belarus își pregătește intrarea în Ucraina "Liderul ţării noastre a avut o serie de întâlniri cu instituţiile de aplicare a legii şi a fost introdus un regim de operaţiuni antiteroriste", a spus oficialul belarus. "Au apărut informaţii că unele state vecine planifică provocări în ce priveşte, în mare măsură, acapararea anumitor secţiuni din teritoriul Belarusului", a adăugat acesta. Reuters precizează că solicitarea sa de confirmări din partea MAE de la Minsk sau a biroului de presă al preşedintelui belarus Aleksandr Lukaşenko nu a primit încă răspuns. Regimul antiterorist menţionat le asigură forţelor de securitate prerogative importante, inclusiv reţinerea pentru verificarea identităţii, blocarea deplasărilor, înregistrarea şi controlul tuturor comunicaţiilor, precum şi accesul liber al agenţilor în orice locaţie. Lukașenko, fără nuanțe O serie de activităţi militare observate în Belarus săptămâna aceasta au atras atenţia Ucrainei şi Occidentului ca fiind un posibil semn că Lukaşenko şi-ar putea trimite armata în sprijinul eforturilor ruse de război în Ucraina. Luni, Lukaşenko a afirmat la o reuniune de securitate că a ordonat forţelor sale să se desfăşoare alături de forţele ruse în apropiere de Ucraina, în răspuns la ceea ce a calificat drept o ameninţare clară la adresa Belarusului din partea Kievului şi a susţinătorilor săi din Occident. Citește și: Distanța dintre Rusia și Occident crește: NATO securizează cerul Ucrainei, Moscova răspunde cu ce mai are – amenință că nu va mai permite exportul de cereale ucrainene pe Marea Neagră Potrivit agenţiei de presă de stat Belta, Lukaşenko a mai spus la respectiva reuniune că a ordonat serviciului de informaţii al ţării, KGB, să ia măsurile necesare de combatere a terorismului. "Trebuie să avem opţiuni pentru acţiuni de răspuns, inclusiv unele militare", a explicat Lukaşenko, potrivit Belta. "Aceasta, pentru a identifica şi localiza ameninţările la timp şi, dacă este necesar, pentru a răspunde adecvat la orice manifestări militare împotriva Belarus", a precizat liderul de la Minsk.

Sistarea gazelor în Moldova de către Gazprom, "un risc real", spune șeful Moldovagaz
Internațional

Sistarea gazelor în Moldova de către Gazprom, "un risc real", spune șeful Moldovagaz

Sistarea gazelor în Moldova, risc real. Guvernul Republicii Moldova, confruntat cu avertismente de la Gazprom privind sistarea livrărilor, trebuie să stabilească un plan pentru a-i plăti pe furnizorii de gaze, deoarece iarna se apropie rapid, a afirmat joi seara şeful Moldovagaz, Vadim Ceban, la postul de televiziune TV8, transmite Reuters. Sistarea gazelor în Moldova, risc real Pentru a acoperi cerinţele din octombrie, Chişinăul trebuie să plătească pentru 53 de milioane metri cubi de gaze, dar cifra va creşte semnificativ luna viitoare. "În noiembrie, o dată cu vreme rece, volumul de gaze va creşte la 150 milioane metri cubi şi va trebui să ne gândim cum vom achita", a declarat Ceban. Acesta a mai spus sistarea livrărilor de gaze de către Gazprom este "un risc real". Săptămâna trecută, Gazprom a ameninţat Republica Moldova cu sistarea livrărilor de gaze şi inclusiv cu posibila reziliere a contractului, dacă plăţile restante nu vor fi efectuate până pe 20 octombrie, în urma criticilor Guvernului de la Chişinău legate de reducerea cu 30% a volumului de gaz rusesc livrat Republicii Moldova. Compania rusă a acuzat societatea Moldovagaz că "a încălcat cu regularitate condiţiile contractuale referitoare la termenele de plată" şi, în plus, aceeaşi societate a cerut în mod repetat Gazpromului "condiţii contractuale mai puţin riguroase în ce priveşte volumele furnizate", iar compania rusă "a satisfăcut cu regularitate aceste solicitări". Negocieri pentru următorul an Conform contractului pe cinci ani, Moldovagaz şi Gazprom ar urma să stabilească până la începutul lunii noiembrie volumele de gaze livrate în următoarele 12 luni. "Preşedintele Vladimir Putin cu siguranţă speră că atunci când consumatorii văd cât plătesc pentru gaze vor alege un guvern mai prietenos cu Rusia. Vom găsi alte surse şi, dacă nu putem face plăţile, vom găsi metode de economisire", a declarat analistul Sergiu Tofilat, pentru Reuters. Citește și: Putin reia scenariul din Germania cu Moldova: Gazprom a redus presiunea gazelor furnizate Chișinăului Republica Moldova, care a făcut parte din fosta URSS, are graniţe cu România şi Ucraina. Este puternic dependentă de gazele ruseşti şi încearcă să-şi diversifice aprovizionarea, după controversele cu firma rusă Gazprom privind preţul şi temerile referitoare la tăierea livrărilor.

Musk cere sume exorbitante pentru internetul furnizat Ucrainei (gratuit, până acum): până la 400 de milioane de dolari până la finalul lui 2023
Internațional

Musk cere sume exorbitante pentru internetul furnizat Ucrainei (gratuit, până acum): până la 400 de milioane de dolari până la finalul lui 2023

Musk cere bani pentru internetul Starlink ucrainean. Antreprenorul multimiliardar Elon Musk, fondatorul SpaceX, a solicitat Departamentului apărării al Statelor Unite să-şi asume costurile presupuse de utilizarea sateliţilor săi Starlink pentru facilitarea comunicaţiilor din Ucraina, pe care i-a pus la dispoziţie până acum în mod gratuit. Musk cere bani pentru internetul Starlink ucrainean SpaceX a transmis Pentagonului că ar putea sista acest serviciu dacă nu îi va achita câteva zeci de milioane de dolari în fiecare lună, a informat joi CNN. După începutul războiului din Ucraina, Musk a donat Ucrainei terminale pentru serviciul său de conexiune prin satelit Starlink, comunicaţiile prin internet din această ţară fiind întrerupte de bombardamente. Antreprenorul a atenţionat că această operaţiune a costat SpaceX până acum 80 de milioane de dolari, sumă care ar urma să ajungă la peste 120 de milioane de dolari până la sfârşitul acestui an şi 400 de milioane în următoarele 12 luni. Citește și: Putin dă semne că se sufocă fără banii europeni pentru gazul rusesc: insistă pe lângă Erdoğan să creeze un hub gazier în locul Nord Stream "Nu mai suntem în situaţia de a putea dona în continuare terminale Ucrainei sau finanţa terminalele existente pe o perioadă de timp nedefinită", a scris directorul de vânzări guvernamentale al SpaceX într-o scrisoare adresată Pentagonului în septembrie. Între documentele trimise de SpaceX Pentagonului şi văzute de CNN se află şi o cerere directă nedezvăluită până acum adresată lui Elon Musk de comandantul armatei ucrainene, Valeri Zalujni, privind încă 8000 de terminale Starlink.

Drone neidentificate, deasupra unor instalații de gaz norvegiene. Se suspectează tentative de sabotaj comandate de Moscova
Internațional

Drone neidentificate, deasupra unor instalații de gaz norvegiene. Se suspectează tentative de sabotaj comandate de Moscova

Sunt suspectate posibile sabotaje rusești, la instalații gaziere norvegiene. Poliţia norvegiană investighează informaţii potrivit cărora o dronă a fost văzută zburând deasupra uzinei de procesare a gazului Kaarstoe din sud-vestul Norvegiei, într-o potenţială încălcare a protocoalelor de securitate, informează vineri cotidianul Stavanger Aftenblad, transmite Reuters. Sabotaje rusești, la instalații gaziere norvegiene Garda militară norvegiană a fost detaşată la Kaarstoe şi la alte instalaţii importante de export de energie de când autorităţile au sporit securitatea la instalaţiile norvegiene de petrol şi gaze după scurgerile de la Nord Stream din 26 septembrie. Însă chiar şi înainte de incidentele de la gazoductul Nord Stream, Autoritatea Norvegiană pentru Siguranţa Petrolului (PSA) a atenţionat companiile energetice să manifeste vigilenţă faţă de dronele neidentificate. Citește și: Putin dă semne că se sufocă fără banii europeni pentru gazul rusesc: insistă pe lângă Erdoğan să creeze un hub gazier în locul Nord Stream Poliţia norvegiană a răspuns joi la o ameninţare telefonică împotriva terminalului de export de gaze Nyhamna care a dus la evacuarea lui temporară. Uzina Nyhamna, alături de Kaarstoe şi de alte câteva situri norvegiene se numără printre cele mai mari instalaţii de export de energie din Europa. Norvegia este acum unul dintre cei mai mari furnizori de gaze pentru Europa, după reducerea drastică a livrărilor de gaze din Rusia. Ipoteza că Rusia s-ar afla în spatele unor posibile tentative de sabotaj este susținută chiar de declarațiile recente ale lui Vladimir Putin.

Coreea de Nord forțează nota: avioane de luptă ale Phenianului, periculos de aproape de granița cu Coreea de Sud
Internațional

Coreea de Nord forțează nota: avioane de luptă ale Phenianului, periculos de aproape de granița cu Coreea de Sud

Coreea de Nord, instigări la graniță. Circa zece avioane de luptă nord-coreene au survolat joi o zonă apropiată cu frontiera Coreei de Sud, care a trimis la rândul său aparate pentru interceptare, potrivit agenţiei de presă Yonhap, pe fondul testelor cu rachete ale Phenianului. Coreea de Nord, instigări la graniță "Armata Republicii Coreea (numele oficial al Coreei de Sud) a identificat (în apropierea frontierei) circa 10 avioane nord-coreene între orele 22:30 joi, 13 octombrie (13:30 GMT joi) şi 00:20 vineri, 14 octombrie (15:20 GMT joi) şi a adoptat măsuri de ripostă", a informat Statul Major Interarme sud-coreean (JCS) într-un comunicat, citat de EFE. Acest incident, al doilea într-o săptămână care implică avioane de luptă, intervine pe fondul tensiunilor militare crescând în peninsulă, în timp ce Coreea de Nord a efectuat în ultimul timp o serie de tiruri cu rachete, dintre care ultimul joi, cu o nouă rachetă balistică neidentificată. Coreea de Sud a trimis aparate de interceptare Potrivit JCS, zece avioane de luptă nord-coreene au fost detectate zburând la 25 km nord de frontiera între cele două state, trecând de o "linie de recunoaştere", ceea ce a declanşat automat un răspuns din partea Coreei de Sud.Seulul a trimis avioane de luptă, inclusiv aparate F-35A, potrivit statului major, citat de Yonhap. Citește și: Distanța dintre Rusia și Occident crește: NATO securizează cerul Ucrainei, Moscova răspunde cu ce mai are – amenință că nu va mai permite exportul de cereale ucrainene pe Marea Neagră Acest episod intervine la scurt timp după testarea a două rachete de croazieră strategice cu rază lungă de acţiune de către Phenian miercuri, anunţate de presa oficială nord-coreeană, care precizează că aceste teste erau supervizate de liderul nord-coreean Kim Jong Un. Phenianul şi-a descris recentele teste cu rachete ca fiind exerciţii tactice nucleare, simulând lovituri pe aeroporturi şi instalaţii militare în Coreea de Sud.

Distanța dintre Rusia și Occident crește: NATO securizează cerul Ucrainei, Moscova răspunde cu ce mai are - amenință că nu va mai permite exportul de cereale ucrainene pe Marea Neagră
Internațional

Distanța dintre Rusia și Occident crește: NATO securizează cerul Ucrainei, Moscova răspunde cu ce mai are - amenință că nu va mai permite exportul de cereale ucrainene pe Marea Neagră

NATO securizează cerul Ucrainei, Rusia amenință. Moscova şi-a exprimat la ONU preocupările cu privire la acordul asupra exportului de cereale pe Marea Neagră şi este pregătită să renunţe la reînnoirea acestui acord luna viitoare dacă cererile sale nu vor fi satisfăcute, a declarat joi pentru Reuters, la Geneva, ambasadorul Rusiei pe lângă Naţiunile Unite. Moscova invocă dificultăți Acordul, negociat de ONU şi de Turcia în iulie, a deschis calea Ucrainei pentru a-şi relua exporturile de cereale prin porturile sale de la Marea Neagră, care fuseseră închise de la începerea invaziei ruse în această ţară. Moscova a obţinut garanţii pentru propriile sale exporturi de cereale şi îngrăşăminte. Acordul a permis să se evite o criză alimentară mondială: Rusia şi Ucraina sunt două dintre cele mai mari exportatoare de cereale din lume, iar Rusia este primul exportator de îngrăşăminte. Citește și: Putin dă semne că se sufocă fără banii europeni pentru gazul rusesc: insistă pe lângă Erdoğan să creeze un hub gazier în locul Nord Stream Dar Moscova s-a plâns în mai multe rânduri de modul în care acordul este implementat, argumentând că întâmpină în continuare dificultăţi în a-şi vinde îngrăşămintele şi alimentele. Într-un interviu acordat Reuters, Ghennadi Gatilov, ambasador al Rusiei pe lângă Naţiunile Unite la Geneva, a declarat că Moscova a transmis miercuri o scrisoare secretarului general al ONU, Antonio Guterres, conţinând o listă de plângeri. Responsabili ai ONU urmează să se deplaseze duminică la Moscova pentru a discuta despre reînnoirea acordului. NATO securizează cerul Ucrainei, Rusia amenință "Dacă vedem că nimic nu se întâmplă de partea rusă a acordului - exporturi de cereale şi de îngrăşăminte ruseşti - atunci, vă rugăm să ne scuzaţi, va trebui să-l privim într-un mod diferit", a declarat diplomatul rus. El a refuzat să pună la dispoziţia Reuters o copie a scrisorii respective. Un purtător de cuvânt al Naţiunilor Unite nu a răspuns unei solicitări a agenţiei de presă britanice de a comenta acest demers. Când a fost întrebat dacă Rusia ar putea refuza să susţină reînnoirea acordului cu privire la exportul de cereale din cauza acestor îngrijorări, Gatilov a răspuns: "Există o posibilitate... Nu suntem împotriva livrărilor de cereale, dar acest acord ar trebui să fie pus în aplicare egal, corect şi echitabil de toate părţile". "SUA, o parte a conflictului" Gatilov, un diplomat de carieră care a fost ministru adjunct de Externe înainte de a-şi prelua postul la Geneva, a declarat că el vede estompându-se perspectivele unei reglementări negociate a războiului care durează deja de opt luni în Ucraina. El a citat ceea ce a numit "acte teroriste", ca de pildă explozia de pe podul Kerci, care leagă Crimeea - anexată de Moscova în 2014 - de teritoriul rus. "Toate acestea fac mai dificilă căutarea unei soluţii politice", a afirmat el. Washingtonul a declarat că Rusia prin pretenţiile sale pentru a fi deschisă convorbirilor asupra viitorului războiului este "nesinceră", în timp ce continuă să lovească oraşele ucrainene. Întrebat de perspectiva unei întâlniri între preşedintele Vladimir Putin şi omologul său american Joe Biden, Gatilov a declarat că nu este fezabilă, ţinând seama de nivelul susţinerii militare americane pentru Ucraina. "Aceasta face din SUA o parte a conflictului", a declarat ambasadorul rus. NATO: Consecințe severe în caz de atac nuclear Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a declarat joi, la Bruxelles, că nu va spune exact cum vor răspunde aliaţii la un eventual atac nuclear al Rusiei în Ucraina, dar a precizat că vor fi consecinţe severe. "Vor fi consecinţe severe dacă Rusia utilizează arme nucleare, orice fel de arme nucleare împotriva Ucrainei", a declarat Stoltenberg la conferinţa de presă de după reuniunea miniştrilor Apărării. "Nu voi spune exact cum vom răspunde, dar asta va schimba fundamental natura conflictului. Înseamnă că o linie foarte importantă a fost încălcată", a adăugat el. "Circumstanţele în care NATO ar putea fi nevoită să recurgă la arme nucleare sunt extrem de îndepărtate", a declarat totuşi secretarul general al NATO. El a precizat că scopul fundamental al mijloacelor nucleare de descurajare ale NATO este menţinerea păcii şi prevenirea coerciţiei împotriva aliaţilor. Cu acelaşi prilej, şeful NATO a transmis că "retorica nucleară a lui (Vladimir) Putin este periculoasă şi iresponsabilă. Nu vom fi intimidaţi". Dispozitive de bruiere a dronelor În acelaşi timp, a continuat Jens Stoltenberg, deşi NATO nu e parte a conflictului, va continua să susţină Ucraina atâta timp cât e nevoie. "Ucraina face progrese bune, respingând forţele invadatoare în est şi în sud", a spus secretarul general al NATO. El a vorbit şi despre trimiterea de către aliaţi a sute de dispozitive de bruiere a dronelor ruse şi iraniene care provoacă mari pagube în atacurile Rusiei asupra infrastructurii critice şi asupra populaţiei ucrainene. Stoltenberg a salutat, de asemenea, faptul că Spania va trimite patru lansatoare de rachete HAWK Ucrainei pentru a-şi ameliora apărarea aeriană împotriva invadatorilor ruşi. Ajutor pentru iarnă Întrebat dacă Ucraina are suficiente echipamente pentru a-şi continua ofensiva în timpul iernii, Stoltenberg a răspuns că acesta este principalul mesaj al reuniunii de la Bruxelles din această săptămână. "Grupul de contact este aici pentru a mobiliza mai mult ajutor pentru Ucraina. S-a concentrat pe echipament, pe haine de iarnă şi alte elemente pentru a funcţiona în timpul iernii, pentru a permite forţelor ucrainene să reziste de-a lungul iernii. Vom lăsa comandanţii Ucrainei să decidă exact cum să opereze, dar noi aici avem ca scop ca ei să poată continua în timpul iernii şi furnizăm de la combustibil până la haine şi vehicule blindate", a declarat Stoltenberg.

"Armata rusă va fi anihilată" de SUA, NATO și UE în cazul în care Moscova atacă nuclear Ucraina, spune Borrell
Internațional

"Armata rusă va fi anihilată" de SUA, NATO și UE în cazul în care Moscova atacă nuclear Ucraina, spune Borrell

"Armata rusă, anihilată" (SUA, NATO, UE). Înaltul reprezentant al Uniunii Europene pentru politică externă, Josep Borrell, a avertizat joi că un potenţial atac nuclear al Moscovei asupra Ucrainei va atrage după sine un "răspuns militar" al Occidentului atât de "puternic" încât "ar anihila" armata rusă, motiv pentru care i-a cerut preşedintelui rus Vladimir Putin "să nu blufeze", transmite EFE. "Armata rusă, anihilată" (SUA, NATO, UE) "Putin nu-şi poate permite să blufeze. Trebuie să fie foarte clar că nici noi cei care sprijinim Ucraina - UE şi statele membre, SUA şi NATO - nu blufăm. Şi orice atac nuclear împotriva Ucrainei va provoca un răspuns, nu nuclear, dar un răspuns militar atât de puternic încât armata rusă va fi anihilată", a declarat Borrell la un eveniment organizat de Colegiul Europei din Bruges (Belgia). Borrell, care a prezentat joi proiectul-pilot al Academiei Diplomatice Europene prin care blocul comunitar vrea să-şi formeze propriii diplomaţi, şi-a exprimat îngrijorarea cu privire la faptul că încă mai sunt cinci ţări (inclusiv Rusia - n.r.) care au respins miercuri în cadrul Adunării Generale a ONU rezoluţia de condamnare a anexării de teritorii ucrainene de către Rusia, iar alte 35, între care China, Africa de Sud şi India, s-au abţinut de la vot. "Circa 20% din comunitatea globală a decis nici să sprijine, nici să respingă anexările ruse. După mine, sunt prea multe. Suntem mulţumiţi pentru că paharul este destul de plin, dar este în continuare şi un pic gol. Trebuie să continuăm să acţionăm pentru ca lumea să respingă încă şi mai clar acest război", a declarat Borrell, care a admis că adesea diplomaţia nu înseamnă doar valori, ci şi interese şi dependenţă de Moscova. "O nouă ordine de securitate" Proiectul Academiei Diplomatice Europene are ca scop formarea de viitori diplomaţi ai UE în domenii precum politica externă şi securitatea blocului comunitar. Aceştia ar urma să capete competenţele şi abilităţile necesare pentru "a impulsiona şi apăra eficient principiile şi interesele" clubului comunitar pe scena internaţională. Citește și: Putin ajunge pe fundul gropii: nu doar că a reușit să coalizeze G7 în favoarea Ucrainei „cât timp este necesar”, dar armata rusă a început să recruteze deținuți din lipsă de trupe În faţa studenţilor Colegiului Europei, Borrell s-a declarat adeptul reformării Ministerelor de Externe pentru că graniţa dintre "ceea ce este intern" şi "ceea ce este extern" este tot mai neclară. Şeful diplomaţiei europene a explicat că viitorii diplomaţi ai Uniunii Europene se vor vedea nevoiţi să-şi desfăşoare activitatea "într-o nouă ordine de securitate" şi este de văzut cum se va integra Rusia în această ordine, odată încheiat războiul. Ce va face Rusia post-Putin? "Fiţi conştienţi de lumea în care trăim, de cât de greu va fi. Sper ca până să ajungeţi în diplomaţie războiul să se fi încheiat, dar (...) după acest război va exista o perioadă de instabilitate. Rusia post-Putin în această ordine mondială este un subiect asupra căruia persoanele care lucrează în diplomaţie vor trebui să depună multe eforturi", a apreciat el. Pentru faza-pilot a Academiei Diplomatice Europene au fost selecţionaţi 42 de tineri diplomaţi care vor participa la un program de nouă luni la campusul Colegiului Europa din Natolin (Polonia) şi cel din Bruges (Belgia), pe parcursul căruia vor vizita "cu regularitate" diverse instituţii europene, dar şi alte "organizaţii relevante" pentru acţiunea diplomatică a UE, cum este NATO. Participanţii la proiectul-pilot provin atât din rândul ţărilor membre, cât şi din rândul ţărilor partenere, precum Ucraina, Georgia, Republica Moldova, Turcia sau statele din Balcanii de Vest.

Umbrelă antiaeriană comună pentru România și alte 13 state membre sau partenere NATO
Internațional

Umbrelă antiaeriană comună pentru România și alte 13 state membre sau partenere NATO

Umbrelă antiaeriană comună pentru state NATO. Paisprezece state membre sau partenere ale NATO, printre care şi România, au semnat joi o scrisoare de intenţie pentru achiziţionarea comună de sisteme de apărare aeriană din categoria sistemelor Arrow 3 şi Patriot. Umbrelă antiaeriană comună pentru state NATO Ceremonia de semnare a European Skyshield Initiative (ESSI) a avut loc la sediul Alianţei Nord-Atlantice de la Bruxelles. Ţările participante sunt Belgia, Bulgaria, Cehia, Finlanda, Germania, Letonia, Lituania, Norvegia, Regatul Unit, România, Slovacia, Slovenia, Ţările de Jos şi Ungaria. Citește și: Putin ajunge pe fundul gropii: nu doar că a reușit să coalizeze G7 în favoarea Ucrainei „cât timp este necesar”, dar armata rusă a început să recruteze deținuți din lipsă de trupe Potrivit DPA, cancelarul german Olaf Scholz a anunţat proiectul la finalul lunii august, când a evocat un "plus de securitate pentru toată Europa". El a spus că un sistem european de apărare aeriană ar fi mai eficient decât cazul în care fiecare ţară şi-ar construi propriul sistem de apărare aeriană, unul scump şi de complexitate ridicată. Scholz a adăugat cu acel prilej că Germania va investi masiv în apărarea aeriană în următorii ani, într-o manieră care le oferă statelor din apropiere posibilitatea de a participa de la început. El a menţionat în special Ţările de Jos, Polonia, Estonia, Letonia, Lituania, Republica Cehă, Slovacia şi ţările scandinave.

Putin ajunge pe fundul gropii: nu doar că a reușit să coalizeze G7 în favoarea Ucrainei "cât timp este necesar", dar armata rusă a început să recruteze deținuți din lipsă de trupe
Internațional

Putin ajunge pe fundul gropii: nu doar că a reușit să coalizeze G7 în favoarea Ucrainei "cât timp este necesar", dar armata rusă a început să recruteze deținuți din lipsă de trupe

Putin recrutează deținuți pentru frontul ucrainean. După recrutarea unor deţinuţi pentru trupele de mercenari, în Rusia a început încorporarea voluntarilor din închisori şi în armată, transmite marţi dpa. Putin recrutează deținuți pentru frontul ucrainean Conform unor activişti pentru drepturile civile şi a unor relatări din presă, cei înrolaţi urmează să fie trimişi pe frontul din Ucraina. "De la sfârşitul lui septembrie, Ministerul Apărării a început să recruteze deţinuţi", afirmă portalul independent de presă de investigaţii Vajnîie Istori (Povestiri Importante). Situl rusesc critic la adresa Kremlinului relatează despre vizite ale reprezentanţilor armatei în colonii penale din regiunile Riazan de lângă Moscova şi Stavropol din nordul Caucazului. Activiştii din organizaţia Gulagu.net informaseră anterior despre încercări de recrutare în regiunea Nijni Novgorod. Wagner a dat tonul Grupul de mercenari Wagner, finanţat de Evgheni Prigojin - un apropiat al preşedintelui Vladimir Putin - recruta încă din vară deţinuţi pentru războiul din Ucraina. Într-o înregistrare video difuzată în reţelele sociale, Prigojin le promitea personal unor deţinuţi că vor fi eliberaţi dacă se angajează să lupte timp de şase luni. Vajnîie Istori susţine că generalii din armata rusă fac promisiuni similare: deţinuţii înrolaţi vor fi eliberaţi la sfârşitul conflictului. Se pare că ei vor fi încadraţi într-o unitate specială, numită "Furtuna", şi că Ministerul Apărării preferă foşti membri ai serviciilor de securitate, care ar putea avea experienţă de luptă. G7 sprijină Ucraina cât e nevoie G7 (Grupul celor şapte naţiuni puternic industrializate - SUA, Franţa, Germania, Italia, Japonia, Marea Britanie şi Canada) va continua să sprijine Ucraina "atât timp cât este necesar" pentru a face faţă invaziei ruse şi consecinţelor economice ale acesteia, au anunţat miercuri miniştrii de Finanţe, într-un comunicat comun, după o reuniune la Washington, relatează AFP. Grupul ţărilor occidentale a dat asigurări, de asemenea, că va continua să lucreze la mecanismul ce permite impunerea concretă a unui plafon la preţul petrolului rusesc, salutând intrarea Australiei în rândul ţărilor care susţin această acţiune de limitare a capacităţilor financiare ale Kremlinul de a continua conflictul. "Crimă de război" Liderii G7 au promis, de asemenea, marţi "să-i ceară socoteală preşedintelui rus Vladimir Putin" după intensificarea atacurilor cu rachete ruseşti în ultimele două zile asupra Ucrainei. Citește și: Nivelul de tensiune între Rusia și Occident, la un nivel critic: NATO a considerat că e nevoie să anunțe că va răspunde „unit și ferm” la un atac împotriva infrastructurii Alianței "Condamnăm aceste atacuri în cel mai vehement mod cu putinţă şi reamintim că atacurile nediscriminatorii împotriva populaţiei civile nevinovate constituie o crimă de război", au transmis Moscovei liderii G7 într-un comunicat, după o reuniune de urgenţă desfăşurată în format de videoconferinţă cu preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră