marți 05 mai
Login Contact
DeFapt.ro

Categorie: Internațional

5846 articole
Internațional

Putin, furios, promite "răspunsuri severe" armate

Putin, furios, promite "răspunsuri severe" armate. Preşedintele rus Vladimir Putin a promis luni riposte "severe" în cazul unor noi atacuri ucrainene contra Rusiei, la două zile după distrugerea parţială a podului Crimeii, infrastructură strategică şi simbol al anexării peninsulei omonime de către Rusia. Putin, furios, promite "răspunsuri severe" armate "Dacă tentativele de atentate teroriste asupra teritorului nostru continuă, răspunsurile Rusiei vor fi severe şi amploarea lor va corespunde nivelului ameninţărilor respective. Nimeni nu trebuie să aibă nici cel mai mic dubiu", a spus liderul rus în deschiderea unei reuniuni televizate a Consiliului de Securitate Naţională al Federaţiei Ruse. El a indicat că Rusia a lansat o campanie "masivă" de bombardamente asupra Ucrainei în replică la atacul "terorist" care a avariat podul Crimeii. Anterior, Kremlinul declarase că exploziile care au zguduit luni Kievul fac parte din ceea ce Rusia numeşte "operaţiune militară specială". "Totul se întâmplă în cadrul operaţiunii militare speciale", a răspuns purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, unei întrebări legate de exploziile din Kiev şi din alte oraşe ucrainene. Bombardamente de mare amploare Bombardamente ruse de o amploare fără precedent în ultimele luni au lovit Ucraina luni dimineaţa. Potrivit preşedintelui ucrainean Volodimir Zelenski, zeci de rachete lansate de forţele ruse au lovit capitala Kiev şi regiunile Hmelniţki, Liov, Dnipro, Viniţa, Zaporojie, Sumî, Harkov şi Jitomir. Citește și: BREAKING Trei rachete rusești au lovit Ucraina după ce au survolat Republica Moldova. Rachetele „prezentau pericol” pentru infrastructură și aeronave civile În 24 februarie acest an, Rusia a lansat o agresiune militară nejustificată şi neprovocată împotriva Ucrainei. Moscova susţine că este vorba despre o ''operaţiune militară specială de denazificare'' a ţării vecine şi de protejare a comunităţii rusofone din estul Ucrainei.

Putin, furios, promite răspunsuri severe armate (sursa: kremlin.ru)
Explozii în centrul Kievului, morți, răniți (sursa: Facebook/Volodimir Zelenski)
Internațional

Explozii în centrul Kievului, morți, răniți

Explozii în centrul Kievului, morți, răniți. Mai multe explozii puternice au fost auzite luni dimineaţa în centrul Kievului, capitala Ucrainei, informează AFP şi Reuters. Exploziile au avut loc în jurul orelor locale 08:15 (05:15 GMT). Au răsunat sirenele de alertă, însă mai multe zeci de minute după explozii, potrivit AFP. Explozii în centrul Kievului, morți, răniți "Mai multe explozii (au avut loc) în districtul Şevcenko (Şevcenskivskii), în centrul capitalei", a anunţat la rândul său, pe mesageria Telegram, primarul capitalei Vitali Kliciko. "Detalii mai târziu", a adăugat el, potrivit Reuters. Martori citaţi de agenţia de presă britanică au informat despre un nor de fum negru înălţându-se deasupra clădirilor, iar un jurnalist al AFP a văzut numeroase ambulanţe în centrul Kievului, deplasându-se spre locurile unde au avut loc exploziile. Citește și: Putin lucrează la imaginea Rusiei ca victimă a Ucrainei: în aceeași zi, Kremlinul acuză Kievul (SBU) de explozia de pe podul Kerci și FSB denunță atacuri asupra teritoriului rus Președintele Volodimir Zelenski a publicat imagini video pe această temă. Serviciul de urgenţă a anunţat pentru radioul public Suspilne că exploziile au cauzat morţi şi răniţi, fără a face alte precizări. Cel mai recent atac asupra Kievului a avut loc pe 26 iunie, aminteşte AFP.

Putin lucrează la imaginea Rusiei victimă (sursa: kremlin.ru)
Internațional

Putin lucrează la imaginea Rusiei victimă

Preşedintele rus Vladimir Putin a acuzat duminică serviciile secrete ucrainene (SBU) că s-au aflat la originea exploziei puternice care a avariat în ajun podul care leagă Crimeea de Rusia, spunând că a fost vorba despre un "act terorist" contra unei infrastructuri cheie, transmit AFP, Reuters şi DPA. Putin lucrează la imaginea Rusiei victimă "Autorii, executanţii şi comanditarii sunt serviciile secrete ucrainene", a declarat Putin în timpul unei întrevederi cu şeful Comitetului de anchetă rus. "Nu este niciun dubiu. Acesta este un act de terorism îndreptat spre distrugerea infrastructurii civile esenţiale a Federaţiei Ruse", a adăugat liderul de la Kremlin. Citește și: FAKE NEWS: Propaganda lui Putin se laudă că a redeschis podul din Crimeea. Filmările arată o realitate diferită Teza atacului "terorist" a fost lansată și de MAE rus prin purtătoarea sa de cuvânt, Maria Zaharova, la câteva ore de la explozia de pe pod. FSB: Zece atacuri pe zi dinspre ucraineni Serviciul Federal de Securitate (FSB) al Rusiei a acuzat Ucraina că a atacat teritoriul naţional rus de peste 100 de ori de la începutul lunii, relatează dpa. Un total de 32 de sate din regiunile Bryansk, Kursk şi Belgorod la graniţa cu Ucraina ar fi fost bombardate în ultimele zile, a indicat FSB, adăugând că numărul atacurilor lansate din Ucraina a crescut semnificativ. O persoană ar fi fost ucisă şi cinci, rănite în atacuri, potrivit FSB, citat de TASS. În 24 februarie acest an, Rusia a lansat o agresiune militară nejustificată şi neprovocată împotriva Ucrainei. Moscova susţine că este vorba despre o "operaţiune militară specială de denazificare" a ţării vecine şi de protejare a comunităţii rusofone din estul Ucrainei.

UE antrenează soldați ucraineni, România tace (sursa: Facebook/General Staff of the Armed Forces of Ukraine)
Internațional

UE antrenează soldați ucraineni, România tace

UE antrenează soldați ucraineni, România tace. Statele Uniunii Europene doresc să antreneze în jur de 15.000 de soldaţi ucraineni, potrivit unei decizii a Comitetului politic şi de securitate al UE (PSC), structură ce reuneşte ambasadorii ţărilor membre pe lângă UE şi este prezidată de Serviciul European de Acţiune Externă, informează duminică DPA. UE antrenează soldați ucraineni, România tace Ţările membre urmează să confirme decizia în mod oficial. Premierul ceh Petr Fiala, a cărui ţară deţine preşedinţia semestrială a Consiliului UE, a salutat acordul, la încheierea unui summit informal al UE organizat vineri la Praga, însă el nu a precizat numărul exact al militarilor ucraineni care vor fi antrenaţi în UE. Citește și: Dîncu, poziție (oficială?) în răspăr cu UE, SUA și NATO: nu vorbește de înfrângerea Rusiei, ci de „negocieri” pentru încheierea războiului, sugerează că Ucraina poate renunța la teritorii Germania şi Polonia vor pregăti soldaţi ucraineni, dar cursuri sunt planificate şi alte ţări din UE, mai notează DPA.

SUA: Continuăm să trimitem arme Ucrainei (sursa: abcnews.go.com)
Internațional

SUA: Continuăm să trimitem arme Ucrainei

Casa Albă a anunţat că SUA vor continua să furnizeze arme Ucrainei şi că preşedintele rus Vladimir Putin a început războiul şi îl poate încheia dacă optează pentru acest lucru. SUA: Continuăm să trimitem arme Ucrainei "Nu avem nimic de adăugat la relatările despre explozia de pe pod (din Crimeea, peste strâmtoarea Kerci)", a declarat consilierul pentru securitate naţională al Casei Albe, John Kirby, pentru postul de televiziune ABC. "Ceea ce vă pot spune este că dl Putin a început acest război şi dl Putin îl poate încheia astăzi, pur şi simplu prin mutarea trupelor sale în afara Ucrainei", a adăugat Kirby. Citește și: Dîncu, poziție (oficială?) în răspăr cu UE, SUA și NATO: nu vorbește de înfrângerea Rusiei, ci de „negocieri” pentru încheierea războiului, sugerează că Ucraina poate renunța la teritorii În 24 februarie acest an, Rusia a lansat o agresiune militară nejustificată şi neprovocată împotriva Ucrainei. Moscova susţine că este vorba despre o "operaţiune militară specială de denazificare" a ţării vecine şi de protejare a comunităţii rusofone din estul Ucrainei.

Protestele din Iran încă doi morți (sursa: hrw.org)
Internațional

Protestele din Iran: încă doi morți

Protestele din Iran: încă doi morți. Doi membri ai forţelor de securitate din Iran au fost ucişi în timpul unor noi proteste faţă de moartea tinerei kurde Mahsa Amini, transmite duminică agenţia oficială de presă IRNA. Protestele din Iran: încă doi morți Din 16 septembrie, când Amini a decedat în arestul poliţiei de moravuri, Iranul este scena unor manifestaţii împotriva regimului islamic. Potrivit IRNA, un agent al miliţiei paramilitare Basij a murit duminică seara, după ce a fost rănit grav la cap în urma unui atac armat al mulţimii, în sudul capitalei Teheran. Basij are legături cu Gărzile Revoluţionare, forţa militară de elită a Iranului. Citește și: Dîncu, poziție (oficială?) în răspăr cu UE, SUA și NATO: nu vorbește de înfrângerea Rusiei, ci de „negocieri” pentru încheierea războiului, sugerează că Ucraina poate renunța la teritorii Tot sâmbătă şi-a pierdut viaţa şi un membru al Gărzilor, în timpul unor demonstraţii la Sanandaj, capitala Kurdistanului iranian - provincia de unde era originară Amini, femeia în vârstă de 22 de ani arestată pentru încălcarea codului vestimentar strict impus de regimul islamic. Cele două decese semnalate de IRNA ridică la 14 numărul morţilor din rândul forţelor de securitate iraniene, în cele trei săptămâni de la declanşarea protestelor. În acelaşi timp, forţele de securitate, inclusiv poliţia şi miliţiile de voluntari Basij, au arestat mii de protestatari şi au rănit câteva sute. Potrivit grupurilor de susţinători ai drepturilor omului, cel puţin 130 de oameni au murit în urma violenţelor.

Coreea de Nord, rachete spre Japonia (sursa: kltv.com)
Internațional

Coreea de Nord, rachete spre Japonia

Coreea de Nord, rachete spre Japonia. Pentru a şaptea oară în două săptămâni, Coreea de Nord a lansat două rachete balistice spre apele din largul coastei sale estice, au anunţat duminică dimineaţă (ora locală) guvernele din regiune, o serie de exerciţii care au alarmat atât Washingtonul, cât şi Tokyo. Coreea de Nord, rachete spre Japonia Ambele rachete au atins o altitudine de 100 de kilometri şi au acoperit o rază de acţiune de 350 de kilometri, a declarat jurnaliştilor ministrul nipon al apărării, Toshiro Ino. Prima a fost lansată în jurul orelor 01.47, (sâmbătă, 16.47 GMT), iar a două aproximativ şase minute mai târziu. Citând guvernul de la Tokyo, agenţia japoneză Kyodo a raportat că ambele rachete au fost lansate în direcţia Mării Japoniei şi par să fi căzut în afara zonei economice exclusive a Japoniei. Potrivit pazei de coastă a ţării, nicio o navă japoneză nu a fost avariată, a informat postul de televiziune nipon NHK. Lansarea a avut loc la câteva ore după ce forţele sud-coreene şi americane au încheiat manevre navale comune care au inclus portavionul cu propulsie nucleară USS Ronald Reagan. "Autoapărare" împotriva Statelor Unite Administraţia Naţională de Dezvoltare Aerospaţială a Coreei de Nord a justificat sâmbătă lansările de rachete ca fiind o măsură de autoapărare împotriva Statelor Unite. Acestea nu ar reprezenta o ameninţare pentru vecinii imediaţi din regiune, se arată într-o declaraţie publicată de agenţia de ştiri nord-coreeană de stat KCNA. Citește și: Dîncu, poziție (oficială?) în răspăr cu UE, SUA și NATO: nu vorbește de înfrângerea Rusiei, ci de „negocieri” pentru încheierea războiului, sugerează că Ucraina poate renunța la teritorii Marţea trecută, Coreea de Nord a lansat o rachetă cu rază medie de acţiune deasupra Japoniei pentru prima dată în ultimii cinci ani, atrăgând noi condamnări internaţionale. Rezoluţiile ONU interzic Coreei de Nord să testeze rachete balistice cu orice rază de acţiune, care, în funcţie de model, pot transporta şi un focos nuclear.

Zeci de morți civili la Zaporojie (sursa: Facebook/Volodimir Zelenski)
Internațional

Zeci de morți civili la Zaporojie

Zeci de morți civili la Zaporojie. Noi bombardamente ale forţelor ruse asupra oraşului ucrainean Zaporojie au ucis şi au rănit sâmbătă noaptea zeci de oameni, a anunţat duminică statul-major al armatei Ucrainei. Zeci de morți civili la Zaporojie "Peste noapte, ocupanţii ruşi au lovit cu cinism clădirile rezidenţiale şi infrastructura civilă", a comunicat comandamentul ucrainean pe pagina sa de Facebook, citată de Reuters. "Informaţiile despre victime sunt în curs de confirmare, dar se ştie deja despre zeci de morţi sau răniţi", precizează sursa respectivă. Președintele Volodimir Zelenski a anunțat pe pagina sa de Facebook că este vorba de 12 morți și 49 de răniți. Zelenski a denunțat atacul ca fiind "răul absolut". Anterior, primarul interimar Anatoli Kurtev anunţase că au murit cel puţin 17 oameni după ce mai multe rachete au lovit un bloc-turn de locuinţe, precum şi alte clădiri. Citește și: Dîncu, poziție (oficială?) în răspăr cu UE, SUA și NATO: nu vorbește de înfrângerea Rusiei, ci de „negocieri” pentru încheierea războiului, sugerează că Ucraina poate renunța la teritorii Reuters nu a fost în măsură să verifice informaţiile în mod independent. Oraşul Zaporojie se află la câteva zeci de kilometri de cea mai mare centrală nucleară din Europa; Rusia şi Ucraina se acuză reciproc de bombardarea acestui obiectiv, care în prezent este ocupat de ruşi.

Rușii încearcă să fugă din Crimeea (sursa: Twitter/Mirosława van der Boom)
Internațional

Rușii încearcă să fugă din Crimeea

Rușii încearcă să fugă din Crimeea. Încă din dimineața zilei de sâmbătă, la puțin timp după explozia de la podul Kerci, cel care lega Rusia de Crimeea anexată ilegal, rușii au început să fugă în disperare din teritoriu, formând cozi imense la benzinării și la punctul de trecere cu feribotul de la Kerci. Rușii încearcă să fugă din Crimeea Așa-zisele autorități din Crimeea i-au avertizat, totuși, pe rușii care fug panicați că „condițiile meteo nu permit trecerea cu feribotul în data de 8 octombrie”. Footage of the queue for the first ferry in #Kerch, #Crimea, where the traffic jam is already about 3 kilometers. pic.twitter.com/XKNZivigRN— Mirosława van der Boom (@miroslawavdb) October 8, 2022 Rușii au format cozi în Crimeea și pentru a ajunge la un feribot care să-i scoată din regiune, în condițiile în care se tem că războiul pe care Putin l-a pornit în Ucraina ar putea să ajungă și la ei. In the Crimea, sugar and cereals are scattered, there are crazy queues at gas stations. Fuel prices go up with a flick of the wrist.Still no panic. pic.twitter.com/3PJhnbN89N— ТРУХА⚡️English (@TpyxaNews) October 8, 2022 Conform informațiilor de pe rețelele sociale, coada spre feribot se întinde deja pe o distanță de trei kilometri. Citește și: FOTO Distrugerea podului din Crimeea, bătălia pe imagine: presa Kremlinului, îndemnată să spună că podul a fost „avariat”, nu distrus. Meme-urile ucrainene au explodat Există, de asemenea, informații că media din Rusia a anunțat că toate biletele de autobuz și tren spre ieșirea din Crimeea au fost anulate. "You shall not pass" - Mordor saidCrimea: They write that this is a queue for the ferry, on which no one is allowed. pic.twitter.com/nzK9RGP53l— ТРУХА⚡️English (@TpyxaNews) October 8, 2022

Kievul, ironii după explozia podului Kerci (sursa: TASS)
Internațional

Kievul, ironii după explozia podului Kerci

Kievul, ironii după explozia podului Kerci. Ucraina a ironizat şi şi-a înmulţit glumele sâmbătă după explozia unui vehicul-capcană pe podul Crimeii, infrastructură strategică şi simbolică a acestei peninsule anexate de Moscova, fără totuşi a merge până acolo încât să revendice o responsabilitate, relatează France Presse. Rusia vorbește de "terorism" Reacţia Rusiei nu s-a lăsat aşteptată, ea denunţând comentariile ucrainene la incidentul produs pe această infrastructură-cheie şi simbolică a peninsulei anexate de Moscova, ca semn al "naturii teroriste" a Ucrainei, conform agenţiei de presă citate. "Reacţia regimului de la Kiev la avarierea unei infrastructuri civile demonstrează natura sa teroristă", a declarat purtătoarea de cuvânt a diplomaţiei ruse, Maria Zaharova, citată de agenţiile de presă ruse. Citește și: ANALIZĂ Distrugerea podului din Crimeea, o catastrofă strategică pentru Putin. Plus: Cauzele exploziei, un mister, podul era extrem de bine păzit și consolidat Imagini de la camere de supraveghere publicate online au arătat o explozie uriaşă pe acest pod construit cu mari costuri de Moscova şi care leagă Crimeea de Rusia continentală. În aceste imagini, sursa exploziei pare a fi un camion cu prelata albă, care se deplasează pe pod noaptea, alături de alte câteva vehicule. Deflagraţia a avariat porţiunea rutieră, precum şi calea ferată a podului. Kievul, ironii după explozia podului Kerci Minsterul ucrainean al Apărării a comparat acest atac cu cel care a scufundat crucişătorul "Moskva" în Marea Neagră în aprilie, alt "simbol al puterii ruse în Crimeea ucraineană". "Ce urmează pe listă, rusnacilor?", se afirmă în comentariul ministerului postat pe Twitter. Serviciul de Securitate al Ucrainei (SBU) a parafrazat la rândul său pe Telegram versuri ale poetului ucrainean Taras Şevcenko despre "soarele care se ridică deasupra podului în flăcări". "Astăzi este o ocazie perfectă pentru a revedea câteva poeme ale lui Taras Şevcenko", a ironizat SBU. Poşta ucraineană a anunţat, la rândul său, că se pregăteşte să imprime timbre cu efigia "Podului Crimeii" sau, mai exact, "cu ceea ce a mai rămas din el". Cadou pentru Putin Şeful poştei, Igor Smelianski, a publicat pe Facebook desenul acestor noi timbre arătând o explozie pe podul Crimeii şi un altul reluând o scenă iconică din filmul "Titanic". Poşta ucraineană a imprimat deja timbre pentru a celebra distrugerea crucişătorului "Moskva" şi altele arătând un tanc rusesc remorcat de un tractor ucrainean. Niciun oficial ucrainean nu a revendicat totuşi responsabilitatea directă în atacarea podului, care intervine la o zi după ce preşedintele rus Vladimir Putin - căruia îi era foarte drag acest proiect - şi-a sărbătorit cea de-a 70-a aniversare. Ucraina îşi înmulţise deja glumele şi comentariile ironice cu privire la exploziile care au avariat baze ruseşti în Crimeea în cursul verii, dar nu a recunoscut că ar fi la originea acestora decât după mai multe luni.

Distrugerea podului din Crimeea, o catastrofă strategică pentru Putin Foto: Twitter
Internațional

Distrugerea podului din Crimeea, catastrofă strategică

Distrugerea podului din Crimeea, peste strâmtoarea Kerci, este o catastrofă strategică pentru armata lui Putin, obligată să-și aprovizioneze trupele din sudul Ucrainei prin Melitopol, oraș aflat deja sub presiunea Ucrainei. Între timp, la câteva ore de la distrugerea podului, apar semne de panică în peninsula Crimeea, anexată de Rusia din 2014: bancomatele s-au golit. Podul a fost inaugurat în 2018, de către Putin, ceea ce face ca distrugerea lui să fie și o lovitură de imagine pentru Ucraina. Pe rețelele sociale ucrainene au explodat, în această dimineață, ironiile la adresa lui Putin, care ieri a sărbătorit împlinirea a 70 de ani. Distrugerea podului din Crimeea, o catastrofă strategică Distrugerea podului de peste strâmtoarea Kerci nu va bloca aprovizionarea trupelor rusești din sud, dar va crește importanța orașului Melitopol, explică Mick Ryan, un general maior australian, care acum lucrează la Centrul pentru Studii Strategice și Internaționale (CSIS), un think-tank din Washington DC. El spune că Rusia poate folosi nave pentru transport, dar alți analiști atrag atenția că ferryboat-urile au fost relocate după construcția podului, fiind inutile. Harta: texty.org.ua Ryan apreciază că rușii își vor consolida acum forțele din sud, ceea ce va deschide oportunități în alte direcții, pentru armata ucraineană. Closer look at the collapsed road span of the Crimean bridge pic.twitter.com/ZW1OOAKdns— OSINTtechnical (@Osinttechnical) October 8, 2022 „Ucrainenii au fost până acum excelenți la proiectarea operațională (…). Acest lucru ar putea face parte din proiectul lor de a prelua Crimeea pe termen scurt sau parte a unei diversiuni pentru a distrage atenția de la alte zone”, afirmă expertul CSIS. 3/ The amount of explosive required would be more than a few SF personnel could carry. A few trucks, or missiles / bombs would do the trick, if aimed at the right points of the bridge span.— Mick Ryan, AM (@WarintheFuture) October 8, 2022 În ceea ce privește distrugerea podului, generalul australian spune că aceasta nu putea fi realizată de câțiva soldați din forțele speciale, era nevoie de camioane/ rachete/ bombe cu explozibili foarte bine plasate. Citește și: Rusia a închis podul peste strâmtoarea Kerci. Oficial, există riscul atacurilor cu rachete. Neoficial: nomenklatura din Crimeea fuge Un consilier al ministrului ucrainean de Interne a postat pe Twitter o filmare a camerelor de securitate de pe pod care arată presupusul camion care l-a distrus. Însă acest camion a fost verificat - la ambele capete ale podului sunt scannere care pot identifica explozibilii. Ucrainenii, cu ochii pe vulnerabilitățile rețelei din Melitopol În ceea ce privește alternativele de transport pe cale ferată prin zona Melitopol, o analiză a părții ucrainene, „Care este vulnerabilitatea rețelei feroviare a ocupanților din sud”, arăta, în august, unde sunt punctele sesnibile. „Rețeaua de căi ferate din sudul Ucrainei este vulnerabilă la lovituri de mare precizie. Aproape toate liniile de cale ferată sunt cu o singură cale (…). De asemenea, trenurile trebuie să traverseze canale de irigare (poduri care pot fi distruse). Dar cea mai importantă problemă este alta: întreaga rețea depinde de 2-3 noduri de cale ferată din apropierea liniei frontului (...) Cele mai importante pentru armata rusă sunt trei puncte nodale care asigură legătura întregului grup rus din sudul Ucrainei cu bazele din spatele frontului. Ele sunt situate în regiunea Zaporizhzhia în triunghiul Tokmak — Vasylivka — Melitopol (...) Linia către Melitopol este dublă, iar nodul de cale ferată o face importantă din punct de vedere strategic pentru aprovizionarea întregului grup din sudul Rusiei.”, scrie Petro Bodnar. „Trei puncte critice pe căile ferate de pe front: Vasylivka (la 10 km de linia frontului)Tokmak (30 km de linia frontului)Fedorivka — Novobohdanivka (50 km de linia frontului). Dacă Forțele Armate ale Ucrainei preiau controlul asupra primelor două puncte, rușii vor pierde ocazia de a-și aproviziona trupele pe calea ferată într-o secțiune uriașă a teritoriilor ocupate de la Melitopol până la Donețk. Dacă vor putea să preia controlul (sau să le blocheze) pe toate trei, atunci legătura feroviară a trupelor ruse din sud va fi de fapt oprită”, este concluzia lui Bodnar.

Podul Kerci arde violent, probabil compromis (sursa: TASS)
Internațional

Podul Kerci arde violent, probabil compromis

Podul Kerci arde violent, probabil compromis, sâmbătă dimineață. Potrivit agenției de presă TASS, ar fi vorba de un tren cu combustibil care a luat foc. Podul Kerci arde violent, probabil compromis În imaginile video care circulă pe rețele de socializare, se poate vedea, într-adevăr, o garnitură de tren staționată pe podul de cale ferată. Closer look at the collapsed road span of the Crimean bridge pic.twitter.com/ZW1OOAKdns— OSINTtechnical (@Osinttechnical) October 8, 2022 Citește și: Rusia a închis podul peste strâmtoarea Kerci. Oficial, există riscul atacurilor cu rachete. Neoficial: nomenklatura din Crimeea fuge

Lugansk, recuperat sat cu sat de ucraineni (sursa: Facebook/General Staff of the Armed Forces of Ukraine)
Internațional

Lugansk, recuperat sat cu sat de ucraineni

Lugansk, recuperat sat cu sat de ucraineni. Armata ucraineană a eliberat aproape 2.500 kilometri pătraţi din teritoriul controlat de forţele ruse în cursul ultimei sale contraofensive lansate la sfârşitul lui septembrie, a afirmat vineri preşedintele Volodimir Zelenski, notează AFP. Lugansk, recuperat sat cu sat de ucraineni "Numai în această săptămână, soldaţii noştri au eliberat 776 de kilometri pătraţi de teritoriu în estul ţării noastre şi 29 de localităţi, dintre care şase în regiunea Lugansk. În total, 2.434 de kilometri pătraţi din teritoriul nostru şi 96 de localităţi au fost deja eliberate de la începerea acestei operaţiuni ofensive", şi-a exprimat el satisfacţia în discursul său zilnic publicat pe reţelele sociale. În ultimele zile, trupele Kievului au efectuat un al doilea progres important, în zona Harkov (nord-est), dar şi în sud, în apropiere de Herson, oraş controlat de ruşi. Citește și: VIDEO Propagandistul rus, trist și fără răspunsuri. „Unde este armata? Ce o să facem?”, se întreabă Vladimir Soloviov La mijlocul lui septembrie, preşedintele ucrainean a indicat că armata sa a eliberat aproape 6.000 de kilometri pătraţi într-o primă contraofensivă lansată la începutul lui septembrie. Armata ucraineană a anunţat la începutul lui septembrie o contraofensivă în sud, apoi în regiunea Harkov, la frontiera cu Rusia în nord-estul ţării, forţând soldaţii Moscovei să se retragă spre alte poziţii. Forţele ruse au revendicat vineri primele câştiguri în estul Ucrainei, după o serie de eşecuri usturătoare pe mai multe fronturi, dar Kievul pare să aibă iniţiativa, îndemnând soldaţii ruşi să aleagă capitularea.

Moscova, speriată de vorbele lui Zelenski (sursa: Facebook/Volodimir Zelenski)
Internațional

Moscova, speriată de vorbele lui Zelenski

Moscova, speriată de vorbele lui Zelenski. Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski s-a referit la impunerea de sancţiuni Rusiei când a sugerat că sunt necesare lovituri preventive împotriva acesteia pentru a împiedica orice utilizare a armelor nucleare, a spus purtătorul său de cuvânt Serhii Nikiforov, subliniind că mass-media au citat în mod eronat afirmaţiile făcute de preşedintele ucrainean, informează vineri Reuters şi Ukrinform. Moscova, speriată de vorbele lui Zelenski Într-o reacţie, ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, a declarat că afirmaţiile făcute de Zelenski în timpul unui discurs la Lowy Institute, un think tank australian, joi, confirmă necesitatea a ceea ce Moscova numeşte "operaţiunea sa specială" în Ucraina. "Colegi, aţi mers puţin prea departe cu isteria nucleară şi acum auziţi atacuri nucleare chiar şi acolo unde nu sunt", a afirmat Nikiforov pe pagina sa de Facebook. Citește și: Cu forțele ucrainene la ușă, liderul pro-rus din Herson îl „distruge” pe Șoigu, ministrul Apărării de la Moscova: Un ofițer care permite asta pe front ar trebui să se sinucidă "Preşedintele a vorbit despre perioada de până la (invazia Rusiei în Ucraina la) 24 februarie. Atunci era nevoie să fie aplicate măsuri preventive pentru a împiedica Rusia să înceapă războiul. Permiteţi-mi să vă reamintesc că singurele măsuri despre care era vorba atunci erau sancţiunile preventive", explică el. Purtătorul de cuvânt al preşedintelui ucrainean a mai spus că aluzii la utilizarea armelor nucleare "şi-a permis să facă doar statul terorist Rusia". "Niciodată nu veţi auzi astfel de apeluri din partea Ucrainei", a insistat Nikiforov.

Erdogan blochează intrarea Suediei în NATO (sursa: Facebook/Recep Tayyip Erdoğan)
Internațional

Erdogan blochează intrarea Suediei în NATO

Erdogan blochează intrarea Suediei în NATO. Preşedintele turc Recep Tayyip Erdogan a ameninţat din nou joi seară că va blocarea aderarea Suediei la NATO, informează DPA. Erdogan blochează intrarea Suediei în NATO "Atât timp cât organizaţiile teroriste demonstrează pe străzile Suediei şi atât timp cât teroriştii se află în interiorul parlamentului suedez, nu va exista o abordare pozitivă din partea Turciei faţă de Suedia", a declarat Erdogan la o conferinţă de presă în capitala cehă, Praga. Suedia şi Finlanda au cerut aderarea la NATO la mijlocul lunii mai, ca răspuns la invadarea Ucrainei de către Rusia. Cele două ţări pot fi admise numai dacă toţi cei 30 de membri actuali ai NATO ratifică protocoalele de aderare necesare. Ankara a acuzat atât Suedia, cât şi Finlanda că sprijină militanţii kurzi, precum şi grupul clericului islamist Fethullah Gulen stabilit în SUA, toţi clasificaţi de Turcia drept grupuri teroriste. Acord în trei Suedia şi Finlanda resping aceste acuzaţii, dar au ajuns la un acord în această vară pentru a asigura Turcia de sprijinul lor împotriva riscurilor de securitate. Cererile Turciei au fost repatrierea unor suspecţi şi ridicarea embargoului asupra armelor de către Suedia. În septembrie, Suedia a aprobat exportul de arme către Turcia pentru prima dată din 2019. Citește și: Cu forțele ucrainene la ușă, liderul pro-rus din Herson îl „distruge” pe Șoigu, ministrul Apărării de la Moscova: Un ofițer care permite asta pe front ar trebui să se sinucidă Cu toate acestea, Turcia adoptă acum poziţia că acordurile încheiate atunci nu au fost încă îndeplinite, mai ales de Suedia. Erdogan a descris joi relaţiile cu Finlanda în termeni mai pozitivi. Turcia şi Ungaria sunt acum singurele ţări care au rămas să ratifice protocoale de aderare. Cu toate acestea, Ungaria nu a ameninţat că va bloca procedura.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră