duminică 18 octombrie
Login Contact
DeFapt.ro

Internațional

5868 articole
Internațional

China ia în calcul un "război hibrid" împotriva Taiwanului, pe model rusesc

China vrea "război hibrid" împotriva Taiwanului. China urmăreşte experienţa războiului din Ucraina pentru a dezvolta strategii de "război hibrid" împotriva Taiwanului, inclusiv utilizarea de drone şi presiune psihologică, a afirmat miercuri un înalt oficial taiwanez din sfera securităţii, citat de Reuters. Lecții de la Rusia Taiwan studiază cu atenţie lecţiile războiul din Ucraina pentru a se informa cum ar putea reacţiona în cazul în care China, care consideră insula propriul teritoriu, îşi pune în practică ameninţările de a folosi forţa pentru a-şi revendica suveranitatea, explică Reuters. În august, China a organizat exerciţii militare în jurul Taiwanului pentru a-şi manifesta nemulţumirea în legătură cu o vizită la Taipei a preşedintei Camerei reprezentanţilor a SUA, Nancy Pelosi, continuând ulterior activităţile militare, deşi într-un ritm redus. Directorul general al Oficiului de Securitate Naţională din Taiwan, Chen Ming-Tong, a asigurat miercuri în legislativul de la Taipei că şi China urmăreşte cu atenţie la ceea ce se întâmplă în Ucraina. China vrea "război hibrid" împotriva Taiwanului "Anul acesta, armata comunistă a împrumutat din experienţa războiului Rusia-Ucraina pentru a dezvolta împotriva Taiwanului şi a-şi consolida pregătirea de luptă împotriva unor duşmanilor puternici", a declarat Chen Ming-tong. Citește și: Nivelul de tensiune între Rusia și Occident, la un nivel critic: NATO a considerat că e nevoie să anunțe că va răspunde „unit și ferm” la un atac împotriva infrastructurii Alianței După exerciţiile din august, China şi-a extins "zona gri" şi activităţile hibride împotriva Taiwanului, în special prin utilizarea de drone care au zburat ambele în apropierea insulelor controlate de Taiwan în largul coastelor Chinei şi în zona de identificare a apărării aeriene a Taiwanului, a spus Chen. Biroul pentru afaceri taiwaneze din China nu a răspuns imediat la cererea de comentarii a Reuters. China afirmă că Taiwan este responsabil de creşterea tensiunilor, spunând că acesta "complotează" cu forţe străine împotriva Beijingului pentru a promova independenţa formală a insulei.

China ia în calcul un "război hibrid" împotriva Taiwanului, pe model rusesc
Putin nu mai poate lovi Ucraina cu zeci de rachete în timp scurt. Din cel puțin două motive
Internațional

Putin nu mai poate lovi Ucraina cu zeci de rachete în timp scurt. Din cel puțin două motive

Rachetele rusești nu mai pot lovi. Ucraina a primit primul său sistem de apărare antiaeriană Iris-T livrat de Germania, a anunţat ministrul apărării ucrainean, Oleksii Reznikov, într-un mesaj difuzat marţi seara pe Twitter. În Ucraina "a început o nouă eră a apărării antiaeriene", a salutat ministrul. Sistemele "Iris-T din Germania au sosit deja. Vin şi NASAMS americane", a adăugat responsabilul ucrainean. Rachetele rusești nu mai pot lovi "Nu e decât începutul", a continuat acesta, "şi avem nevoie de mai mult. Nicio îndoială că Rusia este un stat terorist. Există un imperativ moral de a proteja cerul Ucrainei pentru a ne salva poporul", a scris Reznikov. În iunie, cancelarul german Olaf Scholz a promis Kievului livrarea de sisteme Iris-T capabile, potrivit lui, să apere de raiduri aeriene un oraş mare. Luni, în timp ce asupra Ucrainei se abătea o ploaie de rachete ruseşti, ministrul german al apărării, Christine Lambrecht, a asigurat că primul din aceste echipamente va fi furnizat Kievului "în următoarele zile" şi alte trei anul viitor, aminteşte AFP. Citește și: Nivelul de tensiune între Rusia și Occident, la un nivel critic: NATO a considerat că e nevoie să anunțe că va răspunde „unit și ferm” la un atac împotriva infrastructurii Alianței Armata germană deţine la rândul său rachete de tip Iris-T, dar nu şi sistemul sol-aer complet. Rachetele sunt lansate din avioane Tornado sau Eurofighter. SUA au promis în ce le priveşte Ucrainei sistemele de rachete sol-aer NASAMS, două urmând să fie livrate în săptămânile sau lunile următoare şi alte şase în cadrul unui ajutor pe termen mai lung. Sistemul este fabricat de grupul american Raytheon şi cel norvegian Kongsberg. Noile echipamente și costurile exorbitante ale rachetelor rusești fac aproape imposibil ca Putin să poată continua atacurile masive asupra Ucrainei.

Rușii au distrus 30% din infrastructura energetică a Ucrainei în atacuri cu rachete luni și marți
Internațional

Rușii au distrus 30% din infrastructura energetică a Ucrainei în atacuri cu rachete luni și marți

30% din infrastructura energetică ucraineană, distrusă. Rusia a lovit aproximativ 30% din infrastructura energetică a Ucrainei în atacurile cu rachete efectuate luni şi marţi, a anunţat ministrul ucrainean al energiei Herman Haluşcenko. 30% din infrastructura energetică ucraineană, distrusă "Trimitem acest mesaj către partenerii noştri: trebuie să protejăm cerul", a declarat Haluşcenko într-un interviu acordat postului american de televiziune CNN. El a atenţionat că Rusia ignoră regulile internaţionale. "Ruşilor nu le pasă de niciun fel de acorduri sau convenţii internaţionale", a spus ministrul ucrainean. Citește și: Nivelul de tensiune între Rusia și Occident, la un nivel critic: NATO a considerat că e nevoie să anunțe că va răspunde „unit și ferm” la un atac împotriva infrastructurii Alianței Autorităţile de la Kiev le-au cerut marţi civililor să nu utilizeze aparate electrocasnice, precum maşini de spălat, pentru a economisi energia electrică, după ce în jur de 300 de localităţi în regiunile Kiev, Liov, Sumî, Ternopil şi Hmelniţki au rămas fără curent electric din cauza bombardamentelor masive ruse, soldate cu cel puţin 25 de morţi şi peste 100 de persoane rănite. Ucraina anunţase luni că trebuie să-şi consolideze apărarea aeriană, în urma atacului intens cu rachete lansat în dimineaţa aceleiaşi zile de armata rusă asupra unor ţinte din Kiev şi din regiunile Hmelniţki, Liov, Dnipro, Viniţa, Zaporojie, Sumî, Harkov, Ternopil şi Jitomir.

Nivelul de tensiune între Rusia și Occident, la un nivel critic: NATO a considerat că e nevoie să anunțe că va răspunde "unit și ferm" la un atac împotriva infrastructurii Alianței
Internațional

Nivelul de tensiune între Rusia și Occident, la un nivel critic: NATO a considerat că e nevoie să anunțe că va răspunde "unit și ferm" la un atac împotriva infrastructurii Alianței

NATO, declarația tăioasă: Vom răspunde ferm. Orice atac asupra infrastructurii critice a NATO va primi un "răspuns unit şi ferm", a avertizat marţi secretarul general al Alianţei Nord-Atlantice, Jens Stoltenberg. NATO, declarația tăioasă: Vom răspunde ferm Aliaţii din NATO îşi sporesc securitatea în jurul instalaţiilor esenţiale după atacurile asupra gazoductelor din Marea Baltică, a spus Stoltenberg într-o conferinţă de presă. Încă nu este clar cine s-a aflat în spatele exploziilor de la gazoductele Nord Stream. Comentând ameninţările voalate cu utilizarea armelor nucleare ale preşedintelui rus Vladimir Putin, Stoltenberg a declarat că Alianţa Nord-Atlantică monitorizează cu atenţie forţele nucleare ale Rusiei şi nu a observat schimbări în poziţia lor, dar rămâne "vigilentă". El a confirmat totodată că NATO va organiza săptămâna viitoare exerciţiul său anual de descurajare nucleară, "Steadfast Noon", aşa cum era prevăzut. "Este un exerciţiu de rutină care are loc în fiecare an pentru a ne menţine capacitatea de descurajare eficientă şi în siguranţă", a explicat şeful NATO. "Rusia ştie că un război nuclear nu poate fi câştigat şi nu trebuie niciodată purtat", a mai afirmat el. "Putin eşuează în Ucraina" Stoltenberg a declarat de asemenea că Ucraina a câştigat teren în războiul cu Rusia şi că NATO va fi alături de Kiev atât timp cât e nevoie. "În timp ce Rusia apelează tot mai mult la atacuri îngrozitoare şi nediscriminate asupra civililor şi infrastructurii critice, preşedintele Putin eşuează în Ucraina", a spus Stoltenberg, cu o zi înaintea unei reuniuni a miniştrilor Apărării din NATO la Bruxelles. NATO este în discuţii cu companii de apărare şi cu statele membre pentru a-şi consolida producţia de arme şi a-şi completa stocurile care au fost golite de livrările de materiale militare către Ucraina, a mai subliniat el. Citește și: Iris-T, probabil cel mai bun sistem antiaerian din lume, a ajuns în Ucraina. Germania a accelerat livrările după bombardamentele rusești de luni Stoltenberg a precizat că reuniunea miniştrilor Apărării din NATO din această săptămână va analiza eforturile necesare pentru creşterea producţiei de arme şi muniţie şi va adopta decizii suplimentare pentru a menţine nivelurile stocurilor statelor membre. "Dar, bineînţeles, cu cât războiul din Ucraina va continua, cu atât această colaborare cu industria va fi tot mai importantă", a spus el, adăugând că NATO va trebui să transmită companiilor de apărare care este necesarul său.

Noi atacuri asupra zonelor de locuit și infrastructurii civile din Ucraina sunt așteptate marți
Internațional

Noi atacuri asupra zonelor de locuit și infrastructurii civile din Ucraina sunt așteptate marți

Noi atacuri rusești asupra civililor ucraineni. Serviciile de urgenţă au pus marţi în alertă de raiduri aeriene întregul teritoriu al Ucrainei, la o zi după ce Rusia a lansat masiv rachete asupra teritoriului ţării vecine, atacul soldându-se cu cel puţin 19 morţi şi 105 răniţi, potrivit celui mai recent bilanţ transmis de Serviciul pentru Situaţii de Urgenţă ucrainean, transmite EFE. Noi atacuri rusești asupra civililor ucraineni "Avertisment. În timpul zilei există o mare probabilitate de atacuri cu rachete pe teritoriul Ucrainei. Vă rugăm să rămâneţi în adăposturi pentru siguranţa dumneavoastră, nu ignoraţi alertele de raiduri aeriene", au transmis serviciile de urgenţă pe aplicaţia Telegram. Cel puţin 19 oameni au murit şi 105 au fost răniţi în bombardamentele ruse de luni asupra mai multor oraşe ucrainene, potrivit ultimului bilanţ dat publicităţii de serviciile de urgenţă ucrainene, citat de agenţia de ştiri Ukrinform. Potrivit sursei citate, "ieri (luni - n.r.), drept rezultat al bombardamentelor, au fost lovite infrastructuri critice şi civile în 12 regiuni şi în Kiev, unde s-au înregistrat peste 30 de incendii care au fost stinse de Serviciul pentru Situaţii de Urgenţă". Peste 300 de localități, fără curent electric Nu mai puţin de 301 de localităţi în regiunile Kiev, Liov, Sumî, Ternopil şi Hmelniţki nu au curent electric. În schimb, în întreaga regiune Liov a fost restabilită alimentarea cu curent electric, care fusese întreruptă complet după atacurile de luni. Citește și: Vladimir Yevtușenkov, oligarhul lui Putin care produce dronele Orion folosite în Ucraina pentru a ucide civili, are afaceri profitabile în România, deși e sancționat de Occident Serviciul pentru Situaţii de Urgenţă a pus în funcţiune 22 de centrale electrice pentru a garanta alimentarea cu electricitate, din care 15 centrale deservesc centrele de sănătate din regiunile Dnipropetrovsk, Zaporojie, Sumî, Harkov şi Cernigău. Peste o mie de persoane şi circa 120 de echipe ale serviciilor de urgenţă au participat la operaţiunile de stingere a incendiilor şi la cele de salvare. Școală și dispensar, lovite de rachetă Comandamentul militar al regiunii Zaporojie a mai informat că, în noaptea de luni spre marţi, forţele ruse au lansat 12 rachete împotriva infrastructurii civile din oraşul cu acelaşi nume, atacurile soldându-se cu un mort. "Duşmanul continuă să terorizeze civilii din Zaporojie. Un atac cu 12 rachete S-300 a lovit instalaţii publice", a transmis într-un mesaj pe Telegram administraţia militară din Zaporojie. Două rachete au vizat un centru de vânzări de maşini, unde un om a murit. Alte rachete au lovit o şcoală şi un dispensar. Începând din 2 octombrie, bombardamentele ruse asupra oraşului Zaporojie s-au soldat cu cel puţin 43 de morţi şi 70 de răniţi. Zaporojie este una dintre regiunile ucrainene ocupate parţial de forţele ruse, împreună cu Herson (tot în sud), Lugansk şi Doneţk, pe care Moscova le-a anexat ilegal.

Moscova amenință Occidentul din nou: Vom răspunde la implicarea în creștere în Ucraina
Internațional

Moscova amenință Occidentul din nou: Vom răspunde la implicarea în creștere în Ucraina

Moscova amenință Occidentul: Ajutați Ucraina, răspundem. Un conflict direct cu Statele Unite şi NATO nu este în interesul Rusiei, dar Moscova va răspunde la implicarea în creştere a Occidentului în conflictul ucrainean, a declarat marţi viceministrul de Externe rus Serghei Riabkov, citat de RIA. Moscova amenință Occidentul: Ajutați Ucraina, răspundem "Avertizăm şi sperăm că ei realizează pericolul escaladării necontrolate în Washington şi în alte capitale occidentale", a afirmat Riabkov. În urma exploziei survenite sâmbătă pe podul Kerci care leagă Rusia de Crimeea, acţiune pusă de Rusia pe seama Ucrainei, armata rusă a lansat luni dimineaţă un atac masiv cu rachete asupra unor ţinte din Kiev şi regiunile Hmelniţki, Liov, Dnipro, Viniţa, Zaporojie, Sumî, Harkov şi Jitomir. Citește și: Vladimir Yevtușenkov, oligarhul lui Putin care produce dronele Orion folosite în Ucraina pentru a ucide civili, are afaceri profitabile în România, deși e sancționat de Occident Kremlinul a declarat luni la prânz că exploziile care au zguduit Kievul şi alte oraşe ucrainene fac parte din ceea ce Rusia numeşte "operaţiune militară specială". În 24 februarie acest an, Rusia a lansat o agresiune militară nejustificată şi neprovocată împotriva Ucrainei. Moscova susţine că este vorba despre o "operaţiune militară specială de denazificare" a ţării vecine şi de protejare a comunităţii rusofone din estul Ucrainei.

Kremlinul încearcă să facă UE complice la explozia de pe podul Kerci: camionul cu explozibil ar fi plecat din Bulgaria
Internațional

Kremlinul încearcă să facă UE complice la explozia de pe podul Kerci: camionul cu explozibil ar fi plecat din Bulgaria

Kerci distrus: Kremlinul face UE complice. Contraspionajul bulgar a deschis o anchetă după ce - potrivit Rusiei - camionul care a provocat explozia de pe podul Kerci, care leagă peninsula Crimeea de teritoriul său, ar fi plecat din Bulgaria, ţară membră a Uniunii Europene, relatează luni EFE. Kerci distrus: Kremlinul face UE complice "Investigaţia a fost declanşată imediat după apariţia acestei informaţii şi la ordinul premierului interimar Galab Donev", a comunicat Agenţia de Stat pentru Securitate Naţională, responsabilă cu activităţile de contraspionaj. Explozia, care a distrus parţial podul, a fost calificată de preşedintele rus Vladimir Putin drept "act terorist", pentru a justifica atacurile de luni cu zeci de rachete asupra oraşelor ucrainene. Citește și: Petrom OMV ar putea trece sub controlul unei companii norvegiene. Scandinavii oferă gaz Austriei, care vrea să se desprindă de Rusia, dar vor controlul companiei "Dacă aş fi în locul serviciilor ruseşti, m-ar interesa mai mult unde a fost încărcat camionul (cu material exploziv) şi care a fost cauza exploziei. Asta e important. Nu este posibil ca acesta (explozibilul) să fi fost încărcat în Bulgaria", a declarat Boiko Borisov, câştigătorul alegerilor parlamentare din 2 octombrie. Bastrîkin pomenește "cetățeni străini" La începutul lunii octombrie, alegeri legislative, pentru a patra oară în mai puţin de doi ani, au avut loc în Bulgaria, unde poziţia faţă de războiul din Ucraina este unul dintre elementele care complică formarea unui nou guvern. Borisov, un politician conservator cu tentă populistă, a invitat cele şapte partide care au intrat în parlament să negocieze un acord privind noul guvern, ale cărui probleme cele mai importante ar fi, afirmă el, combaterea inflaţiei, războiul din Ucraina şi opoziţia faţă de preşedintele rus Vladimir Putin. Potrivit preşedintelui Comitetului de anchetă rus, Aleksandr Bastrîkin (foto), camionul ar fi plecat din Bulgaria şi ar fi trecut prin Georgia, Armenia, Osetia de Nord, ţinutul Krasnodar (ultimele două fiind teritorii ale Federaţiei Ruse) înainte de a ajunge la intrarea pe pod. Bastrîkin a mai spus și că ucrainenii ar fi fost ajutați de "cetățeni străini" să arunce camionul în aer.

Putin, extrem de furios, promite "răspunsuri severe dacă tentativele de atentate teroriste asupra teritorului nostru continuă"
Internațional

Putin, extrem de furios, promite "răspunsuri severe dacă tentativele de atentate teroriste asupra teritorului nostru continuă"

Putin, furios, promite "răspunsuri severe" armate. Preşedintele rus Vladimir Putin a promis luni riposte "severe" în cazul unor noi atacuri ucrainene contra Rusiei, la două zile după distrugerea parţială a podului Crimeii, infrastructură strategică şi simbol al anexării peninsulei omonime de către Rusia. Putin, furios, promite "răspunsuri severe" armate "Dacă tentativele de atentate teroriste asupra teritorului nostru continuă, răspunsurile Rusiei vor fi severe şi amploarea lor va corespunde nivelului ameninţărilor respective. Nimeni nu trebuie să aibă nici cel mai mic dubiu", a spus liderul rus în deschiderea unei reuniuni televizate a Consiliului de Securitate Naţională al Federaţiei Ruse. El a indicat că Rusia a lansat o campanie "masivă" de bombardamente asupra Ucrainei în replică la atacul "terorist" care a avariat podul Crimeii. Anterior, Kremlinul declarase că exploziile care au zguduit luni Kievul fac parte din ceea ce Rusia numeşte "operaţiune militară specială". "Totul se întâmplă în cadrul operaţiunii militare speciale", a răspuns purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, unei întrebări legate de exploziile din Kiev şi din alte oraşe ucrainene. Bombardamente de mare amploare Bombardamente ruse de o amploare fără precedent în ultimele luni au lovit Ucraina luni dimineaţa. Potrivit preşedintelui ucrainean Volodimir Zelenski, zeci de rachete lansate de forţele ruse au lovit capitala Kiev şi regiunile Hmelniţki, Liov, Dnipro, Viniţa, Zaporojie, Sumî, Harkov şi Jitomir. Citește și: BREAKING Trei rachete rusești au lovit Ucraina după ce au survolat Republica Moldova. Rachetele „prezentau pericol” pentru infrastructură și aeronave civile În 24 februarie acest an, Rusia a lansat o agresiune militară nejustificată şi neprovocată împotriva Ucrainei. Moscova susţine că este vorba despre o ''operaţiune militară specială de denazificare'' a ţării vecine şi de protejare a comunităţii rusofone din estul Ucrainei.

BREAKING VIDEO Explozii în centrul Kievului, morți și răniți, coloane de fum negru dens
Internațional

BREAKING VIDEO Explozii în centrul Kievului, morți și răniți, coloane de fum negru dens

Explozii în centrul Kievului, morți, răniți. Mai multe explozii puternice au fost auzite luni dimineaţa în centrul Kievului, capitala Ucrainei, informează AFP şi Reuters. Exploziile au avut loc în jurul orelor locale 08:15 (05:15 GMT). Au răsunat sirenele de alertă, însă mai multe zeci de minute după explozii, potrivit AFP. Explozii în centrul Kievului, morți, răniți "Mai multe explozii (au avut loc) în districtul Şevcenko (Şevcenskivskii), în centrul capitalei", a anunţat la rândul său, pe mesageria Telegram, primarul capitalei Vitali Kliciko. "Detalii mai târziu", a adăugat el, potrivit Reuters. Martori citaţi de agenţia de presă britanică au informat despre un nor de fum negru înălţându-se deasupra clădirilor, iar un jurnalist al AFP a văzut numeroase ambulanţe în centrul Kievului, deplasându-se spre locurile unde au avut loc exploziile. Citește și: Putin lucrează la imaginea Rusiei ca victimă a Ucrainei: în aceeași zi, Kremlinul acuză Kievul (SBU) de explozia de pe podul Kerci și FSB denunță atacuri asupra teritoriului rus Președintele Volodimir Zelenski a publicat imagini video pe această temă. Serviciul de urgenţă a anunţat pentru radioul public Suspilne că exploziile au cauzat morţi şi răniţi, fără a face alte precizări. Cel mai recent atac asupra Kievului a avut loc pe 26 iunie, aminteşte AFP.

Putin lucrează la imaginea Rusiei ca victimă a Ucrainei: în aceeași zi, Kremlinul acuză Kievul (SBU) de explozia de pe podul Kerci și FSB denunță atacuri asupra teritoriului rus
Internațional

Putin lucrează la imaginea Rusiei ca victimă a Ucrainei: în aceeași zi, Kremlinul acuză Kievul (SBU) de explozia de pe podul Kerci și FSB denunță atacuri asupra teritoriului rus

Preşedintele rus Vladimir Putin a acuzat duminică serviciile secrete ucrainene (SBU) că s-au aflat la originea exploziei puternice care a avariat în ajun podul care leagă Crimeea de Rusia, spunând că a fost vorba despre un "act terorist" contra unei infrastructuri cheie, transmit AFP, Reuters şi DPA. Putin lucrează la imaginea Rusiei victimă "Autorii, executanţii şi comanditarii sunt serviciile secrete ucrainene", a declarat Putin în timpul unei întrevederi cu şeful Comitetului de anchetă rus. "Nu este niciun dubiu. Acesta este un act de terorism îndreptat spre distrugerea infrastructurii civile esenţiale a Federaţiei Ruse", a adăugat liderul de la Kremlin. Citește și: FAKE NEWS: Propaganda lui Putin se laudă că a redeschis podul din Crimeea. Filmările arată o realitate diferită Teza atacului "terorist" a fost lansată și de MAE rus prin purtătoarea sa de cuvânt, Maria Zaharova, la câteva ore de la explozia de pe pod. FSB: Zece atacuri pe zi dinspre ucraineni Serviciul Federal de Securitate (FSB) al Rusiei a acuzat Ucraina că a atacat teritoriul naţional rus de peste 100 de ori de la începutul lunii, relatează dpa. Un total de 32 de sate din regiunile Bryansk, Kursk şi Belgorod la graniţa cu Ucraina ar fi fost bombardate în ultimele zile, a indicat FSB, adăugând că numărul atacurilor lansate din Ucraina a crescut semnificativ. O persoană ar fi fost ucisă şi cinci, rănite în atacuri, potrivit FSB, citat de TASS. În 24 februarie acest an, Rusia a lansat o agresiune militară nejustificată şi neprovocată împotriva Ucrainei. Moscova susţine că este vorba despre o "operaţiune militară specială de denazificare" a ţării vecine şi de protejare a comunităţii rusofone din estul Ucrainei.

Statele UE vor antrena 15.000 de soldați ucraineni. România, tăcută pe subiect
Internațional

Statele UE vor antrena 15.000 de soldați ucraineni. România, tăcută pe subiect

UE antrenează soldați ucraineni, România tace. Statele Uniunii Europene doresc să antreneze în jur de 15.000 de soldaţi ucraineni, potrivit unei decizii a Comitetului politic şi de securitate al UE (PSC), structură ce reuneşte ambasadorii ţărilor membre pe lângă UE şi este prezidată de Serviciul European de Acţiune Externă, informează duminică DPA. UE antrenează soldați ucraineni, România tace Ţările membre urmează să confirme decizia în mod oficial. Premierul ceh Petr Fiala, a cărui ţară deţine preşedinţia semestrială a Consiliului UE, a salutat acordul, la încheierea unui summit informal al UE organizat vineri la Praga, însă el nu a precizat numărul exact al militarilor ucraineni care vor fi antrenaţi în UE. Citește și: Dîncu, poziție (oficială?) în răspăr cu UE, SUA și NATO: nu vorbește de înfrângerea Rusiei, ci de „negocieri” pentru încheierea războiului, sugerează că Ucraina poate renunța la teritorii Germania şi Polonia vor pregăti soldaţi ucraineni, dar cursuri sunt planificate şi alte ţări din UE, mai notează DPA.

SUA ignoră frustrările lui Putin: Vom continua să trimitem arme Ucrainei. Nu avem nici un comentariu de făcut despre explozia de pe podul Kerci
Internațional

SUA ignoră frustrările lui Putin: Vom continua să trimitem arme Ucrainei. Nu avem nici un comentariu de făcut despre explozia de pe podul Kerci

Casa Albă a anunţat că SUA vor continua să furnizeze arme Ucrainei şi că preşedintele rus Vladimir Putin a început războiul şi îl poate încheia dacă optează pentru acest lucru. SUA: Continuăm să trimitem arme Ucrainei "Nu avem nimic de adăugat la relatările despre explozia de pe pod (din Crimeea, peste strâmtoarea Kerci)", a declarat consilierul pentru securitate naţională al Casei Albe, John Kirby, pentru postul de televiziune ABC. "Ceea ce vă pot spune este că dl Putin a început acest război şi dl Putin îl poate încheia astăzi, pur şi simplu prin mutarea trupelor sale în afara Ucrainei", a adăugat Kirby. Citește și: Dîncu, poziție (oficială?) în răspăr cu UE, SUA și NATO: nu vorbește de înfrângerea Rusiei, ci de „negocieri” pentru încheierea războiului, sugerează că Ucraina poate renunța la teritorii În 24 februarie acest an, Rusia a lansat o agresiune militară nejustificată şi neprovocată împotriva Ucrainei. Moscova susţine că este vorba despre o "operaţiune militară specială de denazificare" a ţării vecine şi de protejare a comunităţii rusofone din estul Ucrainei.

Încă doi morți din rândul forțelor de securitate în Iran în urma unor noi proteste față de uciderea tinerei Mahsa Amini
Internațional

Încă doi morți din rândul forțelor de securitate în Iran în urma unor noi proteste față de uciderea tinerei Mahsa Amini

Protestele din Iran: încă doi morți. Doi membri ai forţelor de securitate din Iran au fost ucişi în timpul unor noi proteste faţă de moartea tinerei kurde Mahsa Amini, transmite duminică agenţia oficială de presă IRNA. Protestele din Iran: încă doi morți Din 16 septembrie, când Amini a decedat în arestul poliţiei de moravuri, Iranul este scena unor manifestaţii împotriva regimului islamic. Potrivit IRNA, un agent al miliţiei paramilitare Basij a murit duminică seara, după ce a fost rănit grav la cap în urma unui atac armat al mulţimii, în sudul capitalei Teheran. Basij are legături cu Gărzile Revoluţionare, forţa militară de elită a Iranului. Citește și: Dîncu, poziție (oficială?) în răspăr cu UE, SUA și NATO: nu vorbește de înfrângerea Rusiei, ci de „negocieri” pentru încheierea războiului, sugerează că Ucraina poate renunța la teritorii Tot sâmbătă şi-a pierdut viaţa şi un membru al Gărzilor, în timpul unor demonstraţii la Sanandaj, capitala Kurdistanului iranian - provincia de unde era originară Amini, femeia în vârstă de 22 de ani arestată pentru încălcarea codului vestimentar strict impus de regimul islamic. Cele două decese semnalate de IRNA ridică la 14 numărul morţilor din rândul forţelor de securitate iraniene, în cele trei săptămâni de la declanşarea protestelor. În acelaşi timp, forţele de securitate, inclusiv poliţia şi miliţiile de voluntari Basij, au arestat mii de protestatari şi au rănit câteva sute. Potrivit grupurilor de susţinători ai drepturilor omului, cel puţin 130 de oameni au murit în urma violenţelor.

Coreea de Nord a lansat alte două rachete spre Japonia. Alertă la Tokyo și Washington
Internațional

Coreea de Nord a lansat alte două rachete spre Japonia. Alertă la Tokyo și Washington

Coreea de Nord, rachete spre Japonia. Pentru a şaptea oară în două săptămâni, Coreea de Nord a lansat două rachete balistice spre apele din largul coastei sale estice, au anunţat duminică dimineaţă (ora locală) guvernele din regiune, o serie de exerciţii care au alarmat atât Washingtonul, cât şi Tokyo. Coreea de Nord, rachete spre Japonia Ambele rachete au atins o altitudine de 100 de kilometri şi au acoperit o rază de acţiune de 350 de kilometri, a declarat jurnaliştilor ministrul nipon al apărării, Toshiro Ino. Prima a fost lansată în jurul orelor 01.47, (sâmbătă, 16.47 GMT), iar a două aproximativ şase minute mai târziu. Citând guvernul de la Tokyo, agenţia japoneză Kyodo a raportat că ambele rachete au fost lansate în direcţia Mării Japoniei şi par să fi căzut în afara zonei economice exclusive a Japoniei. Potrivit pazei de coastă a ţării, nicio o navă japoneză nu a fost avariată, a informat postul de televiziune nipon NHK. Lansarea a avut loc la câteva ore după ce forţele sud-coreene şi americane au încheiat manevre navale comune care au inclus portavionul cu propulsie nucleară USS Ronald Reagan. "Autoapărare" împotriva Statelor Unite Administraţia Naţională de Dezvoltare Aerospaţială a Coreei de Nord a justificat sâmbătă lansările de rachete ca fiind o măsură de autoapărare împotriva Statelor Unite. Acestea nu ar reprezenta o ameninţare pentru vecinii imediaţi din regiune, se arată într-o declaraţie publicată de agenţia de ştiri nord-coreeană de stat KCNA. Citește și: Dîncu, poziție (oficială?) în răspăr cu UE, SUA și NATO: nu vorbește de înfrângerea Rusiei, ci de „negocieri” pentru încheierea războiului, sugerează că Ucraina poate renunța la teritorii Marţea trecută, Coreea de Nord a lansat o rachetă cu rază medie de acţiune deasupra Japoniei pentru prima dată în ultimii cinci ani, atrăgând noi condamnări internaţionale. Rezoluţiile ONU interzic Coreei de Nord să testeze rachete balistice cu orice rază de acţiune, care, în funcţie de model, pot transporta şi un focos nuclear.

Răzbunare lașă a rușilor: zeci de morți și răniți civili după bombardarea orașului Zaporojie, sâmbătă noaptea
Internațional

Răzbunare lașă a rușilor: zeci de morți și răniți civili după bombardarea orașului Zaporojie, sâmbătă noaptea

Zeci de morți civili la Zaporojie. Noi bombardamente ale forţelor ruse asupra oraşului ucrainean Zaporojie au ucis şi au rănit sâmbătă noaptea zeci de oameni, a anunţat duminică statul-major al armatei Ucrainei. Zeci de morți civili la Zaporojie "Peste noapte, ocupanţii ruşi au lovit cu cinism clădirile rezidenţiale şi infrastructura civilă", a comunicat comandamentul ucrainean pe pagina sa de Facebook, citată de Reuters. "Informaţiile despre victime sunt în curs de confirmare, dar se ştie deja despre zeci de morţi sau răniţi", precizează sursa respectivă. Președintele Volodimir Zelenski a anunțat pe pagina sa de Facebook că este vorba de 12 morți și 49 de răniți. Zelenski a denunțat atacul ca fiind "răul absolut". Anterior, primarul interimar Anatoli Kurtev anunţase că au murit cel puţin 17 oameni după ce mai multe rachete au lovit un bloc-turn de locuinţe, precum şi alte clădiri. Citește și: Dîncu, poziție (oficială?) în răspăr cu UE, SUA și NATO: nu vorbește de înfrângerea Rusiei, ci de „negocieri” pentru încheierea războiului, sugerează că Ucraina poate renunța la teritorii Reuters nu a fost în măsură să verifice informaţiile în mod independent. Oraşul Zaporojie se află la câteva zeci de kilometri de cea mai mare centrală nucleară din Europa; Rusia şi Ucraina se acuză reciproc de bombardarea acestui obiectiv, care în prezent este ocupat de ruşi.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră