marți 05 mai
Login Contact
DeFapt.ro

Categorie: Internațional

5846 articole
Internațional

Rușii vor control operațional la Zaporojie

Rușii vor control operațional la Zaporojie. Centrala nucleară Zaporojie (sud), cea mai mare din Europa, este "evident" ucraineană, în pofida însuşirii sale oficiale de către Moscova, a declarat joi directorul Agenţiei Internaţionale pentru Energie Atomică (AIEA), Rafael Grossi, reafirmând posibilitatea "foarte clară" a unui accident nuclear, relatează AFP. Rușii vor control operațional la Zaporojie "Pentru noi este evident că centrala aparţine (operatorului ucrainean) Energoatom deoarece este o instalaţie ucraineană", a declarat Rafael Grossi în cadrul unei conferinţe de presă la Kiev, după ce a fost primit de preşedintele Volodimir Zelenski şi înainte de a pleca spre Moscova. "Continuăm să spunem ce trebuie făcut, adică să evităm în esenţă un accident nuclear la centrală, ceea ce rămâne o posibilitate foarte, foarte clară", a menţionat el, denunţând de asemenea "condiţiile aproape insuportabile" în care lucrează personalul ucrainean al centralei. Citește și: Cu forțele ucrainene la ușă, liderul pro-rus din Herson îl „distruge” pe Șoigu, ministrul Apărării de la Moscova: Un ofițer care permite asta pe front ar trebui să se sinucidă Rusia şi-a însuşit formal centrala nucleară Zaporojie din sudul Ucrainei, pe care o ocupă militar de la începutul lunii martie, potrivit unui decret semnat miercuri de preşedintele rus Vladimir Putin. Centrala Zaporojie, care furnizează circa o treime din producţia de energie electrică a Ucrainei şi pe care Rusia doreşte să o conecteze la reţeaua electrică din Crimeea, este din luna august ţinta unor bombardamente de artilerie pentru care Moscova şi Kievul se acuză reciproc şi care au stârnit temeri faţă de un posibil nou Cernobîl. Centrala se află sub controlul trupelor ruse, dar este operată de personal ucrainean.

Rușii vor control operațional la Zaporojie (sursa: Facebook/Energoatom)
Armaghedon nuclear, posibil după 60 de ani (sursa: Facebook/The White House)
Internațional

Armaghedon nuclear, posibil după 60 de ani

Armaghedon nuclear, posibil după 60 de ani. Ameninţarea preşedintelui rus Vladimir Putin de a utiliza armele nucleare poate să ducă la cel mai ridicat risc de acest tip de la criza rachetelor din Cuba încoace, a declarat joi preşedintele SUA, Joe Biden, recunoscând că este pentru prima oară din 1962 când există o "ameninţare directă" de utilizare a armelor nucleare dacă "în fapt, lucrurile continuă aşa cum merg" în prezent. Armaghedon nuclear, posibil după 60 de ani Casa Albă declarase anterior în mai multe rânduri că nu a văzut niciun indiciu că Rusia s-ar pregăti să utilizeze armele nucleare în pofida a ceea ce a numit "zăngănitul cu arme nucleare de către Putin". "Pentru prima oară de la criza rachetelor din Cuba, avem o ameninţare directă cu utilizarea armelor nucleare dacă, de fapt, lucrurile continuă pe calea pe care au luat-o", a declarat Biden în faţa donatorilor democraţi la New York. "Nu ne-am confruntat cu perspectiva Armaghedonului de la Kennedy şi criza rachetelor din Cuba", a adăugat el în comentariile cele mai directe cu privire la utilizarea armelor nucleare de către Moscova de când Rusia a invadat Ucraina în februarie. 60 de ani de la criza rachetelor din Cuba În timpul crizei rachetelor din Cuba în 1962, SUA - sub preşedintele John F. Kennedy - şi URSS - sub conducerea secretarului general Nikita Hruşciov - au fost la un pas de utilizarea armelor nucleare din cauza prezenţei rachetelor sovietice în Cuba. Putin, a declarat Biden, "nu glumeşte când vorbeşte despre potenţiala utilizare a armelor nucleare tactice sau a armelor biologice sau chimice, pentru că armata sa este, s-ar putea spune, semnificativ neperformantă". Vladimir Putin, care împlineşte vineri 70 de ani, a avertizat că va folosi orice mijloace necesare, inclusiv arsenalul nuclear al Rusiei, pentru a proteja teritoriul rus, despre care spune că acum include patru regiuni ucrainene pe care recent le-a anexat. "Nu cred că putem utiliza cu uşurinţă o armă nucleară tactică fără să ajungem să provocăm un Armaghedon", a avertizat Biden, subliniind că el şi oficialii americani caută o ieşire diplomatică din acest impas. "Cum poate Putin să iasă din asta?" Biden a insistat totodată că îl urmăreşte cu atenţie pe Putin şi cum ar putea reacţiona el în timp ce armata ucraineană obţine câştiguri în faţa invadatorilor ruşi, adăugând că Washingtonul "încearcă să găsească" o calea de ieşire din război pentru Putin. "Încercăm să ne dăm seama care este calea de ieşire a lui Putin... Cum poate să iasă din asta? Când consideră el că se află în poziţia nu doar de a fi umilit, ci şi de a pierde o parte semnificativă din puterea sa în Rusia", a spus Biden. Preşedintele american a vorbit la reşedinţa din New York a lui James Murdoch, apelând la fiul mogulului media conservator Rupert Murdoch într-o încercare de a spori şansele partidului său la alegerile pentru Congres preconizate pentru 8 noiembrie. Evenimentul de la reşedinţa Murdoch a fost în beneficiul Comitetului Democrat de campanie senatorială, care oferă sprijin pentru candidaţii democraţi din Senat. Zelenski cere NATO atacuri preventive împotriva Rusiei În remarci făcute într-un discurs susţinut joi în format video la Institutul Lowy din Australia, preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a opinat că NATO ar trebui să lanseze atacuri preventive asupra Rusiei pentru a o împiedica să folosească arme nucleare, conform Reuters. Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a denunţat aceste comentarii, catalogându-le drept un "apel la declanşarea unui nou război mondial cu consecinţe imprevizibile şi monstruoase", potrivit agenţiei de presă oficiale RIA Novosti. Citește și: Cu forțele ucrainene la ușă, liderul pro-rus din Herson îl „distruge” pe Șoigu, ministrul Apărării de la Moscova: Un ofițer care permite asta pe front ar trebui să se sinucidă Rusia a anexat regiunile ucrainene Lugansk, Doneţk (est), Herson şi Zaporojie (sud), reprezentând aproximativ 15% din teritoriul Ucrainei, după ce a organizat ceea ce a numit "referendumuri", care au fost denunţate de Kiev şi guvernele occidentale ca fiind ilegale şi coercitive. Pe fondul celei mai mari tentative de anexare în Europa după cel de-al Doilea Război Mondial, o contraofensivă ucraineană a obligat forţele ruse să se retragă, ceea ce le-a permis ucrainenilor să recupereze mari părţi din regiunea Herson, în sud. Zelenski a declarat într-o alocuţiune video joi seara că forţele Kievului au recucerit peste 500 de kilometri pătraţi şi zeci de aşezări în Herson de la începutul lunii octombrie.

Front dezastruos, Șoigu să se sinucidă (sursa: kremlin.ru)
Internațional

Front dezastruos, Șoigu să se sinucidă

Front dezastruos, Șoigu să se sinucidă. Rusia încearcă să stăvilească intensa contraofensivă a armatei ucrainene în estul şi sudul Ucrainei, unde trupele ruse îşi creează noi linii defensive în timp ce continuă să fie împinse în retragere de cele ucrainene, care joi au eliberat şase localităţi în provincia estică Lugansk şi încă 400 de kilometri pătraţi în cea sudică Herson, unde un lider prorus a spus că după ultimele eşecuri ale armatei ruse ministrul apărării Serghei Şoigu ar merita "să se împuşte", relatează agenţia EFE şi postul CNN. Rușii cred că pot păstra orașul Herson Potrivit Kievului, trupele ucrainene au avansat joi până la 20 de kilometri pe mai multe direcţii ale frontului. Serviciul de informaţii britanic estimează că unităţile ucrainene au avansat cam pe aceeaşi distanţă de-a latul malului drept al râului Inguleţ şi pe frontul de pe malul drept al fluviului Nipru, "dar încă nu ameninţă principalele poziţii defensive ruse". Cu toate acestea, în Herson responsabilii proruşi afirmă că trupele ruse ţin piept contraofensivei ucrainene. "Cu siguranţă nu vor reuşi să captureze (capitala regională) Herson", crede guvernatorul prorus al acestei regiuni, Vladimir Saldo. În schimb, adjunctul acestuia, Kirill Stremusov, i-a criticat pe "comandanţii incompetenţi" din armata rusă pentru lacunele ce au condus la recentele înfrângeri ale acesteia. Front dezastruos, Șoigu să se sinucidă "Mulţi spun că ministrul Apărării (Serghei Şoigu), care a permis ca această situaţie să se întâmple, ar putea, ca ofiţer, să se împuşte", a mai spus Stremusov, într-un mesaj video pe Telegram. Acesta a remarcat contrastul dintre ceea ce a numit un "mic număr" de "tâlhari, corupţi şi alte lepădături" din Ministerul rus al Apărării şi "eroii" din prima linie a frontului. "Toţi cei care şi-au dat vieţile, care au rezistat până la capăt, sunt eroi (...) Îi cunosc personal, pentru că eu sunt în prima linie", a spus Kirill Stremusov. Nova Kahovca, ca și luată de ucraineni Potrivit serviciului militar de informaţii britanic, în provincia Herson probabil principala îngrijorare a trupelor ruse este ameninţarea tot mai mare de a pierde localitatea Nova Kahovca, situată pe malul drept al Niprului, la 77 kilometri de oraşul Herson. Un ponton rusesc avariat de bombardamentele ucrainene a rămas singura cale prin care armata rusă îşi mai poate aproviziona, sau retrage, o grupare de circa 20.000 de soldaţi de pe malul estic al Niprului. Moscova "se confruntă acolo cu o dilemă: să-şi retragă forţele peste Nipru către poziţii defensive mai sustenabile în restul regiunii, dar imperativul politic ar fi să rămână şi să reziste" dincolo de Nipru, cu riscul ca respectiva grupare să cadă sub încercuirea pe care o încearcă trupele ucrainene, observă serviciul britanic citat. Avans și în Lugansk pentru Kiev O provocare majoră pentru Rusia este dezechilibrul dintre efectivele sale şi cele ucrainene, după ce Kievul a introdus în luptă rezerve umane şi de echipamente care au creat o situaţie de superioritate pentru armata ucraineană, ce a reuşit astfel să înainteze pe mai multe direcţii. Ultimul succes al acestei contraofensive ucrainene este pătrunderea în provincia Lugansk, ce fusese ocupată aproape complet de trupele ruse, pătrundere înlesnită de eliberarea aproape completă a regiunii nord-estice Harkov. Potrivit responsabililor proruşi, armata ucraineană şi-a suplimentat cu până la 10.000 de soldaţi efectivele de cealaltă parte a frontierei provinciei Lugansk, şi anume în provincia învecinată Doneţk. În aceasta din urmă, susţine Moscova, trupele ruse au reuşit să "elibereze" satul Zaiţevo, sugerând, la fel ca responsabili proruşi din provinciile ucrainene parţial ocupate - şi anexate - de Rusia, că trupele ruse ar mai fi capabile să conducă unele acţiuni ofensive. Elementul-surpriză din Harkov a dispărut Totuşi, în Lugansk trupele ruse au început evacuarea localităţilor Svatove şi Kreminna, situate aproape de graniţa cu provincia Doneţk. Reprezentantul rus în Lugansk, Rodion Miroşnic, care a descris situaţia din nordul şi nord-estul acesteia drept "alarmantă, dar stabilă", a declarat că trupele ruse ridică fortificaţii în zona oraşului Kreminna şi îşi stabilesc acolo o linie defensivă. La rândul său, responsabilul ucrainean din Lugansk, Serghei Gaidai, a declarat că, după ce au intrat în această provincie, trupele ucrainene "vor continua să se mişte în acea direcţie". Acesta a confirmat că principalele lupte se dau acum în direcţia oraşului Kreminna şi a admis că eliberarea Luganskului nu va fi la fel de uşoară cum a fost cea a Harkovului, de unde o parte din trupele ruse se retrăseseră deja înaintea contraofensivei ucrainene. Citește și: Putin, lovitură dură chiar din Duma rusă – șeful Comitetului de Apărare acuză minciunile armatei: „Oamenii ştiu. Poporul nostru nu e prost. Inamicul este pe pământul nostru” "Toate aceste unităţi ruseşti care au fugit din regiunea Harkov şi din (oraşul) Liman vin în direcţia noastră, aşadar forţele de ocupaţie cresc numeric", a remarcat Gaidai. "Nu va mai exista elementul surpriză, ca în operaţiunea din regiunea Harkov. Acum ei (ruşii - n. r.) au timp să se pregătească, să ridice fortificaţii, să sape mai adânc tranşee, să aducă echipamente, rezerve. Totuşi, cred în forţele armate ale Ucrainei şi mai cred că forţele ruse din LDPR (republicile populare Doneţk şi Lugansk) nu vor putea susţine defensiva mult timp", apreciază oficialul ucrainean.

Kara-Murza riscă 20 de ani închisoare (sursa: TASS)
Internațional

Kara-Murza riscă 20 de ani închisoare

Kara-Murza riscă 20 de ani închisoare. Renumitul opozant rus Vladimir Kara-Murza a fost inculpat în Rusia pentru "înaltă trădare", a anunţat joi avocatul său, o infracţiune pasibilă de pedepse grele cu închisoarea, în condiţiile în care este deja încarcerat pentru că a criticat ofensiva din Ucraina, relatează AFP. Kara-Murza riscă 20 de ani închisoare "Clientul nostru a fost inculpat pentru că a luat cuvântul şi a criticat autorităţile ruse în trei rânduri la evenimente publice la Lisabona, Helsinki şi Washington", a declarat avocatul său Vadim Prohorov, citat de agenţia de ştiri rusă TASS. "Aceste intervenţii nu ameninţau cu nimic (securitatea Rusiei), era vorba de critici publice", a adăugat el, precizând că Vladimir Kara-Murza respinge aceste acuzaţii. Infracţiunea de "înaltă trădare" este pasibilă de 20 de ani de închisoare, dar sentinţa poate fi mărită dacă suspectul este vizat de mai multe capete de acuzare. Apropiat al opozantului Boris Nemţov În aprilie, el a fost arestat la Moscova pentru că a criticat ofensiva în Ucraina, în special pe reţelele sociale, şi inculpat pentru "difuzarea de informaţii false" privind armata rusă, o infracţiune pasibilă de zece ani de închisoare. Ulterior, în august, în timpul încarcerării sale, el a fost acuzat că a lucrat pentru o organizaţie teroristă desemnată ca "indezirabilă" în Rusia, organizând în 2021 la Moscova o conferinţă privind deţinuţii politici. Vladimir Kara-Murza, în vârstă de 41 de ani, este una dintre ultimele figuri ale opoziţiei ruse care se află încă în ţară. Fost jurnalist, el era un apropiat al opozantului Boris Nemţov, asasinat nu departe de Kremlin în 2015, şi a lucrat de asemenea cu organizaţia lui Mihail Hodorkovski, fost oligarh devenit critic în exil al lui Vladimir Putin. Otrăvit în două rânduri Kara-Murza afirmă că a fost otrăvit în două rânduri de agenţi ruşi, în 2015 şi 2017, din cauza activităţilor sale politice. Citește și: Putin, lovitură dură chiar din Duma rusă – șeful Comitetului de Apărare acuză minciunile armatei: „Oamenii ştiu. Poporul nostru nu e prost. Inamicul este pe pământul nostru” Marţi, Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) a condamnat Moscova pentru că a anulat candidatura lui Vladimir Kara-Murza la alegeri din Rusia pe motiv că avea dublă cetăţenie, rusă şi britanică. Opozantul deţine cetăţenia rusă de la naştere şi a obţinut cetăţenia britanică după ce s-a mutat în Regatul Unit împreună cu mama sa când avea 15 ani.

Putin, lovitură dură chiar din Dumă (sursa: mil.ru)
Internațional

Putin, lovitură dură chiar din Dumă

Putin, lovitură dură chiar din Dumă. Un parlamentar rus a cerut miercuri armatei să "înceteze să mintă" despre înfrângerile militare pe care evită să le recunoască în Ucraina, unde în urma unei contraofensive ucrainene trupele ruse dau înapoi pe mai multe fronturi, relatează AFP. Putin, lovitură dură chiar din Dumă "Oamenii ştiu. Poporul nostru nu e prost. Şi el vede că nu vrem să-i spunem decât o parte din adevăr. Aceasta poate antrena o pierdere de credibilitate", a declarat Andrei Kartapolov, un fost comandant militar care în prezent conduce Comitetul de Apărare din Duma de Stat, camera inferioară a parlamentului rus. "Inamicul este pe pământul nostru. Toate satele de graniţă din regiunea (rusă) Belgorod sunt practic distruse", a adăugat Kartapolov, vorbind pe canalul Telegram al prezentatorului rus Vladimir Soloviov, un susţinător înfocat al preşedintelui Vladimir Putin. Kievul a revendicat în ultimele zile recuperarea a noi teritorii ocupate de armata rusă după agresiunea declanşată pe 24 februarie, în timp ce Ministerul rus al Apărării recunoaşte foarte rar înfrângerile trupelor sale, publicând în schimb un raport zilnic axat mai degrabă pe pierderile adversarului. Hărțile rușilor admit pierderile Totuşi, o hartă militară prezentată marţi de Ministerul Apărării rus confirmă retragerea rapidă a trupelor ruse din zone din estul şi sudul Ucrainei unde armata ucraineană desfăşoară o contraofensivă pe mai multe direcţii. Astfel, în regiunea nord-estică Harkov, acum aproape complet eliberată de trupele ucrainene, trupele ruse aflate pe o linie a frontului de circa 70 de kilometri la sud de oraşul Kupiansk de-a lungul râului Oskil par să se fi retras circa 20 de kilometri către est, până la graniţa cu provincia ucraineană Lugansk. În provincia sudică Herson, conform aceleiaşi hărţi linia frontului de pe malul drept al râului Nipru s-a mutat circa 25 de kilometri spre sud. Contraofensiva ucraineană desfăşurată de-a lungul malului de est al Niprului încearcă să aducă sub încercuire o grupare rusă aflată acolo şi alcătuită din circa 20.000 de militari, în cadrul acestei operaţiuni armata ucraineană bombardând anterior podurile de peste râu. Jurnaliștii favorabili guvernului dau știri negative Înfrângerile trupelor ruse sunt evidenţiate tot mai mult şi de jurnalişti ruşi, inclusiv din mass-media proguvernamentale. "Mi s-a spus că deprim oamenii cu ştirile mele", spune pe Telegram jurnalistul Alexander Kots, de la publicaţia proguvernamentală Komsomolskaia Pravda. "Pare că oamenii au nevoie de ceva pozitiv. Dar nu vor fi ştiri pozitive prea curând, dinamica este nefavorabilă" trupelor ruse, punctează jurnalistul rus, citat de CNN. Ucraina "introduce în luptă rezerve bine pregătite, îşi valorifică avantajul dat atât de personal cât şi de informaţiile" obţinute despre trupele ruse, astfel că aşa-numita "operaţiune militară specială" a Rusiei în Ucraina trece printr-o "criză operaţională", rezumă situaţia jurnalistul citat. Lista greșelilor Potrivit acestuia, carenţele armatei ruse în Ucraina constau în efectivele insuficiente, comparativ cu numărul soldaţilor trimişi pe front de armata ucraineană, proasta comunicare şi greşelile comise de ofiţerii comandanţi. Citește și: Germania, arătată din nou cu degetul pentru că refuză să trimită armament în Ucraina. Într-un gest fără precedent, șefa PE invocă necesitatea tancurilor germane Leopard 2 El remarcă şi oboseala trupelor ruse, care după o lungă confruntare de uzură nu mai au forţa de a ţine sub control teritoriile ocupate în ofensiva iniţială. "De ce aceasta? Pur şi simplu pentru că nu avem destui oameni. Deşi la un moment dat lucrurile păreau că stau altfel. Am avut nevoie de această lovitură zdravănă (a contraofensivei ucrainene - n.r.) pentru a înţelege cum stăm de fapt. De aceea au anunţat mobilizarea parţială", a explicat jurnalistul citat, făcând referire la mobilizarea a circa 300.000 de rezervişti ordonată de Putin.

Lukașenko, măsuri economice parodice împotriva inflației (sursa: kremlin.ru)
Internațional

Lukașenko, măsuri economice parodice împotriva inflației

Lukașenko, măsuri economice parodice împotriva inflației. Preşedintele Aleksandr Lukaşenko a interzis printr-un decret creşterea preţurilor în Belarus, informează dpa. Lukașenko, măsuri economice parodice împotriva inflației "Începând din 6 octombrie, orice creştere de preţuri este interzisă. Interzisă!", a spus şeful statului joi, într-o şedinţă de guvern, potrivit agenţiei de presă oficiale Belta. "Nu de mâine, de azi", a adăugat el. Lukaşenko a precizat că nerespectarea decretului va atrage "arestarea imediată şi inculparea" celor vinovaţi. Citește și: Germania, arătată din nou cu degetul pentru că refuză să trimită armament în Ucraina. Într-un gest fără precedent, șefa PE invocă necesitatea tancurilor germane Leopard 2 El nu a exclus posibilitatea ca în viitor să fie necesare creşteri de preţuri în anumite domenii, însă va fi nevoie de aprobarea oficială. Potrivit biroului naţional de statistică, inflaţia în Belarus a fost în august de 17,9% faţă de aceeaşi lună din 2021. Au crescut mult în special preţurile alimentelor, iar prognozele experţilor belaruşi indică o creştere a inflaţiei până la nivelul de 19% la sfârşitul anului curent.

Moscova, sabotaj parțial al Nord Stream (sursa: sharij.net)
Internațional

Moscova, sabotaj parțial al Nord Stream

Moscova, sabotaj parțial al Nord Stream. Rusia s-a declarat miercuri dispusă să livreze gaz Europei printr-o linie a gazoductului Nord Stream 2 care nu a fost afectată de recentele scurgeri de gaze generate de ceea ce pare a fi un sabotaj asupra acestei conducte şi asupra Nord Stream 1, care leagă Rusia de Germania, dar guvernul german a respins această ofertă a Moscovei, relatează agenţiile AFP şi EFE. Moscova, sabotaj parțial al Nord Stream "Dacă deciziile juridice necesare sunt luate de europeni cu privire la certificarea sa şi eliminarea restricţiilor, cred că Rusia ar putea, într-un interval scurt de timp, să furnizeze gaz prin această conductă", a declarat la Viena vicepremierrul rus, Aleksander Novak, după reuniunea ţărilor OPEC, potrivit TASS. Mai devreme însă, un purtător de cuvânt al guvernului de la Berlin a declarat că refuză o astfel de propunere, despre care a mai afirmat că a fost formulată de Moscova de mai multe ori. "Rusia nu doreşte să furnizeze (gaz) şi caută scuze politice; constatăm astfel că ea nu este un furnizor de încredere, indiferent despre ce conducte ar fi vorba", a motivat purtătorul de cuvânt al guvernului german. Patru scurgeri de gaze Conducta Nord Stream 2 nu a funcţionat niciodată, întrucât sancţiunile impuse Rusiei după agresiunea contra Ucrainei au împiedicat darea ei în exploatare, iar livrările de gaze ruseşti către Europa prin conducta Nord Stream 1 au fost suspendate de Moscova în septembrie sub pretextul unor probleme tehnice. Citește și: Germania, arătată din nou cu degetul pentru că refuză să trimită armament în Ucraina. Într-un gest fără precedent, șefa PE invocă necesitatea tancurilor germane Leopard 2 Patru scurgeri de gaze din cele două conducte au fost semnalate săptămâna trecută, ulterior Washingtonul şi Moscova acuzându-se reciproc de un act de sabotaj. Pe de altă parte, tot miercuri, Berlinul a acuzat Washingtonul că vinde la preţuri "astronomice" gazele naturale lichefiate importate de Germania pentru a substitui gazele ruseşti.

Kim, rachete balistice către Japonia, Coreea (sursa: kremlin.ru)
Internațional

Kim, rachete balistice către Japonia, Coreea

Kim, rachete balistice către Japonia, Coreea. China a acuzat miercuri Statele Unite pentru lansarea rachetelor balistice nord-coreene, spunând că Washingtonul "otrăveşte" mediul de securitate din regiune, în cadrul unei reuniuni a Consiliului de Securitate al ONU, divizat pe această chestiune, informează AFP. China vrea "sinceritate" de la Washington "Luând notă" de lansarea de către Phenian a unei rachete balistice care a trecut peste Japonia, adjunctul ambasadorul chinez, Geng Shuang a subliniat "numeroasele exerciţii militare comune desfăşurate de Statele Unite şi alte ţări din regiune". "Recentele lansări ale Coreei de Nord sunt strâns legate de seria de exerciţii militare din regiune", a spus el. "În problema nucleară, Statele Unite aplică un standard dublu şi sunt angajate în manevre politice care otrăvesc mediul de securitate din regiune. În acest context, tensiunile crescute în peninsulă nu ar trebui să surprindă", a adăugat reprezentantul Chinei, făcând apel la "sinceritate" din partea Washingtonului, care ar trebui să "răspundă preocupărilor rezonabile" ale regimului nord-coreean. El a amintit că Rusia şi China au propus o rezoluţie la sfârşitul anului 2019 pentru a diminua sancţiunile impuse Coreei de Nord. Un text aflat încă pe masă, care ar putea crea o atmosferă favorabilă reluării dialogului, potrivit acestuia. SUA vor întărirea sancțiunilor China şi Rusia vor să răsplătească Coreea de Nord pentru acţiunile sale rele şi acest lucru nu poate fi luat în serios de către Consiliu, a răspuns ambasadoarea SUA Linda Thomas-Greenfield, apărându-se de orice responsabilitate pentru testele nord-coreene şi făcând apel la o întărire a sancţiunilor mai degrabă decât la diminuarea lor. Citește și: Germania, arătată din nou cu degetul pentru că refuză să trimită armament în Ucraina. Într-un gest fără precedent, șefa PE invocă necesitatea tancurilor germane Leopard 2 În luna mai, China şi Rusia au respins o rezoluţie a Consiliului de Securitate care dorea să impună noi sancţiuni Coreei de Nord. Dacă în 2017 Consiliul a adoptat în unanimitate trei serii de sancţiuni grele, membrii săi îşi exprimă de luni de zile opiniile contrare în acest dosar sensibil, formând două tabere: Rusia şi China de o parte, iar restul Consiliului, de cealaltă parte. Nu este aşteptată adoptarea vreunui text după întâlnirea de urgenţă a Consiliului de Securitate după ce o propunere de declaraţie comună a fost blocată în perioada premergătoare întâlnirii, informează dpa care citează surse diplomatice de la New York. Kim, rachete balistice către Japonia, Coreea Coreea de Nord a lansat joi două rachete balistice spre Marea Japoniei, la două zile după lansarea unui proiectil similar deasupra Japoniei şi a calificat aceste teste drept măsuri corecte de retorsiune împotriva Washingtonului şi a Seulului şi a exerciţiilor lor militare în regiune, transmite AFP. Potrivit armatei sud-coreene citate de agenţia de presă Yonhap, două rachete cu rază scurtă de acţiune au fost lansate joi dimineaţă spre Marea Japoniei. Garda de coastă japoneză a confirmat că a detectat aceste proiectile. Aceste lansări prezintă "măsuri de retorsiune juste ale armatei populare coreene împotriva manevrelor militare comune dintre Coreea de Sud şi Statele Unite, care provoacă o escaladare a tensiunilor militare în Peninsula Coreeană", potrivit unui comunicat nord-coreean. Această a şasea lansare în mai puţin de două săptămâni este "absolut inacceptabilă", a reacţionat imediat premierul japonez Fumio Kishida. Consiliul de Securitate al ONU, întrunit Şi Statele Unite au condamnat joi lansarea rachetelor balistice de către Coreea de Nord din zorii zilei, considerând că ele reprezintă o încălcare a rezoluţiilor Consiliului de Securitate al ONU şi o ameninţare la adresa vecinilor regionali şi a comunităţii internaţionale. Purtătorul de cuvânt al Departamentului de Stat a adăugat însă că SUA sunt angajate într-o abordare diplomatică şi a cerut Coreei de Nord să se angajeze în dialog, conform Reuters. Lansarea are loc în momentul în care Consiliul de Securitate al ONU s-a reunit la New York pentru a discuta despre lansarea de marţi. Potrivit autorităţilor sud-coreene şi japoneze, racheta nord-coreeană a parcurs aproximativ 4.600 km, probabil cea mai lungă distanţă într-un test realizat de regimul de la Phenian. Răspunsurile militare ale SUA și Coreea de Sud Coreea de Sud şi Statele Unite au răspuns miercuri lansând cinci rachete balistice către ţinte fictive din Marea Japoniei. Cu o zi înainte, forţele aeriene ale celor două ţări au efectuat exerciţii de tir de precizie în Marea Galbenă. Totodată, Seulul a anunţat revenirea în regiune a portavionului american cu propulsie nucleară USS Ronald Reagan, care a efectuat exerciţii împreună cu marina sud-coreeană în luna septembrie. Coreea de Nord, care a adoptat în septembrie o nouă doctrină conform căreia statutul de putere nucleară este calificat ca fiind "ireversibil", şi-a intensificat în 2022 testele şi a lansat o rachetă balistică intercontinentală pentru prima dată din 2017.

Franța: iaht recuperat de miliardar rus (sursa: Twitter/Bloomberg Wealth)
Internațional

Franța: iaht recuperat de miliardar rus

Franța: iaht recuperat de miliardar rus. O instanţă din Franţa a ordonat miercuri serviciului vamal să scoată de sub sechestru iahtul unui oligarh rus supus sancţiunilor europene, transmite AFP. Franța: iaht recuperat de miliardar rus Vameşii au instituit sechestrul asupra vasului de 27 de metri La Petite Ourse în 16 martie, după ce proprietarul, miliardarul Aleksei Kuzmicev, unul din principalii acţionari ai Alfa Bank din Rusia, a fost sancţionat de Uniunea Europeană pentru legături cu preşedintele rus Vladimir Putin. Curtea de Apel din Paris a constatat însă că acţiunea a fost invalidată de vicii de procedură: autorităţile vamale nu au făcut demersurile corecte când au urcat la bordul iahtului ancorat la Antibes, pe Coasta de Azur. Mai exact, agenţii au menţionat în faţa autorităţilor portuare o anchetă pentru fraudă, care conform legislaţiei franceze permite vameşilor să efectueze percheziţii pe nave. Vama, despăgubiri către Kuzmicev Kuzmicev s-a adresat justiţiei pentru a obţine accesul pe cele două iahturi pe care le deţine în Franţa - La Petite Ourse şi La Petite Ourse II. El a câştigat în instanţă dreptul de a folosi prima din cele două ambarcaţiuni, însă nu are dreptul de a ieşi cu ea din apele teritoriale franceze, a explicat avocatul său. În interiorul frontierelor Franţei, miliardarul are dreptul să se deplaseze "pe jos, călare, cu maşini sau cu nave", a susţinut Philippe Blanchetier, reprezentantul legal al reclamantului. Citește și: Germania, arătată din nou cu degetul pentru că refuză să trimită armament în Ucraina. Într-un gest fără precedent, șefa PE invocă necesitatea tancurilor germane Leopard 2 Curtea a condamnat de asemenea serviciul vamal la plata unei despăgubiri de 10.000 de euro către Kuzmicev. O instanţă din Rouen urmează să decidă în privinţa celui de-al doilea iaht, ancorat la Cannes. Decizia magistraţilor evidenţiază, potrivit Reuters, dificultăţile cu care se confruntă statele europene la blocarea activelor oligarhilor ruşi.

Șefa PE: Leopard 2 în Ucraina (sursa: Bundeswehr/Carl Schulze)
Internațional

Șefa PE: Leopard 2 în Ucraina

Șefa PE: Leopard 2 în Ucraina. Preşedinta Parlamentului European, Roberta Metsola, face apel la statele membre UE să livreze tancuri Ucrainei şi "să accelereze" procedura de aderare a acestei ţări la Uniune, într-un interviu acordat miercuri France Presse, înaintea unui summit al Celor 27. Șefa PE: Leopard 2 în Ucraina Responsabila malteză intenţionează să transmită aceste mesaje vineri, la Praga, cu prilejul unei reuniuni a Consiliului European. "Ucrainenii au nevoie de armament pentru a continua să-şi recucerească teritoriul (...), de exemplu de tancuri Leopard 2 pe care mai multe state membre le deţin", a declarat Roberta Metsola în acest interviu, acordat pe marginea sesiunii plenare a PE de la Strasbourg. Politiciana din grupul Partidului Popular European (PPE, dreapta) a fost prima preşedintă a unei instituţii europene care s-a deplasat în Ucraina după declanşarea războiului de către Rusia, în cadrul unei călătorii la Kiev pe 1 aprilie. Scholz se ascunde în spatele aliaților Ţările occidentale, în special UE, furnizează arme şi material militar Ucrainei, dar Kievul cere mai multe, solicitând în special Berlinului livrarea de tancuri Leopard 2. Aceste tancuri de luptă de concepţie germană sunt de referinţă în materie de blindaj şi de manevrabilitate. Cancelarul Olaf Scholz nu a dat însă curs acestei solicitări, afirmând că o astfel de decizie trebuie luată în acord cu aliaţii săi occidentali. Circa 2.000 de tancuri de acest tip sunt deţinute de Germania, Austria, Danemarca, Finlanda, Grecia, Ungaria, Polonia, Portugalia, Spania, Suedia şi, în afara UE, de Norvegia, Elveţia şi Turcia, potrivit unui responsabil al UE. Fonduri UE în schimbul tancurilor Potrivit Robertei Metsola, ţările europene dispuse să furnizeze aceste tancuri ar putea fi rambursate din fonduri comune, precum cele din Facilitatea europeană pentru pace, pentru ca efortul să fie împărţit de toţi şi să nu afecteze de manieră "disproporţionată" anumite ţări. Ţările UE au alocat deja 2,5 miliarde de euro acestui fond interguvernamental destinat furnizării de armament Ucrainei. "Cred că sunt discuţii pe care trebuie să le avem acum, în special pentru că vedem o escaladare din partea Rusiei, şi pe de altă parte pentru că vedem Ucraina respingându-i pe ruşi cu succes", a comentat ea. Procedura de aderare la UE, accelerată În contextul în care Ucraina a obţinut în iunie, la patru luni de la declanşarea războiului de către Rusia, a statutului de ţară candidată la aderare, preşedinta PE estimează că trebuie "să fie accelerată" procedura de aderare a acestei ţări. Acest proces este de obicei lung şi dificil şi ea nu a dorit să se pronunţe asupra unui calendar pentru integrare. Dar "avem o ţară care ne-a arătat voinţa sa debordantă de a ni se alătura, care atinge obiective pe care alte ţări reuşesc să le atingă în luni sau ani", a mai spus Metsola. Ea a precizat că "mari progrese" au fost realizate de Ucraina în alinierea legilor sale naţionale la cele ale Uniunii, un domeniu în care Parlamentul European oferă asistenţă. Moldova "nu ar trebui să fie uitată" Responsabila a adăugat că Republica Moldova, care a obţinut statutul de ţară candidată în acelaşi timp ca Ucraina, "nu ar trebui să fie uitată". În contextul în care procesul de aderare a ţărilor din Balcanii de Vest durează de ani lungi, Roberta Metsola a făcut apel la organizarea de "mai multe reuniuni şi discuţii" cu aceste ţări pentru a evita ca ele să se îndrepte în altă parte "şi să găsească parteneri mai puţin fiabili". Citește și: VIDEO Premieră în istoria filmelor documentare: un grup de ruși se predă ucrainenilor cu tot cu blindatul pe care-l conduceau Liderii acestor ţări se numără printre cei 44 de şefi de stat şi de guvern care se vor întâlni joi la prima reuniune, la Praga, a "Comunităţii politice europene", o idee a preşedintelui francez Emmanuel Macron. Roberta Metsola a subliniat că acest forum "nu înlocuieşte bineînţeles procesul de extindere a UE" şi că nu este vorba despre "a pune pe acelaşi plan ţări care au părăsit UE (Regatul Unit, n.r.) şi altele care se luptă să adere".

SUA: Asasinarea Dariei Dughina, autorizată din Ucraina (sursa: foreignpolicy.com)
Internațional

SUA: Asasinarea Dariei Dughina, autorizată din Ucraina

SUA: Asasinarea Dariei Dughina, autorizată din Ucraina. O informație exclusivă publicată de New York Times arată că o parte din guvernul ucrainean ar fi știut de atentatul împotriva Dariei Dughina la Moscova. Mai mult, l-ar fi autorizat. SUA: Asasinarea Dariei Dughina, autorizată din Ucraina Potrivit surselor citate de NYT, americanii nu au oferit informații pentru derularea atacului și nici nu au fost consultați înainte de producerea acestuia. Ba chiar, după asasinat, le-au reproșat ucrainenilor că au luat parte la acesta. Serviciul Federal de Securitate al Rusiei (FSB, fostul KGB) a acuzat serviciile speciale ale Ucrainei că au pus la cale atentatul în care şi-a pierdut viaţa Daria Dughina, fiica ideologului ultranaţionalist rus Aleksandr Dughin. Citește și: FSB (ex-KGB) susține că a identificat un complice, tot ucrainean, al Nataliei Vovk, presupusa asasină a Dariei Dughina După crimă, autorii atacului în care a murit Dughina ar fi călătorit în Estonia. Ucraina a negat orice implicare. Frustrare la Washington pe operațiunile acoperite ucrainene "While Russia has not retaliated in a specific way for the assassination, the United States is concerned that such attacks — while high in symbolic value — have little direct impact on the battlefield and could provoke Moscow to carry out its own strikes against senior Ukrainian officials. American officials have been frustrated with Ukraine’s lack of transparency about its military and covert plans, especially on Russian soil. Citește și: VIDEO Primele cuvinte pronunțate de bebelușa Dughina: „Rusia” și „imperiul nostru”. Tatăl Dughin se laudă la înmormântarea fetei sale că el a educat-o Since the beginning of the war, Ukraine’s security services have demonstrated their ability to reach into Russia to conduct sabotage operations. The killing of Ms. Dugina, however, would be one of the boldest operations to date — showing Ukraine can get very close to prominent Russians.", mai scrie NYT.

Putin, discurs total desprins de realitate (sursa: kremlin.ru)
Internațional

Putin, discurs total desprins de realitate

Putin, discurs total desprins de realitate. Preşedintele rus Vladimir Putin şi-a manifestat miercuri speranţa că situaţia militară se va "stabiliza" în teritoriile ucrainene recent anexate de Moscova, deşi trupele ruse sunt nevoite să se replieze în urma contraofensivei duse acolo de armata ucraineană, relatează AFP. Putin, discurs total desprins de realitate "Plecăm de la principiul că situaţia se va stabiliza şi că vom putea dezvolta aceste zone într-un mod paşnic", a susţinut Putin la o întâlnire cu cadre didactice transmisă de televiziunea rusă. După o serie de înfrângeri drastice suferite în ultimele săptămâni de trupele ruse în urma contraofensivelor ucrainene pe mai multe direcţii, preşedintele rus Vladimir Putin a decis mobilizarea a 300.000 de rezervişti pentru a consolida trupele pe frontul ucrainean şi formalizarea în urma unor aşa-zise referendumuri a anexării provinciilor ucrainene Doneţk, Lugansk, Herson şi Zaporojie. Dar în urma contraofensivelor ucrainene niciuna dintre aceste provincii nu se mai află acum integral sub controlul trupelor ruse. Peskov, și mai ridicol: Teritoriile nu vor fi returnate Vorbind despre rezultatele acelor "referendumuri", care conform autorităţilor proruse din provinciile anexate au fost în favoarea alipirii la Rusia cu procente cuprinse între 87% şi 99%, Putin a susţinut în declaraţia sa de miercuri că acestea "nu doar l-au bucurat, ci şi surprins". Mai devreme, purtătorul său de cuvânt Dmitri Peskov a susţinut că nu există nicio contradicţie între anexarea acestor teritorii şi faptul că trupele ruse pierd tot mai mult din controlul asupra lor în urma contraofensivei ucrainene. "Nu există nicio contradicţie. Ele vor fi cu Rusia pentru totdeauna şi nu vor fi returnate", a răspuns Peskov unei întrebări din partea presei. Citește și: Putin, cu spatele la zid: probleme mari în Ucraina, neliniște în Rusia, fără ajutor din China. Poate deveni „periculos și nesăbuit”, avertizează CIA Pe de altă parte, Peskov a calificat drept "extrem de periculoase" declaraţiile unui responsabil al Pentagonului, care a spus că Ucraina ar putea folosi arme americane pentru a lovi ţinte ruseşti în Crimeea, conform purtătorului de cuvânt al Kremlinului astfel de afirmaţii fiind o dovadă a implicării directe a SUA în conflict.

Cum se explică succesele militare ucrainene (sursa: Facebook/General Staff of the Armed Forces of Ukraine)
Internațional

Cum se explică succesele militare ucrainene

Înaltul reprezentant al Uniunii Europene pentru afaceri externe, Josep Borrell, a avertizat miercuri că războiul din Ucraina intră într-o nouă fază "periculoasă" şi într-un "scenariu înfricoşător" deoarece Rusia înregistrează eşecuri în conflictul convenţional şi ameninţă cu folosirea armelor nucleare, transmite EFE. Cum se explică succesele militare ucrainene? Pericolul nuclear, din ce în ce mai probabil "Războiul a intrat într-o nouă fază. O fază fără îndoială periculoasă, pentru că ne aflăm în faţa unui scenariu înfricoşător, în privinţa căruia nu trebuie să închidem ochii", a declarat Borrell într-o intervenţie în plenul Parlamentului European, reunit în sesiune plenară la Strasbourg. Şeful diplomaţiei europene a spus că veştile de pe câmpul de luptă "sunt bune pentru Ucraina", care "reia ofensiva". În schimb, a avertizat că acest conflict este "un război convenţional în care este implicată o putere nucleară, o putere nucleară care în acest moment înregistrează eşecuri în conflictul convenţional şi care ameninţă cu folosirea armei nucleare". "Este un scenariu cu siguranţă îngrijorător în care trebuie să demonstrăm că sprijinul nostru pentru Ucraina nu slăbeşte", a insistat el. Cum se explică succesele militare ucrainene Borrell a explicat că forţele ucrainene avansează pe trei fronturi, însă a amintit că Rusia "continuă să aibă superioritatea numerică şi superioritate de foc (...)". Din acest motiv, Borrell a explicat că forţele ucrainene dezvoltă o tactică de luptă "extraordinar de agilă, de o inteligenţă ieşită din comun, înconjurând zonele forte ruse, creând care ajung să fie distruse chiar de însăşi retragerea armatei ruse", iar în acest fel ucrainenii "îşi limitează pierderile şi înaintează pe câmpul de operaţiuni într-o manieră pe care nimeni nu a putut-o anticipa". "Situaţia armatei ruse este foarte rea, între altele pentru că militarii ruşi nu ştiu la ce foloseşte acest război, iar cei 300.000 care vor fi scoşi din căminele lor pentru a fi duşi pe front vor înţelege cu atât mai puţin", a apreciat şeful diplomaţiei europene. Occidentul nu are voie să obosească Borrell a subliniat că războiul din Ucraina "se poate câştiga pe câmpul de luptă", dar şi-a exprimat opinia că acest conflict "trebuie câştigat în primul rând pe câmpul ideilor". El a explicat că, dincolo de conflictul care are loc pe teritoriul ucrainean, se poartă "un război pentru supremaţia valorilor", în contextul în care Rusia "desfăşoară o campanie intensă în întreaga lume pentru a explica faptul că urmările acestui război nu provin de la războiul în sine, ci de la sancţiunile pe care le-am impus". Citește și: Putin, cu spatele la zid: probleme mari în Ucraina, neliniște în Rusia, fără ajutor din China. Poate deveni „periculos și nesăbuit”, avertizează CIA În acest sens, Borrell a insistat că UE trebuie să facă "un efort diplomatic imens pentru a explica lumii care este scopul acestui război" şi a atras atenţia că războiul din Ucraina "nu se poate încheia din cauza oboselii lumii occidentale". Rusia trebuie să plătească Preşedintele rus Vladimir "Putin crede că democraţiile sunt slabe. Că populaţia nu suportă o iarnă friguroasă. Speră să vină Generalul Iarnă, care a salvat mereu în ultimul moment armata rusă", a declarat Borrell, referindu-se la faptul că liderul de la Kremlin "aşteaptă ca frigul, întreruperile de livrări de gaz, preţurile mari şi temperaturile scăzute să ne mineze voinţa de a continua să sprijinim Ucraina". "Acum este momentul să le cerem europenilor să înţeleagă ce anume este în joc", le-a transmis Borrell eurodeputaţilor. În opinia sa, războiul "se poate încheia doar într-un mod în care să asigure pacea", cu Ucraina recuperându-şi integritatea teritorială şi deplina suveranitate şi cu Rusia asumându-şi responsabilitatea politică şi morală, plătind pentru reconstrucţie şi răspunzând pentru crimele comise.

Nord Stream, sabotaj rusesc, apar drone (sursa: totalenergies.com)
Internațional

Nord Stream, sabotaj rusesc, apar drone

Nord Stream, sabotaj rusesc, apar drone. După presupusul sabotaj al gazoductelor Nordstream în Marea Baltică, poliţia daneză a anunţat marţi că a primit sesizări privind zboruri ale unor drone neautorizate în apropierea zăcămintelor de gaz din Marea Nordului, după incidente similare pe coasta norvegiană, relatează AFP. Nord Stream, sabotaj rusesc, apar drone "Am avut în cursul weekendului semnalări ale unor drone în Marea Nordului", a declarat un purtător de cuvânt al poliţiei pentru AFP. Potrivit publicaţiei specializate Danish Offshore Industry, drone au fost văzute în apropierea zăcământului gazier Roar, operat de grupul francez TotalEnergies, la peste 200 km de coasta vestică a Danemarcei. Este pentru a doua oară într-o săptămână când sunt raportate astfel de incidente. Joi, cotidianul Ekstra Bladet menţiona o activitate "neautorizată" a unor drone deasupra zăcământului Halfdan B, exploatat tot de gigantul francez. Contactat în legătură cu aceste informaţii, grupul a sugerat contactarea autorităţilor daneze, notează AFP. Grupul a dat asigurări că a luat "măsurile necesare privind procedurile de securitate". Danemarca și Norvegia, vizate de drone Potrivit unor surse din sectorul de securitate, dronele ar fi operate de grupări de sabotaj aflate sub controlul Moscovei, care acționează precum grupările de hackeri, având ca scop producerea de daune cât mai mari infrastructurii civile occidentale. Citește și: Rusia, vinovată de sabotarea conductelor Nord Stream, sugerează măsurile de protecție luate de autoritățile finlandeze și suedeze După presupusul sabotaj al gazoductelor care leagă Rusia de Germania în zona sa economică exclusivă, Danemarca a sporit măsurile de securitate în jurul infrastructurilor sale energetice. Norvegia vecină, acum principalul furnizor de gaz în Europa, îşi consideră la rândul ei instalaţiile petroliere şi gaziere drept o potenţială ţintă. Pentru a justifica întărirea securităţii în sector, autorităţile norvegiene au invocat un număr crescând de semnalări ale dronelor în apropierea instalaţiilor petroliere.

Putin amenință SUA cu confruntarea militară (sursa: mil.ru)
Internațional

Putin amenință SUA cu confruntarea militară

Putin amenință SUA cu confruntarea militară. Decizia Washingtonului de a trimite o nouă tranşă de ajutor militar Kievului constituie o ameninţare la adresa intereselor Moscovei şi sporeşte riscul unei confruntări armate între Rusia şi Occident, a afirmat ambasadorul rus în Statele Unite, Anatoli Antonov (foto din 2016, când era viceministru al Apărării), transmite Reuters. Putin amenință SUA cu confruntarea militară "Vedem în aceasta o ameninţare directă pentru interesele strategice ale ţării noastre", a scris Antonov într-o postare pe Telegram miercuri. "Furnizarea de produse militare de către SUA şi aliaţii lor nu doar conduce la continuarea vărsării de sânge şi noi victime, dar creşte de asemenea pericolul unei confruntări militare directe între Rusia şi ţări occidentale", a adăugat ambasadorul rus. Preşedintele american Joe Biden a promis marţi un nou pachet de asistenţă de securitate în valoare de 625 milioane de dolari, care va include lansatoare multiple de rachete HIMARS, sisteme folosite cu succes de Ucraina în contraofensivă. Sprijinul american, "oricât va fi necesar" Într-o convorbire telefonică cu preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski, Biden a subliniat că Washingtonul nu va recunoaşte niciodată anexarea de teritorii ucrainene de către Rusia, a transmis Casa Albă într-un comunicat. Citește și: Putin, cu spatele la zid: probleme mari în Ucraina, neliniște în Rusia, fără ajutor din China. Poate deveni „periculos și nesăbuit”, avertizează CIA Biden "s-a angajat să continue să sprijine Ucraina oricât va fi necesar, în timp ce aceasta se apără de agresiunea rusă", a adăugat Casa Albă. Un comunicat al Departamentului de Stat precizează că pachetul de asistenţă va include patru lansatoare HIMARS şi rachete asociate, 32 de tunuri Howitzer cu 75.000 de muniţii, 200 de vehicule MRAP (vehicule rezistente la mine şi protejate la ambuscade) şi mine antipersonal Claymore.

DeFapt.ro
Investigații jurnalistice, analize, știri la zi
Abonează-te
DeFapt.ro

Ultima oră

Ultima oră